Eugen-Lucian Ple∫a

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Mulþumesc domnului secretar de stat.

Problema e urm„toarea. Eu v„ spun c„ sunt nemulþumit de modul cum s-a Ónþeles s„ mi se r„spund„, pentru c„ relaþia prim„rie-Guvern-prefectur„ ∫i toate acestea eu le urm„resc, aceste relaþii, de prin ’90, iar din 1991 chiar documentat. C‚nd am sesizat ceea ce am sesizat, m-am g‚ndit c„ rolul prefectului este acela de a veghea la aplicarea legii.

Or, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Bucure∫ti, ∫i se Ónt‚mpl„ ∫i Ón alte municipii, Ón leg„tur„ cu aceste dispoziþii, s„ spun eu, a∫a, nelegale, Ón primul r‚nd — dar sunt ni∫te dispoziþii care Ói trec prin cap lui B„sescu, a∫a cum crede el —, aceast„ acþiune trebuie stopat„. Stopat„, de cine? De prefectul care urm„re∫te sau vegheaz„ la aplicarea legii.

Or, prefecþii sunt, cum s„ spun, tentaculele Guvernului la nivelul judeþului sau al municipiului Bucure∫ti. La nivelul Capitalei, oricine merge ∫i-i face o notificare lui B„sescu, spune: îCasa aia e a mea!“, f„r„ prea multe dovezi, acest domn primar general se gr„be∫te ∫i d„ verdicte.

Cine vreþi s„-l acuze? Cine vreþi s„-l duc„ Ón faþa instanþei pentru abuz Ón serviciu? Eu, deputat?

Deci Ónchei. Doream, ∫i de aceea am f„cut apelul c„tre domnul ministru Cozm‚nc„, ca Domnia sa, prin prefecþi, s„ verifice cele reclamate de mine ∫i s„ ia m„suri Ón consecinþ„ pentru aceasta.

Œn leg„tur„ cu cealalt„ problem„, cu care dumneavoastr„ m„ cam trimiteþi la plimbare, ca ∫i cum eu a∫ fi un naiv, dar sunt un b„iat cu educaþie ∫i m„ abþin, de∫i vreau s„ v„ spun c„ m„ pricep: hot„r‚rile judec„tore∫ti de restituire sunt date pe alte criterii dec‚t pe legile Ón vigoare. Vreau s„ v„ spun c„ nu exist„ temei legal pentru restituiri din astea, unor persoane care dep„∫esc un anume grad de rudenie. Mo∫tenitorii acceptaþi sunt p‚n„ la gradul II de rudenie, ∫i asta este scris Ón Legea nr. 112, lucru neabrogat. Or, la nivelul prim„riilor, la nivelul judec„toriilor se dau astfel de sentinþe!

Chiar domnul coleg al dumneavoastr„, domnul Fle∫ariu, Ón cadrul comisiei noastre, la administraþie, s-a revoltat o dat„, spun‚nd: îDomnule, p„i, cum, o dispoziþie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/28.III.2002 e mai tare dec‚t legea?“ ™i eu l-am Óntrebat: îDar o sentinþ„ judec„toreasc„ e mai tare dec‚t legea?“

Pentru c„ ace∫ti pre∫edinþi, judec„tori, pe baza unor, ∫tiute de ei, interese, nu ∫tiu care — ori nu se pricep ∫i n-au ce c„uta, ori iau bani ∫i n-au ce c„uta acolo —, dau sentinþe paralele ∫i, Ón final, oamenii sunt azv‚rliþi Ón strad„! ™i culmea e c„ semneaz„ documente, respectiv, sentinþe judec„tore∫ti Ón care se acuz„! Oricine care ∫tie puþin„ carte vede c„ totul este tratat paralel cu legea!

™i cu aceasta Ónchei, cine s„ vin„ s„-i pun„ pe oamenii „ia s„-∫i fac„ datoria? Repet, judec„torii s„-∫i fac„ datoria dup„ lege, pentru c„ nu cred c„ legea trebuie s„ fac„ ceea ce crede c„ e bine s„ fac„, ceea ce consider„ judec„torul respectiv. Deci trebuie s„ existe cineva care s„ verifice cum Ó∫i face datoria fiecare cet„þean, dac„ vreþi, de la 1 la 23 de milioane!