Gheorghe David

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn interven˛ia mea voi insista asupra segmentului Ónv„˛„m‚nt profesional ∫i mediu tehnic din cadrul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. De altfel, este o continuare a ceea ce la sf‚r∫itul anului trecut am prezentat.

™i iat„ de ce. Din punct de vedere al segmentului Ónv„˛„m‚nt profesional: tehnic, postliceal ∫i de mai∫tri, am intrat Ón tranzi˛ie cu ∫coli profesionale, licee tehnice ∫i ∫coli postliceale ∫i de mai∫tri cu dubl„ subordonare, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului ∫i ministerele cu activitate Ón domeniile industriilor, construc˛iilor, administra˛iei etc. De obicei, ele gravitau sau erau tutelate, liceele tehnice, de marile Óntreprinderi existente Ón jude˛ele unde Ó∫i aveau re∫edin˛a.

Dup„ 1989, re˛eaua acestor ∫coli a intrat Ón subordinea exclusiv„ a Ministerului Œnv„˛„m‚ntului, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii la aceast„ vreme, Ón vreme ce principalii beneficiari — combinatele siderurgice, chimice, uzinele constructoare de ma∫ini ∫i altele — au disp„rut ori ∫i-au restr‚ns drastic activitatea.

Pe de alt„ parte, Ón virtutea iner˛iei ∫i refractarismului fa˛„ de imperativele reformei, ele au continuat s„ produc„ o˛elari, electricieni, prelucr„tori prin a∫chiere, operatori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 chimi∫ti, confec˛ioneri Ómbr„c„minte, ˛es„tori, croitori etc. pentru o pia˛„ a muncii mult mai sensibil„ la imperativele competi˛iei.

Ceea ce era de a∫teptat s„ se Ónt‚mple s-a Ónt‚mplat: num„rul absolven˛ilor cursurilor gimnaziale care s„ opteze pentru aceast„ categorie de ∫coli s-a redus Ón favoarea Ónv„˛„m‚ntului liceal teoretic. El s-a diminuat ∫i datorit„ sporului natural al popula˛iei Ón declin.

Un alt factor explicativ al unei astfel de tendin˛e este ∫i acela al percep˛iei lipsei de prea mari perspective pentru nomenclatorul de profesii oferit de aceast„ categorie de ∫coli.

Spuneam, cu o alt„ ocazie, c„ ritmul dezvolt„rii economico-sociale Ón cre∫tere a impus ∫i va continua s„ impun„ profesii ∫i specializ„ri noi, de execu˛ie, adecvate noilor cerin˛e. De pild„, profesiile destinate sferei serviciilor, a c„ror participare la realizarea produsului intern brut este de 60—70% Ón ˛„rile comunitare puternic dezvoltate, abia Ón ultimii ani au Ónceput s„ se bucure de o aten˛ie mai deosebit„ Ón segmentul de Ónv„˛„m‚nt supus aten˛iei.

Œn plus, din cauza salariilor mici oferite Ón ˛ar„, o bun„ parte dintre absolven˛i aleg s„ lucreze Ón alte ˛„ri, unde sunt mai bine pl„ti˛i.

Instructiv este s„ amintesc c„, potrivit unui studiu privitor la Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i tehnic, Ón perspectiva cerin˛elor urm„torului deceniu, Ón Regiunea de dezvoltare economic„ 5 Vest, din care face parte ∫i jude˛ul Timi∫, prest„rile de serviciu, inclusiv cele sociale, se afl„ pe primul loc. Ele sunt urmate de construc˛ii, industria alimentar„, industria de ma∫ini ∫i echipamente, comunica˛ii ∫i altele. Industriile textile ∫i de piel„rie se afl„ Ón coada listei, dup„ ce, p‚n„ Ón 1989, datorit„ ponderii Ónsemnate Ón economiile jude˛elor Timi∫ ∫i Arad, ele se situau Ón partea superioar„ a cerin˛elor.