Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 15 martie 2007 · monitorul.ai

## **Doamna Cornelia Cazacu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Martie este luna Ón care mass-media se simte datoare s„ dedice mai mult spa˛iu femeilor. Femeile, Ón schimb, nu-∫i Óndeplinesc Óndatoririle doar Ón luna martie, de aceea, poate, autorit„˛ile europene au hot„r‚t s„ le dedice un an, anul acesta, cu amendamentul c„ acela∫i an este dedicat unor categorii defavorizate, cei care nu au ∫anse egale.

La data de 17 mai 2006, Parlamentul European ∫i Consiliul Uniunii Europene au adoptat Decizia nr. 771 prin care anul 2007 a fost declarat îAnul european al egalit„˛ii ∫anselor pentru to˛i“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Ini˛iativa Parlamentului European ∫i a Consiliului Uniunii Europene a avut la baz„ asigurarea particip„rii depline a fiec„rei persoane la via˛a economic„ ∫i social„, f„r„ deosebire de origine etnic„, sex, religie, v‚rst„, dizabilit„˛i sau orientare sexual„.

Decizia a urm„rit cre∫terea gradului de con∫tientizare asupra dreptului la egalitate ∫i nediscriminare, precum ∫i asupra problemei discrimin„rii multiple, stimularea dezbaterilor asupra mijloacelor de cre∫tere a particip„rii Ón societate a grupurilor care sunt victime ale discrimin„rii ∫i a particip„rii echilibrate a femeilor ∫i b„rba˛ilor, facilitarea ∫i celebrarea diversit„˛ii ∫i egalit„˛ii ∫i promovarea unei societ„˛i bazate, mai mult, pe coeziune.

Una din ac˛iunile care au celebrat îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“ a avut loc vineri, 2 martie, la Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Rom‚niei, unde s-a deschis oficial Centrul de resurse pentru femei, centru care vizeaz„ cre∫terea num„rului de femei implicate Ón via˛a economic„ la nivel regional ∫i local, informarea, documentarea ∫i formarea femeilor care desf„∫oar„ activit„˛i proprii Ón mediul de afaceri, a femeile antreprenor.

Iat„, deci, c„ femeia se dovede∫te a fi nu numai managerul propriei vie˛i ∫i al familiei, ci ∫i un bun manager al unor colective de oameni, un bun manager de afaceri. ™i dac„ femeile pot fi manageri Ón afaceri am convingerea c„ ∫i b„rba˛ii, pentru a nu r„m‚ne mai prejos, se vor str„dui s„ devin„ ∫i mai buni manageri de familie.

Stimate colege,

Stima˛i domni,

A∫a cum p„m‚ntul Óncepe s„ se bucure din nou de trezirea la via˛„, a∫a cum cerul se bucur„ de ciripitul ren„scut al p„s„rilor, ∫i noi, femeile, ne bucur„m pentru o lun„ s„ fim iar„∫i Ón centrul aten˛iei, Ón˛elese, respectate ∫i v„zute ca egale ale b„rba˛ilor.

Suntem so˛ii, mame, fiice ∫i avem nevoie de dragostea celor din jur pentru a ne sim˛i mai puternice.

Suntem puternice. Avem puterea de a v„ oferi mereu un z‚mbet, avem puterea de a v„ oferi ascultare ∫i Ón˛elegere, avem puterea de a v„ oferi sus˛inere ∫i, mai ales, avem puterea de a ˛ine Ón bra˛e buchetele de flori pe care ni le oferi˛i.

Vrem mai mult„ putere, ∫i suntem mai puternice c‚nd ne oferi˛i un z‚mbet. Suntem mai puternice c‚nd ne oferi˛i ascultare ∫i Ón˛elegere. Suntem mai puternice c‚nd ne oferi˛i sus˛inere ∫i, mai ales, Ónflorim, atunci c‚nd ne z‚mbim, ne ascult„m, ne Ón˛elegem ∫i ne sus˛inem reciproc.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Nicolae Marian Iorga

#13655

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn nenum„rate r‚nduri, am ridicat de la aceast„ tribun„ problema situa˛iei deosebit de grave Ón care se afl„ muncitorii bra∫oveni. M„ refer, Ón special, la cei care au lucrat sau mai lucreaz„ Ón uzinele îTractorul“, îRulmentul“ din Bra∫ov ∫i îNitramonia“ F„g„ra∫.

Am atras aten˛ia, Ón repetate r‚nduri, Guvernului Rom‚niei s„ fac„ ceva pentru Ómbun„t„˛irea acestei st„ri de fapt. De data aceasta, nu m„ voi adresa unui guvern care nu a f„cut nimic altceva dec‚t a r„mas departe de adev„r, Ómi permit s„ m„ adresez, ast„zi, a∫a-zisei societ„˛i civile.

Le reamintesc unor membri marcan˛i ai acesteia, gen Doina Cornea, c„ ∫i-au creat o adev„rat„ aur„ de ap„r„tori ai muncitorimii, imediat dup„ 1989, l„ud‚ndu-se Ón gura mare c„ au fost de partea manifestan˛ilor ie∫i˛i Ón strad„ la 15 noiembrie 1987, motiv pentru care au fost urm„ri˛i ∫i ancheta˛i de Securitate.

S„ nu uit„m c„ acel moment Ón„l˛„tor ∫i dramatic Ón acela∫i timp a constituit Ónceputul sf‚r∫itului pentru dictatura Ceau∫escu.

Dup„ 17 ani, c‚nd situa˛ia muncitorimii bra∫ovene este mult mai precar„, societatea civil„ tace.

Œntrebare: cine Ói opre∫te pe membrii acesteia s„ sar„ ∫i acum Ón ap„rarea muncitorilor bra∫oveni?

Alt„ Óntrebare: de ce n-o fac?

Departe de mine g‚ndul c„ se tem de actualul regim mai mult dec‚t de regimul ceau∫ist.

La Bra∫ov, situa˛ia se prezint„ Ón felul urm„tor: uzinelor sus-amintite li s-au blocat conturile Ón banc„, directorul general a fost Ónlocuit de A.V.A.S. cu un administrator special, administratorul special s-a Ómboln„vit subit, iar oamenii nu ∫i-au primit salariile de c‚teva luni, oameni care au familii, care au ajuns Ón imposibilitatea de a achita facturile la Óntre˛inere, risc‚nd s„ fie arunca˛i Ón strad„, c„ci de m‚ncare ∫i haine nici nu mai poate fi vorba!

Un r„spuns ar exista totu∫i: probabil, societatea civil„ este ocupat„ cu procurarea unor cadouri de î8 Martie“ pentru Monica Macovei, pe care s„ i le ofere la o manifestare de strad„, a∫a cum i-a oferit ∫i m„r˛i∫oarele pe data de î1 Martie“.

™i atunci, Óntreb: de ce nu ap„r„ societatea civil„ ∫i interesele muncitorilor?

Adrian P„unescu

#16595

Nu am auzit ce a˛i spus. Da...

Da, e un transfer care ne va costa, ca s„ zic a∫a. Folosesc ast„zi, iar„∫i, un procedeu care mi se pare semnificativ ∫i p„trunz„tor pentru a sublinia tensiunea momentului pe care-l tr„im, f„r„ a intra eu Ón anecdotica noroioas„ a faptelor politice din urm„. Nu am nevoie de asta. Eu pot, ca om care din c‚nd Ón c‚nd creeaz„, s„ ∫i sugerez aceast„ stare rea.

Numai c„, iat„, se adun„ toate. Am mai spus ∫i s„pt„m‚na trecut„, o spun ∫i acum. Sunt ∫i ve∫ti bune, sunt ∫i evenimente pozitive, dar, Ón genere, asist„m la un val de violen˛„ neÓnchipuit Ón estul Europei. Resuscitarea cicatricelor se pare c„, uneori, este mai grav„ dec‚t o boal„ nou„.

Pretutindeni ∫i, fire∫te, ∫i Ón Rom‚nia, violen˛a cre∫te. De la fotbal p‚n„ la politic„, din pres„ p‚n„ la cultur„. Observa˛i c„ fac distinc˛ie Óntre pres„ ∫i cultur„, pentru c„, din p„cate, ele nu merg totdeauna Ómpreun„.

Voi scrie, ca scriitor particular, mai multe despre procesul de demonizare la care a fost supus„ societatea rom‚neasc„, la care a fost supus poporul rom‚n, la care au fost supuse elitele rom‚ne∫ti, elite formate sau care s-au exprimat, semnificativ, dup„ 1989 printr-un proces aproape simetric, din c‚te pot eu constata, f„r„, neap„rat, tot s‚ngele v„rsat nedrept atunci, simetric, ziceam, cu ceea ce s-a Ónt‚mplat dup„ ocuparea Rom‚niei de c„tre trupele sovietice, c‚nd ceea ce se formase Óntr-o perioad„ important„ a istoriei na˛ionale, ∫i anume, perioada interbelic„, a fost pedepsit, ca s„ se fac„ loc proletcultismului.

™i acum, demonizarea a Ónsemnat ∫i continu„ s„ Ónsemne, din p„cate, tocmai asta, pedepsirea valorilor reale pe motive sau pretexte politice.

Nu insist, repet, mai am puterea s„ scot Ónc„ un timp, nu ∫tiu c‚t, o revist„, îFlac„ra“ mea, ∫i voi scrie Ón ea despre acest fenomen, mai Ón am„nun˛ime ∫i baz‚ndu-m„ pe leg„turi cauzale, f„c‚nd ∫i analize mai profunde.

Voi spune, aici, doar c„ Óncep s„ constat c„ ∫i oameni care s-au ilustrat Ón anii din urm„ atac‚nd ∫i st‚nga ∫i erod‚nd-o, p„reau foarte sup„ra˛i pe st‚nga, au ajuns s„ fie obiectul aten˛iei ∫i demoniz„rii, cum ar importantul, valorosul scriitor Octavian Paler, care a devenit Ón textele plate ale unora îb„tr‚nul activist comunist“, numai pentru c„ are o opinie a sa, cu care putem s„ fim de acord sau putem s„ nu fim de acord, dar Paler r„m‚ne un nume de referin˛„ al culturii rom‚ne.

Demonizarea chiar asta Ónseamn„, ca un om de v‚rsta ∫i de valoarea lui Octavian Paler, un om care a f„cut foarte mult pentru cultura rom‚n„ ∫i pentru erodarea st‚ngii, s„ ajung„ Ón momentul c‚nd, pentru c„ are, continu„ s„ aib„ un punct de vedere personal, s„ fie taxat ∫i s„ fie demonizat ca îb„tr‚n activist comunist“.

E trist. E ru∫inos. Spun toate acestea Ón ap„rarea unui om cu care nu mai am nicio comunicare de 17 ani. V„ vorbesc despre lucruri cumplite, dac„ nu ar fi, Óntre timp, ∫i stupide.

Este bine s„ ∫ti˛i ∫i de la mine c„, Ón timp ce se petrec toate cele pe care le vedem Ón Rom‚nia, la Chi∫in„u, dup„ al doilea infarct, ast„zi, este posibil ca marele poet Grigore Vieru s„ ias„ de la reanimare ∫i s„ fie dus Óntr-un salon obi∫nuit de spital. Poate c„ era bine ca ∫i noi, prin medicii no∫tri mari, s„ ne fi implicat Ón Óncercarea de a-i face c‚t bine putem acestui mare poet care a f„cut at‚t de mult pentru re-rom‚nizarea m„car a r‚ului Prut, dac„ nu chiar a literaturii ∫i mentalit„˛ii culturii de dincolo de Prut.

Se Ómplinesc, peste c‚teva zile, 100 de ani de la na∫terea marelui scriitor ∫i profesor Mircea Eliade, pe care am avut curajul, inspira˛ia ∫i norocul s„-l cunosc ∫i s„-l intervievez, atunci c‚nd se g„sea aproape la v‚rsta mea de azi, 63 spre 64 de ani, Ón 1971.

A∫a cum am mai scris ∫i cum voi mai scrie, ne preocupa ∫i pe noi, scriitorii tineri de atunci, o idee pe care i-am m„rturisit-o lui Mircea Eliade: dac„ nu cumva ∫tiin˛a va ocupa cerul, ∫i Dumnezeu va r„m‚ne tot mai mic, iar lumina Lui se va vedea tot mai Óndep„rtat„, ∫i Mircea Eliade mi-a spus un lucru pe care vi-l spun ∫i dumneavoastr„, pentru c„ merit„ ˛inut minte: îCu c‚t mai mult„ ∫tiin˛„, cu at‚t mai mult Dumnezeu“.

Mi-am permis s„ observ c„, prin felul cum a murit departe Mircea Eliade, cel neprimit acas„ atunci, Ón ciuda eforturilor noastre particulare, ∫i care nici el nu a dorit s„ vin„ Óntr-o ˛ar„ care nu-i recuno∫tea opera ∫i nu-i publicase c„r˛ile, cum o f„cuse Polonia, de exemplu, tot ˛ar„ socialist„, care, poate, pentru c„ nu suporta s„ nu fie Ónmorm‚ntat Ón ˛ara de ba∫tin„, ceruse s„ fie ars dup„ moarte, ∫i cenu∫a lui s„ fie Ómpr„∫tiat„ Ón toate cele 4 v‚nturi, Eliade s-a Óntors la Dumnezeu, ∫i de aceea pot spune cu ∫i mai mare Óndrept„˛ire: îCu at‚t mai mult Dumnezeu“.

Œnl„untrul grani˛elor, lucrurile pe care le tr„im sunt tot mai complicate, ∫i a∫ vrea s„-i invit pe liderii U.D.M.R. s„ spun„, pe fa˛„, aici, Ón fa˛a Senatului, ce vor, de fapt, d‚n∫ii? Pentru c„ ba vor autonomie cultural„, ba vor autonomie teritorial„, ba vor drepturi individuale pentru maghiari, de-a lungul a 10, 12, 14 ani — ∫i aceste drepturi le-am sprijinit ∫i noi —, ba vor, iat„, acum, dup„ ce l-am auzit pe domnul Markó Béla, noul ∫i vechiul pre∫edinte al vechiului post de lider U.D.M.R., vor drepturi colective. Asta conform c„rei reglement„ri europene? ™i ce Ónseamn„ asta? ™i c‚t vom mai suporta aceast„ sfidare, aceast„ teroare, aceast„ nenorocit„ Óncercare de spargere a ordinii constitu˛ionale a Rom‚niei ∫i a Rom‚niei Óns„∫i?

Preten˛iile ∫i atacurile antirom‚ne∫ti escaladeaz„ primejdios.

Domnul Markó Béla ne-a anun˛at senin c„ ar vrea d‚nsul ca Transilvania s„ fie ca Elve˛ia. Dar de ce nu ca Fran˛a? ™i de ce o provincie s„ fie echivalat„, perfid, cu o ˛ar„? E sugestia unei a∫a-zise ˛„ri cu numele Transilvania? Elve˛ia? De ce? Doar pentru c„ exist„ cantoane ∫i exist„ un sistem federativ Ón Elve˛ia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Federa˛ia este o cale c„tre unitate, nu un pas Ónapoi de la unitate.

Domnul Markó vrea autonomie teritorial„. Nu cred c„ putem merge mai departe f„r„ a cere autorit„˛ilor, f„r„ a cere pre∫edintelui ˛„rii, f„r„ a cere Guvernului ∫i autorit„˛ilor constituite tocmai pentru asta s„ se implice Ón rezolvarea acestei situa˛ii, c‚t Ónc„ nu a devenit catastrofal„.

V-am mai spus colegial, fr„˛e∫te, c„ eu cred c„ iugoslavizarea Óncepe de la primul mort de fiecare parte a baricadei false care se creeaz„ tic„los Óntre etnii ∫i c„, de acolo Óncolo, nu mai merge nicio solu˛ie de pace, dec‚t dup„ cine ∫tie c‚˛i ani de vindecare ∫i desp„r˛ire. Dar noi nu putem asista la tot acest marasm, la toat„ aceast„ sfidare, la tot acest mod cinic de a ne pune Ón fa˛a faptului anticonstitu˛ional Ómplinit f„r„ a reac˛iona, f„r„ a respinge provoc„rile. Nu suntem ultrana˛ionali∫ti, cum ne spun adev„ra˛ii ultra∫ovini care vor s„ sparg„ ˛ara, ei care pun problema etniei Ónaintea ∫i Ómpotriva problemei cet„˛eniei, problemei patriei, contra problemei europene.

Este momentul, cred, s„ ne trezim ∫i s„ ie∫im din aceast„ anestezie a vorbelor care cuceresc treptat teritorii ale realit„˛ii. Politica pa∫ilor m„run˛i, pe care i-am v„zut la U.D.M.R. Ón ace∫ti ani, d„ roade, dar, destul! S„ nu c„dem prad„ obi∫nuin˛ei n„sc„toare de mon∫tri! Trebuie s„ ne ocup„m ∫i de lucrurile serioase, de ceea ce se nume∫te, Óndeob∫te, agenda cet„˛eanului. Iat„, au Ónceput primarii din secuime s„ invoce pe fa˛„ — nu spuneau lideri ai U.D.M.R. c„ nu e referendum, ci este un sondaj? — datele acelor sondaje ca pe date ale unui referendum, ∫i ele vor fi, toate acestea, folosite Ómpotriva unit„˛ii na˛ionale la momentul stabilit.

Printr-o minune a cerului sau a unei p„r˛i a lui, Pre∫edintele Ungariei vine Ón Rom‚nia din nou, dup„ ce a fost acum c‚teva s„pt„m‚ni, pe 12—13 martie, Ón Ardeal. Œnt‚mpl„tor, pe 15 martie, ˛in minte c„ este un eveniment pentru Ungaria. 12—13 martie, Ón preajma lui 15 martie. Asta probabil pentru a se Óncuraja, de c„tre un stat vecin ∫i prieten, unitatea na˛ional„ a Rom‚niei ∫i consensul na˛ional pentru ie∫irea din situa˛ia grea Ón care ne afl„m. Aud de la domnul Funar, din sal„, c„ pe 15 Pre∫edintele Ungariei va fi la Cluj-Napoca. Probabil c„ f„r„ cal alb. M„ g‚ndesc: f„r„ cal alb... ™i aud c„ ∫i la Oradea, tot atunci. Œn Ardeal!

E prea mult. Prea suntem lua˛i drept naivi pacifi∫ti, ca s„ nu observ„m conexiunile. Iat„, primarul municipiului Miercurea-Ciuc ∫i pre∫edinte al organiza˛iei teritoriale U.D.M.R. este de acord ∫i va sprijini ac˛iunea de consultare a popula˛iei cu privire la autonomia f nutului Secuiesc, consultare care duce la ceea ce ∫tim cu to˛ii. Se conspir„ obraznic, uneori chiar pe fa˛„.

Ei, bine, ce s„ mai vorbim de ce se Ónt‚mpl„ Ón a∫a-zisa republic„ Transnistrean„?! Ce s„ mai vorbim de faptul c„ este o sfidare geografic„ pe care nimeni nu o pedepse∫te, ba o ∫i Óncurajeaz„?! E teritoriul Republicii Moldova, pe care nu ∫i-l poate lua Ón posesie, ∫i for˛ele interna˛ionale contempl„ toat„ aceast„ situa˛ie. Œntre timp, polcovnicul Voronin se pl‚nge de Rom‚nia ∫i o atac„ abject.

Ce s„ mai vorbim despre faptul c„ nu exist„ ∫i nu se respect„ niciun fel de criterii Ón lumea Ón care tr„im? Ce s„ mai vorbim despre faptul c„ am fost anun˛a˛i de un lider ucrainean c„ ne va fi permis„ Ón scurt„ vreme naviga˛ia pe Canalul B‚stroe? Este mare lucru! E o mare cucerire! Brava! Poate, prin for˛a principiilor europene, i se va permite ∫i canalului B‚stroe naviga˛ia Ónapoi c„tre stadiul ini˛ial, ∫i va fi pace aici, Ón Est.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn acest timp, rom‚nii din Timoc cer, Ón zadar, autorit„˛ilor de la Bucure∫ti s„ li se recunoasc„ statutul de minoritate na˛ional„.

Tot Ón acest timp, Muzeul îAstra“ din Sibiu nu se bucur„ de niciun sprijin, din contr„, e batjocorit de autorit„˛i, Óntr-o perioad„ Ón care Sibiul este capital„ european„ a culturii, iar liderul acestui muzeu este un om excep˛ional. Este drept c„ este membru P.D. ∫i a fost senator P.D., dar asta nu m„ Ómpiedic„ s„ v„d valoarea lui. Este vorba de domnul Corneliu Bucur, o personalitate a culturii rom‚ne∫ti, sfidat„ ∫i nedrept„˛it„.

Am Óncercat, Ón repetate r‚nduri, la Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ sensibiliz„m Ministerul Culturii ∫i Cultelor asupra acestei situa˛ii, privind Muzeul îAstra“, care este semnificativ pentru rom‚nimea din Ardeal, dar nu am ob˛inut niciun rezultat. De altfel, am senza˛ia c„ multe institu˛ii sunt blocate Óntr-un proiect antina˛ional. Multe dintre aceste institu˛ii merg Ónd„r„t, spre paleolitic, ∫i nu c„tre Europa, nu c„tre slujirea interesului na˛ional, pentru c„ interesul nostru na˛ional ∫i interesul european sunt convergente.

V„ propun, doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón Óncheiere, s„ lu„m Ón dezbatere situa˛ia de la Televiziunea public„.

Noi am convocat pentru miercuri, la ora 10,00, membrii Consiliului de administra˛ie, dar cred c„ se impune formarea unei Comisii speciale de anchet„, care s„ cerceteze ∫i s„ analizeze datele privitoare la situa˛ia financiar„ ∫i datele privitoare la politica pe care o face Ón Rom‚nia, la ora de fa˛„, TVR. ™i s„ ne Óndrept„˛easc„ Ón efortul nostru de a schimba, de a radicaliza, de a primeni lucrurile.

Cu ocazia acestui martie, Ón care s-au Ómplinit 30 de ani de la cutremur„toarea, Ón toate sensurile, nenorocire, care a luat at‚tea valori, mari scriitori, mari oameni ai artei ∫i culturii, mari oameni, pur ∫i simplu, avem obliga˛ia de a ne g‚ndi pios la ei. Dumnezeu s„ le protejeze amintirea!

™i, acum, m„car consolarea c„ putem adresa un g‚nd bun femeilor. A∫a cum Ói spuneam, c‚ndva, lui George Copos, ca s„ Ónve˛e ∫i dumnealui, dar v„d c„ nu mai este atent la ce vorbesc eu: îfemeia e sigurul motor real al vie˛ii noastre“.

Radu Terinte

#28551

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se nume∫te: îUnde este strategia postaderare Ón plan socio-demografic?“

Toate ˛„rile lumii se confrunt„ cu un accentuat proces de Ómb„tr‚nire a popula˛iei, determinat, Ón principal, de cre∫terea constant„ a speran˛ei de via˛„.

Œmb„tr‚nirea popula˛iei, cre∫terea ponderii persoanelor v‚rstnice, are ca efect principal urm„toarele implica˛ii economice:

— presiune pe bugetul de pensii, num„r crescut de pensionari, durat„ mai lung„ de pensie;

— presiune pe bugetul asigur„rilor sociale, num„r crescut de asista˛i social, subven˛ion„ri pentru Ónc„lzire, transport, diverse facilit„˛i specifice;

— presiune pe bugetul de s„n„tate, v‚rstnicii sunt cei mai mari consumatori de buget de s„n„tate;

— criza for˛ei de munc„.

Toate aceste realit„˛i sunt studiate ∫i analizate Ón toate ˛„rile con∫tiente c„ nu exist„ o dezvoltare f„r„ o strategie clar„ de viitor. Din acest motiv, strategia acestor ˛„ri include, al„turi de m„surile strict economice, ∫i o strategie clar„ privind evolu˛ia demografic„ ∫i, mai ales, a contrabalans„rii impactului Ómb„tr‚nirii popula˛iei. Se fac scenarii ∫i diverse variante de viitor, Ón centre ultraperformante ∫i cu personal bine preg„tit, se studiaz„ efectele ∫i impactul economic pe fiecare procent Ón plus de pensionari ∫i, evident, m„surile de contrabalansare.

Pentru a fi mai clari, se estimeaz„ c„ speran˛a de via˛„ Ón urm„torii 25 de ani va ajunge la 100 de ani, iar Ón urm„torii 50 de ani omul poate atinge obi∫nuit v‚rste Óntre 110—125 de ani. Œn ˛„rile dezvoltate, propor˛ia persoanelor trecute de 65 de ani dep„∫e∫te deja 50% din popula˛ie de ani buni.

Œn fa˛a acestei provoc„ri, ˛„rile au decis s„-∫i uneasc„ eforturile, iar crearea Uniunii Europene este un exemplu de colaborare pe acest front comun. Scopul Uniunii Europene nu este numai de a crea un spa˛iu de Ónalt„ performan˛„ Ón cursa cu alte for˛e mari economice ale lumii, ci ∫i Ón cursa cu propriul handicap: Ómb„tr‚nirea.

Œnalta performan˛„ ∫i dezvoltarea tinerei genera˛ii sunt cele dou„ c„i majore urmate de aceste strategii de viitor.

Œn ˛ara noastr„, din p„cate, strategia de viitor str„luce∫te prin absen˛„ sau aproape prin absen˛a acesteia. Œn Óncercarea de a dovedi c„ s-a rupt total leg„tura cu trecutul socialist, toate guvernele au fugit de planificare, de∫i m„surile unei strategii pe termen scurt, mediu ∫i lung sunt m„suri pur economice, ∫i nu strict socialiste.

Practic, Rom‚nia nu are o strategie de dezvoltare pe termen mediu ∫i lung, de∫i teoretic ∫i scriptic exist„ un plan de m„suri pe urm„torii ani. Strategia trebuia s„ fie extrem de clar„ pe toate domeniile: militar, economic, politic„ extern„, industrie, agricultur„, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, demografie, sistem social, justi˛ie, cultur„ ∫i asumat„ de toate for˛ele politice, pentru ca alternan˛a la guvernare s„ nu mai nasc„ haos ∫i pseudoreforme ale ministrului de resort, dornic s„-∫i lege numele de ceva spectaculos.

S-a reu∫it doar Ón dou„ domenii: politica de ap„rare, prin intrarea Ón NATO, ∫i intrarea Ón Uniunea European„, pentru c„ indiferent cine a guvernat a urmat linia general„ p‚n„ la atingerea obiectivului. Ca urmare, ne-am trezit acum Ón situa˛ia aberant„ ca, dup„ aderarea la Uniunea European„, s„ spunem, ca ∫i Lenin, îce-i de f„cut?“

Abera˛ia la care asist„m este incredibil„ pentru o societate normal„. Am aderat la Uniunea European„ ∫i nu ∫tim ce s„ facem mai departe. Mai pe rom‚ne∫te, ne-am dorit pr„jitura din vitrin„ ∫i, dup„ ce am primit-o, nu ∫tim ce s„ facem cu ea.

Nu era logic ca aderarea la Uniunea European„ s„ fie parte integrant„ a Strategiei generale a Rom‚niei de dezvoltare pe termen mediu ∫i lung? Pentru Rom‚nia, cifrele oficiale arat„ o cre∫tere accelerat„ a procesului de Ómb„tr‚nire a popula˛iei. Speran˛a de via˛„ la rom‚ni se situeaz„ Ón prezent la 76 de ani pentru femei ∫i 72 de ani pentru b„rba˛i, o cre∫tere a mediei cu 5 ani fa˛„ de 1994. Mai mult, Ómb„tr‚nirea real„ a popula˛iei ˛„rii noastre este mult mai rapid„ fa˛„ de ˛„rile Uniunii Europene. Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei apreciaz„ c„ Ón 2060, Ón Rom‚nia, 70% din popula˛ie va avea peste 60 de ani.

Cauzele acestei Ómb„tr‚niri accelerate sunt urm„toarele: cre∫terea rapid„ a speran˛ei de via˛„, migra˛ia masiv„ a tinerilor spre ˛„rile dezvoltate, natalitatea sc„zut„ ∫i Ón continu„ sc„dere la rom‚ni, mortalitatea infantil„ crescut„, mortalitate mai mare Ón diverse afec˛iuni ca Ón Uniunea European„, morbiditate crescut„ pentru boli ale s„r„ciei, cum este tuberculoza, boli profesionale ca alcoolismul, depresii psihice, care duc la pension„ri premature, situa˛ie unde ocup„m locuri frunta∫e Ón Europa.

Efectul acestor realit„˛i s-a instalat rapid Ón economia noastr„, practic, Ón ultimii doi ani, odat„ cu deschiderea oficial„ a grani˛elor.

Dac„ p‚n„ Ón 2000—2004 ne luptam cu ∫omajul, dup„ 2004 a ap„rut brusc criza for˛ei de munc„ Ón Rom‚nia, care s-a accelerat rapid Ón ultimele luni. Efectul s-a resim˛it ini˛ial Ón construc˛ii ∫i industria u∫oar„, pentru a deveni cronic Ón agricultur„. Practic, satele au popula˛ia cea mai Ómb„tr‚nit„, cu zone depopulate masiv de tineri.

Dup„ 1 ianuarie 2007, fenomenul a c„p„tat o alt„ nuan˛„ mult mai grav„. Dac„ p‚n„ atunci ponderea plec„rilor era Ón r‚ndul celor cu preg„tire inferioar„ sau medie, vesti˛ii c„p∫unari, Ón prezent, ne pleac„ cei cu preg„tire superioar„: cadrele medicale, profesorii, inginerii, practic, este al doilea v‚rf al emigra˛iei inteligen˛ei tinere, dup„ cel de la Ónceputul anilor ’90.

Deja, efectul este resim˛it ∫i tinde s„ devin„ pe zi ce trece tot mai acut. Avem o criz„ a cadrelor medicale Ón spitale, avem sate ∫i comune f„r„ cadre didactice, avem catedre universitare f„r„ asisten˛i ∫i preparatori. Mai grav este c„ deficitul cre∫te exponen˛ial de la lun„ la lun„, iar posibilitatea de Ónlocuire este aproape nul„.

Am efectuat, personal, un studiu statistic pe genera˛ii universitare Ón ultimii 20 de ani Ón jude˛ul Ia∫i ∫i am constatat urm„toarele:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 La genera˛iile de absolven˛i din perioada 1987—1990 au emigrat 30 p‚n„ la 40%.

La genera˛iile de absolven˛i din perioada 1991—1995 au emigrat 40—45%.

La genera˛iile din ultimii ani au emigrat aproximativ 50%. Practic, unul din doi tineri intelectuali rom‚ni pleac„ din ˛ar„.

Cu ce costuri pentru noi, statul rom‚n? Nimeni nu Óndr„zne∫te s„ le spun„.

O treime din angaja˛ii de la îMicrosoft“ sunt rom‚ni. Œn Toronto, Ón 1990, erau Ónregistra˛i oficial 5.000 de rom‚ni, acum sunt peste 100.000, majoritatea intelectuali tineri.

Œntr-un moment Ón care Ón Uniunea European„ to˛i care au un kilogram de o˛el Óncearc„ s„ fac„ ceasuri, ∫i nu cuie, noi ne permitem luxul s„ export„m gratis inteligen˛a t‚n„r„.

Ne lupt„m Ón prezent s„ atragem fonduri europene, dar nu ∫tim dac„ vom avea ∫i cu cine s„ ne apuc„m de treab„. Mai grav este c„ actualul Guvern nu realizeaz„ c„, Ón lipsa unei cre∫teri rapide ∫i semnificative a salariilor, Rom‚nia nu va mai avea pe cine s„ pl„teasc„. Se mizeaz„ Ón schimb pe for˛a de munc„ din Est, dar se uit„ c„ la salariile rom‚ne∫ti vin doar muncitori necalifica˛i.

Strategia Guvernului de a ajunge la salariul mediu de 430 euro abia Ón 2013 este evident falimentar„ ∫i lipsit„ de orice suport real. Cine are at‚ta r„bdare, at‚ta vreme c‚t pre˛urile sunt cele mai ner„bd„toare?

Œn fa˛a acestei situa˛ii, Partidul Conservator propune definirea clar„ a domeniilor de performan˛„ ale Rom‚niei ∫i a brand-ului de ˛ar„.

Practic, ce ofer„ Rom‚nia c„tre Uniunea European„? Sprijinirea domeniilor identificate prin m„suri protec˛ioniste; legisla˛ie clar„ ∫i precis„; control sever ∫i depolitizat; crearea unui centru de prognoz„ ∫i strategie de viitor, prin contribu˛ia facult„˛ilor economice, a Academiei, a ministerelor de resort.

De asemenea, este necesar„ urgent instituirea unui îPlan Marshall“ pentru t‚n„ra genera˛ie. Trebuie s„ oferim tinerilor no∫tri valoro∫i un viitor Ón Rom‚nia. Rom‚nia are nevoie urgent de o t‚n„r„ genera˛ie Óncrez„toare Óntr-un viitor aici, acas„, care s„ se realizeze ∫i s„ creeze o nou„ genera˛ie de urma∫i. Pentru aceasta, tinerii au nevoie de locuin˛e ∫i de salarii atractive.

Avem nevoie de o natalitate solid„, de viitor Óndelungat, determinat„ de m„suri economice ∫i de sprijin real, ∫i nu de o natalitate c‚rpit„ prin m„suri pecuniare de moment.

V„ mul˛umesc.

Puskás Valentin Zoltán

#37313

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Am impresia c„ am intrat Ón febra campaniei electorale. Aceast„ impresie se datoreaz„ cre∫terii retoricii populiste din partea tuturor forma˛iunilor politice. Se pune Ón mi∫care locomotiva de propagand„, Óncep promisiunile foarte populare ∫i fiecare Óncearc„ s„-∫i adune c‚t mai mul˛i sus˛in„tori.

Œn aceast„ lupt„, partidele puternice din coali˛ia guvernamental„ sau din ceea ce a mai r„mas din coali˛ia guvernamental„ se folosesc de puterea lor Ón Guvern ∫i plagiaz„ ini˛iativele forma˛iunilor mai mici sau ale partidelor politice din opozi˛ie.

S-au mai Ónt‚mplat ∫i Ónainte asemenea plagieri, am mai ar„tat chiar de la acest microfon c„ exist„ cu prec„dere o preocupare destul de sus˛inut„ ca acele ini˛iative care sunt pe t„r‚m social s„ fie preluate de Guvern sau de c„tre anumite partide, dar ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri a dep„∫it toate cele Ónt‚mplate p‚n„ acum.

Ce s-a Ónt‚mplat? Pre∫edintele Partidului Democrat, Emil Boc, la o conferin˛„ de pres„, cu mare patos, anun˛„ c„ Partidul Democrat va propune o ini˛iativ„ legislativ„ pentru Ómbun„t„˛irea pensiilor, ∫i de aici Óncolo pensiile se vor calcula pentru cei care nu au trecute Ón carnetul de munc„ salariile nu pe baza salariului minim, ci pe baza salariului mediu. Lucru extraordinar, pentru c„ ajut„ pensionarii, ∫i bine-venit, pentru c„ vrem s„-i ajut„m pe pensionari. Numai c„ domnul pre∫edinte Boc trebuia s„ spun„ ∫i faptul c„ aceasta este o reluare a ini˛iativei legislative a U.D.M.R.-ului, depus„ Ón 2005, Ón 6 iunie 2005.

De ce spun acest lucru? Pentru c„ noi, pe baza sesiz„rilor primite de la pensionari, Óntr-adev„r, am formulat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i am spus c„, av‚nd Ón vedere c„ nu se mai reg„sesc actele de salarizare ale pensionarilor, propunem ca, Ón loc de salariul minim, s„ folosim salariul mediu. Dar Guvernul a r„spuns — ini˛iativa legislativ„ am depus-o pe 6 iunie 2005 — Ón 14 noiembrie 2006, resping‚nd categoric aceast„ propunere, motiv‚nd cu fel ∫i fel de probleme, cum c„ aceast„ propunere nu se poate pune Ón aplicare.

Iat„ c„, atunci c‚nd se apropie o campanie electoral„ ∫i c‚nd Partidul Democrat, de data aceasta, are nevoie de mai mult„ popularitate, atunci ini˛iativa noastr„ devine bun„ ∫i este preluat„, plagiat„ de c„tre Partidul Democrat.

Nu ne deranjeaz„ faptul c„ anumite idei sunt transpuse Ón via˛„ mai t‚rziu, dar dac„ pentru anumite forma˛iuni politice mai mici exist„ a∫a-numita, Ón ghilimele, îsolu˛ie imoral„“, atunci s„ existe ∫i pentru partidele mai mari, ∫i pentru partidele care doresc s„ acumuleze mai multe voturi pe baza ideilor acestor partide mici.

Noi vom sus˛ine ∫i Ón continuare toate ini˛iativele care vin Ón sprijinul pensionarilor ∫i Ón sprijinul popula˛iei, dar dorim fairplay din partea tuturor partidelor politice Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007

Constantin Dumitru

#40598

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mi-am propus Ón declara˛ia mea politic„ de ast„zi s„ readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o serie de evenimente care ne-au afectat ∫i care vor avea, f„r„ Óndoial„, consecin˛e majore asupra societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i Ón viitorul apropiat.

De altfel, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ propune˛i ca, dup„ adoptarea ordinii de zi de ast„zi, s„ ˛inem un moment de reculegere Ón amintirea victimelor de la cutremurul din 4 martie 1977.

Cutremurul din 1977 a tras un semnal de alarm„ asupra infrastructurii imobilelor din Rom‚nia, Ón special cele din sudul ˛„rii ∫i Bucure∫ti, ∫i a dezinteresului manifestat de autorit„˛ile comuniste din acea perioad„ privind aplicarea unui plan de urbanism general ∫i a unui plan zonal nou care ar fi trebuit prin m„suri adecvate s„ realizeze consolidarea ∫i reconstruc˛ia cl„dirilor vechi ∫i noi. Aceste m„suri ar fi asigurat prevenirea unor alte posibile catastrofe. Din p„cate, ceea ce a urmat ∫tim cu to˛ii.

Œn Rom‚nia, a Ónceput, Ón schimb, construirea unor cl„diri fastuoase, cum ar fi cele din Bucure∫ti, imobile care afecteaz„ destul de puternic solul preten˛ios, alunecos ∫i destul de periculos pe care se afl„ amplasat„ capitala Rom‚niei. Superficialitatea aplic„rii m„surilor adoptate de autorit„˛ile comuniste, c„rora le pl„cea, asemenea unor politicieni din zilele noastre, s„ vorbeasc„ mult ∫i s„ fac„ pu˛in, realiz‚nd numai prognoze teoretice, f„r„ substitu˛ie practic„, are urm„ri p‚n„ ∫i ast„zi. Nu vreau s„ lezez activitatea autorit„˛ilor administra˛iei publice sau a institu˛iilor de profil care se ocup„ de proiectarea cadastrului mobiliar sau cu autorizarea ∫i alte reglement„ri privind construc˛iile, dar consider c„ este necesar ca astfel de acte ∫i decizii administrative s„ se aplice cu cap ∫i f„r„ a satisface anumite interese individuale, interese care vor afecta comunit„˛i Óntregi.

Nu sunt un specialist Ón domeniu ∫i nici nu vreau s„ fac analize Ón probleme geotehnice ∫i de geodezie. Doresc doar s„ eviden˛iez c„ Ón momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia, se tot vorbe∫te despre acest subiect al catastrofelor naturale de tot felul, se fac studii, cercet„ri ∫i rapoarte, numai c„, la niciun nivel decizional politico-administrativ nu se ia nicio m„sur„ practic„ care s„ fie finalizat„. Au Ónceput Ón Bucure∫ti anumite lucr„ri de consolidare sau renovare a unor imobile de dinainte de ’45, ∫i doar at‚t Ón momentul de fa˛„.

Guvernul Rom‚niei, prin institu˛iile abilitate, a mai Óntreprins anumite m„suri privind acordarea de fonduri

c„tre autorit„˛ile locale pentru prevenirea efectelor unor eventuale seisme, dar Parlamentul Rom‚niei nu a avut nicio pozi˛ie oficial„ fa˛„ de aceste probleme.

Sunt sigur c„ vor fi colegi din opozi˛ie care se vor l„uda cu anumite decizii luate de guvernele lor, dar, practic, ∫i acestea sunt doar pe h‚rtie, fiindc„ la nivelul locuin˛elor ∫i al amenaj„rii teritoriale ale Rom‚niei situa˛ia este exact ca acum 30 de ani.

Stima˛i colegi,

Consider c„ este timpul ca noi, parlamentarii, s„ l„s„m criticile ∫i polemicile de o parte, s„ ne unim for˛ele Ón elaborarea unor ac˛iuni legislative ∫i Ón crearea unei comisii parlamentare care s„ monitorizeze, s„ sprijine normativ activitatea Institutului de Fizic„ a P„m‚ntului, a∫a cum la nivelul Uniunii Europene exist„ organisme parlamentare care se ocup„ cu astfel de activit„˛i.

Aceast„ comisie, Ón urma unor rapoarte de monitorizare anual„ a mi∫c„rii tectonice, ar putea propune m„surile necesare astfel Ónc‚t s„ fim, c‚t de c‚t, preveni˛i ∫i preg„ti˛i fa˛„ de eventualitatea unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter.

A∫a cum consider„m c„ este o problem„ na˛ional„ o serie de evenimente politice discutate aprins Ón ultimele s„pt„m‚ni, la fel ar trebui s„ consider„m o urgen˛„ pentru securitatea na˛ional„ monitorizarea ∫i analizarea zonelor de risc seismic ridicat ale ˛„rii, precum ∫i sprijinirea intens„, chiar ∫i cu propuneri legislative privind acordarea unor fonduri anuale pentru cercetarea acestui fenomen de c„tre Institutul de Fizic„ a P„m‚ntului.

V„ mul˛umesc.

Otilian Neagoe

#45192

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Doresc s„ m„ refer la un eveniment care a avut loc s„pt„m‚na trecut„ ∫i care a avut Ón centrul aten˛iei turismul rom‚nesc.

Joi, 1 martie, sub egida Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i a Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Turism a avut loc prima ∫edin˛„ a Comitetului de evaluare a master-planului pentru dezvoltarea turismului rom‚nesc.

Turismul a f„cut obiectul, Ón ultimii ani, mai multor analize, mai multe Óncerc„ri privind relansarea turismului rom‚nesc au r„mas, p‚n„ la urm„, nefinalizate, ∫i la aceast„ or„ Rom‚nia este pe locul 76 Ón lume Ón ceea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 ce prive∫te contribu˛ia acestui sector de activitate la produsul intern brut, mai precis, Rom‚nia realizeaz„ din turism, la aceast„ or„, circa un miliard euro, o cifr„ foarte mic„, dac„ o compar„m cu realiz„rile pe care alte ˛„ri din jurul nostru le ob˛in din turism.

Bulgaria, de pild„, realizeaz„ circa 3 miliarde euro, Ungaria, 6 miliarde euro, Cehia, 9 miliarde euro, nu mai vorbim de alte ˛„ri din Europa, precum Spania, Fran˛a, Spania, care realizeaz„ peste 40 miliarde euro.

Œntr-adev„r, mai multe analize din ultimul timp, ∫i m-a∫ referi aici la un raport al Consiliului Mondial al Turismului de anul trecut, dau ∫anse Rom‚niei Ón acest domeniu de activitate, estim‚nd c„ Rom‚nia Ón urm„torii 10—15 ani ar avea mari oportunit„˛i de dezvoltare Ón acest sector ∫i am fi pe locul patru Ón ceea ce prive∫te poten˛ialul de dezvoltare a turismului.

Din p„cate, la reuniunea pe care o invocam mai devreme, a r„mas aceea∫i atitudine superficial„ de preg„tire Ón grab„ a unor evenimente de acest gen ∫i, aici, Ón mapa reuniunii s-au prezentat puncte slabe, puncte tari ∫i obiective ale relans„rii turismului rom‚nesc ∫i, ca s„ v„ face˛i o imagine despre cum au fost abordate lucrurile, la un moment dat, la punctele slabe ale turismului rom‚nesc figureaz„ Ónc„lzirea global„, la puncte tari figureaz„ re˛eaua de aeroporturi.

Obiectivele pe care le vizeaz„ master-planul Ónseamn„ o Ón∫iruire de lucruri care nu sunt ordonate dup„ niciun criteriu foarte profund legat de relansarea turismului rom‚nesc. P‚n„ la urm„ nu rezult„ nici faptul c„ turismul este o prioritate a economiei rom‚ne∫ti, de aceea, Partidul Social Democrat pune Ón fa˛a Guvernului aceast„ problem„, s„ decidem dac„ turismul este o prioritate a economiei rom‚ne∫ti, dac„ estim„rile pe care le fac organisme interna˛ionale Ón leg„tur„ cu poten˛ialul de dezvoltare sunt a∫ezate Óntr-o formul„ sistematic„ prin care administra˛iile locale sunt ∫i ele atrase la acest proiect. Absorb˛ia fondurilor structurale trebuie Óndelung preg„tit„, trebuie, de asemenea, ∫coala rom‚neasc„ de turism s„ fie o ∫coal„ care s„ vizeze standarde europene Ón zona serviciilor pe care le organiz„m Ón turism. Un diplomat, care se afl„ la Bucure∫ti Ón misiune, spunea lunile trecute c„ Rom‚nia are un cadru natural extraordinar, dar serviciile turistice sunt rudimentare, iat„ o pozi˛ie ∫i o observa˛ie foarte dur„, Ón leg„tur„ cu stadiul Ón care se afl„ turismul rom‚nesc.

Trebuie s„ spunem, de asemenea, c„ circula˛ia turistic„ se bazeaz„, Ón primul r‚nd, pe popula˛ia intern„. Revigorarea turismului rom‚nesc trebuie s„ Ónceap„ cu o circula˛ie turistic„ intern„ care s„ permit„ relansarea acestui domeniu de activitate.

At‚ta vreme c‚t veniturile sunt tot mai mici Ón Rom‚nia, at‚ta vreme c‚t s„r„cia devine tot mai acut„, ∫ansele ca turismul rom‚nesc s„ se redreseze sunt mici. S„ nu uit„m c„ turismul este un domeniu de consecin˛„, ca atare, depindem foarte mult de modul Ón care se dezvolt„ economia Ón ansamblu, depindem foarte mult de veniturile pe care le realizeaz„ popula˛ia.

Œn Rom‚nia a disp„rut reflexul de vacan˛„, Ón Rom‚nia se cheltuie∫te mai mult pe medicamente dec‚t pe odihn„.

Turismul balneo, de asemenea, este o surs„ foarte bun„ pentru cre∫terea veniturilor din turism, turismul cultural, de asemenea, trebuie revigorat, turismul rural este un alt sector care face din Rom‚nia o destina˛ie interesant„. Sunt lucruri asupra c„rora trebuie s„ medit„m, sunt lucruri asupra c„rora Guvernul Ómpreun„ cu administra˛iile locale trebuie s„ ini˛ieze programe regionale de relansare a turismului rom‚nesc.

S„ nu uit„m c„ Rom‚nia este o destina˛ie de circuite, c„ avem regiuni turistice bine conturate, Delta, marea, muntele, v„ spuneam de turismul balneo, v„ spuneam de turismul rural.

Toate acest lucruri trebuie abordate cu rigurozitate, toate aceste lucruri trebuie s„ fac„ parte dintr-o definire a conceptului de turism rom‚nesc Óntr-o manier„ profesionist„.

Din p„cate, ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„ ne demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ turismul rom‚nesc se afl„ sub semnul improviza˛iei, c„ lucrurile se abordeaz„ Ón continuare superficial.

Dac„ vom continua Ón aceea∫i manier„, chiar dac„ vom atrage exper˛i interna˛ionali, cum se inten˛ioneaz„ pentru acest master-plan, lucrurile nu pot fi relansate. Este p„cat, Ón schimb, de poten˛ialul uria∫ pe care Ól are Rom‚nia.

Partidul nostru a organizat o seam„ de dialoguri pe aceast„ tem„ a relans„rii turismului rom‚nesc. Partidul Social Democrat consider„ c„ Rom‚nia poate deveni o Spanie a Europei Centrale. Pentru ca acest lucrul s„ se Ónt‚mple trebuie ca turismul s„ fie abordat Óntr-o manier„ interministerial„.

S„ sper„m c„, Ón viitorul apropiat, Guvernul va g‚ndi profesionist, c„ va atrage Ón acest proiect oameni care au lucrat, oameni care au idei, oameni care au proiecte, pentru ca, Óntr-adev„r, turismul s„ devin„ o prioritate pentru economia na˛ional„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gheorghe Funar

#51366

Programul de guvernare, Ón care scrie la Capitolul 2 — îPrincipii de guvernare“: principiul comunic„rii ∫i transparen˛ei, principiul particip„rii, principiul responsabilit„˛ii ∫i principiul eficien˛ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Permite˛i-mi s„ insist pu˛in asupra acestuia ∫i s„ citez din Programul de guvernare: îPoliticile publice vor fi elaborate ∫i aplicate numai Ón situa˛ia Ón care corespund unei nevoi, Ón baza unor obiective bine definite, ierarhizate ∫i a unor evalu„ri de impact prealabile“. A∫a scrie Ón c„r˛ulia portocalie!

™i acum am s„ v„ prezint lucruri incredibile, dar adev„rate. Merit„ s„ le acorda˛i aten˛ie, pentru c„ noi, ale∫ii poporului Ón Senatul Rom‚niei, suntem neglija˛i de c„tre Guvern, Ón compara˛ie cu un cet„˛ean Radu Duda de Hohenzollern-Veringen care, Ón calitate de so˛ al Margaretei, a ajuns s„ se situeze deasupra Constitu˛iei Rom‚niei ∫i s„ beneficieze de zeci de miliarde lei din bani publici, pe care i-a cheltuit f„r„ s„ dea nicio justificare nim„nui, ∫i Ón acela∫i timp Guvernul spune c„ nu sunt bani pentru pensii, nu sunt bani pentru salariile profesorilor, nu sunt bani pentru salariile medicilor, nu se acord„ sporul de vechime pentru cei care ocup„ func˛ii de demnitate public„ ∫i a∫a mai departe.

Ce spune Legea nr. 364/2002? C„ strategia ∫i priorit„˛ile anuale pentru imaginea extern„ a ˛„rii se stabilesc de un consiliu interministerial pentru imagine extern„, format din prim-ministru, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ministru afacerilor externe, ministrul informa˛iilor publice, ministrul tineretului ∫i sportului, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, ministrul finan˛elor publice ∫i pre∫edintele Funda˛iei Culturale Rom‚ne.

Fiecare Guvern s-a prezentat, anual, din 2002 Óncoace, ∫i a adoptat Ón aceast„ perioad„ a fiec„rui an, stabilind prin hot„r‚ri de guvern c„ Rom‚nia are un reprezentant special al Guvernului rom‚n pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„.

Pentru realizarea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu a contat activitatea Parlamentului, nici a Guvernului, nici a Pre∫edintelui Rom‚niei, nici a ambasadelor, a fost hot„r‚toare activitatea domnului Radu Duda, care a beneficiat Ón perioada 2002—2006 de suma de 23,5 miliarde lei pentru a contribui decisiv la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Acum, anul trecut, Guvernul nu a fost a∫a de generos, ∫i prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2/5 ianuarie 2006 i-a acordat numai suma de 3,5 miliarde lei.

Anul acesta, dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, Guvernul a decis prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 33/17 ianuarie 2007 s„-i acorde Ón acest an, ca reprezentant special al Guvernului Rom‚niei, domnului Radu Duda de Hohenzollern-Veringen suma de 720.000 lei, adic„, lei mai vechi, 7,2 miliarde lei Ón medie pe lun„, 600 milioane lei.

Este al doilea cet„˛ean al Rom‚niei, dup„ guvernatorul B„ncii Na˛ionale, care beneficiaz„ de asemenea sume uria∫e din banii publici.

Aceast„ Hot„r‚re a Guvernului cu nr. 33/2007 are la baz„ nota de fundamentare semnat„ de ministrul afacerilor externe, Mihai R„zvan Ungureanu, ∫i de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Radu Stroe, iar hot„r‚rea este semnat„ de premierul T„riceanu ∫i contrasemnat„ numai de secretarii de stat Anton Niculescu, de la Ministerul

Afacerilor Externe, Victor Giosan, secretar de stat la Secretariatului General al Guvernului, ∫i C„t„lin Doic„, secretar de stat la Ministerul Finan˛elor Publice.

Poate c„ l-a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„ pe prin˛ul Radu Duda, s‚mb„t„ seara, invitat la o emisiune la PRO TV. Œntrebat de un jurnalist ce sum„ prime∫te anul acesta, nu ∫tia nici lucrul acesta, b‚lb‚it, a spus c„ numai 750 mii lei, 7,5 miliarde lei, Ón realitate, prin hot„r‚re sunt numai 7,2 miliarde lei.

A∫a cum cunoa∫te˛i, prin˛ul Duda este colonel al armatei rom‚ne, este consilier al prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, ∫i ce a declarat la emisiunea televizat„ transmis„ Ón direct, fiind Óntrebat pentru ce prime∫te ace∫ti bani, a declarat îpentru a prezenta imaginea neutr„ a Rom‚niei“.

Deci domnul Radu Duda, ofi˛er al armatei rom‚ne, nu ∫tie c„ Rom‚nia este ˛ar„ membr„ NATO, nu a aflat, de∫i s-a ocupat de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, c„ Rom‚nia a aderat deja de la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European„.

Deci domnul Radu Duda este pl„tit cu suma de 600 milioane lei pe lun„ pentru a prezenta imaginea, care nu exist„ Ón lume, imaginea neutr„ a Rom‚niei. Pentru aceste preocup„ri ale domnului Radu Duda, Guvernul Rom‚niei a g„sit, p‚n„ acum, 30,7 miliarde lei. Ru∫ine acestui Guvern al Rom‚niei! Mul˛umesc.

Gheorghe David

#56332

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn interven˛ia mea voi insista asupra segmentului Ónv„˛„m‚nt profesional ∫i mediu tehnic din cadrul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. De altfel, este o continuare a ceea ce la sf‚r∫itul anului trecut am prezentat.

™i iat„ de ce. Din punct de vedere al segmentului Ónv„˛„m‚nt profesional: tehnic, postliceal ∫i de mai∫tri, am intrat Ón tranzi˛ie cu ∫coli profesionale, licee tehnice ∫i ∫coli postliceale ∫i de mai∫tri cu dubl„ subordonare, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului ∫i ministerele cu activitate Ón domeniile industriilor, construc˛iilor, administra˛iei etc. De obicei, ele gravitau sau erau tutelate, liceele tehnice, de marile Óntreprinderi existente Ón jude˛ele unde Ó∫i aveau re∫edin˛a.

Dup„ 1989, re˛eaua acestor ∫coli a intrat Ón subordinea exclusiv„ a Ministerului Œnv„˛„m‚ntului, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii la aceast„ vreme, Ón vreme ce principalii beneficiari — combinatele siderurgice, chimice, uzinele constructoare de ma∫ini ∫i altele — au disp„rut ori ∫i-au restr‚ns drastic activitatea.

Pe de alt„ parte, Ón virtutea iner˛iei ∫i refractarismului fa˛„ de imperativele reformei, ele au continuat s„ produc„ o˛elari, electricieni, prelucr„tori prin a∫chiere, operatori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 chimi∫ti, confec˛ioneri Ómbr„c„minte, ˛es„tori, croitori etc. pentru o pia˛„ a muncii mult mai sensibil„ la imperativele competi˛iei.

Ceea ce era de a∫teptat s„ se Ónt‚mple s-a Ónt‚mplat: num„rul absolven˛ilor cursurilor gimnaziale care s„ opteze pentru aceast„ categorie de ∫coli s-a redus Ón favoarea Ónv„˛„m‚ntului liceal teoretic. El s-a diminuat ∫i datorit„ sporului natural al popula˛iei Ón declin.

Un alt factor explicativ al unei astfel de tendin˛e este ∫i acela al percep˛iei lipsei de prea mari perspective pentru nomenclatorul de profesii oferit de aceast„ categorie de ∫coli.

Spuneam, cu o alt„ ocazie, c„ ritmul dezvolt„rii economico-sociale Ón cre∫tere a impus ∫i va continua s„ impun„ profesii ∫i specializ„ri noi, de execu˛ie, adecvate noilor cerin˛e. De pild„, profesiile destinate sferei serviciilor, a c„ror participare la realizarea produsului intern brut este de 60—70% Ón ˛„rile comunitare puternic dezvoltate, abia Ón ultimii ani au Ónceput s„ se bucure de o aten˛ie mai deosebit„ Ón segmentul de Ónv„˛„m‚nt supus aten˛iei.

Œn plus, din cauza salariilor mici oferite Ón ˛ar„, o bun„ parte dintre absolven˛i aleg s„ lucreze Ón alte ˛„ri, unde sunt mai bine pl„ti˛i.

Instructiv este s„ amintesc c„, potrivit unui studiu privitor la Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i tehnic, Ón perspectiva cerin˛elor urm„torului deceniu, Ón Regiunea de dezvoltare economic„ 5 Vest, din care face parte ∫i jude˛ul Timi∫, prest„rile de serviciu, inclusiv cele sociale, se afl„ pe primul loc. Ele sunt urmate de construc˛ii, industria alimentar„, industria de ma∫ini ∫i echipamente, comunica˛ii ∫i altele. Industriile textile ∫i de piel„rie se afl„ Ón coada listei, dup„ ce, p‚n„ Ón 1989, datorit„ ponderii Ónsemnate Ón economiile jude˛elor Timi∫ ∫i Arad, ele se situau Ón partea superioar„ a cerin˛elor.

E adev„rat c„, pentru acoperirea cifrei de ∫colarizare, cea mai mare parte a elevilor erau recruta˛i din jude˛ele mai pu˛in dezvoltate ale ˛„rii. Acum, acest lucru nu mai este posibil datorit„ faptului c„ tinerii din zonele respective au alternativa imigr„rii. Dac„ au sau nu o calificare, conteaz„ mai pu˛in pentru ei.

Ce se poate face pentru Ómbun„t„˛irea con˛inutului inform„rii profesionale ∫i a cre∫terii num„rului elevilor din aceste ∫coli o s„ prezint Óntr-un material, cu o alt„ ocazie.

Mul˛umesc.

Ion V„rg„u

#60244

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Pentru c„ turismul este analizat at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón Óntreaga lume Ón aceast„ perioad„ ∫i se stabilesc

strategii interne ∫i interna˛ionale, am s„ m„ refer, pe scurt, la turismul din Delta Dun„rii.

De-a lungul timpului, jude˛ul Tulcea s-a bucurat de o imagine bun„ at‚t pe plan na˛ional, c‚t ∫i interna˛ional, fiind cunoscut ca un teritoriu cu un poten˛ial turistic unic Ón Europa, care a atras un num„r impresionant de turi∫ti din toate col˛urile lumii.

Œn ultimii 2 ani, jude˛ul Tulcea a fost Óncercat de multe greut„˛i, peste care cet„˛enii au trecut cu mare dificultate, ∫i m„ refer aici la inunda˛ii, poluarea Dun„rii cu substan˛e toxice, seceta prelungit„ ∫i gripa aviar„.

Efectele acestor evenimente mai sunt resim˛ite ∫i acum de locuitorii jude˛ului.

Delta Dun„rii este unul din cele mai valoroase ∫i complexe zone turistice, care a atras un num„r mare de investitori ∫i a permis operatorilor de turism s„ investeasc„ foarte mult Ón zon„.

Jude˛ul Tulcea, prin specificul s„u, datorit„ a∫ez„rii geografice, nu are o economie ∫i o industrie bine dezvoltate, fiind clasat printre cele mai s„race jude˛e din ˛ar„. Singura activitate care poate avea rezultate benefice Ón zon„ este turismul.

Pentru Tulcea, turismul reprezint„ o surs„ important„ de venit, ∫i, Ón acest sens, investi˛iile efectuate Ón Delta Dun„rii au determinat limitarea procesului de migrare a popula˛iei tinere din zon„, realizarea unui grad mare de ocupare a for˛ei de munc„, aspecte ce ar fi putut determina, Ón scurt timp, o cre∫tere a nivelului de trai pentru locuitorii din Delta Dun„rii.

Spun c„ ar fi determinat, deoarece, Ón ultima perioad„, mai mul˛i factori au contribuit la perturbarea activit„˛ilor, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, cu bun„ inten˛ie, unii au dorit acest lucru.

Dup„ ce, cu eforturi, am reu∫it suplimentarea curselor feroviare Bucure∫ti—Tulcea ∫i retur, pentru a asigura confortul necesar deplas„rii turi∫tilor spre Delt„, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a anulat aceste curse chiar la Ónceputul sezonului turistic, respectiv prim„vara anului trecut.

Acum, suntem ˛ar„ european„, iar turi∫tii str„ini, dornici s„ ne viziteze, sunt nevoi˛i s„ suporte aglomera˛ia ∫i lipsa de confort de pe microbuze, pe parcursul a 4 ore de c„l„torie.

Explica˛ia este simpl„: dezinteres pentru turismul din Delta Dun„rii ∫i interes sporit acordat firmelor private prestatoare Ón domeniul transportului rutier, care, probabil, nu r„m‚n indiferente fa˛„ de cei care le faciliteaz„ ob˛inerea de profit peste noapte.

Nu este prima situa˛ie Ón care se acord„ facilit„˛i firmelor private. Œn luna decembrie, am f„cut o declara˛ie politic„ intitulat„ îBanii publici Ón contul firmelor private“, Ón care atr„geam aten˛ia c„ un milion de euro urma s„ intre Ón contul unei firme private pentru reproducerea artificial„ a sturionilor ∫i deversarea puietului Ón Dun„re, asta dup„ ce au interzis pescuitul acestei specii pe o perioad„ de 10 ani, pe motiv c„ sturionii sunt pe cale de dispari˛ie, tocmai pentru a acorda autoriza˛ie special„ de pescuit firmelor preferate.

Ajung la concluzia, domnilor colegi, c„ nu-i pas„ nim„nui de problemele oamenilor de r‚nd, nu realizeaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 nimeni c„ Delta Dun„rii nu este numai a tulcenilor, este a rom‚nilor, ∫i to˛i trebuie s„ fim interesa˛i de ce se Ónt‚mpl„ acolo.

Multe ˛„ri ∫i-ar dori s„ aib„ o delt„ ca a noastr„, iar noi o avem ∫i nu ne pas„ de ea, de ce poten˛ial ne ofer„, Ón primul r‚nd, turistic ∫i, Ón al doilea r‚nd, al resurselor naturale.

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu mesajul c„ tulcenii, Ón marea lor majoritate, sunt dezam„gi˛i ∫i r„ni˛i Ón sufletul lor, pentru c„ puterea actual„ i-a uitat ∫i i-a izolat de restul lumii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mihai Ungheanu

#64403

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Œn 2004, se considera de c„tre unii anali∫ti c„ se intr„ Óntr-un ciclu nou, pentru c„ Ion Iliescu nu va mai candida la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, ∫i c„ se deschide o perspectiv„ vast„ ∫i fericit„ pentru politica rom‚neasc„.

Lucrurile Óns„ nu vin de la sine, iar prelungirea Ón via˛a politic„ a unor practici, a unor iner˛ii, a unor mituri ne arat„, Ón 2006, c„ e mai important s„ ne desp„r˛im de toate acestea, ∫i mai pu˛in de persoane.

Gre∫it„ este ∫i p„rerea pre∫edintelui Traian B„sescu, care consider„ c„ Ónlocuind un r‚nd de oameni cu altul Ón Parlamentul Rom‚niei a rezolvat problema clasei politice.

Pre∫edintele Traian B„sescu spune ∫i crede toate acestea, lu‚nd ca sfetnici direc˛i, chiar Óntr-o Ónt‚lnire de la Cotroceni, c‚˛iva reprezentan˛i a ceea ce se nume∫te Óndeob∫te, Ón Rom‚nia, societatea civil„. Situa˛ia ne arat„, chiar prin aceast„ Ómprejurare, c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu este con∫tient de necesitatea unei Ónnoiri reale ∫i vaste, deoarece printre primele forma˛ii care trebuie reformate Ón Rom‚nia pentru a reforma ∫i via˛a politic„ este aceast„ a∫a-zis„ societate civil„.

Pun un punct pe i necesar Ón via˛a noastr„ politic„ ∫i parlamentar„, pentru c„ acestei a∫a-zise societ„˛i civile i se acord„ un loc cu totul nemeritat Ón via˛a noastr„ de zi cu zi.

Societatea civil„ trebuie s„ mijloceasc„ Óntre majoritatea societ„˛ii ∫i stat, ∫i putere, atunci c‚nd statul sau puterea creeaz„ situa˛ii defavorizante pentru majoritate. C‚nd a f„cut acest lucru societatea civil„? C‚nd a f„cut G.D.S.-ul acest lucru?

El, trebuie s„ v„ spun, nu a intervenit pentru p„guba∫ii de la F.N.I., nu a intervenit pentru cei de la CEC, nu a intervenit Ón cazul Teo Peter, nu a intervenit Ón ceea ce prive∫te legile s„n„t„˛ii, nu a intervenit, ∫i nu intervine, Ón cazul ac˛iunii separatiste din Harghita ∫i Covasna.

Unde este, atunci, rolul de mediator ∫i de revendicator Ón numele majorit„˛ii al societ„˛ii civile?

V„ mai amintesc c„, pe 15 martie 1990, Grupul de Dialog Social, Ón timp ce Ón Harghita ∫i Covasna era un moment cr‚ncen, un moment de r„zboi civil, se afla la Budapesta, pun‚ndu-ne pe to˛i Óntr-o situa˛ie foarte dificil„, pentru c„ nici nu a reac˛ionat a∫a cum se cuvenea acolo.

Vreau s„ spun c„ ∫i-au monopolizat, Óntr-un mod inadmisibil, canalele de comunicare Ón Rom‚nia, c„ ∫i-au arogat roluri de oracole, care, Óns„, nu sunt ceea ce se cuvine s„ fie un a∫a-zis oracol.

Œn realitate, membrii acestei a∫a-zise societ„˛i civile au lucrat pentru ei, ∫i nu pentru majoritate, au intrat Ón r‚ndurile puterii de c‚te ori au putut — cum sunt Monica Macovei, Renate Weber, care au lucrat Ón serviciul statului, cum este Patapievici, care au primit o Óntreag„ editur„ politic„ Óntr-un proces de privatizare tulbure, cum este Liiceanu... Ar fi inutil s„ Ón∫ir toate acele situa˛ii Ón care membri de seam„ ai societ„˛ii civile se arat„ a fi altceva dec‚t societate civil„.

Recent, G.D.S.-ul voia s„ ob˛in„ definitiv un imobil pe Calea Victoriei, Ón centrul Bucure∫tiului, pentru merite pe care Guvernul le sublinia Ón mod deosebit.

Œn acela∫i timp, acela∫i Grup de Dialog Social organiza, Ón centrul Bucure∫tiului, sus˛inerea unui ministru.

Deci nu este vorba de majoritatea societ„˛ii, este vorba de sus˛inere puterii, ∫i acest lucru l-au f„cut de nenum„rate ori.

Iat„ cazul A.N.I. Este vorba de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Integritate adus„ Ón Parlament prin Ministerul de Justi˛ie, dar provenit din societatea civil„.

V„ semnalez c„ a fost respins de Camera Deputa˛ilor, ceea ce Ónseamn„ c„ oamenii Óncep s„ se trezeasc„ la realitate ∫i c„ nu mai admit propuneri care se ridic„ Ómpotriva Constitu˛iei.

Exist„ o marot„ a unor partide pentru aceste persoane, care sunt de fapt clien˛ii acestor partide, partide care sus˛in societatea civil„, deturn‚nd-o de la rolul ei, lucru pe care membrii acestei societ„˛i Ól accept„ cu brio, pentru c„ ei nu trebuie s„ reprezinte, Ón niciun caz, Guvernul, Pre∫edin˛ia sau alte ministere, ci trebuie s„ se constituie, a∫a cum am spus, Ón reprezentan˛i ai societ„˛ii defavorizate Ón fa˛a statului.

De ce se Óndreapt„, cu prec„dere, oamenii c„tre membrii acestei societ„˛i civile, c‚nd, de pild„, liberalii au un exemplar remarcabil, cum este Crin Antonescu? Sunt prejudec„˛i Ón leg„tur„ cu oamenii care dau rezultatele cele mai imposibile.

Œntrebarea cu care m„ Óndrept c„tre finalul interven˛iei mele este urm„toarea: c‚t de civil„ este societatea civil„? ™i aceast„ Óntrebare trebuie s„ ∫i-o pun„ fiecare grup parlamentar de aici ∫i fiecare partid, pentru c„ societatea civil„ are cu totul alte misiuni ∫i atribu˛ii, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón Europa, dec‚t cele care sunt Óndeplinite practic de membrii societ„˛ii civile, a∫a-zisei societ„˛i civile Ón Rom‚nia.

Am dat c‚teva exemple. Pot s„ dau mult mai multe. Campania pentru îVoci Curate“ a eviden˛iat, Óns„, ∫i altceva, c„ ace∫ti ilu∫tri reprezentan˛i, care ocup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 mass-media p‚n„ la asiduitatea maxim„, refuz„ s„-∫i prezinte dosarele de securitate, dup„ ce ei Ón∫i∫i au declan∫at o campanie Ón acest sens. Deci, iat„, Ónc„ o dat„, c‚t de civil„ este societatea civil„.

De ce este posibil ca un membru de seama lui Sorin Antohi s„ fie membru al unei comisii, dup„ ce el Ónsu∫i era ∫tiut ca om cu dosar de informator la Securitate?

Se pot da nenum„rate alte exemple, dar vreau s„ m„ opresc asupra faptului c„ ideile ∫i mizele pe care le are aceast„ societate civil„ provin dintr-o zestre european„ ceva mai veche dec‚t ace∫ti 17 ani petrecu˛i ∫i c„ ˛in, de fapt, de ideologia R„zboiului Rece. A veni cu aceste idei, ast„zi, Ón Rom‚nia, a le men˛ine timp de 16 ani mi se pare extrem de d„un„tor pentru opinia public„. Opinia public„ rom‚neasc„ este destul de turmentat„ de aceast„ colindare din televizor Ón televizor a reprezentan˛ilor societ„˛ii civile ∫i trebuie s„ devenim mai exigen˛i ∫i mai con∫tien˛i c„ ne afl„m Ón fa˛a unei farse.

Claude Karnooth, profesor universitar francez, unul din familiarii acestor cercuri de societate civil„, scrie Óntr-o c„r˛ulie, îIntelectualii fa˛„ cu inac˛iunea“, scoas„ chiar de membrii acestei societ„˛i, lucruri teribile despre aceast„ societate. Au spus c„ sunt diziden˛i, ∫i nu sunt, de fapt, sunt ni∫te mimetici, nu ∫tiu ce s„ mai Ómprumute, pentru c„ altul e cursul ideilor vie˛ii democratice. Se d„ exemplu Polonia ∫i merge p‚n„ la a formula, edificator, spun‚nd a∫a: îGrupul de Dialog Social este grupul de monolog social.“ Nimic mai edificator dec‚t aceast„ scurt„ sintez„ ∫i prezentare a profesorului francez Claude Karnooth, Óntr-o carte care circul„ Ón Rom‚nia ∫i care este destul de recent„, dar aceste adev„ruri v„d c„ nu ajung la anumite partide, ∫i nici la Pre∫edin˛ie.

Vreau s„ Ónchei spun‚nd c„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu, ∫i nu numai d‚nsul, ∫i partidele mizeaz„ foarte mult pe aceste grupuri, a c„ror mentalitate este marcat„ de anacronism, a c„ror pricepere ∫i competen˛„ sunt expirate, folosesc un cuv‚nt pe care l-au folosit pentru c„ li se potrive∫te, ∫i c„ nu se poate merge Ónainte cu grupuri de influen˛are a opiniei publice rom‚ne∫ti, care se alimenteaz„ din arsenalul acelui r„zboi numit R„zboi Rece care viza Rom‚nia, ∫i care viza Rom‚nia cu argumente false. Pozi˛ia lor Ón materie de interes public ∫i interes na˛ional este extrem de discutabil„, ca s„ nu spun c„ este inexistent„.

Deci ce au f„cut Ón 15 martie 1990, ce fac acum c‚nd este vorba de un act de sciziune, de separatism sau de autonomie teritorial„, ce fac, Ón general, atunci c‚nd trebuie s„ vorbeasc„ despre valorile rom‚ne∫ti ∫i despre trecutul rom‚nilor? C‚nt„ un c‚ntec foarte ciudat, pe care speciali∫tii, adev„ratele autorit„˛i ale culturii rom‚ne Ól contest„.

Am ˛inut s„ rostesc, aici, acest cuv‚nt. Voi reveni, dac„ va fi nevoie, pentru c„ influen˛a acestor grupuri este bine s„ Ónceteze Ón via˛a noastr„ politic„ ∫i Ón via˛a noastr„ social„.

Mario Ovidiu Oprea

#72700

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am citit, zilele trecute, Óntr-un cotidian central, un comentariu care, pe mine, ca politician, m-a pus pe g‚nduri ∫i m-a dus la urm„toarea concluzie.

La fel ca ∫i Ón marketing, Ón politic„, pentru a supravie˛ui, trebuie s„ fii un brand. Brand-ul sau marca public„ sau comercial„, a∫a cum este cunoscut„ denumirea Ón limba rom‚n„, nealterat„ lingvistic, este o form„ de identificare a unui produs sau serviciu pe o anumit„ pia˛„. Œn via˛a politic„, acest termen a fost extrapolat de actorii sociali ∫i de mass-media, pentru a crea un fel de talk-show cu p‚ine ∫i circ.

Folosindu-se de psihologia g‚ndirii rom‚nului de r‚nd ∫i de nostalgiile sale fa˛„ de vechiul regim sau dispre˛ul fa˛„ de corup˛ia din ˛ar„, o serie de politicieni ∫i-au creat o imagine proprie, prin care Ó∫i identific„ propriile sloganuri ∫i chiar propriul electorat. Astfel, aceste persoane s-au creat ca un brand, ca o marc„. Este vorba, de exemplu, de marca celor sup„ra˛i c„ nu avem o echip„ puternic„ de fotbal sau care se simt marginaliza˛i de autorit„˛i. Avem, de asemenea, o serie de politicieni care, pe baza imaginii create, vin ∫i vorbesc despre lupta cu mafia, cu corup˛ia, cu sistemul judiciar, utiliz‚nd anumite teme electorale pentru atragerea unor grupuri ˛int„ din r‚ndul opiniei publice. Interesant este cum astfel de lideri politici au Ón˛eles c„ ac˛iunile lor trebuie s„ ˛in„ cont doar de puterea de manipulare a electoratului, oferind poporului, din nou, p‚ine ∫i circ sau, mai bine spus, mai mult circ ∫i, din c‚nd Ón c‚nd, c‚te o p‚ine.

Interesant este cum, Ón aceste zile, se creeaz„ brand-ul referendumurilor, folosindu-se de o tem„ care creeaz„ anumite sl„biciuni ∫i simpatii pentru anumite segmente din electorat. Cu c‚teva luni Ónainte de alegerile europarlamentare, oamenii politici, Ón special sub imboldul celor din opozi˛ie, se lupt„ pe teme care nu ofer„ nimic concret pentru omul de r‚nd. Baza acestor referendumuri nu este nici cre∫terea nivelului de trai al rom‚nilor, nici reforma institu˛iilor statului, ci doar un mare joc de orgolii, apar˛in‚nd grupurilor de interese, joc pentru care vom pl„ti to˛i.

Apari˛ia acestor noi brand-uri, al referendumurilor ∫i al mo˛iunilor, este datorat„ mediatiz„rii televizate. Aici se fac ∫i se desfac m„rcile personale. Fie c„ vorbim de referendum, suspend„ri, bile˛ele compromi˛„toare sau de politicieni tipici, pe to˛i Ói m‚n„ dorin˛a de a fi Ón centrul aten˛iei ∫i speran˛a c„, astfel, vor putea s„ manipuleze electoratul mai u∫or.

Œn politica de la noi, cum spunea un jurnalist celebru, îvorbele sunt fapte“. E mai u∫or, ce-i drept, s„ vorbe∫ti, s„ faci mi∫to la infinit despre cineva sau s„ amenin˛i cu poten˛iale dosare, altfel spus, s„-˛i dezarmezi adversarul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 psihic, utiliz‚nd noua voce a poporului Ón atingerea scopurilor proprii.

Crearea crizelor sau st„rilor de efervescen˛„ politic„ sunt cele mai bune metode de a te men˛ine Ón topul popularit„˛ii ∫i a ob˛ine mai mult„ putere. De aceea, se poate observa c„ stabilitatea politic„ duce la pierderea Óncrederii, pentru acei politicieni care nu sunt obi∫nui˛i cu munca decizional„ de construc˛ie institu˛ional„. Aceia prefer„, Ón schimb, intrigile, crearea de crize populiste ∫i jocuri de culise. Vorba ceea, scopul scuz„ mijloacele, iar mul˛i actori politici ce nu ar face pentru a fi un brand care s„ le aduc„ voturi ∫i mandate parlamentare, guvernamentale sau preziden˛iale c‚t mai multe.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este un semnal de alarm„ pentru modul Ón care se Ón˛elege a face politic„ Ón Rom‚nia, mai ales c‚nd, pentru atingerea obiectivelor individuale, se folosesc consultan˛i politici cunoscu˛i, care au rolul de a modifica imaginea unor persoane politico-sociale ∫i de a le crea o imagine nou„ Ón r‚ndul electoratului, mai ales c„ ei reprezint„ o marc„ p„tat„ nu de sistemul comunist din care au f„cut parte, ci de felul lor distructiv de a fi pentru na˛ia aceasta.

Trebuie s„ avem grij„ deoarece, vrem nu vrem, suma branduri-lor politice individuale formeaz„ brand-ul politic de ˛ar„. Astfel, politica rom‚neasc„ actual„ Ó∫i creioneaz„, prin liderii s„i mediatiza˛i demagogic, propriul brand, care are apogeul ∫i dec„derea sa Ón ochii electoratului, reprezent‚nd c‚t se poate de clar, chiar dac„ mul˛i nu vor recunoa∫te, reproducerea la nivel micro a mentalit„˛ii poporului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

Marius Marinescu

#77524

Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Aten˛ie! Desfiin˛area Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii Ónseamn„ stoparea luptei anticorup˛ie.

Un studiu al Institutului pentru Transparen˛„ Interna˛ional„ a ar„tat c„ Rom‚nia este statul cel mai corupt din Uniunea European„, din punct de vedere al indicelui de percep˛ie a corup˛iei.

Sus˛in necesitatea men˛inerii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, av‚nd Ón vedere dreptul la peti˛ionare consfin˛it de art. 51 din Constitu˛ia Rom‚niei, care constituie o garan˛ie juridic„ general„ pentru exercitarea celorlalte drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti.

Œn conformitate cu art. 111 din Constitu˛ie, aceast„ comisie are dreptul la controlul parlamentar al activit„˛ii Guvernului ∫i a celorlalte organe ale administra˛iei

publice. Men˛inerea comisiei este cu at‚t mai necesar„ cu c‚t existen˛a de sine st„t„toare a acesteia Ónseamn„ o garan˛ie a Óndeplinirii dezideratului unanim de combatere a comiterii abuzurilor ∫i faptelor de corup˛ie, ∫i nu doar de semnalare a s„v‚r∫irii acestora.

Avalan∫a de peti˛ii adresate comisiei ne motiveaz„ ∫i ne determin„ s„ ini˛iem o serie de propuneri legislative, pentru preÓnt‚mpinarea s„v‚r∫irii de abuzuri ∫i fapte de corup˛ie.

Œn ceea ce m„ prive∫te, Ón urma multiplelor sesiz„ri primite Ón calitatea mea de vicepre∫edinte al comisiei, am constatat existen˛a a numeroase porti˛e Ón legisla˛ie, care generau corup˛ie. Astfel, am propus, ∫i au fost promulgate o serie de legi anticorup˛ie, cum ar fi: desecretizarea contractelor de achizi˛ii publice, regimul magazinelor duty-free, interzicerea sponsoriz„rii firmelor private de c„tre stat, introducerea institu˛iei ofi˛erului de conformitate Ón sistemul de func˛ionare a institu˛iilor financiare ∫i cazinouri.

Men˛ionez c„, de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ Ón prezent, s-au Ónregistrat la comisie circa 70.000 de peti˛ii, fapt care demonstreaz„ c„ cet„˛enii recunosc ∫i au Óncredere Ón eficien˛a acestei comisii, exercit‚ndu-∫i dreptul de peti˛ionare Ón mod constant.

Personal, sunt invitatul permanent al unei emisiuni televizate de mare audien˛„, ca vicepre∫edinte al comisiei. Œn cadrul acestei emisiuni, intru Ón dezbateri, Ón direct, cu cet„˛enii din toate col˛urile ˛„rii, oameni care trimit c„tre redac˛ie, s„pt„m‚nal, peste 2.000 de apeluri.

Sus˛in men˛inerea comisiei Ón actuala formul„, av‚nd Ón vedere rezultatele acesteia Ón timp, ca urmare a audierilor efectuate Ón urma sesiz„rilor privind activitatea unor mini∫tri ∫i conduc„tori de institu˛ii. Exemple: audierile legate de suspiciunile de corup˛ie de la îLoteria Rom‚n„“, Catedrala îSf‚ntul Iosif“, R.A.P.P.S., A.V.A.S., îBancorex“, problema Fondului destinat locuin˛elor sociale ∫i altele.

Doresc s„ relev, totodat„, ac˛iuni ale membrilor comisiei, desf„∫urate Ón cadrul sistemului penitenciar, de unde au fost transmise sesiz„ri cu privire la Ónc„lcarea unor drepturi constitu˛ionale ale de˛inu˛ilor, pe care comisia le-a adus la cuno∫tin˛„ organelor competente, pentru a le analiza ∫i a le solu˛iona conform legii.

Comisia a analizat, dezb„tut ∫i avizat proiecte de lege ∫i propuneri legislative av‚nd inciden˛„ cu specificul activit„˛ii comisiei, referitoare la: prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i a mediului de afaceri, m„suri pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, reducerea birocra˛iei ∫i eliminarea corup˛iei, organizarea ∫i func˛ionarea Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie etc.

Propunerea de comasare a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii cu Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i cu Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntr-o singur„ comisie nu se justific„, raportat la specificul activit„˛ii acestora. Ar fi ca ∫i cum Ón Guvernul Rom‚niei s-ar desfiin˛a Ministerul Justi˛iei, prin comasarea sa cu Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Familiei. Acest tip de comisie, sub diferite titulaturi, se reg„se∫te at‚t Ón Parlamentul European, c‚t ∫i Ón parlamentele unor ˛„ri din Uniunea European„, ca organ de lucru distinct, cu activitate permanent„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„, Ón decursul unei perioade de 17 ani, de c‚nd func˛ioneaz„, aceast„ comisie s-a specializat ∫i a ob˛inut notorietate, s-a remarcat prin rezultate concrete Ón prevenirea ∫i combaterea abuzurilor ∫i corup˛iei, se impune men˛inerea sa Ón folosul exclusiv al cet„˛eanului.

V„ mul˛umesc.

Alexandru Pere∫

#83744

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Prin interven˛ia domnului senator Gavril„ Vasilescu, practic, to˛i cei Ónscri∫i la declara˛ii politice ∫i-au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor politice, declara˛ii politice, epuiz‚nd, Ón felul acesta, primul punct Ón ordinea de zi.

Invit colegii senatori Ón sal„.

Œnainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, vreau s„ rog liderii grupurilor parlamentare s„-∫i invite colegii senatori Ón sal„.

Da˛i-mi voie s„ anun˛ c„ v„ pute˛i exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale. Astfel au fost depuse la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A.;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003;

— Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 29 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor;

— Lege privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Interna˛ional Bucure∫ti — Otopeni;

— Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/1997 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Comerciale îCompania na˛ional„ de transporturi aeriene rom‚ne — TAROM“ — S.A.;

— Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005, la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre (C.E.M.N.) privind colaborarea Ón domeniul asisten˛ei ∫i r„spunsului de urgen˛„ la dezastre naturale ∫i provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii criminalit„˛ii organizate transna˛ionale, a terorismului ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, semnat la Bucure∫ti la 10 iulie 2006;

— Lege pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2006 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene Ón numele Comunit„˛ii Europene, semnat la Bucure∫ti ∫i, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006;

— Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind prevenirea ∫i combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucure∫ti la 5 octombrie 2006, ∫i pentru modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 170/2005 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare ∫i cunoa∫tere Ón agricultur„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005;

— Lege privind Ónfiin˛area comunei Poieni-Solca, jude˛ul Suceava, prin reorganizarea ora∫ului Solca;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Polonia privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 5 iulie 2006;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 13 aprilie 2006.

O problem„ organizatoric„, dac„-mi permite˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Avem o solicitare ∫i o hot„r‚re a Biroului permanent pentru a da un vot asupra componen˛ei Comisiei pentru s„n„tate public„ din Senat.

Am s„ citesc componen˛a nominal„ a comisiei ∫i apoi am s„

Alexandru Pere∫

#91142

La punctul 4 pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2006 privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum ∫i modificarea ∫i completarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Suntem Ón fa˛a unui raport de admitere, cu amendamente.

- Din partea ini˛iatorilor? Microfonul 10, v„ rog. Prezenta˛i-v„, dac„ se poate.

## **Domnul Sergiu Nistor** — _consilier al ministrului culturii ∫i cultelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ numesc Sergiu Nistor ∫i sunt secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Œn luna iulie 2005, Guvernul Rom‚niei a aprobat Ordonan˛a nr. 39 privind cinematografia, ulterior aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 328/2007. Prin cadrul normativ institu˛ional nou creat, s-a avut Ón vedere o abordare sistemic„, cuprinz„toare ∫i curajoas„, prin care se asigur„ mijloacele necesare Óncuraj„rii ini˛iativei private Ón domeniul cinematografie, nu numai Ón ceea ce prive∫te crea˛ia ∫i produc˛ia, dar ∫i referitor la distribuirea ∫i exploatarea filmelor rom‚ne∫ti sau realizate cu participare rom‚neasc„.

Œn procesul aplic„rii prevederilor ordonan˛ei, au fost descoperite unele inadverten˛e ∫i incoeren˛e ale textului, rezultate din necorelarea modific„rilor introduse prin legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 de aprobare cu textul ordonan˛ei. Aceste necorel„ri au efecte grave asupra produc˛iei de filme, Ón condi˛iile Ón care, potrivit articolului 13, 29% din sumele ob˛inute din privatizarea s„lilor ∫i gr„dinilor de cinematograf ar urma s„ se constituie surse la fondul cinematografic.

De asemenea, se impune modificarea unor articole care ar putea duce la diferen˛e de tratament ∫i la discriminare Óntre realizatorii filmelor Ón leg„tur„ cu acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru succes la public ∫i calitate artistic„.

Trebuie s„ ˛inem cont de faptul c„ cinematografia rom‚n„ a Ónregistrat rezultate foarte bune Ón ultimii ani. Œn acela∫i timp, pe fondul lipsei de mijloace financiare, se apreciaz„ c„ numeroase a∫ez„minte culturale nu ∫i-au mai putut desf„∫ura activitatea deoarece sediile acestora ∫i-au schimbat destina˛ia ori s-au degradat Ón asemenea m„sur„ Ónc‚t sunt total inadecvate activit„˛ilor culturale.

Prin urmare, ne afl„m ast„zi Ón situa˛ia de adopta, Ón regim de urgen˛„, o serie de m„suri, Ón scopul revitaliz„rii ∫i moderniz„rii vie˛ii culturale, la nivel local, prin trecerea unor cinematografe din domeniul privat al statului ∫i din administrarea Regiei Autonome de Distribu˛ie ∫i Exploatare a Filmelor ROM¬NIA FILM Ón domeniul public al unit„˛ilor administrativ-teritoriale ∫i Ón administrarea autorit„˛ilor publice locale.

Ca urmare a celor prezentate, se impune adoptarea unei ordonan˛e de urgen˛„...

Verginia Vedina∫

#98082

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dragi colegi,

A∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ ni se propune ca noi, Parlamentul, s„ vot„m ast„zi un act adi˛ional la un contract de parteneriat public-privat privind reconversia, func˛ionarea etc.

Analiz‚nd con˛inutul acestui contract de parteneriat, ce vom constata? Faptul c„ el este Óncheiat Óntre Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pe de o parte, ∫i o sumedenie de societ„˛i comerciale, ale c„ror denumiri nu are rost s„ le reproduc Ón fa˛a dumneavoastr„.

Domnilor colegi,

Noi suntem Parlamentul Rom‚niei, a c„rui misiune este s„ voteze legi care au aplicabilitate fa˛„ de to˛i cet„˛enii. Acest contract de parteneriat s-a Óncheiat printr-o hot„r‚re de guvern.

Exist„ un principiu ancestral de drept, care guverneaz„ regimul contractelor Ón felul ∫i de p„r˛ile care au Óncheiat contractul. Dup„ aceea∫i procedur„ ∫i de acelea∫i p„r˛i, ele se modific„ prin acte adi˛ionale.

De aceea, Ón mod normal, un contract Óncheiat Óntre un minister ∫i ni∫te subiecte de drept privat trebuie s„ fie modificate prin acte adi˛ionale Óncheiate de acelea∫i subiecte, respectiv, de ministerul ∫i de societ„˛ile comerciale.

Mai avem pu˛in ∫i suntem pu∫i, Parlamentul, s„ complet„m, probabil, re˛ete de farmacie sau nu ∫tiu ce Ónscrieri la registrul comer˛ului! ™i ne mai mir„m c‚nd anumite autorit„˛i ale statului ne acuz„ c„ nu ∫tiu ce interese ocrotim prin activitatea noastr„!

Este revolt„tor faptul, din punctul nostru de vedere, al meu ∫i al Grupului parlamentar al P.R.M., ∫i inacceptabil ceea ce se afl„ ast„zi pe ordinea de zi.

Ca s„ Ón˛elegem c‚t de nefiresc este ceea ce se Ónt‚mpl„, v„ rog s„ urm„ri˛i ordonan˛a de urgen˛„, ∫i ve˛i constata c„ la art. IV este prev„zut c„ îulterioarele acte adi˛ionale se vor aproba prin hot„r‚re a Guvernului“. Se revine la normalitate. Numai ast„zi trebuie s„ aprob„m noi o ordonan˛„.

Nu ∫tim care au fost ra˛iunile care au determinat Guvernul s„ procedeze astfel. Probabil, s„ dob‚ndeasc„ legitimitate ni∫te negocieri ∫i ni∫te opera˛iuni de care noi, oricum, nu avem cuno∫tin˛„ ∫i pe care, din punctul nostru de vedere, nu le putem legitima prin votul nostru.

Pentru aceste considerente, v„ rog, domnilor colegi, s„ vot„m Ómpotriva acestei ordonan˛e de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

Gavril„ Vasilescu

#107197

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu am Ón˛eles urm„torul lucru dintr-o explica˛ie pe care a dat-o reprezentantul Guvernului pentru aceast„ situa˛ie spun‚nd c„ Ón cadrul unei ordonan˛e care reglementeaz„ acest domeniu ar fi prev„zut ca pentru situa˛ii deosebite, importante, care privesc contractul acesta de privatizare Ón sistem de parteneriat sunt prev„zute anumite clauze.

P„i, domnilor, solu˛ia este foarte simpl„. Haide˛i s„ modific„m ceea ce a˛i f„cut dumneavoastr„ prin lege, ∫i nu s„ venim cu un act adi˛ional la un act Ón care s-a constituit o form„ asociativ„, astfel ca s„ nu mai fim pu∫i Ón aceea∫i situa˛ie de a veni printr-o lege Ón Parlament,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 iar pentru situa˛ia asta chiar c„ mi se pare pu˛in exagerat, cu un act adi˛ional. Deci la legea pe care vre˛i dumneavoastr„ s„ o vot„m acum Ónseamn„ s„ venim cu un act adi˛ional la un act constitutiv al unei societ„˛i, Óntr-un parteneriat stat-privat.

Deci nu asta este solu˛ia, s„ veni˛i cu lege. Haide˛i s„ modific„m acolo unde dumneavoastr„ ave˛i probleme: la actul normativ ini˛ial, pe care l-a˛i promovat la ordonan˛a de urgen˛„. Modifica˛i-o pe aceea, ea produce pentru viitor, face˛i-o c‚t mai repede ∫i veni˛i cu o propunere legislativ„ s„ modific„m legea, ∫i nu veni˛i s„ modific„m noi ceea ce dumneavoastr„ a˛i stabilit prin lege, pentru c„ nu am fost parteneri nici la actul constitutiv ∫i nu ne-a˛i solicitat ca actul constitutiv s„ fie o lege, pe care s„ o d„m noi, ∫i vre˛i acum o modificare la un act constitutiv. A∫a ceva este chiar Ómpotriva regulilor.

™i ar trebui foarte bine, la nivel guvernamental, s„ se judece aceast„ situa˛ie, ca s„ nu mai fie pus Parlamentul Ón situa˛ia ca el s„ vin„, prin lege, s„ aprobe ceea ce dumneavoastr„ a˛i negociat la un moment dat. Trebuie s„ face˛i negocierile Ón cadru legal. Dac„ face˛i negocieri Ón afara cadrului legal, atunci chiar c„ exist„ o problem„ _. (Discu˛ii la prezidiu.)_

Deci grupul nostru parlamentar nu va sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ nu numai pentru acest motiv, ci, Ón primul r‚nd, pentru aceste considerente pe care vi le-am spus.

V„ mul˛umesc.

03 · other

Aprobarea componen˛ei nominale a Comisiei pentru s„n„tate public„ Ón urma solicit„rii Biroului permanent

34 de discursuri

Alexandru Pere∫
#139451
V„ mul˛umesc, domnule senator. Dau cuv‚ntul domnului senator Ioan Corodan. Microfonul 2, v„ rog.
Ioan Corodan
#139581
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor, doamna Sulfina Barbu.
A∫a dup„ cum am mai atras aten˛ia Óntr-una din declara˛iile mele politice, unde am men˛ionat at‚t date tehnice semnificative, c‚t ∫i avantajele multiple pentru jude˛ul Maramure∫ privind acumularea hidroenergetic„ de la Runcu, interven˛ia mea nu s-a bucurat de o aten˛ie deosebit„, finan˛„rile fiind sporadice ∫i mici.
V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i dac„ pentru anul 2007 au fost prev„zute finan˛„ri pentru aceast„ interven˛ie de o importan˛„ deosebit„ pentru jude˛ul nostru, ∫i, dac„ da, Ón ce constau acestea, ∫i c‚t reprezint„ din suma necesar„ pentru finalizarea lucr„rii.
O a doua Óntrebare o adresez celor doi mini∫tri, ministrului mediului ∫i gospod„rii apelor ∫i ministrului administra˛iei ∫i internelor.
Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, Ón ora∫ul Bor∫a, jude˛ul Maramure∫ au Ónceput alunec„rile de teren. Œn ciuda eforturilor care se fac pentru stoparea fenomenului, terenul continu„ s„ alunece, iar precipita˛iile care continu„ s„ cad„ au amplificat situa˛ia de urgen˛„, Óntruc‚t zona este locuit„. La ora actual„ c‚teva case au fost deja d„r‚mate. Mai mult, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute o nou„ alunecare de teren pune Ón pericol o strad„ Óntreag„, una din locuin˛e fiind deja evacuat„, iar familia, format„ din patru persoane, a fost cazat„ la Spitalul de recuperare Bor∫a.
V„ solicit, doamn„ ∫i domnule ministru, s„-mi comunica˛i, c‚t mai urgent posibil, av‚nd Ón vedere situa˛ia de real„ urgen˛„, ce strategii ave˛i prev„zute pentru amenajarea terenurilor ∫i eliminarea acestor deficien˛e nedorite. Cu ce poate ajuta ministerul dumneavoastr„ concret ∫i urgent aceast„ zon„?
Dac„-mi permite˛i, am ∫i o interpelare adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnului ministru Dan Motreanu.
O nou„ dilem„ arunc„ Ón aer societatea rom‚neasc„ Ónainte de Pa∫ti: vom m‚nca sau nu miel rom‚nesc?
Dup„ p„rerea pesimi∫tilor, mielul bulg„resc are mai multe ∫anse dec‚t cel rom‚nesc s„ ajung„ pe mesele rom‚nilor, ∫i asta nu pentru c„ ar avea un gust mai bun, ci pentru c„ autorit„˛ile vecine s-au gr„bit ∫i au ob˛inut o am‚nare a identific„rii animalelor, ceea ce le va permite cresc„torilor s„ deplaseze mieii spre t‚rguri ∫i pie˛e.
Normele europene cu privire la transhuman˛a rom‚neasc„ au fost preluate f„r„ nicio analiz„, f„r„ s„
se ˛in„ cont de tradi˛ia ∫i de condi˛iile ˛„rii noastre, de posibilit„˛ile ciobanilor ∫i, de ce nu, ∫i de modul Ón care este aplicat„ aceast„ prevedere Ón ˛„rile occidentale.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ ave˛i Ón vedere m„suri ∫i ac˛iuni pentru remedierea acestor prevederi aberante care pun Ón pericol transhuman˛a rom‚neasc„, put‚nd duce la dispari˛ia definitiv„ a acestor Óndeletniciri str„vechi Ón ˛ara noastr„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral, at‚t pentru Óntrebare c‚t ∫i pentru interpelare.
Mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#142560
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Am o singur„ rug„minte doar pentru colegii care sunt Ón sal„, ∫i poate ∫i pentru al˛ii: v„ rog s„ ne respect„m Óntre noi, dac„ vre˛i, Óncepem cu Óntreb„rile, adresa˛i Óntreb„rile, dac„ ave˛i interpel„ri, v„ rog s„ a∫tepta˛i, ∫i, atunci c‚nd intr„m pe interpel„ri, sigur c„ o s„ v„ dau cuv‚ntul. Altfel, abuz„m de timpii unora dintre colegii care respect„ acest mod de func˛ionare.
Dau cuv‚ntul domnului senator Cristian Radu Georgescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Radu Cristian Georgescu
#143190
Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea este adresat„ ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor, doamna ministru Sulfina Barbu. Doamna ministru,
V„ solicit s„ verifica˛i sesizarea domnului Precup Ioan, ∫ef de forma˛ie de lucru la sistemul hidrografic T‚rnava Mic„, ∫i s„ ne comunica˛i Ón scris, at‚t mie, c‚t ∫i petentului, r„spunsul cu privire la neregulile pe care acesta le semnaleaz„.
V„ solicit s„ ne preciza˛i, totodat„, cine a avizat documenta˛ia pentru lucr„rile amintite Ón sesizare. Anexez prezentei Óntreb„ri sesizarea respectiv„.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.
V„ solicit s„ ne informa˛i Ón scris, domnule ministru, cu privire la stadiul organiz„rii licita˛iilor pentru achizi˛ionarea medicamentelor privind programele de s„n„tate, m„ refer la programele pentru cancer, T.B.C., HIV-SIDA sau altele asimilate acestora, derulate de ministerul pe care Ól conduce˛i.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#144184
V„ mul˛umesc, domnule senator. Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu. Microfonul 1, v„ rog.
Se preg„te∫te domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ilie Petrescu
#144394
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Recomandarea dumneavoastr„ a fost Ón˛eleas„. Numai Óntrebarea o adresez, ∫i mai am ∫i o interpelare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Prima Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.
Domnule ministru,
V„ solicit s„ m„ informa˛i despre situa˛ia ∫colilor propuse pentru reabilitare Ón anul 2007, care sunt acestea, Ón ce stadiu se afl„, ce sume sunt alocate de la minister pentru ∫colile din ora∫e, municipii ∫i comune din jude˛ul Gorj pentru anul 2007 ∫i Ón perspectiva anului 2008.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
O a doua Óntrebare este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnului Radu Berceanu.
Domnule ministru,
V„ solicit s„ m„ informa˛i despre situa˛ia blocurilor aflate Ón faza de construc˛ie Ón jude˛ul Gorj. Doresc s„ ∫tiu care sunt aceste blocuri, Ón ce faz„ de proiect ∫i ce fonduri vor fi alocate pe anul 2007 pentru infrastructura jude˛ului Gorj, defalcate pe localit„˛i, comune, municipii, ora∫e.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Alexandru Pere∫
#145561
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar P.S.D., se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Microfonul 3, v„ rog.
Ion Toma
#145813
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice.
Domnule ministru,
Sistemul sanitar din jude˛ul Olt a trecut prin dou„ restructur„ri Ón ultimii doi ani. Dup„ ce se credea c„ s-a ajuns la un echilibru Ón sectorul sanitar, ministerul pe care-l conduce˛i a dispus o nou„ reducere a num„rului de paturi, sub pretextul eficientiz„rii activit„˛ii. V„ reamintesc c„, Ón lege, au un plan de management ce are ca premis„ un anumit num„r de paturi, Ón baza c„ruia au semnat contractele cu Ministerul S„n„t„˛ii Publice. Prin reducerea num„rului de paturi, ulterior semn„rii contractului, Ministerul S„n„t„˛ii Publice Ó∫i faulteaz„ propriii ale∫i Ón Óncercarea acestora de a-∫i Óndeplini criteriile de performan˛„.
Care este pozi˛ia dumneavoastr„ oficial„ fa˛„ de situa˛ia creat„, domnule ministru?
Rog s„ primesc r„spuns at‚t scris, c‚t ∫i verbal. V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#146758
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Microfonul num„rul 2, v„ rog.
Gheorghe Funar
#147034
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Stima˛i invita˛i,
Am dou„ Óntreb„ri adresate prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Prima dintre ele. Dup„ cum cunoa∫te˛i, statul rom‚n este ac˛ionar la S.C. ALRO — S.A Slatina, de aceea, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i dac„ este Óncheiat un contract de asisten˛„ juridic„ cu societatea de avocatur„ îStoica ∫i asocia˛ii“ ∫i care este valoarea acestui contract pentru anii 2005 ∫i 2006?
Cea de-a doua Óntrebare. V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care dintre cele 14 organiza˛ii a∫a-zise ale societ„˛ii civile primite de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, Ón data de 26 februarie 2007 la Cotroceni, printre care se afl„, de pild„, APADOR-CH, Societatea Academic„ din Rom‚nia, Grupul pentru Dialog Social ∫i altele, au beneficiat Ón anii 2005—2006 de finan˛„ri de la bugetul statului prin intermediul unor ministere, printre care se num„r„ Ministerul Justi˛iei, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i verbal.
Alexandru Pere∫
#148217
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Dan Sab„u, independent.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul num„rul 3.
Ovidiu Teodor Cre˛u
#148463
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Domnule ministru,
Aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„ a creat ∫i posibilitatea ca societ„˛i comerciale din Rom‚nia s„ participe neÓngr„dit la construc˛ia Ón ˛„rile membre UE a unor obiective complexe, prin livrarea unor utilaje sau componente executate Ón Rom‚nia ∫i montarea lor Ón ∫antier cu angaja˛ii proprii.
Pentru ca muncitorii rom‚ni s„ aib„ acces Ón ∫antierele din Uniunea European„, au nevoie, printre alte documente, ∫i de un certificat privind legisla˛ia aplicat„, E101 RO, emis conform Regulamentului Comisiei Europene 1408/71 art. 13, 14 ∫i 17 ∫i Regulamentului Comisiei Europene 574/72 art. 11 ∫i 12. Aceste certificate se emit de c„tre Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale.
Atunci c‚nd contractul se Óncheie Óntre o firm„ rom‚neasc„ ∫i o firm„ din ˛ara Ón care se construie∫te obiectivul, Ón general, nu sunt probleme, ∫i certificatul se emite Óntr-un termen rezonabil.
De cele mai multe ori Óns„ firmele rom‚ne∫ti contracteaz„ cu antreprenorul general, care Ón rare cazuri
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 are sediul Ón ˛ara Ón care se construie∫te obiectivul economic, ∫i aceasta fiind o parte a integr„rii europene.
Œn aceste situa˛ii, certificatul E101 se emite extrem de greu, cu multe interven˛ii ∫i cu mult timp pierdut, timp care, Ón cele mai multe cazuri, Ónseamn„ Ónt‚rzieri de punere Ón func˛iune ∫i penaliz„ri insuportabile.
Domnule ministru,
V„ rog s„ dispune˛i m„surile pe care le considera˛i de cuviin˛„ pentru rezolvarea acestei spe˛e ∫i s„ m„ informa˛i asupra modului Ón care se vor emite, de acum Ónainte, certificatele E101 pentru situa˛ii de tipul celei descrise mai sus.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#150377
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Dan Sab„u. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Microfonul num„rul 2, v„ rog.
Dan Sab„u
#150613
Domnule prim-ministru,
V„ adresez solicitarea de a r„spunde la urm„toarea Óntrebare:
C‚nd anume se va dispune alocarea fondurilor solicitate de c„tre unitatea teritorial-administrativ„ a comunei Gradi∫tea, jude˛ul Br„ila pentru construc˛ia unui nou sediu administrativ, solicitare ce a fost Ónaintat„ din 24 iulie 2006?
Aceea∫i solicitare a fost trimis„ ∫i Ministerului Finan˛elor Publice, c‚t ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dar nu s-a oferit niciun r„spuns p‚n„ Ón prezent.
Men˛ionez c„ unitatea teritorial-administrativ„ Gradi∫tea, jude˛ul Br„ila nu are sediu administrativ propriu, deoarece vechiul sediu a fost retrocedat fo∫tilor proprietari, iar autorit„˛ile locale au Óntocmit documenta˛ia necesar„ Ón vederea construirii unui nou sediu, fiindu-le necesar„ doar aprobarea ∫i alocarea de fonduri pentru demararea construc˛iei.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Alexandru Pere∫
#151524
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Dumitrescu. Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Microfonul num„rul 2.
Gheorghe Viorel Dumitrescu
#151740
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Popescu-T„riceanu.
Œn loc s„ se construiasc„, Ón ˛ar„, Ón ultimii 17 ani, s-a lucrat la lichidarea a mii de societ„˛i comerciale.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. Care a fost temeiul legal pentru stabilirea onorariilor pentru lichidatori Ón perioada 1995—2006?
2. Care au fost sumele Óncasate de lichidatorii societ„˛ilor comerciale Ón anii 2005—2006, pe ˛ar„ ∫i pe jude˛e?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i a doua Óntrebare este adresat„ ministrului afacerilor externe, domnul Mihai R„zvan Ungureanu, Ónc„ Ón func˛iune.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, s-a redus foarte mult num„rul ambasadelor Rom‚niei pe unele continente.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pe fiecare continent Ón parte, urm„toarele:
1. Num„rul ambasadelor Rom‚niei existente Ón anul 1989.
2. Num„rul ambasadelor Rom‚niei la care s-a renun˛at Ón perioada 1990—2006, Ón ce ˛„ri, care au fost argumentele ∫i consecin˛ele.
3. Care au fost cheltuielile cu ambasadele Rom‚niei Ón anul 1990 ∫i Ón anul 2006?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Alexandru Pere∫
#152916
V„ mul˛umesc, domnul senator. Œl invit pe domnul senator Ion V„rg„u. Microfonul num„rul 3, v„ rog.
Se preg„te∫te doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Ion V„rg„u
#153131
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu ∫i este legat„ de angaja˛ii din sistemul bugetar.
Av‚nd Ón vedere c„ valoarea diurnei este insuficient„ pentru a acoperi cel pu˛in costul unei mese pe zi, ve˛i avea Ón vedere majorarea acestei diurne pentru angaja˛ii din sistemul bugetar, domnule ministru?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu.
Cum au fost administrate, p‚n„ Ón prezent, fondurile colectate din plata rovignetei?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru...
Alexandru Pere∫
#153780
V„ rog, domnul senator, a∫tepta˛i pentru interpelare. V„ rog! V„ mul˛umesc.
Doamna senator Irina Loghin. Microfonul num„rul 1.
Irina Loghin
#153941
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Administra˛iei Publice ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
Œn conformitate cu Ordinul nr. 1.540/2006 privind aprobarea instruc˛iunilor de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2006 pentru modificarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice, art. 2, îMinisterul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Internelor, Direc˛iile de munc„, solidaritate social„ ∫i familie jude˛ene, respectiv ale municipiului Bucure∫ti ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucure∫ti, ora∫elor sau comunelor vor duce la Óndeplinire prevederile prezentului ordin“, autorit„˛ile ar fi trebuit s„ distribuie ajutoarele de Ónc„lzire popula˛iei, Óns„ acest lucru nu s-a Ónt‚mplat.
Multe dintre jude˛e nu au aplicat legea, popula˛ia r„m‚n‚nd f„r„ ajutorul de Ónc„lzire.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pe jude˛e, care sunt localit„˛ile Ón care nu s-a aplicat legea, de ce, cine sunt vinova˛ii pentru neacordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzire popula˛iei.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, domnului ministru Zsolt Nagy.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care sunt localit„˛ile din Rom‚nia, Ón afar„ de comuna Ungura∫ din jude˛ul Cluj, care nu au acoperire pentru telefonia mobil„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Alexandru Pere∫
#155705
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Trecem la sec˛iunea interpel„ri ∫i dau cuv‚ntul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
Pofti˛i la microfonul central.
V„ rog, doamna senator.
Doina Silistru
#156028
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.
Domnule ministru,
Œn luna noiembrie 2006 v-am adresat o interpelare privind situa˛ia grav„ de la Serviciul jude˛ean de ambulan˛„ Vaslui, ca urmare a Ónvechirii parcului auto ∫i a lipsei personalului de specialitate, situa˛ia semnalat„ nefiind remediat„ nici Ón prezent.
Jude˛ul Vaslui are Ón dotare doar 49 ma∫ini de interven˛ie, iar peste 90% din ma∫ini sunt vechi de 20—25 de ani, sunt ruginite ∫i ar fi trebuit casate deja. Jude˛ul Vaslui ar avea nevoie de 90 p‚n„ la 100 ma∫ini de interven˛ie.
Nici la capitolul personal, Serviciul jude˛ean de ambulan˛„ nu st„ mai bine. De∫i Ón schema de personal sunt trecu˛i 160 de asisten˛i, sunt angaja˛i doar 80, iar din cele 15 posturi de medici au fost ocupate 11, cu implica˛ii grave Ón interven˛iile de prim ajutor.
Œn aceste condi˛ii, m„ v„d nevoit„, domnule ministru, s„ v„ adresez din nou o interpelare ∫i s„ v„ rog s„-mi preciza˛i care sunt m„surile dispuse pentru Ómbun„t„˛irea func˛ion„rii ∫i asigurarea dot„rilor necesare, inclusiv ma∫inile de salvare pentru Serviciul jude˛ean de ambulan˛„ Vaslui.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#157273
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar P.R.M. Se preg„te∫te doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Microfonul num„rul 1, v„ rog.
Ilie Petrescu
#157530
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Printr-o interpelare pe care v-am adresat-o Ón data de 6.11.2006, v„ adresam invita˛ia de a efectua o vizit„ la Motru, jude˛ul Gorj, pentru a lua contact direct cu realit„˛ile din zon„ ∫i s„ analiza˛i Ómpreun„ cu autorit„˛ile locale posibilitatea realiz„rii obiectivului îTermocentral„ Ón municipiul Motru“.
Aceast„ termocentral„ este necesar„ pentru stabilizarea for˛ei de munc„ ∫i eficientizarea unit„˛ilor miniere, pentru ca materia prim„, c„rbunele, s„ nu mai fie transportat„ la o distan˛„ de peste 100 km, la CET Craiova.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ m„ informa˛i dac„ a˛i analizat aceast„ problem„ cu organele competente ∫i ce solu˛ie a˛i g„sit pentru ca acest obiectiv s„ fie realizat, ∫i cet„˛enii din zon„ s„ beneficieze de noi locuri de munc„ ∫i de eficientizarea muncii depuse Ón cadrul carierelor Lupoaia, Ro∫iu˛a ∫i Plo∫na.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Alexandru Pere∫
#158632
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar P.R.M.
Microfonul num„rul 3.
Liliana Lucia Tomoiag„
#158868
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Œn urma modific„rii Hot„r‚rii de Guvern nr. 244/2004, cu privire la stabilirea chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, cu Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.886/21.12.2006, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, din 15.01.2007, totalul chiriilor ce urmeaz„ a fi achitate proprietarilor de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 c„tre Prim„ria Municipiului Blaj, jude˛ul Alba, Ón anul 2007, pentru ∫coli, spitale, c„minul spital pentru b„tr‚ni, gr„dini˛e ∫i bibliotec„ se ridic„ la suma de 3.198 mii lei, fa˛„ de 240 mii lei Ón 2006.
Aceast„ majorare cu aproximativ 2.960 mii lei reprezint„ 56% din totalul veniturilor proprii ale bugetului local, iar Hot„r‚rea de Guvern nr. 1886/2006 a ap„rut dup„ ce bugetele locale au fost elaborate ∫i se aflau Ón dezbatere.
Œn aceste condi˛ii, proiectele de investi˛ii ce urmeaz„ a fi realizate Ón municipiul Blaj, anul acesta, vor fi blocate, nemaivorbind de ajutoarele sociale ce urmeaz„ a se acorda conform legii.
Dac„ Guvernul nu se implic„ Ón alocarea unei sume de bani cu destina˛ie special„, care s„ echilibreze bugetul local, Prim„ria Blaj va fi Ón situa˛ia de a nu-∫i putea continua activitatea.
Domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, av‚nd Ón vedere cele men˛ionate mai sus ∫i faptul c„ Blajul este recunoscut Ón istorie pentru ∫colile sale, pentru jertfa continu„ a episcopilor ∫i a intelectualilor de frunte, v„ interpelez pentru a afla ce m„suri ve˛i lua pentru a rezolva aceast„ situa˛ie.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#160616
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Microfonul 2.
Se preg„te∫te domnul senator Ioan Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog.
Gheorghe Funar
#160872
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i.
Interpelarea este adresat„ prim-ministrului Guvernului Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu.
A˛i constatat c„ pre∫edintelui Traian B„sescu nu-i prie∫te, nu-i place lini∫tea, ci numai marea agitat„. Totu∫i, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, nu are curajul s„ atace U.D.M.R., de∫i ∫tie ∫i este informat c„ aceast„ organiza˛ie antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„ ac˛ioneaz„ pentru dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei, pentru Ónceput prin ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a a∫a-zisului f nut ™ecuiesc.
De ce crede˛i, domnule prim-ministru, c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu ac˛ioneaz„ pentru respectarea Constitu˛iei ∫i a legilor statului rom‚n ∫i tolereaz„ ac˛iunile U.D.M.R.? Mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#161714
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Microfonul 3, v„ rog.
Ion Toma
#161991
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Domnule ministru,
Ministerul S„n„t„˛ii Publice, Ómpreun„ cu Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate dau dovad„ de inconsecven˛„ ∫i de lipsa unei strategii unitare Ón ceea ce prive∫te reglementarea eliber„rii medica˛iei pentru pacien˛ii cu boli grave.
Œn urma descentraliz„rii, au decis eliberarea re˛etelor gratuite pentru pacien˛ii cu diabet zaharat de c„tre medicii de familie. A fost destul de greu de pus Ón practic„, chiar ∫i Ón prezent exist‚nd desincroniz„ri Ón eliberarea acestor re˛ete.
Pentru pacien˛ii cu transplant de organe, Ministerul S„n„t„˛ii Publice ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate nu au mai aplicat aceea∫i politic„ a descentraliz„rii, ci au optat pentru o centralizare excesiv„. Dac„, p‚n„ acum, aceste re˛ete se eliberau la nivel jude˛ean, Óncep‚nd cu luna aprilie 2007 acestor pacien˛i li se vor elibera re˛ete doar de c„tre clinicile care au efectuat transplantul. Este un lucru ce va avea consecin˛e dezastruoase, care pot pune Ón pericol via˛a pacien˛ilor. Astfel, ace∫tia sunt obliga˛i s„ fac„ drumuri foarte lungi pentru a-∫i ob˛ine medicamentele care Ói ˛in Ón via˛„, unii bolnavi trebuind s„ vin„ la Bucure∫ti, iar cei din jude˛ul Olt s„ mearg„ tocmai la Cluj-Napoca.
De asemenea, absen˛a acestor medicamente, pe plan local, ar face ca, Ón cazul unei urgen˛e ap„rute la un transplant din Corabia, ambulan˛a s„ nu mai aduc„ acest pacient la Slatina pentru asistare medical„, unde nu va mai exista medica˛ia specific„, ci Ól va duce direct la Cluj, lungind durata transportului cu c‚teva ore, ore care pot fi semnificative Ón cazul urgen˛ei respective.
V„ asuma˛i r„spunderea pentru situa˛ia creat„, domnule ministru?
Rog a primi r„spuns at‚t scris, c‚t ∫i verbal. V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#163847
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Carol Dina, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Microfonul 2.
Se preg„te∫te domnul senator Viorel Arca∫, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Carol Dina
#164112
V„ mul˛umesc.
Domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
A∫a cum se cunoa∫te, strategia siderurgiei rom‚ne∫ti, Ómpreun„ cu planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice au fost transmise Comisiei Europene. Privitor la S.C. îIspat Sidex“ — S.A. Gala˛i, conform contractului de privatizare, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006, aceast„ companie trebuia s„ investeasc„ 76,7 milioane dolari Ón protec˛ia mediului ∫i, suplimentar,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Óntre 2007 ∫i 2008, s„ investeasc„ Ónc„ 34,5 milioane dolari.
Din datele comunicate de Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor rezult„ c„, Ón perioada 2002—2003, nu s-au realizat investi˛ii pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de mediu, iar, Ón perioada 2004—2006, investi˛iile realizate reprezint„ 20 de milioane euro, ceea ce Ónseamn„ 18% din angajamentele asumate de S.C. îIspat Sidex“ — S.A. Gala˛i.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„ dispune˛i analiza acestei situa˛ii grave care, Ón cur‚nd, va trebui comunicat„ ∫i Comisiei Europene.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#165237
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
V„ rog. Microfonul 4.
Viorel Arca∫
#165509
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Afacerilor Externe. Nu pot s„ spun ∫i numele ministrului, pentru c„ nu-l cunosc.
Av‚nd Ón vedere c„ strategia de imagine extern„ a Rom‚niei este definitorie pentru pozi˛ionarea ˛„rii noastre pe plan interna˛ional, v„ rug„m s„ ne preciza˛i urm„toarele aspecte:
1. Care sunt motivele pentru care nu s-a organizat o licita˛ie pentru Óncredin˛area proiectului privind _branding_ -ul de ˛ar„?
2. Ce Ónseamn„ conceptul îfabulo-spirit“, care este explica˛ia lui decriptiv„?
3. Prin ce metode ∫tiin˛ifice s-a ajuns la identificarea acestui brand de ˛ar„?
4 C‚t timp a durat cercetarea sociologic„ pentru identificarea acestui brand de ˛ar„ ∫i unde s-a derulat ea, Ón ˛ar„ ∫i/sau Ón str„in„tate?

05 · procedural

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sapt„m‚na 5—10 martie 2007 17 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 6. Aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgen˛„ a urm„toarei ini˛iative legislative: - Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind serviciile municipale, semnat la Bucure∫ti la 24 iulie 2006

51 de discursuri

Alexandru Pere∫
#166442
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul doamnei senator Irina Loghin, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Se preg„te∫te domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog. Microfonul 1.
Irina Loghin
#166711
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Toate guvernele din ultimii 17 ani s-au str„duit ∫i au reu∫it s„ Ónchid„ mii de societ„˛i comerciale.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care a fost totalul pl„˛ilor compensatorii ce au fost pl„tite celor disponibiliza˛i, inclusiv din institu˛iile publice, pentru perioada 1990—2006, precum ∫i care este suma pl„˛ilor compensatorii prev„zute pentru anul 2007?
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#167311
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la microfon pe domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 3.
Sever ™ter
#167613
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
La data de 20 martie 2006 ∫i 25 aprilie 2006, v-am adresat dou„ interpel„ri care vizau modul defectuos de punere Ón aplicare a prevederilor Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.415/2004, prin care au fost prejudiciate interesele a mii de proprietari, c„rora le-au fost ridica˛i ∫i sacrifica˛i caii bolnavi de anemie infec˛ioas„ ecvin„, f„r„ a fi desp„gubi˛i.
De fiecare dat„, r„spunsurile le-am primit de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Ministrului agriculturii i-am adresat trei interpel„ri. Am avut cu acesta, precum ∫i cu al˛i factori abilita˛i, mai multe analize, Óns„ toate demersurile mele au r„mas f„r„ rezultat.
Œntruc‚t am ajuns la concluzia cert„ c„ nu se dore∫te desp„gubirea celor viza˛i Ón aceast„ ac˛iune, iar pe fondul unor ilegalit„˛i comise Ón procesul identific„rii, ridic„rii, transport„rii ∫i sacrific„rii cailor bolnavi la abatorul S.C. CICALEX — S.A. Poroschia, jude˛ul Teleorman, nemul˛umirea proprietarilor Ón∫ela˛i a devenit exploziv„, concomitent cu imposibilitatea continu„rii ac˛iunii de eradicare a acestei boli, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„ nu mai trimite˛i aceast„ interpelare Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i s„ dispune˛i Corpului de control pe care Ól ave˛i Ón subordine m„suri de verificare a ilegalit„˛ilor comise Ón aceast„ ac˛iune ∫i de antrenare a r„spunderii celor vinova˛i.
De asemenea, v„ rog s„ g„si˛i solu˛ia legal„ pentru ca cei p„gubi˛i s„-∫i primeasc„ drepturile prev„zute Ón Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.415/2004.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#169317
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Se preg„te∫te domnul senator Radu C„t„lin Mardare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog. Microfonul 2.
Gheorghe Viorel Dumitrescu
#169674
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ ministrului economiei ∫i comer˛ului, domnului Varujan Vosganian.
Toate guvernele s-au l„udat cu succesele din domeniul privatiz„rii.
Eu v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚te societ„˛i comerciale au fost privatizate Ón ultimii 17 ani, cu precizarea num„rului acestora, pe fiecare an Ón parte, din care, c‚te ∫i-au Óncetat activitatea.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#170175
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Radu C„t„lin Mardare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog. Microfonul central.
Radu C„t„lin Mardare
#170468
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelare adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului.
Domnule ministru,
V„ aduc la cuno∫tin˛„ unele fapte grave care se petrec la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Bac„u, referitoare la modul Ón care inspectorul general, domnul Ovidiu Cojocaru, a Ón˛eles s„ repartizeze sumele pentru investi˛ii Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului pentru anul 2007.
La numirea Ón func˛ie, domnul inspector general a ˛inut s„-∫i asigure viitorii colegi c„ factorul politic nu va avea nicio influen˛„ asupra deciziilor pe care le va lua Ón perioada Ón care se va afla Ón func˛ie.
Pentru acest an, Inspectorul ™colar al Jude˛ului Bac„u a cerut Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii finan˛are pentru aproape 100 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din jude˛. Dintre acestea, 80% sunt din localit„˛i cu primari liberali. Domnul Ovidiu Cojocaru, membru P.N.L., a uitat ce a promis colegilor s„i la Ónvestirea sa Ón func˛ie.
De∫i Ón foarte multe localit„˛i, mai ales din mediul rural, exist„ probleme foarte grave ale infrastructurii unit„˛ilor ∫colare, inspectorul general nu a ˛inut cont de necesit„˛ile reale ∫i a servit interesele de partid, Ónc„lc‚nd flagrant legea ∫i cele mai elementare reguli ale managementului banului public. Œntr-un dispre˛ total fa˛„ de interesul elevilor ∫i al comunit„˛ilor din jude˛, inspectorul general a dispus discre˛ionar de aceste sume, pe care le-a dirijat spre interese politice de grup.
Av‚nd Ón vedere comportamentul abuziv al inspectorului general Ovidiu Cojocaru, solicit, domnule ministru, destituirea imediat„ a acestuia.
Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, solicit r„spuns scris. Mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#172181
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
Ion V„rg„u
#172347
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Conform art. 35 din Legea nr. 53/2003, personalul contractual poate cumula mai multe func˛ii, beneficiind de drepturile salariale corespunz„toare pentru fiecare dintre acestea, av‚nd obliga˛ia de a contribui la bugetul de stat, potrivit legii.
Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ preciza˛i, domnule ministru, de ce persoanele angajate prin cumul de func˛ii nu beneficiaz„ de toate drepturile salariale men˛ionate mai sus.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#172975
V„ mul˛umesc ∫i eu. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stima˛i reprezentan˛i ai Executivului,
Intr„m Ón ultima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, la partea consacrat„ r„spunsurilor verbale la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Œl rog pe domnul ministru Sorin Frunz„verde s„ r„spund„ Óntreb„rii adresate de domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog. Microfonul 8.
## **Domnul Sorin Frunz„verde** — _ministrul ap„r„rii_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interpelarea se refer„ la produsul îLovitura reactiv„ calibru 122 mm cu b„taie m„rit„“, aflat Ón curs de omologare la S.C. îTohan“ — S.A. Z„rne∫ti, muni˛ie nesolicitat„ de Ministerul Ap„r„rii, datorit„ faptului c„ nu o putem utiliza, nu este calibru NATO, dar pentru a c„rei omologare ne-am dat ∫i ne vom da, Ón continuare, concursul, de fapt, acesta este ∫i sensul interpel„rii domnului senator, a∫a cum am f„cut-o ∫i pe parcursul anilor 2005—2006. Este adev„rat, Óns„ c„ este nevoie de revizuirea tehnologiei de fabrica˛ie a produsului ∫i de Ómbun„t„˛irea performan˛elor acestuia. Am Ón˛eles s„ colabor„m cu firma S.C. îTohan“ — S.A. Z„rne∫ti, care are posibilitatea de a desface aceast„ lovitur„ reactiv„ de 122 mm pe ter˛e pie˛e.
A doua parte a interpel„rii se referea la activitatea de delaborare, tot pentru firma S.C. îTohan“ — S.A. Z„rne∫ti. Firma a beneficiat, anul trecut, de o cantitate de muni˛ie pe care a delaborat-o Ón urma unei licita˛ii c‚∫tigate de Compania Na˛ional„ ROMARM — S.A., din care S.C. îTohan“ — S.A. Z„rne∫ti face parte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Aceast„ licita˛ie deschis„ va fi organizat„ Ón c‚teva s„pt„m‚ni la Ministerul Ap„r„rii ∫i, sigur, Ón func˛ie de rezultatul licita˛ie va putea sau nu s„ beneficieze de comenzi pentru delaborarea muni˛iei de la Ministerul Ap„r„rii.
Alexandru Pere∫
#174892
V„ mul˛umesc, domnule ministru. Domnule senator, dac„ dori˛i preciz„ri. V„ rog. Microfonul 3.
Otilian Neagoe
#175019
Œi mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns ∫i l-a∫ ruga, dac„ are amabilitatea ∫i timpul necesar pentru a primi o delega˛ie de la Societatea Comercial„ îTohan“ — S.A., pentru a discuta ∫i lucruri de detaliu privind aceast„ îLovitur„ reactiv„ calibru 122 mm“ ∫i alte lucruri pe care le realizeaz„ cei de la îTohan“ — S.A. cu 645 de lucr„tori, c‚˛i au mai r„mas la aceast„ societate.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#175451
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnule ministru, microfonul 8.
Sorin Frunz„verde
#175547
Sigur. Am convenit deja cu domnul senator pentru o Ónt‚lnire cu o delega˛ie de la S.C. îTohan“ — S.A. Œn cursul s„pt„m‚nii viitoare stabilim telefonic c‚nd s„ vin„ delega˛ia de la îTohan“ — S.A. la minister.
Alexandru Pere∫
#175790
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Œl rog pe domnul secretar de stat Petru Armean s„ r„spund„ domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, de la Grupul parlamentar P.S.D.
Microfonul 10, v„ rog.
## **Domnul Petru Armean** — _secretar de stat_
## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Domnule senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind posibilitatea de asigurare Ón Rom‚nia a tratamentului bolnavilor cu afec˛iuni paralizante de c„tre speciali∫tii din China, ministrul s„n„t„˛ii v„ comunic„ c„ Ón acest moment aceste tratamente experimentale f„cute Ón alte ˛„ri din lume, Ón afar„ de China, cum sunt SUA, Rusia ∫i Coreea, nu au eficien˛„ medical„ dovedit„ ∫tiin˛ific, ∫i, ca atare, Ministerul S„n„t„˛ii Publice nu poate sprijini trimiterea la tratament a acestor bolnavi Ón scop experimental.
Alexandru Pere∫
#176655
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Microfonul 3.
Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.
Aurel Gabriel Simionescu
#176784
Cred c„ n-a fost bine Ón˛eleas„ interpelarea mea. Problema era urm„toarea: exist„ o presiune important„, pe care o resim˛i˛i ∫i dumneavoastr„ la Ministerul S„n„t„˛ii Publice, din partea unor persoane care au diverse probleme, Ón mod deosebit cele de paralizie, de a merge Ón China ∫i de a rezolva aceast„ problem„. Numai c„ exist„ dou„ etape: prima este aceea ca persoanele respective s„ fie analizate, diagnosticate dac„, Óntr-adev„r, ele pot s„ beneficieze de tratamentul respectiv, ∫i, apoi, este tratamentul propriu-zis. Sugestia mea c„tre domnul ministru, sper s„ i-o pot face ∫i personal, era aceea de a Óncerca ca aceast„ prim„ faz„, aceea de diagnosticare, dac„ este posibil, s„ fie f„cut„ Ón Rom‚nia Óntr-un mod oarecare. Partea a doua, cea de interven˛ie, este alt subiect. Aceasta era sugestia pe care o f„ceam.
Alexandru Pere∫
#177649
Mul˛umesc, domnule senator.
Domnule secretar de stat, microfonul 10.
Petru Armean
#177752
Acest tratament de consultare privind punerea diagnosticului se face la ora actual„ Ón Rom‚nia Ón condi˛ii foarte bine reglementate, fiind f„cut de c„tre o comisie de specialitate a ministerului, care include profesioni∫ti recunoscu˛i la nivel european ∫i care fac solicitarea de trimitere la tratament Ón str„in„tate pe baza unor dovezi ∫tiin˛ifice ∫i probate.
Ca atare, chiar Ón ˛ara noastr„, Ón Rom‚nia, Ón acest moment se fac astfel de consulta˛ii interdisciplinare ce au ca rezultat trimiterea sau nu la tratamente Ón str„in„tat Ón cazuri foarte bine documentate.
Alexandru Pere∫
#178352
Da. V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Mai ave˛i ni∫te r„spunsuri de dat pentru domnul senator Gheorghe Funar.
V„ rog. Microfonul 10.
Petru Armean
#178525
Domnul senator Funar, prin interpelarea d‚nsului, dore∫te s„ cunoasc„ care sunt etapele premerg„toare privind construc˛ia Spitalului Regional de Urgen˛„ din Cluj-Napoca.
Ca atare, Ón r„spunsul scris sunt reperate aceste etape premerg„toare, c‚t ∫i sumele alocate, Óns„, eu pot s„ v„ comunic, acum, c„ s-a f„cut un anun˛ de inten˛ie, publicat Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 41 din 24 februarie 2006, deci Ón urm„ cu un an, un anun˛ de participare, publicat tot Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 204 din 2 octombrie 2006, Ón ziare, precum îLibertatea“ din 5.10.2006 ∫i îRom‚nia liber„“ din 5.10.2006, precum ∫i Ón îJurnalul Oficial al Uniunii Europene“ nr. 2006/04/7892.
Data depunerii ofertelor pentru publicitate a fost 6.11.2006, firmele c‚∫tig„toare fiind un consor˛iu format din S.C. îProiect Bucure∫ti“ — S.A., îHealth Care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Company“ ∫i îMoser Arhitekten Zivi Lte. Rhuiker CMBN“, al„turi de prestator, lider al asocierii fiind Compania îHealth Care Company“, asociat cu îProiect“ — S.A. Bucure∫ti.
Urmeaz„ defalcarea pe faze de proiectare, cu studiu de prefezabilitate, de fezabilitate, la ora actual„ fiind Ón derulare faza de fezabilitate a studiilor pentru spitalele regionale de urgen˛„ ∫i spitalele de urgen˛„ jude˛ene.
Alexandru Pere∫
#179889
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. E bine, domnule senator?
Gheorghe Funar
#179987
Da.
Alexandru Pere∫
#180023
Mai ave˛i, v„ rog, o Óntrebare adresat„ de c„tre domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar P.R.M. V-a∫ ruga s„ r„spunde˛i ∫i la aceast„ Óntrebare. Microfonul 10, v„ rog.
Petru Armean
#180237
Œntrebarea domnului senator Dumitrescu se refer„ la evolu˛ia bolilor s„r„ciei Ón Rom‚nia, ca factor determinant al st„rii de s„n„tate fiind condi˛iile socio-economice.
Dintre bolile legate de s„r„cie, cele mai importante sunt tuberculoza, hepatita viral„ de tip A ∫i sifilisul, care este legat ∫i de comportament, de cultur„ ∫i de stilul de via˛„.
Conform datelor statistice, pe care le are la dispozi˛ie Ministerul S„n„t„˛ii Publice, prin Centrul de calcul ∫i statistic„ sanitar„, avem defalcat„ evolu˛ia acestor boli, Óncep‚nd din anul 1989 ∫i p‚n„ Ón prezent.
Foarte pe scurt, pentru c„ le ave˛i detaliate Óntr-un tablou sinoptic, inciden˛a tuberculozei, dup„ o cre∫tere u∫oar„, din 1989 p‚n„ Ón 2002, Ónregistreaz„ o sc„dere dup„ 2002, astfel c„ a ajuns la 105,7 cazuri noi la 100.000 de locuitori, anul trecut. Jude˛ele mai afectate sunt cele din sud, cum sunt Olt, Ilfov, Giurgiu ∫i Gala˛i, cu valori de 150 cazuri noi de tuberculoz„ la 100.000 de locuitori.
Inciden˛a tuberculozei la copii, 0—14 ani, a crescut Ón ultimii ani, p‚n„ Ón 2005, iar Ón cifre absolute cazurile cele mai importante sunt de 500 cazuri noi la 100.000 de locuitori Ón Ilfov, Constan˛a, Mure∫ ∫i Gala˛i.
Hepatita viral„ de tip A este alt„ boal„ care poate s„ fie legat„ de precaritatea economic„, ∫i trebuie s„ se ˛in„ cont de evolu˛ia Ón epidemie a acestei boli pe plan mondial. Ea ˛ine numai de caren˛ele igienico-sanitare, ∫i sunt prezentate date referitoare Ón tabelele anexate.
Cealalt„ boal„ cu evolu˛ie defavorabil„ ∫i cu condi˛ionare socio-economic„ este sifilisul, care ∫i-a dublat, Óns„, nivelul inciden˛ei Ón 1989—2005.
Celelalte boli cardiovasculare, digestive, diabet zaharat nu pot fi legate direct de starea social„ ∫i economic„ a ˛„rii, mai pu˛in malnutri˛ia, care este o boal„ a subnutri˛iei ∫i care a Ónregistrat o sc„dere Ón 2004 ∫i 2005.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Pere∫
#182127
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu**
Alexandru Pere∫
#182270
**:**
Mul˛umesc domnului secretar pentru r„spuns ∫i am rug„mintea s„-mi dea ∫i r„spunsul Ón scris.
Alexandru Pere∫
#182372
Da, v„ mul˛umim frumos. Domnul secretar de stat Adrian Lemeni este Ón sal„? Nu.
Nu, nu... Sta˛i pu˛in. Microfonul 8.
Sergiu Nistor
#182523
Sunt Sergiu Nistor, secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
Alexandru Pere∫
#182627
Da. Bun, atunci, am rug„mintea s„-i r„spunde˛i domnului senator Ilie Petrescu privind Casa Memorial„ îBr‚ncu∫i“ ∫i, ulterior, doamnei senator Irina Loghin privind situa˛ia S.C. îElectrecord“ — S.A.
Sergiu Nistor
#182858
Cu pl„cere, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Alexandru Pere∫
#182932
V„ rog.
Sergiu Nistor
#182973
Œn leg„tur„ cu regimul juridic al casei originare a marelui sculptor Constantin Br‚ncu∫i, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint verbal r„spunsul.
Dup„ cum se cunoa∫te, actuala Casa Memorial„ îConstantin Br‚ncu∫i“ din Satul Hobi˛a, comuna Pe∫ti∫ani, jude˛ul Gorj, Ónscris„ Ón lista monumentelor istorice cu aceast„ denumire, la pozi˛ia 500, cod Gorj 4MB09494 nu este, de fapt, casa originar„ a familiei Br‚ncu∫i, ci casa lui Calistrat Blendea, din acela∫i sat.
Aceast„ cas„, reprezentativ„ pentru arhitectura local„, a fost aleas„ ∫i str„mutat„ Ón curtea familiei Br‚ncu∫i, Ón anii 1970, pentru aranjarea muzeului memorial.
Casa p„rinteasc„ a lui Constantin Br‚ncu∫i, a∫a cum relateaz„ diver∫i autori, nu mai exist„ Ónc„ din anul 1919. Casa a fost mo∫tenit„ de sora sculptorului, Eufrosina, devenit„ Br‚nzan, care a demolat-o, utiliz‚nd b‚rnele, adic„ grinzile groase de lemn ale structurii, la noua cas„ pe care ∫i-a construit-o pe alt amplasament din sat, la circa 70 m distan˛„ de curtea p„rinteasc„. Ultimul de˛in„tor al casei Eufrosinei, nepotul acesteia, Nicolae Gogoiu a v‚ndut materialul lemnos, adic„ elementele casei originare, sculptorului Florin Codre, printr-o conven˛ie notarial„ Ón anul 2000. Acesta a demarat lucr„rile de dezasamblare a casei, prin scoaterea acoperi∫ului ∫i depozitarea grinzilor acoperi∫ului Ón curte. Lucr„rile au fost Óns„ sistate, prin interven˛ia Prefecturii jude˛ului Gorj ∫i a autorit„˛ilor publice locale, la sesizarea Funda˛iei îConstantin Br‚ncu∫i“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 Tranzac˛ia imobiliar„ a fost contestat„ ∫i de descenden˛ii familiei sculptorului, pe motiv c„ Nicolae Gogoiu nu de˛inea un act de proprietate asupra imobilului, ace∫tia revendic‚nd, la r‚ndul lor, proprietatea asupra imobilului.
Situa˛ia juridic„ a casei nu a fost nici p‚n„ Ón prezent reglementat„ Ón instan˛„ de c„tre membrii familiei sculptorului, a∫a cum a solicitat, Ón repetate r‚nduri, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, prin Direc˛ia pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional al jude˛ului Gorj.
De asemenea, nu s-a r„spuns nici la solicitarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor adresat„ institu˛iilor abilitate ale administra˛iei publice locale, Consiliul jude˛ean Gorj, Consiliul local Pe∫ti∫ani, de a lua m„surile necesare pentru protejarea vestigiilor Casei îBr‚ncu∫i“, care au r„mas Ón continuare Ón situa˛ia din 2001.
Alexandru Pere∫
#185704
V„ mul˛umesc. Domnule senator, microfonul 1. V„ rog.
Ilie Petrescu
#185790
Domnule ministru,
A∫ dori s„ veni˛i dumneavoastr„ la Gorj s„ vede˛i realit„˛ile de acolo ∫i pentru c„ inform„rile pe care le primi˛i dumneavoastr„ de la colegii de acolo, pe linie de jude˛ sau de la Direc˛ia de Cultur„ Gorj sunt dep„∫ite de realit„˛ile care sunt la Pe∫ti∫ani, mai precis la Hobi˛a.
Anul acesta se Ómplinesc 50 de ani de la trecerea Ón nefiin˛„ a marelui nostru sculptor na˛ional, Constantin Br‚ncu∫i. Ca senator de Gorj, voi face ∫i parastasul de pomenire a acestui mare sculptor na˛ional, dar realitatea Ón teren este alta.
Am cerut Ón interpelare s„-i d„m un regim juridic acestui monument. A∫a este, Florin Codrea a venit acolo, a dezmembrat tot ce a fost, ∫i casa se afl„ Óntr-o stare de degradare. Nu are acoperi∫, au fost luate b‚rnele de la acoperi∫ ∫i aceast„ cl„dire... Indiferent ce se discut„ la nivel de anumite direc˛ii, unde sunt interese...
V„ rog, Ón calitatea dumneavoastr„ de ministru secretar de stat, s„ veni˛i la Gorj ∫i s„ lua˛i leg„tura cu autorit„˛ile locale din Pe∫ti∫ani, nu cu Direc˛ia de Cultur„ a Gorjului, nu cu Consiliul jude˛ean. C‚teodat„, aceste direc˛ii sunt dep„∫ite de evenimentele jude˛ului. Jude˛ul Gorj are o istorie ∫i trebuie s„ fie respectat„ a∫a cum este ea.
Eu v„ mul˛umesc. Cu stim„, s„ tr„i˛i!
Alexandru Pere∫
#187084
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V-a∫ ruga s„ r„spunde˛i ∫i doamnei senator Irina Loghin.
Microfonul 8, v„ rog.
Sergiu Nistor
#187229
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator, ∫i vom Óntreprinde cele solicitate.
Œn leg„tur„ cu interpelarea doamnei senator Irina Loghin, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau r„spunsul.
Potrivit Hot„r‚rii Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu are Ón subordine sau Ón coordonare Societatea Comercial„ îElectrecord“ — S.A., ∫i nici fonoteca.
Cu toate acestea, Ón urma verific„rilor noastre, putem face urm„toarele preciz„ri: Casa de discuri îElectrecord“ ∫i-a Óncetat activitatea prin efectul Hot„r‚rii Guvernului Rom‚niei nr. 346/13 mai 1991 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Comerciale îElectrecord“ — S.A.“, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 119/31.05.1991.
Potrivit prevederilor acestei hot„r‚ri, se Ónfiin˛a Societatea Comercial„ îElectrecord“ — S.A., persoan„ juridic„, cu sediul Ón Bucure∫ti, prin reorganizarea casei de discuri men˛ionate.
Obiectul de activitate, organizarea ∫i func˛ionarea societ„˛ii comerciale au fost prev„zute de statutul care face parte integrant„ din sus-numita hot„r‚re ale c„rei prevederi se completeaz„, conform art. 31, cu dispozi˛iile legale referitoare la societ„˛ile comerciale.
Societatea a fost privatizat„ Ón urma Contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. P042/24 decembrie 2003, Óncheiat Óntre Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, Ón calitate de v‚nz„tor, ∫i Asocia˛ia S.C. îElectrecord“ — S.A.
Conform art. 3 din Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei nr. 346/1991 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Comerciale îElectrecord“ — S.A., fonoteca este men˛inut„ Ón proprietatea statului, titularul dreptului de administrare fiind Societatea Comercial„ îElectrecord“ — S.A.
Œn ceea ce prive∫te v‚nzarea vechiului sediu al societ„˛ii, din Bulevardul Timi∫oara, ni s-a confirmat c„ el a fost v‚ndut Óntruc‚t nu mai r„spundea normelor tehnice ∫i standardelor pe care le utilizeaz„ societatea Ón prezent.
Subliniem, Ónc„ o dat„, c„ Societatea Comercial„ îElectrecord“ — S.A. nu face parte din portofoliul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, iar deciziile privind activele ∫i pasivele societ„˛ii se iau de c„tre adunarea general„ a ac˛ionarilor ∫i de consiliul de administra˛ie, Ón care Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu este reprezentat.
Alexandru Pere∫
#189612
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.
Microfonul 9. R„spunsul pentru domnul senator Ilie Petrescu.
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Constat, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, c„ domnul senator Ilie Petrescu nu este Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007
Alexandru Pere∫
#190056
Œmi cer scuze. Acum observ ∫i eu acest lucru. Ave˛i dou„ r„spunsuri pentru domnul senator Ilie Petrescu.
Alexandru Mircea
#190194
Ambele r„spunsuri la interpel„ri erau adresate domnului senator Ilie Petrescu.
V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Óntre timp, am avut discu˛ii pe marginea acelor interpel„ri ∫i, probabil, Domnia Sa este mul˛umit de ceea ce am discutat.
Alexandru Pere∫
#190456
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Dau cuv‚ntul domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, pentru a r„spunde doamnei senator Irina Loghin. Microfonul 10.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
La Óntrebarea adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei de c„tre doamna senator Irina Loghin, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M., referitor la rata s„r„ciei ∫i rata s„r„ciei severe pentru anii 2005—2006, v„ comunic„m urm„toarele:
Urmare analizei datelor furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, se constat„ o sc„dere a ratei s„r„ciei de la un an la altul.
Astfel, dac„ Ón 2004 rata s„r„ciei Ónregistra o valoare de 18,8%, Ón anul 2005 asist„m la o valoare de 18,2 sau 18% pentru popula˛ia de sex masculin ∫i 18,4% pentru doamne.
Œn ceea ce prive∫te rata s„r„ciei severe calculat„ pentru anul 2005, aceasta are o valoare de 3,5%.
Din punct de vedere al mediului de reziden˛„, mediul rural se confrunt„ Ón continuare cu o inciden˛„ a s„r„ciei ∫i a s„r„ciei severe mai mare, ratele s„r„ciei din mediul rural Ónregistr‚nd Ón anul 2005 o valoare de 28%, fa˛„ de 10,2% Ón mediul urban.
Rata s„r„ciei severe pe medii de reziden˛„ men˛ine aceea∫i tendin˛„, ∫i anume, Ón mediul rural se Ónregistreaz„ o valoare mult mai mare, 6,1%, fa˛„ de 1,6% c‚t se Ónregistreaz„ Ón mediul urban.
Œn anul 2005, pe tip de gospod„rie, se poate constata o rat„ a s„r„ciei mare pentru persoanele singure, ∫i aici vorbim de 25,9%, defalcat, s„ spunem a∫a, Ón cazul b„rba˛ilor, 20,1%, ∫i 28,6%, Ón r‚ndul femeilor. Deci cu 7,7% mai mult dec‚t rata s„r„ciei la nivel na˛ional.
Gospod„riile, vorbim de data aceasta de cele medii, formate din doi adul˛i cu trei sau mai mul˛i copii, reprezint„, de asemenea, categoria cea mai expus„ riscului s„r„ciei, rata s„r„ciei fiind de 43,6%, cu 25,4% peste rata s„r„ciei Ónregistrat„ la nivel na˛ional a anului 2005.
Sigur, Ón r„spunsul scris ave˛i o anex„ cu informa˛ii referitoare la rata s„r„ciei, comparativ, Rom‚nia ∫i media ˛„rilor pe Uniunea European„.
Alexandru Pere∫
#192898
Da. Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Mai ave˛i de r„spuns la Óntrebarea domnului senator Ioan Corodan.
V„ rog. Microfonul 10.
C„t„lin Ionel D„nil„
#193062
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Am s„ r„spund prima dat„ la Óntrebarea, pe care domnul senator a adresat-o, referitor la preluarea de c„tre A.J.O.F.M. Maramure∫ a dosarelor disponibiliza˛ilor de la 1 ianuarie 2007.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2006, persoanele disponibilizate prin concediere colectiv„ p‚n„ la data de 31 ianuarie 2007, ca urmare a restructur„rii sau reorganiz„rii societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome, prev„zute la primul articol al respectivei ordonan˛e, beneficiaz„ de urm„toarele drepturi:
La momentul disponibiliz„rii, respectiv al desfacerii contractului individual de munc„, de o sum„ egal„ cu de dou„ ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care s-au f„cut disponibiliz„rile, aceast„ valoare fiind comunicat„ de Institutul Na˛ional de Statistic„, respectiv, indemniza˛ie de ∫omaj stabilit„ potrivit reglement„rilor legale Ón vigoare, respectiv ale Legii nr. 76/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i un venit lunar de completare.
Venitul lunar de completare este egal cu diferen˛a dintre salariul individual mediu net pe ultimele trei luni antedisponibilizare, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munc„, dar nu mai mult dec‚t salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care s-au f„cut disponibiliz„rile ∫i nivelul indemniza˛iei de ∫omaj.
Hot„r‚rea de Guvern nr. 78/2007, la art. 2, spune: îContractele individuale de munc„ ale salaria˛ilor cuprin∫i Ón programul de restructurare a Companiei îRemin“ — S.A. Baia Mare au Óncetat, dup„ cum urmeaz„:
La data de 3 ianuarie 2007 — 1.284 de persoane; La data de 30 ianuarie 2007 — 717 persoane.“
Prin urmare, Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2007 au fost luate Ón eviden˛„ ca persoane Ón c„utarea unui loc de munc„ un num„r de 2.001 persoane, disponibilizate de la îRemin“ — S.A. Baia Mare.
Temeiul legal pentru stabilirea drepturilor, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, cu modific„ri ∫i complet„ri ulterioare, respectiv, punerea efectiv Ón plat„ a fost posibil„ numai Óncep‚nd cu data de 1 februarie 2007, dup„ data intr„rii Ón vigoare a Hot„r‚rii de Guvern nr. 78/2007, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 76/2007, deci, a doua zi.
Alexandru Pere∫
#199544
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
O s„ v„ Ónm‚neze ∫i r„spunsul scris.
Alexandru Pere∫
#199676
A doua Óntrebare? Deci a fost prima Óntrebare.
V„ rog, r„spunsul la a doua Óntrebare, care sper s„ fie mai scurt.
Ionel C„t„lin D„nil„
#199794
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Am s„ Óncerc s„ fiu mai scurt.
La Óntrebarea domnului senator Ioan Corodan, referitor la modificarea Legii nr. 19/2000, trebuie s„ v„ spun c„ dup„ experien˛a a 6 ani de aplicare a legii s-a constatat necesitatea Ómbun„t„˛irii cadrului legislativ.
Œn prezent, se afl„ Óntr-un amplu proces de modificare ∫i completare, viz‚ndu-se, Ón principal, urm„toarele trei direc˛ii: introducerea Ón lege a unor condi˛ii de asigurare la sistemul public de pensii, care s„ asigure l„rgirea bazei de contribuabili; identificarea unor m„suri de control a modului de achitare a obliga˛iilor de plat„ la bugetul asigur„rilor sociale de stat de c„tre cei care trebuie s„ cotizeze la buget; reconsiderarea criteriilor de eligibilitate pentru pensiile anticipate, precum ∫i Ón„sprirea condi˛iilor de acordare a pensiilor de invaliditate, pentru a descuraja pension„rile anticipate ∫i de invaliditate, Ón favoarea pension„rilor la limit„ de v‚rst„.
Sigur, aceste modific„ri implic„ un volum foarte mare de munc„, deoarece este nevoie de corelarea modific„rilor cu textul ini˛ial al legii, pe de o parte, ∫i cu modific„rile ap„rute ulterior, de-a lungul vie˛ii legii, pentru c„ dorim ca modificarea acestei legi s„ nu mai necesite reveniri, ∫i pentru c„ noi credem c„ este necesar ca odat„ cu statuarea principiilor de modificare ale legii s„ existe o dezbatere pe aceste teme, s„ nu fie f„cut„ Óntrun mediu Ónchis.
Pentru c„, sigur, va avea un impact deosebit asupra unor segmente de popula˛ie aceast„ modificare, ne propunem s„ discut„m nu numai cu partenerii sociali, ci chiar ∫i cu societatea civil„ aceste modific„ri. Va fi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/15.III.2007 elaborat„ o Carte verde a sistemului de pensii, care s„ cuprind„ at‚t un scurt istoric al evolu˛iei sistemului de pensii actual, c‚t ∫i punctele lui critice, principalele propuneri de modificare, a∫a cum v„ spuneam.
Nu am s„ intru foarte mult Ón detalii asupra procesului de dezbatere, Óns„ a∫ vrea s„ intervin Ón mod esen˛ial pe un proiect supus dezbaterii publice, proiect de Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000, care vizeaz„ perioada p‚n„ Ón 1963, Ón care, dup„ cum cunoa∫te˛i, nu exista obligativitatea Ónscrierii Ón c„r˛ile de munc„ a salariilor beneficiarilor.
Alexandru Pere∫
#203726
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Nu mai sunt alte r„spunsuri din partea Executivului, deocamdat„, pentru domnii senatori.
Dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog, domnule senator. Este ora 19,30, suspend ∫edin˛a.
30 de secunde, domnule senator.
Ioan Corodan
#204004
Da. Voiam s„-i mul˛umesc domnului ministru secretar de stat pentru r„spunsuri. Œntr-adev„r, sunt unele lucruri care m„ l„muresc. Fac o men˛iune, c„ mai aveam o Óntrebare, adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, la care am primit un r„spuns scris, dar care nu m„ mul˛ume∫te sub nicio form„, ∫i am convenit, totu∫i, cu secretarul de stat c„ vom avea o Ónt‚lnire miercuri.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Alexandru Pere∫
#204446
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Constat c„ nu mai sunt r„spunsuri din partea Executivului ∫i, fiind epuizate toate punctele din ordinea de zi, declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de azi, 5 martie 2007.
V„ mul˛umesc pentru prezen˛„ dumneavoastr„, celor doi senatori, ∫i dumneavoastr„, domnilor secretari de stat, ∫i v„ doresc o sear„ pl„cut„.
Alexandru Pere∫
#204856
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201361]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 23/15.III.2007 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul: 10,00 lei

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru 17

Aprobarea componen˛ei nominale a Comisiei pentru s„n„tate public„ Ón urma solicit„rii Biroului permanent