Varga Attila

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„,

Propunem, la art. 1 alin. (1), urm„torul text: îRom‚nia este stat suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“.

Este cunoscut c„ Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a criticat, chiar cu ocazia Constituantei din 1990, aceast„ sintagm„ din Constitu ˛ ie ∫i anume: îstat na ˛ ional“, Óntruc‚t am considerat-o ca fiind anacronic„ ∫i neadecvat„ ∫i care, de asemenea, consider„m c„ nu corespunde Ón primul r‚nd realit„ ˛ ilor politice actuale din Rom‚nia. Œn plus, nu o reg„sim Ón constitu ˛ iile statelor europene, Ón nici unul dintre statele europene, Ón legea fundamental„ a acestor state nu este aceast„ sintagm„, îstat na ˛ ional“. De asemenea, consider„m c„ con ˛ ine un poten ˛ ial pericol pentru existen ˛ a minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Comisia de la Vene ˛ ia a apreciat, Ón primul s„u aviz pe care l-a dat asupra activit„ ˛ ii Comisiei pentru revizuirea Constitu ˛ iei, c„: îTermenul «na ˛ ional» din art. 1, ca o caracteristic„ a statului, poate provoca o anumit„ confuzie ∫i pare de dorit s„ fie eliminat“.

Confuzia deriv„ ∫i din faptul c„ termenul de îna ˛ iune“ — îna ˛ iunea rom‚n„“ — nu este definit/determinat Ón Constitu ˛ ie, chiar dac„ aceast„ defini ˛ ie ar comporta anumite alte pericole. Œn∫i∫i membrii Comisiei de la Vene ˛ ia Ó∫i pun Óntrebarea dac„ îna ˛ iunea“ este o no ˛ iune politic„ subiectiv„ care Ói reune∫te pe to ˛ i cei care Ómp„rt„∫esc acelea∫i valori, aceea∫i istorie, acela∫i viitor sau este vorba de o concep ˛ ie obiectiv„ cultural„ ∫i etnic„ a îna ˛ iunii“, care nu ar reuni dec‚t vorbitorii aceleia∫i limbi ∫i care au aceea∫i origine.

Oricum, existen ˛ a minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale, recunoa∫terea acestora, respectiv recunoa∫terea drepturilor legate de p„strarea, exprimarea sau dezvoltarea identit„ ˛ ii lor na ˛ ionale, reprezentarea lor Ón Parlament printr-o discriminare pozitiv„, ne duce la ideea c„ nu se mai justific„ utilizarea acestui termen.

Pe de alt„ parte, tot Comisia de la Vene ˛ ia apreciaz„: îStatul este deja definit Ón mod foarte clar la art. 1 alin. (1), unde se spune c„: îRom‚nia este un stat

suveran, independent, unitar ∫i indivizibil“-exact formula pe care o propunem ∫i noi.

Dorim s„ men ˛ ion„m c„ termenul de îstat na ˛ ional“ nu este un termen juridic ∫i nici m„car politico-juridic, ci unul istoric, care, Óntre timp, ∫i-a Óndeplinit rolul. Men ˛ inerea termenului de îstat na ˛ ional“ poate crea premise juridice pentru o politic„ na ˛ ionalist„, antiminoritar„ ∫i poate fi temei constitu ˛ ional pentru luarea unor m„suri juridice legislative sau administrative Ómpotriva minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale, chiar dac„ Ón prezent nu este o astfel de politic„ oficial„ guvernamental„, dar exist„ practici suficiente Ón acest sens.

Termenul de îstat na ˛ ional“, de asemenea, poate s„ fie temeiul unei politici de omogenizare etnic„, tocmai pentru c„ termenul de îstat na ˛ ional“ accentueaz„ dimensiunea etnic„ a statului ∫i neglijeaz„ total dimensiunea civic„ a îstatului“. Experien ˛ a recent„ din zona balcanic„ a dovedit c„ inten ˛ ia f„uririi statului na ˛ ional a condus la conflicte grave Óntre popoare.