Liliana Lucia Tomoiag„

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat prezidiu, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îInochentie MicuKlein — ctitorul Blajului rom‚nesc“.

Voi citi aceast„ declara˛ie politic„ Ón calitate de senator de Alba ∫i de fiic„ a ora∫ului-simbol Blaj.

Anul acesta, Ón luna mai, se Ómplinesc 270 ani de c‚nd episcopul-voievod, cum l-a numit Nicolae Iorga pe Inochentie Micu-Klein, a pus bazele Blajului rom‚nesc.

De∫i este atestat documentar din secolul al XIII-lea, adev„rata na∫tere a Blajului avea s„ se Ónscrie Ón istorie abia Ón prim„vara anului 1737, c‚nd episcopul, erou al na˛iunii rom‚ne din Transilvania, a stabilit aici re∫edin˛a episcopal„ a Bisericii Greco-Catolice.

Venirea lui Inochentie Micu-Klein a fost providen˛ial„ nu numai pentru Blaj, ci pentru to˛i rom‚nii ardeleni.

Prima sa grij„ a fost s„ traseze cu m‚na sa inspirat„ planul pe baza c„ruia arhitectul Martinelli avea s„ croiasc„ centrul unei localit„˛i de factur„ european„, cu o pia˛„ larg„ ∫i o biseric„ Ónconjurat„ de ∫coli.

A doua sa grij„ a fost ca Ón calitate de unic reprezentant cu diplom„ aulic„ Ón Dieta Transilvaniei s„ militeze acolo pentru recunoa∫terea na˛iei sale, egal„ Ón drepturi ∫i libert„˛i cu cele trei na˛iuni privilegiate ale Transilvaniei.

Dorin˛a lui Inochentie Micu-Klein era ca Blajul, re∫edin˛a sa, s„ devin„ centrul cultural al rom‚nilor din Transilvania.

De aceea, Ón calitatea sa a inclus temeinice preocup„ri pentru ∫coal„ ∫i cultur„, con∫tient fiind c„ acestea sunt modalit„˛i sigure de iluminare a poporului menite s„ trezeasc„ con∫tiin˛a, s„ stimuleze folosirea lor ca arme de lupt„.

Lupta lui Inochentie Micu-Klein pentru drepturile rom‚nilor transilv„neni avea s„ fie evocat„, pe larg, de marele poet, filozof ∫i diplomat Lucian Blaga:

îŒn prima jum„tate a veacului al XVIII-lea, a Ónceput Ón Transilvania lupta rom‚nilor pentru dob‚ndirea egalei Óndrept„˛iri, pentru recunoa∫terea lor ca na˛iune politic„. Cel care a creat programul ∫i armele ideologice ale acestei lupte a fost vl„dicul de Blaj, Inochentie MicuKlein, poate c„ cel mai de seam„ om politic pe care l-a dat neamul rom‚nesc Ón aceast„ ˛ar„, Transilvania. C‚nd Inochentie s-a a∫ezat Ón scaunul vl„dicesc, rom‚nii din Transilvania erau, Ónc„, din punct de vedere juridic ∫i social-politic, o mas„ inform„, egal„ cu neantul. 15 ani mai t‚rziu, c‚nd Inochentie a fost nevoit s„ plece Ón surghiun la Roma, rom‚nii din Transilvania au r„mas cu un program de ac˛iune care trasa pentru 150 ani linia lor de conduit„.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 La aniversarea bicentenarului ∫colilor din Blaj, Ón anul 1954, Mircea Eliade, aflat Ón exil, r„spundea unei Óntreb„ri legate de importan˛a acestor ∫coli, scriind printre altele: îF„clia aprins„ la Blaj acum 200 ani nu a mai putut fi stins„ de atunci ∫i nici nu se va stinge vreodat„. Episcopul Inochentie Micu-Klein nu a trecut-o numai Ón m‚inile vrednicului s„u urma∫, Petru Pavel Aron, el a Óncredin˛at-o sutelor ∫i miilor de tineri ardeleni care au Ónv„˛at de-atunci Ón ∫colile Blajului“.