Stenogramă plen

Bun„ ziua!

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

La primul punct din ordinea de zi avem declara˛ii politice ∫i a∫ vrea s„-i citesc pe cei care sunt Ónscri∫i la cuv‚nt.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. sunt Ónscri∫i domnul senator Adrian P„unescu, doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„ ∫i domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. sunt Ónscri∫i domnii senatori Puiu Ha∫otti, Mario Ovidiu Oprea, Mircea Mereu˛„ ∫i Constantin Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Ila∫cu ∫i doamna senator Verginia Vedina∫.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna senator Cornelia Cazacu, domnul senator Dan Gabriel Popa.

Sigur, dac„ cumva mai sunt ∫i alte Ónscrieri la declara˛ii politice, Ón cadrul timpului repartizat fiec„rui grup parlamentar, rog liderii grupurilor parlamentare s„ ne aduc„ la cuno∫tin˛„.

Dac„ sunte˛i de acord, eu a∫ Óncepe prin a da cuv‚ntul colegilor pentru declara˛iile politice ∫i, sigur, pe parcurs, sper ca mul˛i dintre colegi s„ ne onoreze cu prezen˛a.

Doamna Liliana Lucia Tomoiag„, v„ rog s„ pofti˛i la tribun„.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., ∫i, dup„ aceea, domnul senator Ilie Ila∫cu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat prezidiu, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îInochentie MicuKlein — ctitorul Blajului rom‚nesc“.

Voi citi aceast„ declara˛ie politic„ Ón calitate de senator de Alba ∫i de fiic„ a ora∫ului-simbol Blaj.

Anul acesta, Ón luna mai, se Ómplinesc 270 ani de c‚nd episcopul-voievod, cum l-a numit Nicolae Iorga pe Inochentie Micu-Klein, a pus bazele Blajului rom‚nesc.

De∫i este atestat documentar din secolul al XIII-lea, adev„rata na∫tere a Blajului avea s„ se Ónscrie Ón istorie abia Ón prim„vara anului 1737, c‚nd episcopul, erou al na˛iunii rom‚ne din Transilvania, a stabilit aici re∫edin˛a episcopal„ a Bisericii Greco-Catolice.

Venirea lui Inochentie Micu-Klein a fost providen˛ial„ nu numai pentru Blaj, ci pentru to˛i rom‚nii ardeleni.

Prima sa grij„ a fost s„ traseze cu m‚na sa inspirat„ planul pe baza c„ruia arhitectul Martinelli avea s„ croiasc„ centrul unei localit„˛i de factur„ european„, cu o pia˛„ larg„ ∫i o biseric„ Ónconjurat„ de ∫coli.

A doua sa grij„ a fost ca Ón calitate de unic reprezentant cu diplom„ aulic„ Ón Dieta Transilvaniei s„ militeze acolo pentru recunoa∫terea na˛iei sale, egal„ Ón drepturi ∫i libert„˛i cu cele trei na˛iuni privilegiate ale Transilvaniei.

Dorin˛a lui Inochentie Micu-Klein era ca Blajul, re∫edin˛a sa, s„ devin„ centrul cultural al rom‚nilor din Transilvania.

De aceea, Ón calitatea sa a inclus temeinice preocup„ri pentru ∫coal„ ∫i cultur„, con∫tient fiind c„ acestea sunt modalit„˛i sigure de iluminare a poporului menite s„ trezeasc„ con∫tiin˛a, s„ stimuleze folosirea lor ca arme de lupt„.

Lupta lui Inochentie Micu-Klein pentru drepturile rom‚nilor transilv„neni avea s„ fie evocat„, pe larg, de marele poet, filozof ∫i diplomat Lucian Blaga:

îŒn prima jum„tate a veacului al XVIII-lea, a Ónceput Ón Transilvania lupta rom‚nilor pentru dob‚ndirea egalei Óndrept„˛iri, pentru recunoa∫terea lor ca na˛iune politic„. Cel care a creat programul ∫i armele ideologice ale acestei lupte a fost vl„dicul de Blaj, Inochentie MicuKlein, poate c„ cel mai de seam„ om politic pe care l-a dat neamul rom‚nesc Ón aceast„ ˛ar„, Transilvania. C‚nd Inochentie s-a a∫ezat Ón scaunul vl„dicesc, rom‚nii din Transilvania erau, Ónc„, din punct de vedere juridic ∫i social-politic, o mas„ inform„, egal„ cu neantul. 15 ani mai t‚rziu, c‚nd Inochentie a fost nevoit s„ plece Ón surghiun la Roma, rom‚nii din Transilvania au r„mas cu un program de ac˛iune care trasa pentru 150 ani linia lor de conduit„.“

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., urmeaz„ domnul senator Ilie Ila∫cu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Din p„cate, fr„m‚ntata noastr„ via˛„ politic„, ∫i nu numai, ne face s„ trecem neobservate momente astrale din istoria noastr„ na˛ional„, aproape c„ le uit„m sau le omagiem Óntr-un chip mai mult sau mai pu˛in formal.

Sigur, ne consum„m energiile politice din pricina acestor tensiuni generate de domnul Traian B„sescu, dar

rolul acestei declara˛ii politice este tocmai de a aduce aminte un moment astral din istoria noastr„ na˛ional„, care, din p„cate, ∫i acesta va fi foarte pu˛in observat ∫i marcat, este vorba de momentul 9 mai 1877, poim‚ine se vor Ómplini 130 ani.

A∫adar, rostul prezen˛ei noastre aici, ast„zi, la tribuna Senatului, este de a omagia Ón numele Partidului Na˛ional Liberal ∫i, sunt convins, ∫i al dumneavoastr„, al tuturor, eforturile ∫i sacrificiile genera˛iei de la 1877, care a f„cut posibil„ proclamarea Ón urm„ cu 130 ani a independen˛ei de stat a Rom‚niei. Eveniment de cov‚r∫itoare importan˛„ pentru devenirea noastr„ istoric„, Ómpreun„ cu momentul care a precedat-o, Unirea Principatelor, 24 ianuarie 1859, ∫i cu evenimentul care avea s„-i urmeze la 1 Decembrie 1918, dob‚ndirea independen˛ei va r„m‚ne pentru totdeauna Ón con∫tiin˛a colectiv„ a rom‚nilor drept una dintre cele mai importante pagini de istorie na˛ional„.

Condi˛iile de dinaintea zilei de 9 mai 1877 erau propice pentru a se trece la pasul decisiv, ∫i pasul acesta a fost f„cut cu hot„r‚re de Ónainta∫ii no∫tri — ∫i aici vreau, Ónc„ o dat„, s„-i omagiez pe Ónainta∫ii no∫tri liberali — Óntr-o atmosfer„ de mare entuziasm, de mare patriotism. Mai Ónt‚i, cele dou„ Camere au votat, pe r‚nd, rezolu˛ii care au declarat starea de r„zboi dintre Rom‚nia ∫i Imperiul Otoman ∫i, apoi, a venit momentul unei celebre declara˛ii ale lui Mihail Kog„lniceanu, care, r„spunz‚nd unei interpel„ri bine g‚ndite, a spus ceea ce o na˛iune Óntreag„ a∫tepta, citez: îNe afl„m Ón stare de r„zbel, cu leg„turile rupte“, se Ón˛elege, cu Poarta Otoman„. îCe suntem? Suntem independen˛i, suntem o na˛iune de sine st„t„toare“., am Óncheiat citatul. Ulterior, Parlamentul reunit a votat mo˛iunea de proclamare a independen˛ei Rom‚niei.

Urm„rile actului de la 9 mai 1877 se ∫tiu. Odat„ proclamat„, independen˛a a fost consfin˛it„ Ón timpul r„zboiului care a durat p‚n„ Ón 1878, ∫i a fost un moment veritabil de rena∫tere a armatei na˛ionale, celebrat de o serie Óntreag„ de nume clasice din istoria ∫i din cultura noastr„.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul senator Ilie Ila∫cu, din partea P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea P.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Voi Óncepe declara˛ia mea politic„ cu citarea unei ∫tiri care a ap„rut ast„zi Óntr-un ziar din Chi∫in„u ∫i care, cred, m‚ine va ap„rea Ón toat„ presa din Rom‚nia: îAst„zi sau cel t‚rziu m‚ine, vor fi elibera˛i din deten˛ie ultimii doi membri ai grupului Ila∫cu: Andrei Ivan˛oc ∫i Tudor Petrov Popa. Aceast„ informa˛ie ne-a parvenit din surse ce merit„ toat„ Óncrederea“.

Vreau s„ v„ confirm c„ aceast„ surs„ a venit de la Ambasada Federa˛iei Ruse la Chi∫in„u. Potrivit acesteia, eliberarea lui Ivan˛oc ∫i Petrov Popa se face la decizia Federa˛iei Ruse, ca un gest uman de bun„-voin˛„ Ón ajunul lui 9 Mai, Ziua victoriei asupra fascismului. Chi∫in„ul nu are nicio implicare Ón eliberarea celor doi de˛inu˛i ai regimului de la Tiraspol. Gestul Moscovei este explicabil, deoarece neonorarea deciziei Cur˛ii Europene pentru Drepturile Omului privind eliberarea celor doi a adus grave prejudicii de imagine Federa˛iei Ruse.

Dac„ ∫tirea se confirm„, eliberarea lui Ivan˛oc ∫i Petrov Popa va pune Óntr-o situa˛ie delicat„ administra˛ia de la Chi∫in„u, Óndeosebi pe ∫eful statului, Vladimir Voronin, c„ruia administra˛ia Putin i-a reamintit cine e adev„ratul st„p‚n al Transnistriei. S-ar putea ca acest gest al Moscovei s„ aib„ ∫i vreo leg„tur„ cu misteriosul plan de reglementare a a∫a-zisei probleme transnistrene.

De∫i aceast„ ∫tire era vehiculat„ acum o lun„, mai pu˛in de o lun„, la Strasbourg, la Curtea European„ pentru Drepturile Omului, Ón cancelariile unor mini∫tri, a unor reprezentan˛i ai Federa˛iei Ruse de la Strasbourg, data era alta, era 25 mai.

Din p„cate, politica Federa˛iei Ruse, ca Óntotdeauna, este o politic„ pervers„. De nenum„rate ori, Curtea European„ pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei, Comitetul de Mini∫tri al Consiliului Europei au reamintit Federa˛iei Ruse c„ decizia C.E.D.O. trebuie imediat Óndeplinit„. Ea a fost dat„ pe 7 iulie 2004. Federa˛ia Rus„ a avut termen de 3 luni s„ Óndeplineasc„ aceast„ decizie, din p„cate, p‚n„ Ón prezent, nu a Óndeplinit-o totalmente.

Deci au r„mas p‚n„ la eliberarea celor doi din deten˛ie doar 20 de zile, dar, dup„ cum se cunoa∫te, ei au stat 15 ani Ón pu∫c„rie. Cu c‚teva zile Ónainte, Federa˛ia Rus„ vrea s„ arate lumii Óntregi c„ este un stat uman ∫i se arat„ uman„ fa˛„ de cei pe care ilegal i-a b„gat Ón pu∫c„rie.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am intitulat declara˛ia politic„ îCe spun arge∫enii despre suspendarea pre∫edintelui“.

Cred c„ sunte˛i cu to˛ii de acord, stima˛i colegi senatori, c„ este destul de dificil de explicat oamenilor, care au multe alte preocup„ri importante pentru via˛a fiec„ruia Ón afara politicii noastre, de ce s-a ajuns aici. Œn pofida justific„rilor celor care au provocat aceast„ criz„ politic„, mul˛i dintre ei fiind prezen˛i uneori Ón aceast„ sal„ pentru a-∫i Óndruma colegii din P.S.D. sau din P.N.L., din P.R.M., din P.C., din U.D.M.R. cum ∫i pentru ce sau pentru cine s„ voteze, deci Ón pofida p„rerilor dumneavoastr„, ale celor care a˛i format coali˛ia anti-B„sescu, oamenii se Óntreab„ de ce.

Eu, ca parlamentar al Partidului Democrat, le spun arge∫enilor c„ s-a ajuns aici pentru c„ Óncep‚nd din decembrie 2004 Traian B„sescu nu a Óncetat leg„tura cu rom‚nii, izol‚ndu-se la Cotroceni, ci a continuat s„ spun„, Ón numele rom‚nilor ∫i pentru rom‚ni, c„ Ón Rom‚nia exist„ corup˛ie, Ón Rom‚nia puterea guvernan˛ilor este prea mare, ∫i a rom‚nilor prea mic„, Ón Rom‚nia sunt prea pu˛ini cei care c‚∫tig„ mult ∫i prea mul˛i cei care c‚∫tig„ pu˛in, ∫i le mai spun ceva: le spun c„ Ón ace∫ti peste 2 ani Traian B„sescu a fost un bun rom‚n, a fost un rom‚n activ, muncitor ∫i, ca orice om muncitor, a mai ∫i gre∫it. A f„cut-o, Óns„, din dorin˛a de a ajuta Rom‚nia,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 de a ne ajuta pe noi, pe to˛i rom‚nii. De aceea, spun c„ Traian B„sescu nu este perfect, dar este cel mai bun.

Oamenii ascult„ ∫i spun c„ Traian B„sescu merit„ toat„ stima, toat„ lauda ∫i c„ politicienii au creat cea mai grav„ fractur„ politic„ de dup„ 1989. Tot ei, oamenii, spun c„ cei 322 de parlamentari vor demiterea pre∫edintelui nu pentru c„ are defecte, ci pentru c„ are calit„˛i, c„ cei 322 de parlamentari ∫i-au votat scaunele comode, dar scaunele nu reprezint„ deloc electoratul care i-a votat pe ei, ∫i c„ ∫i acum conduc mul˛i din cei care Ónc„ regret„ C.A.P.-urile ∫i fabricile, ∫i uzinele ale c„ror produc˛ii erau planificate pe cincinale.

Apoi, eu le spun c„ din cei 13 parlamentari de Arge∫ doar 2 am votat Ómpotriva suspend„rii pre∫edintelui ∫i c„ o parte dintre ceilal˛i, Ón special parlamentari liberali, au uitat de zecile de mii de oameni care au votat Ón 2004 pentru alian˛„ ∫i pentru Traian B„sescu, ∫i c„ 2 din 13 Ónseamn„ 15%.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu-mi Ónchipuiam c„ tensiunile de la Bucure∫ti ∫i din Rom‚nia vor ajunge la violen˛a la care s-a ajuns, deocamdat„, de limbaj, dar Ón anumite situa˛ii dep„∫ind grani˛a limbajului, mai ales de c„tre pre∫edintele suspendat ∫i de c„tre unii dintre ap„r„torii s„i.

A∫a cum am spus Ón c‚teva r‚nduri aici, mi se pare oribil s„ demoniz„m colegi de-ai no∫tri dintr-un partid sau altul, a∫a cum mi s-a p„rut mizerabil„ Óncercarea nu e∫uat„ Óntru totul de a scoate Ón afara politicii statului de drept nu numai partidul din care fac parte, ci ∫i Partidul Rom‚nia Mare sau alte partide Ónscrise legal ∫i participante la democra˛ia rom‚neasc„. Nu sunt, de aceea, deloc un entuziast al interdic˛iilor, al demoniz„rilor, pentru c„ lupta este singura care decide Ónving„torii, dar lupta onest„.

Practic, la ora de fa˛„, asist„m la ie∫irea din min˛i a unor oameni care p„reau echilibra˛i ∫i doar emotivi.

Pre∫edintele suspendat vorbe∫te, parc„, Óntr-un co∫mar. Dumnealui discut„ problema democra˛iei rom‚ne∫ti Ón termenii îSe va vedea cine e st„p‚nul!“. Dar cine e sluga, domnule pre∫edinte suspendat? Cine e sluga? Cum v„ permite˛i acest limbaj? Eu ∫tiam c„ alesul este servitorul celor ce l-au ales, pe care n-are voie s„-i anestezieze sau s„-i mint„ Ón felul Ón care o face˛i dumneavoastr„, care v„ comporta˛i ca ∫i c‚nd a˛i fi un recenzent al situa˛iei.

Am mai spus asta, o reiau, e o problem„ de unghi. De unde privi˛i dumneavoastr„ politica rom‚neasc„ a ultimilor 17—18 ani? Din ce perspectiv„? A˛i fost p‚n„ acum Ón pe∫ter„ ∫i a˛i ie∫it de cur‚nd la lumin„ ca un ˛ur˛ur binef„c„tor? Dumneavoastr„ a˛i fost Ón politica rom‚neasc„, a˛i fost secretar de stat, a˛i fost ministru, a˛i fost primar, a˛i fost negociator cu Uniunea European„, la un moment dat, al unui guvern legal al Rom‚niei, dumneavoastr„ Ón∫iv„ ca ministru legal. De ce privi˛i, ast„zi, lucrurile ca un spectator recent, ca un prunc de-abia ap„rut, g‚ngurind cu fa˛„ l„ptoas„ la lumina zilei?

Sunte˛i de doi ani ∫i jum„tate Pre∫edintele Rom‚niei, s„ fi˛i s„n„tos, dar nu se poate s„ vorbi˛i despre Guvern, un guvern pe care dumneavoastr„ l-a˛i dorit, Ón termenii „∫tia. Oric‚t am avea to˛i de vorbit Ómpotriva unui ministru sau a altuia, oric‚t l-am critica pe C„lin Popescu-T„riceanu, dumneavoastr„ veni˛i acum ∫i Ól face˛i tr„d„tor. P„i, dac„ e tr„d„tor, trebuie arestat pe loc de c„tre autorit„˛i ∫i deferit Cur˛ii Mar˛iale. Ce-i asta tr„d„tor? Ce-i aia parlamentarii tr„d„tori? Simplul fapt c„ nu suntem de acord cu felul dumneavoastr„ de a v„ Ón∫uruba Ón no˛iunea de pre∫edinte ajunge s„ v„ Óndrept„˛easc„ toate aceste atacuri jdanoviste, aceste atacuri de tip Beria?

Vai, r„t„ce∫te prin pustiu

Ma∫ina cu ∫asiu sa∫iu!

Da. Democra˛ie a ˛epei p„trunz„toare.

Dup„ ce a fost larg„ Ón socialism, democra˛ia devine ad‚nc„, p„trunz„toare, sub privirea larg„ a domnului B„sescu.

Da. Am auzit c„ se ∫i cer ˛epele Ónapoi, c„ s-au luat ni∫te ˛epe de acolo, ∫i domnul Videanu, pe care Ól pre˛uiam ∫i credeam c„ e un om cump„tat, cere ˛epele Ónapoi. Œnseamn„ c„ erau ale dumnealui, poate c„ nu poate f„r„ ele. Nu poate. Probabil c„ fiecare scaun va adopta o ˛eap„, ca s„ fie exemplu pentru parlamentari. V„ v„d c„ v„ foi˛i ∫i abia a∫tepta˛i ni∫te ˛epe care s„ transforme grija pentru om Ón grija pentru omu∫or, c„ p‚n„ acolo p„trund ˛epele, din datele pe care ni le d„ cronicarul.

Ei bine, acestea sunt lucruri jalnice.

Auzi˛i, Ói vom arunca peste balustrad„… P„i noi nu st„m undeva de unde s„ fim arunca˛i peste balustrad„. Domnul pre∫edinte ar dori s„ ne arunce de la subsol Óntr-un subsol ∫i mai ad‚nc, ∫i de la parter Óntr-un parter ∫i mai ad‚nc. Democra˛ia arunc„rii peste balustrad„! Halal!

Iar„∫i, c‚nd a fost polemica de sal„ a lui Corneliu Vadim Tudor cu ni∫te sprijinitori ai domnului B„sescu, din nou, s-a zis c„ este un extremist, un nenorocit, un criminal, uite ce...

Dar, acum, a˛i spus clar c„ vre˛i politica arunc„rii peste balustrad„. Asta nu mai conteaz„? E corect a∫a, e drept? Ajungem undeva a∫a? ™i c‚te arunc„ri peste balustrad„ pot fi Óntr-o istorie? P‚n„ ∫i gestul lui Decebal nu se poate face dec‚t o singur„ dat„, sigur, dac„ e∫ti dotat cu cele aferente, Ón primul r‚nd otrav„, nu po˛i face gestul lui Decebal cu ap„ mineral„.

Tr„im un moment ur‚t pe care, chiar dac„ nici noi nu suntem Óntotdeauna aten˛i la termenii Ón care discut„m, pre∫edintele suspendat Ól face foarte ur‚t. Nu am avut tendin˛a ∫i am promis aici s„ nu fac polemici literare la persoan„ cu dumnealui, polemici care mi-ar fi la Óndem‚n„, mi-ar fi foarte la Óndem‚n„, mai ales c„ sunt profund indignat de felul Ón care pune problemele acum. Œncerc s„ m„ p„strez Ón termenii perfectei civilit„˛i, dar indignarea mea e mare.

Vreau s„-i spun pre∫edintelui suspendat c„ eu am fost cel care a exprimat ∫i Ón grupul parlamentar, ∫i Ón public Óndoieli cu privire la rela˛iile cu P.D., eu am cerut Ón Biroul permanent mai mult„ grij„ pentru noii colegi de la noul P.L.D. Acum Ómi dau seama c„ d‚n∫ii nu ˛in cont, prin reprezentan˛i ai dumnealor, de aproape nimic, d‚n∫ii vor s„ fie c„lca˛i Ón picioare to˛i cei care au alt„ p„rere. Acesta era, poate, marele c‚∫tig al anilor no∫tri de dup„ 1989: dreptul la alt„ p„rere. Atunci nu aveam voie la prea multe p„reri ∫i eram turna˛i c‚nd aveam p„reri, ast„zi, pentru c„ ne exprim„m public, primim lovituri, ca purt„tori de alte opinii, dar nu ne poate b„ga Ón c„tu∫e nimeni, afar„ de cazul c‚nd ni se inventeaz„ penalit„˛i. Din p„cate, nici lideri pe picioarele lor ai mi∫c„rii pro B„sescu, pe care eu nici nu o contest, nici nu o Ónjur, nu practic„ argumentul.

Are cuv‚ntul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., urmeaz„ doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dup„ cum am aflat cu to˛ii, cu o participare masiv„ la vot, francezii ∫i-au ales, ieri, pre∫edintele, Nicolas Sarkozy a ie∫it Ónving„tor din confruntarea cu socialista Ségolène Royal, la cap„tul unei redutabile curse pentru cel mai important loc Ón ierarhia statului francez.

Majoritatea comentatorilor de pres„ au recunoscut c„, de data aceasta, s-au Ónfruntat dou„ personalit„˛i puternice, cu programe extrem de bine articulate, fiecare Óncerc‚nd s„ propun„ poporului francez o viziune reÓnnoit„ asupra politicii interne ∫i externe a acestei ˛„ri pentru urm„torii 5 ani.

Urm„rind c‚teva dintre apari˛iile televizate ale celor doi protagoni∫ti ai cursei preziden˛iale, inclusiv ultima confruntare ce a precedat votul de duminic„, am putea face compara˛ie cu ceea ce ne este dat s„ vedem pe plaiurile noastre d‚mbovi˛ene, mai exact, cu tipul de conduit„ a unor politicieni rom‚ni Ón situa˛ii similare, dar ∫i cu viziunea editorilor no∫tri de televiziune asupra unor emisiuni de acela∫i tip.

Potrivit unor studii recente, 85% dintre cet„˛eni Ó∫i iau informa˛iile din televiziune, dar ne punem Óntrebarea, pe bun„ dreptate, ce s„ mai Ón˛eleag„ bietul consumator rom‚n de televiziune privindu-i pe unii dintre politicienii no∫tri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Œn Rom‚nia, se pare c„ nimeni nu mai respect„ pe nimeni, goana dup„ rating, cu orice pre˛, transform„ _talk-show_ -urile politice Óntr-o h„r˛uial„ perpetu„ Ón care niciunul dintre participan˛i nu dore∫te ca cel„lalt s„-∫i finalizeze interven˛ia. Dar nici moderatorii, care ar trebui s„ fie Ónainte de orice factori de echilibru, nu se las„ mai prejos, Ón mijlocul unei fraze anun˛„ publicitate, la finalul emisiunii, Ón loc de concluzii, dau verdicte, al˛ii ridic„ spr‚ncenele, mim‚nd cu ironie nedumerirea, sau, dimpotriv„, Ó∫i manifest„ nedisimulat simpatia sau antipatia fa˛„ de unii dintre protagoni∫tii emisiunii.

Nu mi-am propus s„ dau lec˛ii de jurnalism politic ∫i, cu at‚t mai pu˛in, s„ pun presa la col˛, dar Óncerc s„ m„ pun Ón situa˛ia cet„˛eanului care urm„re∫te asemenea dezbateri ∫i m„ Óntreb: s„ fie, oare, aceasta libertatea presei?

Are cuv‚ntul doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmeaz„ domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distin∫i colegi,

A∫ dori s„ atrag aten˛ia, prin declara˛ia politic„ de ast„zi, asupra campaniei desf„∫urate de c„tre pre∫edintele suspendat ∫i de partidele care Ól sus˛in.

Afirm, f„r„ ezitare, c„ aceast„ campanie a dep„∫it cu mult, nepermis ∫i periculos, limitele constitu˛ionale ∫i

legislative ale unei campanii pentru referendum ∫i s-a transformat Óntr-o campanie electoral„ agresiv„, de Ónvr„jbire a poporului Ómpotriva Parlamentului ∫i a partidelor politice, altele dec‚t P.D. ∫i P.L.D., de culpabilizare a acestora, pentru c„ ∫i-au permis s„ voteze pentru suspendarea pre∫edintelui, de transformare a lor Ón du∫manii poporului.

Multe dintre faptele s„v‚r∫ite de pre∫edinte, Ón opinia noastr„, au dob‚ndit, deja, conota˛ii penale ∫i pot fi Óncadrate Ón prevederile Codului penal, ∫i m„ raportez la art. 166 indice 1, care incrimineaz„ infrac˛iunea de ac˛iuni contra ordinii constitu˛ionale. Este vorba, Ón principal, de urm„toarele aspecte: ac˛iuni de incitare a popula˛iei Ómpotriva Parlamentului, cu destina˛ie precis„, cei 322 parlamentari care ∫i-au permis s„ voteze pentru suspendarea pre∫edintelui. Toate sloganurile ∫i mijloacele de propagand„ pe care le uziteaz„ pre∫edintele suspendat au la baz„ ideea c„ noi, cei 322 parlamentari, ∫i partidele politice din care facem parte nu mai reprezent„m poporul rom‚n, c„ singurii care Ól reprezint„ sunt pre∫edintele suspendat Ómpreun„ cu partidele care Ól sus˛in.

Totodat„, e de v„zut dac„ prin aceste ac˛iuni interne ∫i interna˛ionale pre∫edintele suspendat nu aduce atingere statului democratic din Rom‚nia, f„c‚nd, de altfel, propagand„ pentru instalarea unui stat totalitar. De aceea, un alt articol la care m„ voi referi este art. 166 din Codul penal, care Óncrimineaz„ infrac˛iunea de propagand„ Ón favoarea statului totalitar, care poate fi s„v‚r∫it„ prin orice mijloace, Ón public, fapt„ care se pedepse∫te, spune Codul penal, cu Ónchisoarea de la 6 luni la 5 ani ∫i interzicerea unor drepturi.

Prin tot ceea ce Óntreprinde, pre∫edintele suspendat militeaz„ pentru reÓntoarcerea la statul totalitar, de esen˛a c„ruia este omnipoten˛a unei singure persoane, a unui organ unipersonal ∫i degradarea statutului organului colegial reprezentativ suprem care este Parlamentul.

Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., urmeaz„ domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Evenimentele din ultima perioad„ privind suspendarea pre∫edintelui B„sescu ∫i procedura referendumului pentru demiterea sa, cu toate efectele sale at‚t interne c‚t ∫i externe, au monopolizat scena politic„ ∫i au dat na∫tere la tot felul de ac˛iuni populiste Ón scopul ob˛inerii unui scor electoral c‚t mai mare at‚t pentru promotorii lui B„sescu, c‚t ∫i pentru adversarii s„i.

O chestiune care atrage aten˛ia este, Óns„, faptul c„ efectele electorale privind preg„tirea acestui referendum Óncep s„ se eviden˛ieze ∫i la nivelul minorit„˛ilor na˛ionale.

Uniunea Democratic„ a Maghiarilor din Rom‚nia a preferat s„-∫i cheme cet„˛enii la un vot pentru stabilitate politic„ ∫i pentru evitarea unei noi crize institu˛ionale, ac˛ion‚nd Óntr-un mod democratic ∫i neutru, nedorind constr‚ngerea votan˛ilor maghiari privind modul de vot, pro sau contra. Œn schimb, populismul d‚mbovi˛ean se manifest„ ∫i la o parte din liderii acestei minorit„˛i, Ón sensul c„ actorii politici din Uniunea Civic„ Maghiar„, denumi˛i U.C.M., sau frac˛iuni din aceast„ organiza˛ie care dore∫te enclavizarea Transilvaniei ∫i autonomia pe criterii politice, administrative ∫i social-economice pentru jude˛ele Harghita, Mure∫ ∫i Covasna sunt sus˛in„torii pre∫edintelui B„sescu. Nu mi s-ar p„rea absurd acest gest de sprijin, dac„ nu am ˛ine cont c„ pre∫edintele suspendat a declarat c„ este garantul Constitu˛iei, al integrit„˛ii teritoriale, al na˛ionalit„˛ii ∫i al suveranit„˛ii Rom‚niei, lucru ce contravine interesului celor din U.C.M. Se poate pune, atunci, Óntrebarea: cum se face c„ un pre∫edinte al tuturor rom‚nilor care declar„ c„ interesul na˛ional este scopul s„u politic, ∫i nu al unor grupuri de presiune partizane care doresc s„ destabilizeze Rom‚nia

accept„ s„ fie sprijinit de o forma˛iune ce ac˛ioneaz„ separatist din punct de vedere etnic?

Dup„ cum se cunoa∫te, U.C.M. este concurentul U.D.M.R. Ón Ardeal, c‚∫tig‚nd popularitatea mai ales datorit„ tonului s„u radical, datorit„ liderilor s„i care au atitudini extremiste fa˛„ de autorit„˛ile rom‚ne din Har-Cov, adic„ Harghita ∫i Covasna, care se folosesc, prin mesajele transmise, de naivitatea ∫i speran˛ele na˛ionaliste ale unei p„r˛i din electoratul unguresc.

Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Titlul declara˛iei politice este îCe face˛i cu Arhivele Na˛ionale, domnilor guvernan˛i?“.

O scurt„ incursiune Ón evolu˛ia institu˛ional„ a ˛„rii ar putea duce la concluzia c„ nu sunt prea multe institu˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 care s„ se m‚ndreasc„ cu o v‚rst„ venerabil„ de 175 de ani.

Vechimea Institu˛iei Arhivelor era subliniat„, Ónc„ din 1940, de ilustrul arhivist, pe atunci chiar director general al Arhivelor Statului, cel care a fost Aurelian Sacerdo˛eanu. Atunci, el atr„gea aten˛ia asupra institu˛iei c„reia se impunea s„ i se acorde tot sprijinul, pentru c„ era veche de c‚nd e statul Ónsu∫i, iar Arhivele Statului fuseser„ desemnate s„ administreze, s„ p„streze ∫i s„ pun„ Ón valoare documentele istorice, adev„rate acte de identitate ale neamului rom‚nesc.

Drumul parcurs de Arhivele Na˛ionale de-a lungul existen˛ei lor a fost anevoios, plin de greut„˛i, deoarece au f„cut fa˛„ perioadelor Ón care ˛ara a suportat repetate ocupa˛ii str„ine, nevoite s„ treac„ prin dou„ conflagra˛ii mondiale ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ reziste unor regimuri politice extrem de dure.

Spre cinstea, lauda ∫i m‚ndria lor, cei ce au trudit pe t„r‚mul arhivistic au ∫tiut s„ se situeze Ón afara politicului, dar mai cu seam„ s„ apere tezaurul documentar mo∫tenit spre p„strare.

Numai a∫a a fost posibil ca, ast„zi, la Ónceput de mileniu trei, documente provenite din cancelariile marilor domnitori rom‚ni ∫i ale multor altora s„ stea m„rturie d„inuirii noastre Óntre na˛iunile lumii.

De-a lungul existen˛ei lor, Arhivele Na˛ionale au constituit un element aparte Ón cadrul sistemului institu˛ional na˛ional. Individualitatea ei ca institu˛ie special„ ∫i d„inuirea de-a lungul istoriei s-au datorat Ón bun„ m„sur„ faptului c„ Arhivele Statului, la Ónceput, ast„zi, Arhivele Na˛ionale, au fost parte component„ a Ministerului de Interne. Œnc„ din anul 1831, de la Ónfiin˛area institu˛iei desemnate s„ administreze tezaurul documentar, Arhivele au f„cut parte din Ministerul Dinl„untru, devenit, odat„ cu aplicarea reformelor de tip modern, Ministerul de Interne. Dup„ o scurt„ perioad„, c‚nd au func˛ionat Ón cadrul Ministerului Instruc˛iunii Publice, Arhivele au revenit la Ministerul de Interne, unde se g„sesc ∫i ast„zi.

Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., ultimul vorbitor de ast„zi.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ prezint o situa˛ie delicat„ cu care se confrunt„ sistemul medical rom‚nesc.

P‚n„ Ón prezent, Ón cursul acestui an, aproximativ 1.200 de medici au cerut eliberarea atestatului de bun„ practic„ pentru a pleca s„ munceasc„ Ón str„in„tate. Colegiul Medicilor din Rom‚nia sus˛ine faptul c„ acest fenomen de migra˛ie a medicilor din Rom‚nia ∫i din Estul Europei spre ˛„ri din Vest a Ónceput s„ atrag„ aten˛ia ∫i comisiei europene de specialitate. Forul european este, Óns„, Ón imposibilitate de a lua o decizie privind limitarea efectelor pe care acest fenomen le produce Ón sistemele sanitare din care provin medicii emigran˛i.

Œn urma unei analize, s-a constatat faptul c„ ˛„ri precum Fran˛a, Marea Britanie, Germania, adic„ unii dintre cei mai puternici contribuabili la bugetul Uniunii Europene, sunt ∫i cele mai mari importatoare de medici din Rom‚nia ∫i din Estul Europei.

Reprezentan˛ii Colegiului Medicilor avertizeaz„ asupra faptului c„ migra˛ia masiv„ a cadrelor medicale este deja un fenomen alarmant ale c„rui propor˛ii vor cre∫te de la an la an, Ón condi˛iile Ón care la ora actual„ nu exist„ nicio restric˛ie pe pia˛a muncii din Uniunea Europen„ vizavi de doctorii proveni˛i din Rom‚nia.

Singurele condi˛ii pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ medicii care doresc s„ plece s„ munceasc„ Ón str„in„tate sunt ob˛inerea unui atestat de bun„ practic„ din partea Colegiului Medicilor ∫i a unui certificat de conformitate cu directiva european„ Ón privin˛a num„rului de ore Ón specialitatea Ón care activeaz„, pe care Ól elibereaz„ Ministerul S„n„t„˛ii.

Specialit„˛ile medicale rom‚ne∫ti sunt recunoscute de Uniunea European„. Acolo unde nu exist„ specialitatea Ón care este calificat medicul provenit din Rom‚nia, acesta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 este Óncadrat Óntr-o alt„ specialitate numai pentru a nu fi refuzat.

De la Ónceputul anului ∫i p‚n„ Ón prezent, sute de cadre medicale au solicitat de la institu˛iile abilitate documentele necesare emigr„rii. Œn acest ritm, p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, situa˛ia va fi de-a dreptul alarmant„, aceasta Ón condi˛iile Ón care, potrivit unui studiu realizat Ón perioada 2004—2005, Rom‚nia avea o densitate mai mic„ de medici comparativ cu media Europei Centrale.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Partea de dezbateri politice s-a Óncheiat. Au luat cuv‚ntul to˛i cei Ónscri∫i pentru aceast„ parte.

Œn continuare, dac„-mi permite˛i, voi citi un num„r de proiecte de lege pentru care se cere aprobarea procedurii de urgen˛„.

Œnainte de asta, a∫ vrea s„

Œn leg„tur„ cu programul de lucru, programul standard de luni, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Dac„ nu,

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ fac c‚teva anun˛uri regulamentare.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale urm„toarea lege: Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile na˛ionale Ón domeniul ajutorului de stat.

Acest anun˛ face parte din regulament.

De asemenea, doresc s„ cer aprobarea plenului Ón privin˛a procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor ini˛iative legislative:

— Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul dintre Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ cu privire la aplicarea articolului III alin. 1 ∫i alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (78/164/ Euratom), Óncheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare, ∫i la Protocolul adi˛ional la Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Elen„, Republica Finlanda, Republica Federal„ Germania, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ cu privire la aplicarea articolului III alin. 1 ∫i alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998, adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul cu privire la aceast„ procedur„ de urgen˛„? Nu.

Al doilea proiect de lege, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la Bucure∫ti la 27 noiembrie 2006, adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Dore∫te cineva s„ se refere la procedura de urgen˛„? A treia ini˛iativ„ legislativ„, Propunerea legislativ„ privind completarea art. 4 din Legea minelor nr. 85/2003.

Intr„m Ón ordinea de zi pe care o cunoa∫te˛i.

La punctul 3 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Este un articol unic ∫i o ordonan˛„ cu dou„ articole ∫i anex„.

Termenul de adoptare tacit„ este 23 mai 2007.

ŒI rog pe reprezentan˛ii ini˛iatorului ∫i ai comisiei sesizate Ón fond s„ ia loc.

Din partea ini˛iatorului, microfonul 8.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 ## **Domnul Liviu Radu** _— secretar de stat Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest transfer de teren se realizeaz„ pentru un parc industrial, o investi˛ie foarte mare, cred c„ s-a auzit, firma îNokia“, Ón jur de 100 milioane de euro.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond, dori˛i?

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S-a Óntocmit un raport comun de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Acest raport comun, cu majoritate cov‚r∫itoare, a∫ spune, a fost Ón sensul adopt„rii acestui proiect de lege, motiv pentru care

V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog. Domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul nostru sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, Óntruc‚t parcurile industriale sunt recunoscute pentru beneficiul pe care Ól aduc din punct de vedere economic at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern. Ele au capacitatea de a modifica mediul economic din zon„, au o mare adaptabilitate economic„.

Pentru aceste motive, sus˛inem acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ nu mai dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul, raportul este de admitere, are un amendament care modific„ foarte pu˛in textul — este vorba de titulatura actual„ a ministerului, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, ∫i de precizarea c„ este vorba de Ónfiin˛area unui parc industrial.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat.

Œn leg„tur„ cu acest punct de pe ordinea de zi, am primit acum un document de la domnul ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, Mihai Voicu, prin care ni se

cere am‚narea acestei dezbateri, deoarece domnul ministru Ovidiu Ioan Silaghi, care se ocup„ de acest domeniu, se afl„ Óntr-o delega˛ie Ón str„in„tate ∫i dore∫te s„ participe personal la dezbaterea acestei chestiuni.

Practic, neav‚nd niciun reprezentant al Guvernului, av‚nd, Ón schimb, aceast„ adres„, suntem nevoi˛i s„ am‚n„m punctul 4.

Trecem la punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2007 pentru modificarea ∫i completarea art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Termenul de adoptare tacit„ este 30.05.2007.

Pentru raport, a fost desemnat„ Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Legea este o lege ordinar„.

Dau cuv‚ntul, de la microfonul 10, reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta actul normativ.

## **Domnul Daniel Chi˛oiu** _— pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Daniel Chi˛oiu, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, ∫i sunt Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine acest proiect de lege.

Prin acest proiect de lege, se propune, pe o perioad„ determinat„, respectiv, 15 aprilie 2007—31 decembrie 2008, eliminarea m„surilor de simplificare a pl„˛ii TVA, ∫i implicit plata TVA-ului Ón vam„, inclusiv pentru persoanele Ónregistrate Ón scopul de TVA, pentru importurile de bunuri din teritoriile non-UE.

Vor aplica, Ón continuare, m„suri de simplificare importatorii care au realizat Ón anul anterior cifre semnificative privind importul ∫i vor ob˛ine certificate de am‚nare.

De asemenea, se prevede introducerea garant„rii taxei pe valoarea ad„ugat„ pentru importurile de bunuri scutite de TVA destinate livr„rilor intracomunitare.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa. Microfonul 7.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Cu acelea∫i argumente pe care domnul pre∫edinte Chi˛oiu le-a prezentat Ón plen a convins ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital s„ adopte un raport de admitere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, este vorba de Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 286[1 ] ∫i 286[2 ] din Legea nr. 297/2004 privind pia˛a de capital.

Raportul este un raport de respingere, termenul de adoptare tacit„ este pe 16.05.2007.

Legea este lege organic„.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a Óntocmit raportul.

Dau cuv‚ntul, de la microfonul 9, ini˛iatorului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o ini˛iativ„ care Ó∫i propune s„ readuc„ la situa˛ia ini˛ial„, atunci c‚nd actualele S.I.F.-uri, fostele fonduri ale propriet„˛ii private, aveau ca limit„ de de˛inere 5%. Ulterior, aceasta a fost sc„zut„ la 0,1%, acum doi ani a fost crescut„ la 1%.

E o m„sur„ care consider c„ este a∫teptat„ de pia˛a de capital ∫i, Ón consecin˛„, am promovat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Comisia sesizat„ Ón fond. Microfonul 7.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„.

Avizele care au fost transmise de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de Consiliul Legislativ au fost avize favorabile, totu∫i, Ón urma dezbaterilor ∫i av‚nd Ón vedere argumentele pe care Guvernul le-a sus˛inut Ón dezbaterile de la comisie, comisia a hot„r‚t, cu 4 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere ∫i un vot pentru, s„ adopte un raport de respingere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Raportul fiind un raport de respingere, am s„ v„ supun, mai Ónt‚i, votului acest raport.

V„ atrag aten˛ia c„ cine voteaz„ îda“, voteaz„ pentru respingere, iar cine voteaz„ înu“, voteaz„ Ómpotriva respingerii.

Deci v„ rog s„ vota˛i.

Raportul de respingere a fost adoptat cu 41 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Da. Raportul de respingere a fost adoptat.

## **Din sal„:**

Este lege organic„!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Da, Ón˛eleg...

P‚n„ la urm„, efectul este acela∫i.

Da, fiind o lege organic„, nu a Óntrunit voturile necesare.

Raportul de respingere, Ón felul acesta, nu a fost adoptat.

Œn aceast„ situa˛ie, am s„ supun legea la vot.

V„ rog s„ fi˛i aten˛i.

Deci

- 4 ab˛ineri.

Œn acest fel, propunerea legislativ„ a fost respins„. Trecem la punctul 7...

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dat„ fiind o anumit„ îmobilizare“ care, ∫i ast„zi, vedem c„ are o anumit„ îconsisten˛„“, v-a∫ propune s„ fi˛i de acord ca votul final la legile organice care urmeaz„, pentru c„ avem numai legi organice, s„ fie am‚nat pentru s„pt„m‚na viitoare, urm‚nd ca Ón aceast„ s„pt„m‚n„ s„ le dezbatem.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i...

V„ rog.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Acest lucru este valabil inclusiv pentru ceea ce s-a votat.

S-au Óntrunit 63 de voturi pentru, insuficiente, deci propun s„ se reia ∫i aceast„ lege, ca lege organic„, atunci c‚nd ne putem Óntruni.

Da. V„ rog, procedur„. Microfonul 1, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

## V„ mul˛umesc.

Colegial, admitem c„ putem fi de acord cu aceast„ propunere, dar, dac„ tot s-a ajuns p‚n„ aici, haide˛i s„ constat„m c„ nu suntem Ón cvorum, motiv pentru care ori ne adun„m, m„car a∫a, s„ d„m un iz de seriozitate lucr„rilor Senatului nostru, ori lu„m pauz„ ∫i ne vedem la ora 18,00, cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Domnul pre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Suntem Ón cvorum de dezbateri.

V„ adresez rug„mintea s„ dezbate˛i toate proiectele de lege, iar, la solicitarea f„cut„ de liderul Grupului parlamentar al P.N.L., s„ le dezbatem ast„zi. Votul final pe raport ∫i votul pe lege, fiind vorba de legi organice, s„ le d„m miercuri, atunci c‚nd dezbatem Legea privind Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate... miercuri, s„pt„m‚na aceasta.

Dac„ toate grupurile parlamentare sunt de acord cu aceast„ formul„, o s„ mergem Ón felul acesta.

Eu vreau s„ v„ spun c„ at‚t aici, la prezen˛„, c‚t ∫i ca num„r„toare Ón sal„ noi avem cvorum. Dac„ unii dintre senatori nu au dorit s„ exprime Óntr-un fel sau altul un vot, asta nu Ónseamn„ neap„rat, Ón mod direct, c„ nu avem cvorum.

Putem s„ proced„m Ón acest fel, deci Óncep‚nd de la punctul 6, unde avem legi organice, inclusiv punctul 6, votul final va fi dat la data care s-a stabilit.

Deci punctul 6 a fost dezb„tut ∫i votul final va fi dat la momentul care va fi stabilit prin ordinea de zi ∫i prin program.

La punctul 7 avem tot o lege organic„, este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2007 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei Ón vederea Óndeplinirii obliga˛iilor ce Ói revin Ón calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Termenul de adoptare tacit„ este 15 mai.

Au Óntocmit raport comun Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

A∫a cum am spus, legea este organic„.

Dau cuv‚ntul, de la microfonul 9, reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta proiectul.

## **Domnul Horia Ion Irimia** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ numesc Horia Irimia, sunt secretar de stat Ón cadrul Ministerului Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor.

Sus˛inem proiectul de lege, pentru c„ este aprobarea ordonan˛ei ini˛iate de noi.

Referitor la amendamentele f„cute Ón comisie, suntem de acord cu primul amendament, la al doilea amendament, Óns„, unde se solicit„ publicarea pe pagina de internet cu cel pu˛in 20 de zile Ónainte de data sus˛inerii concursului — ini˛iatorul a propus 10 zile —, noi propunem s„ r„m‚nem la 10 zile, pentru c„ la acela∫i articol 3 sunt prev„zute 13 zile Ónainte de sus˛inerea examenului pentru ob˛inerea avizului de la Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond, microfonul 7, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un raport comun favorabil acestui proiect de lege pentru aprobarea unei ordonan˛e de urgen˛„ care, Ón principal, Ó∫i propune s„ scurteze, s„ modifice Ón sensul scurt„rii termenelor procedurale necesare organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii concursurilor pentru ocuparea unor func˛ii publice, func˛ii publice care sunt aferente posturilor care gestioneaz„ fonduri comunitare ∫i celor din aparatul judiciar ∫i alte categorii care au ca atribu˛ii de serviciu combaterea corup˛iei.

Este un proiect de lege care are menirea s„ faciliteze procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, dedus„ din calitatea noastr„ de stat membru al Uniunii Europene, astfel Ónc‚t v„ propunem s„ Ól vota˛i ∫i vi-l supunem aten˛iei cu cele trei amendamente care au fost adoptate de comisiile reunite.

V„ mul˛umesc.

Colegul meu, dac„ vrea s„ adauge.

Mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.

Raportul este un raport de admitere.

Exist„ un num„r de amendamente admise ∫i, de asemenea, un num„r de amendamente respinse.

Œn leg„tur„ cu amendamentele respinse, mai Ónt‚i, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnul senator Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Primul amendament se refer„ la art. 2 alin. 1. Spre deosebire de ini˛iator, care a propus o derogare de la prevederile art. 151 din Legea nr. 188/1999, Ón sensul c„ aceste condi˛ii de desf„∫urare a concursurilor pentru ocuparea func˛iilor publice vacante se anun˛„ cu cel pu˛in 10 zile Ónainte de data desf„∫ur„rii concursului, amendamentul vizeaz„ îcu cel pu˛in 20 de zile Ónainte“, pentru a da posibilitatea candida˛ilor, concuren˛ilor s„ afle despre acest concurs, s„ se preg„teasc„ temeinic, pentru c„, b„nuiesc, nu se dore∫te a fi un concurs formal, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 posturile respective s„ fie ocupate doar de cei care, Ón prealabil, au fost Ón∫tiin˛a˛i despre aceast„ perspectiv„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei — microfonul 7 —, referitor la acest amendament.

Domnule pre∫edinte,

Noi ne men˛inem punctul de vedere, pentru c„ ra˛iunea de a fi a ordonan˛ei de urgen˛„ este s„ consacre o procedur„ mai celer„, caracterizat„ printr-o urgen˛„ care s„ permit„ Óncadrarea Óntr-un termen rezonabil pe func˛ii publice a unor candida˛i.

Pentru aceste considerente, ne men˛inem punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Deci am s„

La punctul 2.

Domnul Funar, v„ rog. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Nefiind acceptat primul amendament, al doilea este corelat cu primul ∫i, ca atare, renun˛ la el.

Œmi men˛in amendamentul de la art. 3 alin. 2, unde, spre deosebire de textul ini˛iatorului, care prevede c„ pentru func˛iile publice din cadrul compartimentelor implicate Ón implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ poate fi stabilit„ cunoa∫terea unei limbi str„ine, eu am venit cu un amendament: îeste stabilit„ cunoa∫terea unei limbi str„ine“, nu îpoate“, pentru c„ este posibil, astfel, s„ fie accepta˛i la concurs tineri care vor c‚∫tiga acest concurs, apoi, vine Guvernul cu alt„ ordonan˛„ prin care stabile∫te c„ trebuie angaja˛i translatori pentru cei care au c‚∫tigat concursul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Microfonul 7, comisia.

Da.

Domnule pre∫edinte, m-am consultat ∫i cu colegul meu care, din polite˛e, mi-a dat tot mie posibilitatea s„ spun c„ apreciem c„ poate fi admis„ aceast„ propunere, dat fiind faptul c„ este vorba despre compartimente care implic„ aceast„ dimensiune european„, ∫i credem noi c„ este normal ca func˛ionarii care lucreaz„ Ón cadrul lor s„ ∫tie o limb„ de circula˛ie european„.

Pentru aceste considerente, suntem de acord cu amendamentul.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œn acest caz, acest amendament trece la amendamente admise.

Am s„

Pentru amendamentele admise ∫i pentru proiectul de lege, a∫a cum s-a stabilit, vom da votul la o dat„ care va fi hot„r‚t„ prin programul de lucru.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2007 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Adoptarea tacit„ este 15 mai anul curent.

Legea este o lege organic„, iar raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Din partea Guvernului — microfonul 10 —, v„ rog s„ ne prezenta˛i expunerea de motive.

## **Domnul Silviu George Didilescu** _— pre∫edintele_

_Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 448/2006 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, potrivit nevoilor reale ale acestor persoane, crearea serviciilor corespunz„toare la nivelul comunit„˛ii bazate pe strategie clar„ ∫i Ón conformitate cu particularit„˛ile locale, ocuparea ∫i Óncadrarea Ón munc„ Ón concordan˛„ cu noua legisla˛ie european„ Ón domeniu.

Astfel, se elimin„ prevederile discriminatorii existente Ón prezent, av‚nd influen˛e asupra nivelului de trai al persoanelor cu handicap ∫i al persoanelor care le au Ón Óngrijire, supraveghere ∫i Óntre˛inere.

Totodat„, se creeaz„ cadrul legal necesar pentru persoanele cu handicap, astfel Ónc‚t acestea s„ beneficieze de gratuitate la asisten˛„ medical„, medicamente, c‚t ∫i dispozitive medicale, Ón deplin„ concordan˛„ cu legisla˛ia Ón vigoare care prevede expres Ón acest domeniu existen˛a Ón textul de lege a sintagmei îgratuit“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat, Suntem de acord cu amendamentul domnului senator Funar.

Din partea comisiei, microfonul 7.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins Senat,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a Guvernului are, de asemenea, Ón vedere ∫i sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului cu handicap, Ón concordan˛„ cu legisla˛ia Ón materie.

Œn dezbaterile care au avut loc la comisie, destul de Óndelungate, Ón prezen˛a domnului pre∫edinte Didilescu, am adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

Œn anexa nr. 1 sunt amendamentele admise, Ón anexa nr. 2 sunt amendamentele respinse.

Comisia? Microfonul 7, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Analiz‚nd Ón comisie, ne men˛inem punctul de vedere, nu putem fi de acord cu aceste amendamente.

Nu ∫tiu de unde spune domnul senator Funar c„ acestea sunt corelate cu Legea-cadru nr. 448/2006.

Spune din rubrica din partea dreapt„, unde scrie... La observa˛ii, la explica˛ii, acolo...

## V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Œn leg„tur„ cu amendamentele, dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Sunt articole diferite, Ómi pare r„u, domnul Didilescu. Sunt articole diferite, nu putem s„ le suprapunem ∫i s„...

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, observa˛iile domnului Funar se refer„ la alte articole.

V„ rog.

Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Onorat Senat,

Am doar dou„ amendamente respinse, respectiv, la art. 12 alin. 1 ∫i la art. 12 alin. 2. Primul dintre cele respinse are num„rul curent 2, el vizeaz„ ca persoanele care au Ón Óngrijire, supraveghere ∫i Óntre˛inere un copil cu handicap s„ beneficieze, la lit. b), e), f) ∫i g), de indemniza˛ii mai mari dec‚t cele ale ini˛iatorului. De pild„, la lit. b), unde ini˛iatorul a propus o indemniza˛ie de 450 lei, amendamentul meu vizeaz„ o indemniza˛ie de 600 lei.

Amendamentul meu este sus˛inut ∫i de Guvern, care precizeaz„ la fiecare dintre literele pe care le-am men˛ionat… Este adev„rat c„ potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 48/2005 beneficiaz„ de indemniza˛ii pentru cre∫terea copilului cu handicap Ón cuantum de 600 lei pe o perioad„ de doi ani pentru copilul s„n„tos ∫i 3 ani pentru copilul cu handicap, deci aceste amendamente ale mele ∫i cuantumurile pe care le-am propus se reg„sesc Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005.

Eu nu ∫tiu de ce ini˛iatorul s-a g‚ndit s„ fac„ economii la bugetul statului, diminu‚nd aceste indemniza˛ii pentru persoanele care au Ón Óngrijire copii cu handicap.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, v„ rog.

Domnule Funar, v„ rog. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

O chestiune de procedur„. V-a∫ ruga, atunci c‚nd trecem la votul acestor amendamente, s„ preciza˛i modul Ón care se voteaz„, pentru c„ la cele precedente s-a creat o confuzie, cel pu˛in Ón zona noastr„. Aveam senza˛ia c„ ne afl„m la referendum ∫i ni se spune s„ vot„m înu“, ca s„ r„m‚n„ îda“, ∫i viceversa.

Noi, p‚n„ acum, la amendamentele respinse am votat cu îda“ ∫i, Ón ipoteza Ón care erau mai multe voturi pentru amendamentul respins, el era acceptat ∫i inclus Ón categoria celor admise.

Dumneavoastr„, probabil...

La un moment dat, a fost vorba de un raport ∫i eu am explicat c„, fiind raport de respingere, cine voteaz„ îda“, voteaz„ pentru respingere...

Eu v„ cer scuze, dac„ am gre∫it, domnule pre∫edinte, dar v-a∫ ruga s„ respect„m modul de vot de p‚n„ acum din Senat.

S„ nu fim influen˛a˛i de referendum.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Deci la punctul 2 de la amendamente respinse se afl„ amendamentul despre care am discutat.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

El se refer„ la mai multe alineate, dar peste tot m„re∫te pu˛in cuantumurile, asta este singura schimbare. Ini˛iatorul este de acord cu aceste schimb„ri.

Comisia, domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere c„ au avut loc discu˛iile, nu poate s„ spun„ altceva dec‚t ce s-a stabilit Ón comisie, deci am s„

Noi am num„rat de mai multe ori, ∫i Ón sal„ sunt clar mult mai mul˛i senatori dec‚t cei care...

V„ rog s„ fi˛i aten˛i.

Domnule senator Daea, v„ rog frumos s„ fim pu˛in aten˛i...

V„ rog.

Domnul senator Iorga.

Practic, este exact acela∫i lucru, numai c„ este vorba de articolul urm„tor. Deci ne afl„m la punctul 3 de pe lista de amendamente respinse.

V„ rog, reprezentantul Guvernului. Microfonul 10.

Trebuie s„ recunoa∫tem, nu din alte motive, dec‚t din faptul c„ cele dou„ ordonan˛e, cea veche ∫i cea de acum, s-au f„cut la timpuri diferite.

Suntem de acord cu amendamentul domnului senator Funar.

La microfonul 7.

V„ rog, domnule pre∫edinte al comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, v-a∫ ruga s„ relua˛i votul, pentru c„, probabil, unii colegi aveau alte activit„˛i. Suntem, a∫a cum bine a˛i observat ∫i dumneavoastr„, Ón cvorum.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am s„

Comisia este Ómpotriv„!

Comisia a r„mas Ómpotriv„ de atunci de c‚nd au discutat, ∫i domnul pre∫edinte nu are dreptul s„ schimbe ceea ce a stabilit comisia.

- Sunt 40 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri.

Deci amendamentul a fost adoptat. Dac„ mai ave˛i... Domnule Funar, v„ rog. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn cadrul dezbaterilor, unde au participat ∫i reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, noi nu am primit un accept pentru modificarea acestor valori propuse Ón ordonan˛„.

™i, mai este un aspect, se refer„ la un cuantum valoric pentru copilul s„n„tos.

Noi ca ∫i comisie ne men˛inem punctul de vedere. Este dreptul dumneavoastr„ s„ vota˛i.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am s„

Nu dumneavoastr„, colegii care erau al„turi, dar mi s-a p„rut c„...

Amendamentul a fost adoptat. Drept urmare, Ón leg„tur„ cu lista cu amendamente admise Ón care se vor include ∫i acestea dou„, ∫i proiectul de lege, vom discuta la momentul respectiv, legea fiind o lege organic„.

Solicit„m list„!

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Mai am un amendament la articolul 12 alin. (2). La fel ca ∫i la amendamentul precedent, am propus, spre deosebire de textul ini˛iatorului, Ón faza ini˛ial„, 450 lei indemniza˛ie pentru cre∫terea copilului, am propus cre∫terea la 600 lei, respectiv, Ón partea a doua a acestui alineat, de la 150 la 300 lei pentru copilul cu v‚rsta cuprins„ Óntre 2 ∫i 7 ani.

Amendamentul meu este sus˛inut Ón scris ∫i de c„tre Guvern, cu motiva˛iile pe care le studiaz„ acum ∫i distinsul nostru pre∫edinte de comisie. Mul˛umesc.

List„ pentru grupurile parlamentare.

Trecem la punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2007 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Termenul de adoptare tacit„ este 23 mai 2007.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a Óntocmit raportul.

Legea este organic„.

Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Prezentul act normativ are Ón vedere abrogarea reglement„rilor referitoare la necesitatea confirm„rii taloanelor de plat„ a pensiei ∫i, implicit, la suspendarea pl„˛ii pensiei Ón astfel de situa˛ii, urm‚nd ca modific„rile survenite Ón starea civil„ a pensionarilor s„ fie preluate de la institu˛iile care au ca atribut eviden˛a persoanelor, respectiv de la Centrul Na˛ional de Administrare a Bazelor de Date privind Eviden˛a Persoanelor.

Se propune, totodat„, Ónlocuirea salariului minim cu salariul mediu ∫i pentru perioadele cuprinse Óntre 1 septembrie 1947 ∫i 1 ianuarie 1963.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

Comisia sesizat„ Ón fond, la microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o modificare mult a∫teptat„ a Legii nr. 19/2000. Comisia a adoptat un raport de admitere, cu un singur amendament, s-a respins amendamentul domnului Funar, c„ruia Ói r„spund acum: din punctul de vedere al comisiei, sus˛inerea acestui alin. (3) ar modifica structura Óntregii Legi nr. 19/2000.

Deci comisia nu poate s„ fie de acord cu amendamentul domnului Funar.

Mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu amendamentul respins, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

La microfonul 2.

V„ rog, domnule senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnainte de a-mi sus˛ine acest amendament, permite˛i-mi o Óntrebare pentru ini˛iatori, sau poate ∫i distinsul nostru coleg, domnul senator Prodan, ne ajut„ s„ afl„m r„spunsul la aceast„ Óntrebare.

Aproximativ, c‚˛i sunt beneficiarii acestei prevederi? C‚te persoane, c‚˛i pensionari sunt? Mul˛umesc.

Reprezentantul Guvernului, la microfonul 10. V„ rog.

Domnule senator, nu putem s„ v„ d„m un r„spuns, neav‚nd Ón acest moment o statistic„ foarte clar„.

V„ rog, domnule Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Apreciez sinceritatea reprezentantului Guvernului. Dac„-mi permite˛i s„-mi sus˛in amendamentul respins.

V„ rog.

Am propus ca, pentru perioada 1947—1963, Ón condi˛iile Ón care pentru o anumit„ perioad„ care constituie stagiul de cotizare Ón carnetul de munc„ nu sunt Ónregistrate drepturile salariale, asiguratul s„ poat„ prezenta acte doveditoare ale acestora. Œn caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaz„, spre deosebire de textul ini˛iatorului, salariul minim pe ˛ar„ Ón vigoare Ón perioada respectiv„. Am impresia c„ pe vremea aceea nici nu era Ón vigoare un asemenea indicator, nu prea era urm„rit de c„tre Partidul Comunist.

Eu am propus s„ se utilizeze salariul mediu pe ˛ar„, fiind Ón concordan˛„ cu oferta electoral„ a alian˛ei îS„ tr„i˛i bine!“.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sau din partea Guvernului, dori˛i s„ interveni˛i?

Eu a∫ ruga reprezentantul Guvernului s„ ne spun„ Ón c‚teva cuvinte ∫i cum se Ónt‚mpl„ la ora actual„, Ónainte de aceast„ modificare, pentru c„, dup„ c‚te ∫tiu eu, la ora actual„, nu primesc nimic pentru perioada respectiv„. Drept urmare, este un salt important dac„ introducem salariul mediu, s-ar putea s„ se ajung„ la lucruri... Din partea Guvernului, v„ rog.

Din p„cate, sunt obligat s„ las comisia s„ spun„ mai multe, dat fiind faptul c„ pentru perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947 nu se cunosc salariile minime ∫i medii din fiecare an ∫i nici nu pot fi determinate din cauza lipsei informa˛iilor.

Din partea comisiei, v„ rog. Microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Una este s„ tr„im bine ∫i una este s„ tr„im Ón haos. Dac„ Ón ∫aptesprezece ani at‚t de greu s-a constituit aceast„ democra˛ie ∫i s-au stabilit ni∫te reguli corecte, care trebuie respectate, nu se poate...

Œmi pare r„u, domnule senator ∫i distins coleg, legea prevede clar: cei care p‚n„ Ón anul 1963 nu au avut Ónscrise Ón c„r˛ile de munc„ stagiul de cotizare ∫i toate celelalte, ace∫tia sunt beneficiarii acestei ordonan˛e, lor li se acord„ salariul mediu, nu salariul minim.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Prin aceast„ propunere a dumneavoastr„, niciunul din cei care ies la pensie nu mai are obliga˛ia s„-∫i fac„ dovada activit„˛ii pe care a desf„∫urat-o, ∫i to˛i vor beneficia de un salariu mediu, c„ a∫a vine amendamentul dumneavoastr„.

Sub nicio form„, comisia nu poate s„ fie de acord, pentru c„ ar r„sturna Óntregul sistem na˛ional de pensii. Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ nu mai sunt interven˛ii, am s„ supun proiectul de lege votului dumneavoastr„.

Cine voteaz„ îda“ este de acord cu amendamentul domnului Funar, Ónseamn„ s„ se utilizeze salariul mediu. Cine voteaz„ înu“ Ónseamn„ r„m‚nerea la textul cu salariul minim.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentul nu a Óntrunit num„rul de voturi necesare, deci a r„mas amendament respins.

Amendamentele admise ∫i legea vor fi supuse votului dumneavoastr„ la momentul Ón care se va decide prin programul de lucru.

Trecem la punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea art. 63 din Legea nr. 168/1999 privind solu˛ionarea conflictelor de munc„.

Termenul de adoptare tacit„ este 30 mai 2007.

- Legea este organic„.

Raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

De asemenea, dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului.

Microfonul 10.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 63 din Legea nr. 168/1999 privind solu˛ionarea conflictelor de munc„.

Prezentul act normativ permite corelarea prevederilor Legii nr. 168/1999 cu dispozi˛iile actelor normative cu care aceasta se afl„ Ón conexiune, respectiv cu Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i cu Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, care recunosc exerci˛iul dreptului la grev„.

Este eliminat riscul unor interpret„ri ∫i solu˛ii diferite de aplicare a dispozi˛iilor legale Ón materia exercit„rii dreptului la grev„, permi˛‚ndu-se exercitarea acestui drept de c„tre func˛ionarii publici ∫i personalul contractual, indiferent de structura Ón care sunt Óncadra˛i, cu excep˛ia Ministerului Ap„r„rii.

Men˛ion„m c„ proiectul acesta de lege are avizul favorabil al Consiliului Economic ∫i Social.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

La microfonul 7, reprezentantul comisiei. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Dispozi˛iile vechiului art. 63 din Legea nr. 168/1999 nu mai corespund realit„˛ilor, Óntruc‚t foarte multe ministere au introdus Ón structura acestora pe l‚ng„ personalul militar ∫i alte categorii de personal.

De aceea, este bine-venit„ modificarea acestui art. 63, care prevede Ón mod expres felul Ón care vor fi f„cute aceste modific„ri, prin legi organice care prev„d fiecare institu˛ie Ón parte.

Propunem un raport de admitere f„r„ amendamente. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul. Nu dore∫te.

Nu sunt amendamente respinse.

Drept urmare, votul final va fi la aceea∫i dat„ care se va stabili.

Trecem la punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2007 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului ∫i din administrarea Institutului Na˛ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof ∫i Sfecl„ de Zah„r, jude˛ul Bra∫ov, Ón domeniul public al municipiului Bra∫ov ∫i Ón administrarea Consiliului Local al Municipiului Bra∫ov, jude˛ul Bra∫ov.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului au Óntocmit raportul.

Legea este lege organic„.

Termenul de adoptare tacit„ este pe 30 mai 2007. Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, la microfonul 8.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se realizeaz„ un transfer de teren, Ón vederea realiz„rii centurii ocolitoare a municipiului Bra∫ov.

Prin urmare, Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative v„ roag„ s„ adopta˛i acest proiect de lege.

Mul˛umesc. Din partea comisiei, v„ rog. Microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a˛i amintit ∫i dumneavoastr„, cele dou„ comisii au Óntocmit un raport comun.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unui teren din domeniul public al statului ∫i din administrarea Institutului Na˛ional de CercetareDezvoltare pentru Cartof ∫i Sfecl„ de Zah„r Bra∫ov Ón domeniul public al jude˛ului Bra∫ov ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Bra∫ov, Ón vederea realiz„rii obiectivului de investi˛ii îOcolirea municipiului Bra∫ov“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Cele dou„ comisii Óntrunite Ón ∫edin˛„ comun„, Ón data de 18.04.2007, au dezb„tut proiectul de lege. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului favorabil Ón forma prezentat„ de Guvern.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale.

V„ rog, domnul Iorga, mai Ónt‚i.

Microfonul 1.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pe to˛i ne doare ocolitoarea — m„ refer la noi, to˛i bra∫ovenii —, pe to˛i ne doare ocolitoarea Bra∫ovului. Cu to˛ii ∫tim c„ trebuie s„ o facem, dar m-am consultat ∫i cu al˛i colegi care, m„ rog, au votat a∫a cum au votat unii Ón comisie.

Mi se pare, pe de alt„ parte, c„ lu„m cu prea mare u∫urin˛„, ∫i lu„m tot de la ace∫tia, institute de cercetare, institute de pe l‚ng„ academie, lu„m terenuri, a∫a ∫i, ierta˛i-m„, am mai p„˛it-o, unele din ele nu mai ∫tim unde ajung... Nu vreau s„-l citez pe domnul Ori Zinger din Bra∫ov, dar e proprietar pe trei sferturi din localitate.

Apoi, domnul pre∫edinte, care a sus˛inut Ón fa˛a noastr„ raportul favorabil, a vorbit despre titlul care apar˛ine Consiliului Legislativ, nu ordonan˛ei, deci Ordonan˛„ de urgen˛„ pentru transmiterea unui teren din domeniul public al statului ∫i din administrarea Institutului Na˛ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof ∫i Sfecl„ de Zah„r Bra∫ov Ón domeniul public al jude˛ului Bra∫ov ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Bra∫ov, dac„ ajunge Ón domeniul public al municipiului, nu ∫tiu, cred c„ o s„ c„ut„m c‚t de cur‚nd ∫i noi, ∫i Guvernul alt teren pentru ocolitoare, pentru c„ acesta fuse ∫i se duse.

Deci sus˛in ca titlul s„ fie cel pe care v„d c„ ∫i l-a Ónsu∫it ∫i comisia.

Aceasta este o chestiune care nu este nic„ieri aici, c„ este Ón avizul Consiliului Legislativ, o fi, dar nu exist„ un amendament sau ceva, drept urmare, p‚n„ una, alta, titlul legii pe care o discut„m noi este a∫a cum l-am citit ∫i eu, cum l-a citit ∫i domnul pre∫edinte.

- Œn sf‚r∫it, domnul senator Ivan Cismaru. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Desigur, trecerea Ón patrimoniul municipiului sau jude˛ului... Depinde Ón ce zon„ va fi amplasat acest teren, dac„ este Ón zona administrativ„, Ón teritoriul administrativ al municipiului, sigur c„ va fi al municipiului, dac„ este Ón teritoriul administrativ al jude˛ului, va fi al jude˛ului, dar nu aceasta este problema, ci, stima˛i colegi, sunt sigur c„ majoritatea dintre dumneavoastr„ a˛i traversat municipiul Bra∫ov ∫i a˛i constatat la o Óntret„iere de drumuri de orice fel c„ traficul greu a dus la distrugerea unor construc˛ii, unor case, unor locuin˛e ale oamenilor, ∫i Ón momentul de fa˛„ sunt sub semnul Óntreb„rii chiar ∫i unele blocuri.

De foarte mult timp s-a Óncercat g„sirea unei sume, s-a Óncercat Óntocmirea unui proiect care, ∫tim cu to˛ii, este strict determinat de proprietatea asupra terenului.

Este vorba de aproximativ ∫ase hectare ∫i ceva care se iau de la acest institut de cercet„ri ∫i nu cred c„ prin aceste ∫ase hectare se rezolvau problemele financiare sau problemele de cercetare ale zonei cartofului ∫i sfeclei de zah„r.

De aceea, pentru ca ora∫ul Bra∫ov s„ poat„ avea, Óntr-adev„r, condi˛ii de mediu, din punct de vedere al zgomotelor ∫i vibra˛iilor, v„ rog s„ acorda˛i votul pentru aceast„ lege ∫i pentru acest transfer de teren, dup„ p„rerea mea, nesemnificativ Ón totalul suprafe˛ei de teren pe care o de˛ine Institutul de cercet„ri. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Microfonul 2, v„ rog.

## Nu, aici nu am Ón˛eles.

Eu ∫i Ón ordinea de zi, ∫i la proiectul de lege am un proiect... Poate este o modificare care s-a operat.

Microfonul 1, v„ rog.

A∫ vrea s„ l„muresc aceast„ problem„, terenul ∫i institutul se afl„ pe teritoriul municipiului Bra∫ov, la marginea cu Ghimbavul. Stupinele sunt pe teritoriul municipiului Bra∫ov ∫i nu poate fi vorba de o schimbare de destina˛ie.

Œn avizul Consiliului Legislativ, care este favorabil, se spune la punctul 3, la titlu îPentru exprimarea sintetic„ a obiectului reglement„rii, propunem reformularea astfel...“. Aceast„ reformulare a fost citit„, acum l-am auzit pe domnul pre∫edinte al comisiei, este proasp„t„. Deci nu cum este titlul ordonan˛ei î...proiect de lege..., trecerea...“, a∫a, î...Ón domeniul public al municipiului Bra∫ov ∫i Ón administrarea Consiliului Local al Municipiului Bra∫ov“, ci îtrecerea Ón domeniul public al Jude˛ului Bra∫ov ∫i Ón administrarea Consiliului...“.

Nu sunt amendamente nici respinse, nici admise, drept urmare, votul va avea loc la data la care plenul va decide acest lucru, fiind vorba de o lege organic„.

Stima˛i colegi,

Ordinea de zi pentru ast„zi a fost epuizat„ la ora 18,10, adic„, peste 5 minute, vor Óncepe Óntreb„rile ∫i interpel„rile radiodifuzate.

Deci a∫ ruga pe cei care au Óntreb„ri ∫i interpel„ri s„ fie la ora respectiv„ Ón sal„ sau chiar s„ r„m‚n„ Ón sal„. Facem o pauz„ de cinci minute. Restul colegilor... le atrag aten˛ia c„ m‚ine avem de lucru Ón comisii, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 poim‚ine, miercuri, se lucreaz„ Ón plen ∫i vom avea vestita Lege A.N.I., de aceea, v„ rog s„ face˛i mobilizarea, pentru ca s„ avem num„rul necesar de colegi prezen˛i.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Œn leg„tur„ cu Óntreb„rile, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. sunt Ónscri∫i domnii senatori Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu ∫i Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnii senatori Ilie Petrescu, Gheorghe Funar, Viorel Dumitrescu.

De asemenea, domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al P.D., ∫i domnii senatori Ioan Corodan ∫i Mihai T‚buleac, independen˛i, iar pentru interpel„ri sunt Ónscri∫i, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, domnul senator Ilie S‚rbu, domnul senator Ion V„rg„u ∫i domnul senator Ion Toma.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnii senatori Ilie Petrescu, Petru Stan, Gheorghe Funar ∫i Viorel Dumitrescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul senator Dorel Jurcan, ∫i din partea domnilor senatori independen˛i, domnul Ioan Corodan ∫i Mihai fi‚buleac. O s„ Óncepem cu Óntreb„rile.

Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

Microfonul 3, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Ludovic Orban.

Politica de construc˛ie a autostr„zilor din Rom‚nia, utilizat„ de fostele guvern„ri, a f„cut ca toate lucr„rile s„ porneasc„ de la Bucure∫ti spre exterior, neglij‚ndu-se ∫i am‚n‚ndu-se pe un termen foarte lung jonc˛iunea autostr„zilor rom‚ne∫ti cu cele aflate pe teritoriul ˛„rilor vecine.

Efectul acestui lucru a fost c„ numero∫i investitori str„ini s-au oprit la grani˛a Rom‚niei, consider‚nd c„ autorit„˛ile rom‚ne∫ti nu sunt preocupate de modernizarea infrastructurii.

Consider c„ schimbarea strategiei de construc˛ie a autostr„zilor de la grani˛„ spre Bucure∫ti ar fi un semnal deosebit de pozitiv pentru imaginea Rom‚niei, cu efecte imediate, dar ∫i Ón timp.

V„ Óntreb, domnule ministru, ve˛i reg‚ndi strategia de construc˛ie a autostr„zilor din Rom‚nia, Ón sensul de a Óncepe construc˛ia de la grani˛„ spre Bucure∫ti, sau ve˛i continua aceea∫i politic„ clientelar„ practicat„ de Ónainta∫ii dumneavoastr„?

V„ rog s„-mi comunica˛i planul de construc˛ie a autostr„zilor pe urm„torii doi ani, cu specificarea traseelor, tronsoanelor ce urmeaz„ a fi construite.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului Atilla Korodi, ministrul mediului ∫i dezvolt„rii durabile.

Programul îRabla“ s-a bucurat de succes ∫i de sus˛inere din partea cet„˛enilor, a∫tept‚ndu-se cu interes ∫i speran˛„ reluarea ac˛iunii Ón acest an.

Dezam„girea mare a cet„˛enilor are la baz„, pe l‚ng„ o birocra˛ie stufoas„, ∫i num„rul foarte mic de autoturisme alocat m„rcilor autohtone, doar 1.907 buc„˛i, ceea ce face ca programul, de altfel, generos, s„ fie benefic pentru alte tipuri de autoturisme, c‚nd se ∫tie c„ ma∫ina predominant„ a Rom‚niei este îDacia“. Num„rul alocat nu permite satisfacerea cererilor nici pentru un sfert.

Men˛inerea taxei de prim„ Ónmatriculare la o valoare foarte ridicat„ nu va permite cet„˛eanului rom‚n de r‚nd s„-∫i cumpere o alt„ ma∫in„, astfel c„ reÓnnoirea parcului auto se va face Óncet sau nesemnificativ.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri, prima este adresat„ domnului Paul P„curaru, ministrul muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse.

La Ónt‚lnirea cu cet„˛enii din localitatea Bumbe∫ti-Jiu, Ón data de 22.04.2007, am fost interpelat Ón leg„tur„ cu problemele ridicate de c„tre angaja˛ii unit„˛ii economice U.M. Sadu, unitate care produce armament ∫i tehnic„ militar„.

Legat de perioada 2000—2006, perioad„ pentru care Direc˛ia de Munc„ Gorj nu le-a luat Ón calcul sporurile legate de condi˛iile de munc„, v„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd vor beneficia fo∫tii angaja˛i ∫i cei care au lucrat Ón aceast„ perioad„ Ón unitatea economic„ U.M. Sadu de recalcularea acestor sporuri.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Œntrebarea este adresat„ domnului László Borbély, ministrul dezvolt„rii, lucr„rilor publice ∫i locuin˛elor.

Prin Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate domnului ministru al transporturilor, am cerut de nenum„rate ori s„ se cuprind„ Ón programul de reabilitare drumurile jude˛ene ∫i comunale care sunt Óntr-o stare avansat„ de degradare. Drumul din comuna Scoar˛a, satul Budieni, este, de asemenea, Óntr-o stare avansat„ de degradare.

Cet„˛enii mi-au cerut sprijinul, ca tot rom‚nul care face haz de necaz, spun‚nd c„ p‚n„ ∫i mortul dus la groap„ sare din car din cauza denivel„rilor drumului.

V„ solicit s„ m„ informa˛i dac„ acest drum este prins Ón programul de reabilitare al comunei Scoar˛a.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

## Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Dorel Jurcan, din partea Grupului parlamentar al P.D., se preg„te∫te domnul Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Atilla Korodi.

Prin ajutorul financiar nerambursabil Ón valoare de 71,2 milioane euro, primit de la Uniunea European„, stabilit prin Memorandumul privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul îSolidaritatea“ al Uniunii Europene, aprobat Ón ∫edin˛a de guvern din 18 mai 2006, Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Ón calitatea de autoritate de implementare, i-au fost repartizate 4,2 milioane euro.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i modul Ón care au fost cheltui˛i ace∫ti bani ∫i care au fost obiectivele realizate.

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Œn data de 6.04.2000 a fost semnat contractul Ón valoare de 138 milioane dolari, contract privind construirea c„ii ferate R‚mnicu-V‚lcea—V‚lcele, obiectivul urm‚nd a fi terminat Ón cursul anului 2000, potrivit acestui contract.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón prezent s-au cheltuit peste 22 milioane dolari, reprezent‚nd 17% din totalul de finan˛are, v„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care este stadiul lucr„rilor ∫i c‚nd vor fi finalizate acestea.

V-am adresat aceast„ Óntrebare, domnule ministru, deoarece Ón teren nu sunt nici cele mai mici indicii c„ lucr„rile ar fi Ónceput.

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion V„rg„u, urmeaz„ domnul senator Ilie Ila∫cu.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Attila Korodi, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor. Domnule ministru,

Doresc s„ reamintesc situa˛ia grav„ Ón care se afl„ turismul din Delta Dun„rii, care a avut de suferit Ón ultimii doi ani, Ón urma impactului provocat de inunda˛ii ∫i de gripa aviar„.

Anul acesta, sezonul turistic Ón Delta Dun„rii a debutat cu o nou„ problem„ pentru operatorii din turism, ∫i anume, procesul de colmatare a canalelor de acces Ón Delta Dun„rii, fenomen care blocheaz„, practic, traseele turistice principale.

Av‚nd Ón vedere importan˛a turismului deltaic pentru turismul rom‚nesc ∫i, Ón special, pentru economia jude˛ului Tulcea, care sunt posibilit„˛ile financiare ale Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, astfel Ónc‚t s„ se poat„ efectua, Ón cel mai scurt timp, lucr„rile de decolmatare?

Solicit r„spuns oral ∫i scris. Senator de Tulcea, Ion V„rg„u. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Ila∫cu, urmeaz„ domnul senator Ioan Corodan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 750/2005, s-au constituit 11 consilii interministeriale.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru anul 2006, care au fost sumele totale Óncasate de c„tre fiecare membru al celor 11 consilii interministeriale.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Senator P.R.M. de Bac„u, Ilie Ila∫cu.

Are cuv‚ntul domnul Ioan Corodan, urmeaz„ domnul Ion Toma.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu, de fa˛„.

Autorit„˛ile de s„n„tate public„ din multe jude˛e din ˛ar„ se confrunt„ cu o lips„ acut„ de lapte praf, din cauza nefinaliz„rii procedurii de licita˛ie pentru achizi˛ionarea acestui produs, licita˛ie ce trebuia Óncheiat„ Ónc„ de la Ónceputul anului.

Foarte multe familii de tineri, domnule ministru, sunt nevoite s„ cumpere acest produs din comer˛, Óns„ pre˛ul lui dep„∫e∫te cu mult posibilit„˛ile tinerilor p„rin˛i.

Domnule ministru,

C‚nd se va solu˛iona criza laptelui praf ∫i Ón ce m„sur„ produsul achizi˛ionat va satisface cerin˛ele de calitate, av‚nd Ón vedere c„ majoritatea medicilor nu au fost mul˛umi˛i de calitatea laptelui praf furnizat p‚n„ Ón prezent?

Solicit r„spuns oral ∫i scris. Senator de Tulcea, Ion V„rg„u.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Decebal Traian Reme∫.

Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, anul 2005 a fost unul din cei mai buni ani agricoli.

Œn 2006, exportul de gr‚u a crescut de aproape 4 ori, deoarece exportatorii rom‚ni s-au Ómbulzit s„ livreze gr‚ul peste hotare, iar, Ón prezent, Ón ˛ara noastr„, au fost nevoi˛i s„ importe 300 mii tone de gr‚u pentru a asigura necesarul de p‚ine, dar ce este mai grav este faptul c„ foarte mult gr‚u importat este din cel exportat din Rom‚nia, care, pe de o parte, iese la export ∫i, Ón aceea∫i zi, intr„ ca gr‚u importat, evident, la pre˛uri mult mai mari. Toate acestea se Ónt‚mpl„ din cauza intermediarilor care, printr-o firm„, preiau gr‚ul de la produc„tor la pre˛uri foarte mici ∫i Ól export„, ca, apoi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 printr-o alt„ firm„, de obicei a aceluia∫i patron, s„-l importe ∫i s„-l rev‚nd„ la pre˛uri mult mai mari.

Aceste manevre au adus ˛„rii noastre numai Ón primele dou„ luni ale acestui an un deficit comercial de 2,56 milioane euro, ∫i popula˛iei i-a adus cre∫terea pre˛ului la p‚ine ∫i la produsele de panifica˛ie.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ ave˛i cuno∫tin˛„ de aceste practici ∫i ce m„suri preconiza˛i c„ se pot Óntreprinde pentru stoparea acestui flagel, av‚nd Ón vedere prejudiciile grave pe care le aduc ace∫ti intermediari at‚t economiei na˛ionale, c‚t ∫i popula˛iei.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Œn urma analizei activit„˛ii institu˛iei, s-a constatat o bun„ func˛ionare a acesteia, A.N.S.V.S.A. ating‚ndu-∫i scopul pentru care a fost creat„.

Av‚nd Ón vedere aspectele men˛ionate mai sus ∫i necesitatea men˛inerii independen˛ei acestui organism, v„ Óntreb, domnule prim-ministru, care sunt considerentele Ón virtutea c„rora dori˛i s„ transfera˛i A.N.S.V.S.A. Ón subordinea Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale sau a Ministerului S„n„t„˛ii.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

™i eu v„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Ion Toma, urmeaz„ domnul Gheorghe Funar.

Domnul Ion Toma nu este prezent?

Cea de-a doua Óntrebare figura la mine ca interpelare, dar Ón˛eleg c„ a fost tot o Óntrebare ∫i i-a˛i dat citire.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, dup„ care, urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## Ba da!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.

## Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón perioada 2005—2007 Autoritatea Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare a calculat tariful anual ∫i tariful derivat Ón mod diferen˛iat, Ón func˛ie de treptele de pompare, consumatorii de ap„ pentru iriga˛ii nu au putut beneficia de aceste servicii, Óntruc‚t pentru sta˛iile de punere sub presiune aflate pe trepte de pompare superioare au rezultat tarife anuale exagerat de mari. Acest lucru a f„cut ca apa pentru iriga˛ii s„ fie o resurs„ inaccesibil„ produc„torilor agricoli din aceste zone.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce m„suri ve˛i lua pentru ca produc„torii agricoli ale c„ror terenuri se afl„ pe trepte de pompare mai Ónalte s„ beneficieze de aceste servicii ale c„ror pre˛uri sunt, ast„zi, prohibitive.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

Senator de Olt, Ion Toma.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Œn anul 2004, la propunerea ∫i cu acceptul comisarilor europeni, a luat na∫tere Autoritatea Na˛ional„ SanitarVeterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, organism aflat Ón subordinea Guvernului Rom‚niei.

Œnfiin˛area acestui organism a avut la baz„ urm„toarele considerente: necesitatea cre∫terii eficien˛ei activit„˛ii de control sanitar-veterinar, reducerea num„rului de organisme de control a unit„˛ilor de produc˛ie, procesare ∫i desfacere a produselor alimentare, reducerea num„rului de controale efectuate Ón decurs de un an la unit„˛ile sus-men˛ionate, eficientizarea func˛ion„rii serviciilor sanitar-veterinare printr-o organizare coerent„ ∫i unitar„, unit„˛ile de control nu puteau fi Ón subordinea Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, deoarece acestea patronau unit„˛i de produc˛ie ∫i procesare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Stima˛i invita˛i,

Prima Óntrebare este adresat„ ministrului justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, urmeaz„ domnul senator Viorel Dumitrescu.

Œnainte de a pune Óntreb„rile ∫i de a face interpel„rile, vreau s„ reiterez c‚teva dintre problemele pe care le-am ridicat aici, care n-au g„sit Ónc„ r„spuns.

Am primit din partea domnului viceprim-ministru Markó Béla un r„spuns la care am din nou Óntreb„ri. Œl rog pe domnul Markó s„ vin„ Ón Senat, s„ st„m de vorb„, pentru c„ mi-a r„spuns Ón afara problemei. Eu nu l-am Óntrebat de programul U.D.M.R., ci l-am Óntrebat de compatibilitatea dintre ce face dumnealui ca viceprimministru, ce spune dumnealui ca lider U.D.M.R. ∫i Constitu˛ie. At‚t.

A doua problem„. Tot rog Guvernul s„ intervin„ Ón chestiunea cet„˛ilor dacice din jude˛ul Hunedoara, din Mun˛ii Or„∫tiei. Este urgent, le pierdem, se risipesc, se distrug. Poate c„ nu este ora ultim„, este pu˛in trecut de ora ultim„. Rog s„ se ac˛ioneze.

A treia problem„. L-am rugat pe domnul ministru al s„n„t„˛ii, pentru medicul comunei Bl„jeni din Mun˛ii Apuseni. Oamenii continu„ s„ moar„ a∫tept‚nd o rezolvare.

Rog, domnule ministru, nu m„ pune˛i Ón situa˛ia de polemic„, l„sa˛i-m„ Ón situa˛ia de dialog cordial, ∫i da˛i ordinele pe care trebuie s„ le da˛i pentru ca s„ se ˛in„ ∫i concursurile, ∫i toate, dar s„ se termine odat„ cu aceast„ nenorocire. Œntr-un loc Ón care nu vin oameni s„ participe la concurs, noi a∫tept„m s„ vin„ to˛i medicii s„ se Ónscrie la concurs. G„si˛i dumneavoastr„ solu˛ia. Eu nu sunt Executiv, eu sunt un parlamentar care v„ cere s„ interveni˛i.

A∫a cum v-am spus, tot de la acest microfon, o alt„ problem„, problema bolnavilor de cancer ∫i a nout„˛ilor pe care le-a˛i introdus ∫i care sunt respinse de ei, de oamenii ace∫tia, ∫i nici nu sunt Ómbr„˛i∫ate de medici. V„ rug„m mult, s„ nu mai experiment„m pe seama vie˛ii ∫i a mor˛ii.

V-am rugat ∫i Ón leg„tur„ cu medicul bucovinean care are toate ecourile Ón str„in„tate, unde a lucrat. Nu g„se∫te el, fost cet„˛ean al Ucrainei, nu g„se∫te Ón˛elegere la Bucure∫ti. Ne purt„m ca ni∫te fra˛i absurzi ∫i surzi cu fra˛ii no∫tri de dincolo de grani˛ele actuale.

V-am rugat ∫i Ón leg„tur„ cu fierul din p‚ine. De asemenea, mi-a˛i r„spuns. Din nou, e un r„spuns la care v-a∫ ruga s„ v„ mai g‚ndi˛i.

Eu o s„ continuu s„ v„ pun Óntreb„ri, pentru c„ nu a˛i discutat cu oamenii de meserie, de mare meserie. Nu pute˛i obliga o ˛ar„ Óntreag„ s„ m„n‚nce fier, dac„ nu vor oamenii s„ m„n‚nce fier. Sunt ni∫te m„suri u∫or cam

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, urmeaz„ domnul senator Mihai fi‚buleac, independent, cu care se Óncheie lista de Óntreb„ri.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei.

Cu siguran˛„, cunoa∫te˛i c„ de mai bine de 3 luni emite postul de televiziune îCosmos“. Emisiunile postului îCosmos TV“ nu pot fi urm„rite Ón multe localit„˛i ale Rom‚niei, deoarece se refuz„ de c„tre firma UPC transmiterea prin cablu, pretext‚ndu-se c„ nu exist„ posibilit„˛i tehnice. Cu toate acestea, dup„ ce a Ónceput s„ emit„ îCosmos TV“, au ap„rut Ón ultimele s„pt„m‚ni alte canale de televiziune care Ó∫i difuzeaz„ emisiunile prin intermediul UPC.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins dumneavoastr„ ∫i Consiliul Concuren˛ei pentru respectarea Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a cadrului legislativ existent, astfel Ónc‚t emisiunile postului îCosmos TV“ s„ poat„ fi urm„rite de telespectatori pe tot cuprinsul ˛„rii noastre.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

Mul˛i rom‚ni au aflat din mass-media despre preocup„rile dumneavoastr„ extraprofesionale viz‚nd restaurarea ∫i, mai ales, retrocedarea anumitor castele apar˛in‚nd domeniului public.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 1990—2006, ce sume s-au alocat din bugetul statului pentru restituirea castelelor Pele∫, Peli∫or, Bran ∫i Bon˛ida.

Solicit r„spunsuri scrise ∫i verbale. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihai fi‚buleac, independent, dup„ care, vor urma interpel„rile, prima urm‚nd a fi prezentat„ de doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„.

V„ mul˛umesc.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Œn vara anului 2005, a fost elaborat„ Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente care au stabilit cadrul legal al regimului acord„rii desp„gubirilor aferente imobilelor preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989.

De∫i au trecut aproape doi ani, persoanele Óndrept„˛ite, a c„ror v‚rst„ nu permite prea mult„ r„bdare ∫i a c„ror suferin˛„ oblig„ la o repara˛ie c‚t mai grabnic„, nu au intrat Ón posesia titlurilor de desp„gubire ce pot fi convertite Ón ac˛iuni la Fondul îProprietatea“, ∫i nici m„car nu au primit decizii de solu˛ionare a dosarelor. S-a constatat o tendin˛„ de tergiversare Ón activitatea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, unde func˛ionarii nu dau dovad„ de suficient„ solicitudine ∫i transparen˛„ ∫i s-au Ónregistrat chiar ∫i cazuri de pierdere de dosare.

V„ rog s„ preciza˛i care sunt m„surile concrete ce se vor adopta pe termen scurt pentru eficientizarea activit„˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, care este perspectiva Ón ceea ce prive∫te acordarea titlurilor de desp„gubire ∫i intrarea Ón func˛iune a Fondului îProprietatea“.

V„ rog s„ preciza˛i, Ón mod concret, care este situa˛ia dosarelor depuse de cet„˛enii Aparaschivei Constantin ∫i Spodheim Robert, ambii din municipiul Boto∫ani. Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, pentru interpel„ri — microfonul 3 —, urmeaz„ domnul Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Cristian David, ministrul internelor ∫i reformei administrative.

Domnule ministru,

Œn municipiul Blaj, jude˛ul Alba, Ón bazinul r‚ului T‚rnava Mare func˛ioneaz„ de aproximativ doi ani o balastier„ de nisip. Nisipul ob˛inut este transportat cu autobasculante de mare tonaj care str„bat, cu mare vitez„, unele str„zi ca: Alexandru Borza, Aron Pumnul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Iuliu Maniu, din Blaj, precum ∫i str„zile Principal„ ∫i Morii, din cartierul M„n„rade. Aceste str„zi nu au o structur„ de rezisten˛„ pentru un astfel de transport greu, cu toate acestea autobasculantele de mare tonaj circul„, f„r„ Óntrerupere, zi ∫i noapte, inclusiv Ón zilele de s‚mb„t„ ∫i duminic„.

Cet„˛enii care locuiesc pe aceste str„zi tr„iesc un adev„rat co∫mar, iar locuin˛ele lor se degradeaz„ pe zi ce trece. Ei cer Ónchiderea balastierei sau g„sirea unei rute ocolitoare. De∫i au f„cut numeroase pl‚ngeri, iar eu, personal, am sesizat consiliul local, p‚n„ acum nu s-a luat nicio m„sur„ Ón acest sens.

Domnule ministru Cristian David, fa˛„ de cele prezentate mai sus, v„ rog s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i lua pentru Óndreptarea acestei situa˛ii. Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, urmeaz„ domnul senator Dorel Jurcan, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Vreau s„ fac un anun˛.

Cu sprijinul domnului pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, am reu∫it s„ aducem 4 unit„˛i de s‚nge B3 negativ pentru un b„iat pe care l-am avut accidentat Óntr-o stare grav„ la Spitalul Militar.

V„ mul˛umesc, domnule ministru Eugen Nicol„escu, pentru sprijinul pe care ni l-a˛i acordat azi pentru b„iatul care se afl„ Ón stare grav„ la Spitalul Militar.

Interpelarea este adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice, domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Œn deplas„rile pe care le-am efectuat Ón Circumscrip˛ia electoral„ Bor∫, Ón calitatea mea de senator, am constatat c„ foarte multe localit„˛i nu dispun de dispensare medicale.

Cet„˛enii din mediul rural, o popula˛ie Ómb„tr‚nit„ datorit„ faptului c„ tinerilor nu li se ofer„ condi˛ii ∫i nu sunt stimula˛i ca s„ r„m‚n„ la sat, au probleme de s„n„tate din cauza v‚rstei ∫i a condi˛iilor grele de via˛„. Tinerii care s-au Óncumetat s„ r„m‚n„ Ón sat nu dispun de asisten˛„ medical„ pentru ei ∫i pentru copiii lor Ón cazuri de urgen˛„.

V„ solicit s„ m„ informa˛i:

- dac„ exist„ dispensare medicale Ón fiecare

- localitate din jude˛ul Gorj;

- dac„ exist„ dispensare medicale Ón comune, ∫i

- care sunt acestea, unde sunt satele arondate;

- dac„ aceste dispensare exist„ la o distan˛„ mai

- mare de 7 kilometri;

- ce localit„˛i din jude˛ul Gorj dispun de angaja˛i de

- asisten˛„ social„ Ón cadrul prim„riilor. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Dorel Jurcan, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, urmeaz„ domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Œn anul 2005, Rom‚nia a depus dou„ aplica˛ii pentru mobilizarea Fondului îSolidaritatea“ al Uniunii Europene Ón vederea Ónl„tur„rii efectelor produse de cele dou„ valuri de inunda˛ii din prim„vara ∫i, respectiv, din vara anului 2005, acestea fiind considerate dezastre naturale majore.

Urmare a celor dou„ aplica˛ii, Rom‚nia a primit un ajutor financiar nerambursabil Ón valoare de 71,2 milioane euro, ajutor stabilit prin Memorandumul privind utilizarea fondurilor alocate prin Fondul îSolidaritatea“ al Uniunii Europene, aprobat Ón ∫edin˛a de guvern din data de 18 mai 2006.

Av‚nd Ón vedere faptul c„, azi, din totalul celor 71,2 milioane euro, s-au cheltuit doar 30 de milioane euro, bani cheltui˛i de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ón calitate de autoritate de implementare, iar termenul de plat„ al ajutorului financiar este de un an, mai sunt doar 3 luni ∫i acest termen expir„, risc‚nd ca acest ajutor financiar s„ fie pierdut, v„ rog, domnule prim-ministru, s„ lua˛i de urgen˛„ m„surile care se impun pentru cheltuirea Ón totalitate a acestor fonduri, dar mai ales pentru diminuarea c‚t mai rapid„ a urm„rilor negative provocate de inunda˛iile din 2005.

V„ rog, de asemenea, s„-mi r„spunde˛i la prezenta interpelare Ón scris ∫i Ón plenul Senatului, preciz‚nd care sunt m„surile pe care dumneavoastr„ le-a˛i luat.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, urmeaz„ domnul senator Ilie Ila∫cu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Decebal Traian Reme∫, ministrul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.

Œn leg„tur„ cu subven˛ionarea motorinei, foarte mul˛i produc„tori agricoli reclam„ c„ nu au putut avea acces la sprijin, deoarece nu au fost informa˛i la timp de c„tre direc˛iile jude˛ene pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ sau de c„tre primari, termenul de depunere a cererilor fiind dep„∫it, iar Ón unele jude˛e, cum sunt cele din Moldova, suprafa˛a pentru care s-a solicitat acest sprijin este mult mai mic„ dec‚t cea preconizat„.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne preciza˛i care este suma acordat„ pentru subven˛ionarea motorinei ∫i pentru ce suprafa˛„ a fost acordat„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Ila∫cu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, urmeaz„ domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Mihai Adrian Cioroianu.

Deplas‚ndu-m„ zilele trecute la Chi∫in„u, am aflat de la mul˛i rom‚ni basarabeni c„ Consulatul Rom‚niei la Chi∫in„u a luat, la indica˛ia ministerului pe care ave˛i onoarea s„-l conduce˛i, o atitudine ostil„ fa˛„ de acordarea vizelor pentru Óntreaga Rom‚nie pentru cet„˛enii din Republica Moldova.

Se cere, inutil, de la solicitant o mul˛ime de acte:

1. Invita˛ia, avizat„ la notar, unei persoane fizice ori a

unei organiza˛ii din Rom‚nia.

2. Copie autorizat„ de la notar a actului de Ónchiriere

a apartamentului.

3. Biletul auto, avizul la trenul de plecare sau num„rul

de Ónmatriculare al automobilului personal.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion V„rg„u, se preg„te∫te domnul senator Petru Stan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Referitor la îamenajarea a cel pu˛in unui teren de sport Ón fiecare comun„“, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.484/2004, a fost aprobat Programul na˛ional îSport Ón cartier“ privind construc˛ia ∫i amenajarea a o mie de terenuri de sport Ón perioada 2004—2008.

Institu˛ia care r„spunde de aplicarea prevederilor acestei hot„r‚ri de guvern este Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport, care se afl„ Ón subordinea dumneavoastr„ ∫i, p‚n„ Ón prezent, nu a demarat nicio ac˛iune Ón acest sens.

Domnule prim-ministru,

V„ rog s„ face˛i demersurile necesare pentru punerea Ón aplicarea a prevederilor Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.484/2004, Óntruc‚t perioada pentru care acest program a fost aprobat s„ fie pus Ón aplicare se apropie de final, iar Ón acest sens nu s-a demarat niciun proiect.

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

Lista cu r„spunsurile s-a dat, dar, dac„ dori˛i, pute˛i s„ o consulta˛i aici.

Are cuv‚ntul domnul senator Petru Stan, urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, domnului ministru Cristian Adomni˛ei.

Domnule ministru,

Presa a relatat despre un fapt nemaiÓnt‚lnit Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, petrecut pe data de 15 aprilie anul curent.

Un elev participant la etapa na˛ional„ a Olimpiadei de limba francez„ a dat foc diplomei primite, chiar Ón momentul Ónm‚n„rii ei, Ón aplauzele colegilor din toat„ ˛ara. Elevul olimpic a explicat c„ este un mod de a protesta fa˛„ de nedrept„˛ile Óndurate de cei aproximativ 100 de elevi participan˛i la olimpiad„.

V„ rog s„-mi comunica˛i, domnule ministru, care au fost neregulile care au provocat acest gest, cine sunt r„spunz„torii ∫i ce m„suri de sanc˛ionare a˛i aplicat.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, urmeaz„ domnul senator Viorel Dumitrescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat, Stima˛i invita˛i,

Interpelarea mea este adresat„ ministrului afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.

Œn ziua de 2 mai anul curent, la Bruxelles, a fost organizat„ de c„tre Federa˛ia Mondial„ a Maghiarilor o conferin˛„ de pres„ cu tema îDreptul f nutului Secuiesc la autodeterminare“.

Participan˛ii din Ungaria ∫i din Rom‚nia au sus˛inut c„ referendumurile locale pentru autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc trebuie finalizate prin formarea unei regiuni separate, Ón cadrul Uniunii Europene.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i pozi˛ia exprimat„ de c„tre reprezentan˛ii Ambasadei Rom‚niei Ón Belgia, care au fost prezen˛i la acea conferin˛„ de pres„, precum ∫i care a fost reac˛ia dumneavoastr„ ∫i a Ministerului Afacerilor Externe al Rom‚niei fa˛„ de aceast„ nou„ ac˛iune a iredentismului maghiar menit„ s„ atenteze la integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, se preg„te∫te domnul senator Mihai fi‚buleac.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Cred c„ era bine ca p‚n„ Ón acest moment s„ primim ∫i lista cu r„spunsuri, pentru c„ unii colegi pleac„, ∫i domnii mini∫tri nu au Ón fa˛a cui s„ dea r„spunsuri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Popescu-T„riceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Se ∫tie c„ printre cei care au revendicat ∫i au ob˛inut numeroase cl„diri Ón diverse localit„˛i ale Rom‚niei se afl„ ∫i Funda˛ia îCaritatea“.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te imobile ∫i Ón ce localit„˛i au fost restituite Funda˛iei îCaritatea“, respectiv, c‚te familii sau cet„˛eni au fost evacua˛i sau urmeaz„ s„ fie evacua˛i din acele imobile. Pentru c‚˛i dintre ace∫tia s-au asigurat locuin˛e corespunz„toare de c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i locale.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Are cuv‚ntul domnul senator Mihai fi‚buleac, urmeaz„ domnul senator Ioan Corodan, ultimul dintre senatorii Ónscri∫i.

## V„ mul˛umesc.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Domnule ministru,

Noul Cod fiscal, care se aplic„ de la 1 ianuarie 2007, a schimbat regula Ón ceea ce prive∫te perceperea TVA-ului pentru exporturi, astfel Ónc‚t exporturile sau livr„rile intracomunitare realizate prin comisionari nu beneficiaz„ de scutirea de tax„ acordat„ Ón regim tranzitoriu.

Acest lucru a obligat firmele de export s„-∫i Óntrerup„ activitatea, pentru c„ nu au la dispozi˛ie capitalul suplimentar pe care s„-l imobilizeze prin plata taxelor.

Œn alte ˛„ri ale Uniunii Europene se practic„ fie scutirea ∫i a comisionarilor, Ón cazul livr„rilor intracomunitare, de plata TVA-ului, cum a fost ∫i la noi p‚n„ acum, fie li se acord„ un credit fiscal f„r„ dob‚nd„, egal cu valoarea TVA-ului pe care urmeaz„ s„ o recupereze, fie li se returneaz„ TVA-ul Ón maximum 30 de zile de la data factur„rii externe.

La noi, cei Óns„rcina˛i cu verificarea firmelor pentru returnarea TVA-ului nu au timp s„-i verifice pe agen˛ii economici pentru a le rambursa aceste sume — nici nu vor, de fapt —, bloc‚nd, practic, continuarea livr„rilor intracomunitare.

Consecin˛a const„ Ón faptul c„ am ajuns s„ import„m aproape totul, dup„ ce am fost cel mai mare produc„tor ∫i exportator de produse agroalimentare.

Ritmul de cre∫tere a deficitului comercial s-a accelerat Ón primele dou„ luni ale acestui an, astfel c„ soldul negativ al balan˛ei comerciale a ajuns la 2,56 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„.

V„ rog s„ preciza˛i ce m„suri concrete a adoptat sau va adopta ministerul pe care Ól conduce˛i, astfel Ónc‚t s„ se poat„ ie∫i din aceast„ situa˛ie p„guboas„. Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ioan Corodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Adrian Cioroianu.

Œn 15 ianuarie 2007, cu ocazia deschiderii punctului de trecere a frontierei de stat de pe Podul istoric de la Sighetul Marma˛iei, cei doi pre∫edin˛i, ai Rom‚niei ∫i Ucrainei, au promis c„ Óntr-o lun„ vor semna un acord care va rezolva problema vizelor dintre cele dou„ ˛„ri.

Iat„ c„ au trecut patru luni, ∫i rom‚nii de pe ambele maluri ale r‚ului Tisa au Ón continuare de f„cut sute de kilometri p‚n„ la Ia∫i, la Consulatul Ucrainei, au de pl„tit sume considerabile pentru a-∫i putea vizita rudele aflate la niciun kilometru distan˛„.

Pe l‚ng„ aceste cheltuieli, pentru o ∫edere oric‚t de scurt„ Ón ˛ara noastr„, rom‚nilor din Ucraina li se cere dovada mijloacelor de Óntre˛inere, Ón cuantum de 100 de euro pe zi, precum ∫i o dovad„ c„ au cazare asigurat„ la un hotel din localitate, un act de proprietate sau de Ónchiriere a unei locuin˛e Ón Rom‚nia sau, dup„ caz, o declara˛ie notarial„ a persoanei vizitate, Ónso˛it„ de copia legalizat„ a actelor de spa˛iu.

Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia este parte a Uniunii Europene ∫i c„, Ón baza acordului dintre Ucraina ∫i Uniunea European„, cet„˛enii Uniunii nu au nevoie de viz„, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚t crede˛i c„ va mai dura p‚n„ la reglementarea acestor probleme.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Œn continuare, avem r„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Domnul Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii publice, este prezent aici ∫i va da r„spunsul la o serie Óntreag„ de Óntreb„ri ∫i interpel„ri pe care le-au adresat senatorii. Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _— ministrul s„n„t„˛ii publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o Óntrebare a domnului senator Toma — nu este prezent Ón sal„ —, am s„-i dau r„spunsul Ón scris.

Am, de asemenea, o Óntrebare tot din partea domnului senator Toma, am s„-i dau, de asemenea, r„spunsul Ón scris.

Am o interpelare a domnului senator Ioan Corodan, c„ruia am s„-i dau r„spunsul Ón cele ce urmeaz„.

D‚nsul face interpelarea referitoare la serviciile de s„n„tate ∫i stomatologie din regiunile defavorizate.

Potrivit articolului 292 din Legea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, printre obliga˛iile pe care le au casele de asigur„ri de s„n„tate se reg„se∫te ∫i aceea de a acorda furnizorilor de servicii medicale sume care s„ ˛in„ seama ∫i de condi˛iile de desf„∫urare a activit„˛ii Ón zone izolate Ón condi˛ii grele ∫i foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legisla˛iei.

Œn prezent, cabinetele medicale care beneficiaz„ de sporuri Ón func˛ie de condi˛iile Ón care se desf„∫oar„ activitatea sunt stabilite potrivit unui ordin al ministrului s„n„t„˛ii ∫i pre∫edintelui Casei Na˛ionale, Ordinul nr. 619/943/2001 pentru aprobarea criteriilor de Óncadrare a cabinetelor medicale din asisten˛a medical„ primar„ ∫i din ambulatoriu de specialitate, Ón func˛ie de condi˛iile Ón care se desf„∫oar„ activitatea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 De asemenea, Ón conformitate cu Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.842/2006 privind Contractul-cadru ∫i cu ordinul ministrului s„n„t„˛ii ∫i al pre∫edintelui Casei de aplicare a normelor la Contractul-cadru, pentru anul 2007, serviciile medicale de urgen˛„ de medicin„ dentar„ sunt cuprinse Ón pachetul de servicii medicale de baz„ ∫i se deconteaz„ Ón baza contractelor Óncheiate de casele de asigur„ri de s„n„tate cu furnizorii de servicii de medicin„ dentar„.

Mul˛umesc ∫i eu, domnule ministru. Œn continuare, dac„ domnul secretar de stat István Töke este prezent.

A predat r„spunsurile.

S-au predat r„spunsurile.

Pentru domnul senator Ilie Petrescu, domnul secretar de stat Horia Irimia.

Nu este prezent domnul senator Ilie Petrescu.

Domnul Ilie Petrescu nu mai este prezent.

V„ rog s„ transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Pentru domnul senator Ion V„rg„u, v„ rog s„ da˛i r„spunsul privind construc˛iile din Delta Dun„rii. Microfonul 10, v„ rog.

Domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ ce vizeaz„ domeniul de activitate al ministerului nostru, mai exact, Óntrebarea se referea la regimul construc˛iilor din Delta Dun„rii, construc˛iile ridicate f„r„ autoriza˛ie se supun rigorilor Legii nr. 50/1991, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, urm‚nd ca prin m„surile dispuse de Inspectoratul de Stat Ón Construc˛ii, pe l‚ng„ amenda corespunz„toare, s„ fie ∫i obliga˛ia proprietarului de a duce construc˛ia la aspectul impus prin regulament.

Œn ceea ce prive∫te construc˛iile autorizate la care f„cea˛i referire, dac„ acestea au respectat proiectul autorizat, Ó∫i vor p„stra aspectul exterior, dat fiind c„ noile reglement„ri ac˛ioneaz„ numai Ón viitor.

Mai este o Óntrebare a domnului senator Ilie Petrescu, referitoare la drumul...

Domnul senator Ilie Petrescu nu este prezent, o s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.

Este formulat„ ∫i Ón scris ∫i o va primi. V„ mul˛umesc.

Domnul V„rg„u, microfonul... E Ón regul„.

Domnul Daniel Chi˛oiu, pre∫edintele A.N.A.F. Dac„ dori˛i s„ trece˛i la microfonul 10.

Pentru domnul Funar, sumele ob˛inute din privatizarea îSidex“.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea domnului senator Funar, legat„ de sumele care s-au pl„tit sau urmeaz„ s„ se pl„teasc„ statului rom‚n de c„tre str„ini sau ce sum„ a intrat la bugetul statului, v„ comunic urm„toarele:

Sumele rezultate din veniturile Óncasate de c„tre toate institu˛iile implicate Ón procesul de privatizare, din v‚nzarea ac˛iunilor de˛inute la unele societ„˛i comerciale cu capital de stat ∫i din dividende, r„mase dup„ deducerea cheltuielilor prev„zute Ón bugetele acestor institu˛ii ∫i efectuate Ón conformitate cu prevederile legale Ón vigoare, se vireaz„ Ón contul curent general al Trezoreriei statului, Ón moned„ na˛ional„ ∫i Ón conturi de valut„, Ón sum„ global„, de fiecare institu˛ie, f„r„ a se preciza pe documentul de plat„ din v‚nzarea c„rui obiectiv fac parte sumele.

Œntr-un tabel, pe care vi-l comunic„m ∫i Ón scris, sumele totale Óncasate Ón perioada 2000—2006 sunt urm„toarele:

Œncas„ri Ón lei, respectiv, echivalent RON:

— Ón lei: 3.957.788.854;

— Ón euro: 3.113.096.341;

— Ón dolari: 184.968.062.

Œn perioada 2001, dup„ privatizare, ∫i p‚n„ Ón 2007, îMittal Steel“ Gala˛i a efectuat pl„˛i Ón contul bugetului general consolidat, reprezent‚nd impozite ∫i taxe, Ón sum„ total„ de 1.265.556.583 lei.

Din eviden˛ele fiscale, rezult„ c„ la data prezentei nu Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul general consolidat.

Direc˛ia General„ de Administrare a Marilor Contribuabili, Ón administrarea c„reia se afl„ Ón prezent aceast„ societate, ne-a informat c„ nu de˛ine date referitoare la sumele Óncasate la bugetul general consolidat ca urmare a privatiz„rii.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, rezult„ c„ din eviden˛ele Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor nu pot fi identificate sumele rezultate din privatizarea Combinatului Siderurgic îSidex“ Gala˛i, aceste informa˛ii put‚nd fi ob˛inute de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Onorat Senat,

## Stima˛i invita˛i,

Œmi pare r„u c„ acest r„spuns nu a fost citit Ón transmisie direct„, pentru ca rom‚nii din ˛ar„ ∫i din str„in„tate s„ afle ce s-a Ónt‚mplat ∫i se Ónt‚mpl„ Ón acest domeniu al privatiz„rilor. M„ Óndoiesc c„ este adev„rat ce ne-a˛i lecturat dumneavoastr„, Ón sensul c„ nu se ∫tie Ón cazul privatiz„rilor diverselor societ„˛i comerciale ce sume s-au Óncasat, separat, pe fiecare societate.

Eu am pus o Óntrebare mult mai simpl„, r„spunsul a fost complicat, ∫i-l voi valorifica din plin.

Ce sum„ a Óncasat statul rom‚n Ón urma privatiz„rii Combinatului îSidex“ Gala˛i ∫i, respectiv, presa a scris Ón ultimele s„pt„m‚ni, nu numai c„ s-a dat gratis îSidex“-ul la investitori str„ini, dar statul rom‚n a r„mas bun de plat„, ∫i am Óntrebat c‚t. Din unele informa˛ii neoficiale rezult„ circa 700 milioane de dolari.

Nu am primit r„spuns ∫i insist, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ primesc r„spuns la Óntrebarea pe care am formulat-o.

M„ bucur ∫i de acest r„spuns, cum am spus, Ól voi valorifica, dar rog r„spuns la obiect, pentru a putea r„spunde ∫i noi cet„˛enilor care ne Óntreab„.

V„ mul˛umesc.

Microfonul 10.

## Domnule senator,

Vreau s„ v„ fac c‚teva preciz„ri. Am spus c„ la Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor nu exist„ o eviden˛„ a Óncas„rilor din privatizare pe fiecare societate privatizat„. Aceast„ eviden˛„ se g„se∫te la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, la A.V.A.S.

Noi ce eviden˛e avem? Avem per global. C‚nd A.V.A.S. sau celelalte institu˛ii implicate Ón privatizare, A.D.S.-ul sau O.P.S.P.I. de la fostul Minister al Economiei ∫i Comer˛ului, vizau global aceste sume, Ón urma deducerii cheltuielilor legate de func˛ionarea acestor organisme...

Eu v-am precizat sumele totale Óncasate din privatiz„ri, deci de la toate institu˛iile de privatizare.

V-am mai comunicat o cifr„ legat„ de sumele pl„tite de actualul îMittal Steel“ Ón contul obliga˛iilor, impozite ∫i taxe datorate pe perioada de c‚nd s-a privatizat, din 2001 p‚n„ Ón 2007.

Deci rug„mintea mea ar fi s„ v„ adresa˛i A.V.A.S.-ului, s„ v„ spun„ suma exact„, c‚t s-a Óncasat din privatizarea îSidex“-ului.

Domnul senator Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Permite˛i-mi s„-l informez pe distinsul secretar de stat c„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei scrie, Ón Regulamentul Senatului, care este lege organic„, scrie c„ îsenatorii adreseaz„ Óntreb„ri mini∫trilor“, nu pre∫edintelui de la A.V.A.S., nici de la alte institu˛ii.

De aceea m-am adresat ministrului, ∫i v„ rog s„ respecta˛i ∫i Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i Regulamentul Senatului.

A∫tept r„spunsul.

Mi se pare c„ A.V.A.S. este o institu˛ie Ón Rom‚nia Ón subordinea Guvernului.

Ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul repartizeaz„ aceste chestiuni pe ministere sau pe alte institu˛ii, deci repartizarea gre∫it„ sau par˛ial gre∫it„ este de acolo.

Doamna secretar de stat Kibedi Katalin va r„spunde domnului senator Funar, privind neaplicarea unor hot„r‚ri judec„tore∫ti irevocabile, ∫i domnului Petru Stan, referitor la imobilul Ón folosin˛a Centrului de Cercet„ri ∫i Asisten˛„ Medical„ ™imleu Silvaniei.

Restul le ve˛i Ónm‚na Ón scris, pentru c„ senatorii nu sunt prezen˛i.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Œn primul r‚nd ar trebui s„ facem distinc˛ie dac„ hot„r‚rile judec„tore∫ti sunt date Ón materie penal„ sau civil„.

Dac„ este Ón materie penal„, ∫i este vorba de dispozi˛iile date pe latura penal„, ele se execut„ din oficiu prin comunicarea dispozitivului hot„r‚rii judec„tore∫ti autorit„˛ilor competente, ∫i anume, dac„ o persoan„ este condamnat„, mandatul trebuie dus la Óndeplinire de c„tre organele de poli˛ie.

Dac„ este vorba despre hot„r‚rile pronun˛ate Ón materie civil„, aici opereaz„ principiul disponibilit„˛ii, respectiv, persoana care are hot„r‚rea judec„toreasc„ dore∫te sau nu s„ o pun„ Ón executare. Dac„ dore∫te s„ o pun„ Ón executare, poate s„ o fac„ Ón dou„ modalit„˛i: fie someaz„ personal pe cea care-i este obligat„ prin ceva s„-i pl„teasc„ bani, obliga˛ia de a face ceva, ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, dac„ se r„spunde, nu mai este nevoie de a ini˛ia procedura de executare silit„.

Procedura de executare silit„ este diferen˛iat„: Ón materie bancar„, Ón materie comercial„, unde sunt executorii proprii sau executorii judec„tore∫ti, care func˛ioneaz„ Ón cadrul Uniunii Executorilor. Sigur c„ procedura pentru executare silit„ are, la r‚ndul ei, o serie de prevederi, este necesar s„ se adreseze executorului cu hot„r‚rea care este legal Ónvestit„ ∫i poart„ men˛iunea c„ este o hot„r‚re irevocabil„ ∫i, atunci, Ón continuare, executorul Ó∫i face datoria de a identifica solu˛iile pentru a ajunge la aceast„ executare.

Da. Mai avea˛i un r„spuns pentru domnul senator Petru Stan, privind imobilul din folosin˛a Centrului de Cercet„ri ∫i Asisten˛„ Medical„ ™imleu Silvaniei.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara:**

Da, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Din Óntrebarea dumneavoastr„, am re˛inut c„ v„ intereseaz„ ce anume st„ la baza acestui demers. Œn r„spunsul nostru, v-am concretizat c„ este vorba de Memoriul nr. 1.563 din 11 octombrie 2005, care ne-a fost Ónaintat de conducerea Cur˛ii de Apel Cluj-Napoca, ata∫at la dosarul cauzei, Ón care aceast„ conducere ne relev„ urm„toarea situa˛ie...

## **Domnul Petru Stan**

**:**

Am Ón scris.

Actualmente, Judec„toria ™imleu Silvaniei func˛ioneaz„ Ón spa˛ii inadecvate de˛inute Ón baza unui contract de Ónchiriere Óncheiat cu Banca îRaiffeisen“, proprietara cl„dirii. Pe l‚ng„ neajunsul c„ acest proprietar, din p„cate, se pare c„ nu mai dore∫te s„ investeasc„ Ón repararea cl„dirii, aceasta este Óntr-o stare de degradare accentuat„, ∫i justi˛iabilii se pl‚ng de condi˛iile improprii Ón care se desf„∫oar„ judecata la Judec„toria ™imleu Silvaniei, ne semnaleaz„ ∫i riscul c„ aceast„ banc„ dore∫te s„ v‚nd„ cl„direa, ∫i este posibil s„ trebuiasc„ s„ g„sim alt„ loca˛ie, ceea ce este greu.

Da.

Am Ónm‚nat ∫i r„spunsul Ón scris.

Am r„spunsul Ón scris ∫i, Ón afar„ de r„spunsul Ón scris, vreau...

V„ rog, domnule senator. Microfonul 1.

## V„ rog mult de tot. Da...

Œn primul r‚nd, nu ∫tiu de unde ∫tie doamna secretar de stat c„ este improprie aceast„ cl„dire, din moment ce func˛ioneaz„ din 1974 Óncoace. ™i, de fapt, acum ocup„ 8 camere, nu c„ nu are ce face cu camerele, c„ Ói trebuie mai multe, nu are ce face nici cu cele 8, iar unde este spitalul sunt 80 de camere. Acolo sunt ni∫te interese, este clar! ™i mai multe...

Dar vreau s„ spun altceva, la punctul 2, am Óntrebat, la judec„torie se sus˛ine, domnule pre∫edinte, un Ordin al ministrului nr. 752/26.XII.1974, semnat de adjunctul ministrului, Nicolae Popovici, este nelegal, eu Óntreb s„ spun„ de ce. ™i dau ∫i am„nunte: av‚nd Ón vedere prevederile art. 13, coroborate cu art. 7 din Decretul nr. 648 din 26.09.1969, solicit aceast„ precizare pentru c„ instan˛ele judec„tore∫ti din jude˛ul S„laj consider„ c„ ordinul sus-men˛ionat este nelegal, fiindc„ este semnat de adjunctul ministrului, conform reglement„rilor Decretului nr. 648 din 26.09.1969.

M-am adresat Ministerului Justi˛iei, fiindc„ cererea de chemare Ón judecat„ este semnat„ chiar de doamna secretar de stat, deci dumneaei poate chema Ón judecat„ f„r„ s„ ∫tie ministrul, sau s„ ∫tie, poate semna, dar nu avea voie fostul ministru adjunct.

Sigur c„ r„spunde foarte mult la toate Óntreb„rile, Ón afar„ de asta, ∫i consider c„ p‚n„ nu mi se r„spunde la aceast„ Óntrebare interpelarea r„m‚ne Ón continuare.

Deci la acest punct Ómi r„spunde a∫a, foarte scurt, ∫i chipurile, gata, m-a l„murit. La acest punct s„-mi r„spund„.

Am Ón˛eles. Domnule senator, haide˛i s„ vedem. Doamna secretar de stat, pute˛i s„ r„spunde˛i acum?

Acum Ómi pute˛i r„spunde de ce nu este valabil ordinul semnat de ministrul adjunct? Œmi pute˛i r„spunde acum?

Da. Deci au fost dou„...

Dar asta o vreau Ón scris, s„ ∫ti˛i.

## Da.

De ce este semnat„ ac˛iunea? Pentru c„... posibilitatea ministrului de a-∫i delega atribu˛iile de serviciu... Direc˛ia contencios...

Nu. Acum am Ón˛eles. Dar atunci?

Da. Œn ce prive∫te dispozi˛iile...

Deci este o excep˛ie invocat„ de instan˛a de judecat„ din oficiu, unde se pune Ón problem„, excep˛ia sun„ c„ îse pune Ón discu˛ie nulitatea acelei decizii care este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 semnat„ de adjunctul ministrului“ de pe vremea respectiv„. ™i cum reglementeaz„? Excep˛ia este ridicat„ de instan˛„ ∫i tot instan˛a o va solu˛iona, deci, aici, eu, eventual, pot spune o opinie personal„, dar care nu are nicio relevan˛„ juridic„ pentru modul de solu˛ionare a cauzei de c„tre instan˛„. ™i nici nu putem interveni ∫i obliga instan˛a s„ se pronun˛e.

Am Ón˛eles. Eventual o s„ explica˛i domnului senator aceast„ chestiune.

Œn scris.

Domnul Funar voia s„ v„ Óntrebe ceva. V„ rog, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Stimate ∫i stima˛i invita˛i,

La partea teoretic„ a r„spunsului dat, doamna secretar de stat ar merita nota 10, la partea practic„, 2. Cred c„ e mult 2...

Eu am pus aceast„ Óntrebare de bun„-credin˛„, Ón ideea de a ajuta Ministerul Justi˛iei s„ afle c‚te hot„r‚ri judec„tore∫ti irevocabile Ón domeniul civil nu sunt puse Ón aplicare.

S-a ajuns Óntr-o situa˛ie, pu˛in spus, jenant„. Este vorba de o sfidare a legii. Sunt foarte multe autorit„˛i centrale ∫i locale care nu dau doi bani — scuza˛i-mi expresia formulat„ aici, Ón Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei —, nu dau doi bani pe hot„r‚rile judec„tore∫ti irevocabile ∫i refuz„ s„ le pun„ Ón aplicare.

Prin Óntrebarea mea, am c„utat s„ v„ ajut pe dumneavoastr„, cei care lucra˛i Ón Ministerul Justi˛iei, s„ afla˛i care este situa˛ia acestora, pe jude˛e ∫i la nivel na˛ional, de ce s-a ajuns aici, ∫i s„ c„uta˛i s„ utiliza˛i p‚rghiile necesare pentru punerea acestora Ón aplicare.

Sunt ∫i fapte de natur„ penal„ care decurg din nepunerea Ón aplicare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti irevocabile, dar sunt foarte mul˛i cet„˛eni care nu mai Ón˛eleg nimic. S-au chinuit ani de zile Ón procese, s-au finalizat procesele, exist„ hot„r‚re irevocabil„, ∫i la nivel de primar, de consiliu jude˛ean etc. nimeni nu vrea s„ le pun„ Ón aplicare, le r‚d Ón nas cet„˛enilor. Executorii judec„tore∫ti, la fel.

Insist, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ primesc un r„spuns corect, scris, la partea practic„, teoria o st„p‚ne∫te foarte bine doamna secretar de stat. Se vede c„ a f„cut o ∫coal„ serioas„ la Cluj-Napoca, la zi, nu ca altcineva...

Mul˛umesc.

Cu privire la comunicarea datelor statistice, ne-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, singurul Ón m„sur„ care ar putea avea Ón posesie astfel de date, ∫i am comunicat domnului senator Ón r„spunsul Ón scris c„,

Ón momentul Ón care primim acest r„spuns, de Óndat„ Ói vom completa r„spunsul Ón scris.

V„ rog.

Are cuv‚ntul domnul Liviu Radu, pentru a da r„spunsul domnului senator Funar Ón privin˛a g„∫tilor de cartier.

Microfonul 8.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care a˛i solicitat o serie de informa˛ii referitoare la monitorizarea g„∫tilor de cartier, precum ∫i la m„surile preventive Óntreprinse pentru a st„vili violen˛a acestora, v„ comunic„m urm„toarele:

G„∫tile de cartier reprezint„ un fenomen social cauzat de lipsa de supraveghere sau supravegherea neadecvat„ a tinerilor Ón familie ∫i de abandonul ∫colar, la r‚ndul s„u, acest fenomen fiind generat de abandonul familial al tinerilor, plecarea mai multor familii la munc„ Ón str„in„tate, dezmembrarea familiei etc.

Manifest„rile acestor a∫a-numite îg„∫ti de cartier“ aduc frecvent atingere ordinii publice ∫i securit„˛ii persoanei ∫i a bunurilor, pentru acest motiv ele se afl„ Ón aten˛ia poli˛iei la nivelul municipiilor ∫i ora∫elor, unde se manifest„ mai frecvent.

Astfel, la nivelul structurilor de ordine public„ ale Poli˛iei Rom‚ne, s-a luat m„sura delimit„rii, respectiv, stabilirii unor zone speciale de siguran˛„ public„, Ón care se instituie dispozitive suplimentare de ordine ∫i siguran˛„ public„ pentru monitorizarea acestor grupuri.

Poli˛ia de ordine public„ desf„∫oar„ activit„˛i preventive, const‚nd Ón identificarea acestor grupuri ∫i a persoanelor care le compun, analiza periodic„, punctual„ a activit„˛ii acestor grupuri care ac˛ioneaz„ Ón zone de risc, ac˛iuni de prevenire ∫i combatere a abandonului ∫colar ∫i familial, Ón parteneriat cu inspectoratele ∫colare, accelerarea activit„˛ilor de destructurare a grupurilor ∫i g„∫tilor de cartier, astfel Ónc‚t num„rul acestora s„ scad„ semnificativ.

Totodat„, men˛ion„m c„ Direc˛ia General„ de Poli˛ie a Municipiului Bucure∫ti a realizat Ón luna aprilie 2007 o analiz„ a g„∫tilor de cartier identificate la nivelul municipiului Bucure∫ti Ón perioada februarie 2006— februarie 2007. Rezultatele cercet„rii indic„ o tendin˛„ de reducere a num„rului g„∫tilor de cartier la nivelul municipiului Bucure∫ti, Ón cursul anului 2006 fiind destructurate aproximativ 30 de astfel de grup„ri, at‚t prin consilierea membrilor, Ón special, a minorilor afla˛i Ón situa˛ia de abandon ∫colar, c‚t ∫i prin cercetarea penal„ a persoanelor care au comis infrac˛iuni.

V„ rog. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

M„ bucur„ aceast„ preocupare pe care o are Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative, Ón special Ón capital„, vizavi de g„∫tile de cartier. Nu am Ón˛eles, Óns„, din r„spunsul formulat, c‚te sunt Ón Bucure∫ti. Am realizat c„ s-au redus cu 30, dar nu ∫tiu de la c‚t, de la 20, de la 900, de la 2.000? Dac„, eventual, ave˛i o asemenea cifr„, pentru a avea o imagine ∫i eu, ∫i bucure∫tenii.

Mul˛umesc.

Ave˛i...?

Œn anul 2008, odat„ cu terminarea lucr„rilor de reabilitare pe por˛iunea Fete∫ti—Constan˛a, va fi posibil„ nu numai reintroducerea celor dou„ perechi de trenuri directe, ci ∫i sporirea suplimentar„ a num„rului de trenuri, odat„ cu sporirea capacit„˛ii de transport a c„ii ferate. Mul˛umesc.

V„ rog, microfonul 3

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Este o Óntrebare legat„ de activitatea ministrului Berceanu ∫i, dup„ aceea, activitatea ministrului actual.

C‚nd dumneavoastr„ era˛i la conducerea ministerului, trebuia s„ face˛i cur„˛enie Ón minister, s„-i da˛i afar„ pentru minciun„ pe salaria˛i. Œmi pare r„u c„ a˛i r„mas pu˛in acolo, pentru c„ parc„ avea˛i ni∫te g‚nduri bune.

Suntem min˛i˛i noi, cei de la Tulcea, ∫i recunoa∫tem un singur ministru al transporturilor, ministrul Dobre, care a Óncercat s„ fac„ ceva ∫i a rezolvat Óntr-o perioad„ foarte scurt„ de timp.

Œn momentul Ón care dumneavoastr„ a˛i fost numit ministru al transporturilor, au disp„rut trenurile ∫i am fost informa˛i, Óntr-adev„r, de e∫alonul 2 ∫i 3 din Ministerul Transporturilor c„ Berceanu le-a dus la Craiova. Am ∫i spus.

Ce s„ duc„ la Craiova?

Trenurile, domnule ministru.

Bun, dup„ care, domnul secretar de stat Galiatatos, nu ∫tiu dac„ mai lucreaz„...

O s„ adresez aceast„ Óntrebare celor competen˛i din cadrul ministerului ∫i o s„ adres„m r„spunsul Ón scris domnului senator.

Este, este...

Da. Are cuv‚ntul domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u, de la Ministerul Transporturilor, pentru a r„spunde domnului senator Ion V„rg„u privind repunerea Ón circula˛ie a trenurilor Tulcea—Bucure∫ti ∫i retur.

## **Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Transporturilor_ **:**

V„ mul˛umesc.

Prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 710 din 2 mai 2006, por˛iunea de cale ferat„ Fete∫ti—Constan˛a a fost declarat„ sec˛ie cu capacitate saturat„ din cauza lucr„rilor de reabilitare a c„ii ferate Bucure∫ti—Constan˛a, pe coridorul IV.

Œn aceste condi˛ii, nu este posibil„ introducerea Ón graficul de circula˛ie a celor dou„ perechi de trenuri.

Pentru aceast„ rela˛ie exist„ ramuri la trenurile accelerat 1.681 ∫i 1.682 pe rela˛ia Bucure∫ti Obor— Ciulni˛a—Fete∫ti—Medgidia—Constan˛a ∫i retur, cu formare din sta˛ia Medgidia a trenurilor accelerat 1.981 ∫i 1.982 pe rela˛ia Medgidia—Tulcea ora∫ ∫i retur.

Este, da? Ar trebui d‚nsul s„ vin„ s„-∫i dea demisia de onoare, pentru c„ nu a avut cuv‚nt. Œntotdeauna a spus: îCum vine directorul S.N.C.F.R.“ — care era plecat pe undeva, prin str„in„tate, c‚teva luni a stat, nu ∫tiu cum i-a˛i dat delega˛ie dumneavoastr„ s„ stea acolo —, îtrenurile sau unul dintre trenuri va fi pus Ón func˛iune“. Nu s-a Ónt‚mplat a∫a. Eu am primit r„spunsul de la Ministerul Transporturilor, Ón continuare, Óntrebarea mea a r„mas f„r„ r„spuns, pentru c„ nu este acesta adev„rul, acesta pe care Ól spune˛i, domnule secretar de stat. Nu se poate s„ nu ave˛i posibilitatea, cel pu˛in Ón sezonul turistic, s„ pune˛i trenuri directe la Tulcea ∫i Óncerca˛i s„ ne p„c„li˛i cu tot felul de leg„turi.

Am s„ v„ invit pe dumneavoastr„, mergem am‚ndoi, dac„ vre˛i, ∫i o s„ plec„m Óntr-o zi, s„ vedem Ón c‚t timp ajungem la Tulcea, ∫i venim Ónapoi pe la Medgidia, pe unde spune˛i dumneavoastr„, c‚teva ore, ∫i s„ vede˛i dumneavoastr„ c„, dac„ o s„ petrecem Ómpreun„ o zi, acolo, cred c„ o s„ veni˛i cu alte g‚nduri la Tulcea.

Tulcenii fiind la cap„tul lumii, iarna, acolo, salv„rile r„m‚n Ón z„pad„. Singurul nostru mijloc de transport spre Bucure∫ti este trenul. ™i e sezonul turistic...

Œn orice caz, eu pot s„ v„ confirm c‚t se poate de oficial, aici, c„ se Ónregistreaz„ Ón stenogram„, c„ nu am desfiin˛at niciodat„ vreun tren de la Tulcea ∫i nu am Ónfiin˛at niciodat„ vreun tren de la Craiova...

Subalternii dumneavoastr„, domnule ministru.

...Ón cele 8 luni Ón care am fost ministru. Domnul Buza∫u, microfonul 10.

V„ mul˛umesc.

BineÓn˛eles c„ accept cu pl„cere invita˛ia dumneavoastr„ ∫i, dac„ tot e vorba de adev„r ∫i p„c„leli, poate nu a˛i fost atent, ordinul ministrului transporturilor este din 2 mai 2006, a∫a c„ domnul ministru Berceanu nu avea cum s„ v„ semneze acest lucru. Tot domnul ministru Dobre v-a semnat ∫i trenurile la Tulcea, ∫i tot d‚nsul le-a retras, pentru c„ motivul este obiectiv, adic„ sec˛ia de cale ferat„ Fete∫ti—Constan˛a a fost declarat„ sec˛ie cu capacitate saturat„, din cauza lucr„rilor de reabilitare a c„ii ferate Bucure∫ti—Constan˛a.

Mul˛umesc.

Chiar cele dou„ trenuri saturau activitatea pe calea ferat„? Nu ˛ine motivul pe care Ól prezenta˛i.

Deci trebuie s„ g„si˛i o solu˛ie. Nu cred c„ acele trenuri au saturat tot transportul, l-au dat peste cap.

Ultima chestiune: r„spunsul privind asfaltarea DN 7A Brezoi—Petro∫ani, pentru domnul senator Dorel Jurcan, cu care se Óncheie ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

Tronsonul de drum DN 7A, Óntre Vidra ∫i limita jude˛ului Hunedoara, este prev„zut a fi modernizat Óntre kilometrii 63 ∫i 86.

Pentru acest obiectiv, aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici se va realiza p‚n„ la sf‚r∫itul lunii mai 2007, iar Ónceperea execu˛iei lucr„rilor este preconizat„ pentru trimestrul IV 2007.

Pentru tronsonul de drum DN 7A, limita jude˛ului V‚lcea cu Petro∫ani, s-a ob˛inut avizul consiliilor tehnice economice ale A.N.D.-ului ∫i ale ministerului, iar dup„ terminarea procedurii de avizare a S.F.-ului urmeaz„ s„ fie cuprins Ón programul pentru anul 2008 pentru proiect tehnic ∫i execu˛ia lucr„rilor.

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, v„ rog s„ m„ scuza˛i... Este ∫i domnul Sergiu Nistor, comisar guvernamental la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, care va r„spunde domnului senator Ion V„rg„u, privind Biserica Catolic„ din Malcoci, jude˛ul Tulcea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate domnule senator,

Am s„ sar peste ni∫te pasaje de detaliu, pentru c„ ave˛i ∫i r„spunsul Ón scris.

Œn timpul ˛arului Alexandru I, grupuri de etnici germani originari din Alsacia Óncep s„ emigreze din teritoriile ruse∫ti c„tre sudul Basarabiei, Ómpin∫i de motive religioase. Colonia german„ de la Malcoci a fost Ónfiin˛at„ Ón anul 1840, de c„tre Ignatz Hoffart. Prin str„duin˛a preotului catolic Theodor Dominici ∫i cu ajutorul statului francez, Ón jurul anului 1880 Óncep lucr„rile de construc˛ie a actualei biserici catolice.

Cl„direa bisericii, construit„ Ón stil gotic, cu o turl„ de 35 de metri, prezint„ degrad„ri masive ale structurii, ∫arpantei, fa˛adei, ale elementelor decorative ∫i ornamentale.

Scoaterea din cult a bisericii, din lips„ de enoria∫i, fenomen datorat procesului de emigrare Ón mas„ a etnicilor germani, a contribuit la degradarea rapid„ ∫i accentuat„ a monumentului. Œn prezent, monumentul este abandonat.

Conform reglement„rilor legale Ón vigoare, procedura de clasare a monumentelor se declan∫eaz„ de c„tre direc˛iile pentru cultur„, culte ∫i patrimoniu cultural na˛ional jude˛ene, respectiv, a municipiului Bucure∫ti, pe baza unui dosar de clasare care trebuie s„ cuprind„ documenta˛ie tehnic„, documenta˛ie istoric„ ∫i, subliniez, documenta˛ia privind situa˛ia juridic„, copii legalizate de pe actele care atest„ dreptul de proprietate sau alte drepturi asupra imobilului, copii legalizate de pe planul cadastral, de pe cartea funciar„, acte administrative.

Ministrul culturii ∫i cultelor, prin Direc˛ia pentru cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional a jude˛ului Tulcea, a declan∫at, Ónc„ din 2001, procedura de clasare a Bisericii Catolice din satul Malcoci. Au fost realizate studiul istoric, releveele ∫i planurile imobilului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/17.V.2007 Pentru ob˛inerea documenta˛iei privind situa˛ia juridic„ a imobilului, Ón vederea complet„rii dosarului de clasare, Direc˛ia pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional a jude˛ului Tulcea a f„cut numeroase demersuri la preotul paroh Anton Ghiuzan, de la Parohia catolic„ din Tulcea, Ón a c„rei jurisdic˛ie se afl„ l„ca∫ul de cult din Malcoci.

V„ rog, domnul senator. Microfonul 3.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, doar c‚teva cuvinte. Este p„cat, domnule comisar guvernamental, s„ uit„m un asemenea monument. Œn 1880 s-a construit, el a fost o bun„ perioad„ de timp un monument istoric vizitat de mul˛i oameni, probabil, nu a avut partea asta legal„ de rezolvat.

Eu apreciez, totu∫i, efortul dumneavoastr„, c„ a˛i Óncercat s„ identifica˛i proprietarul ∫i ce probleme sunt acolo ∫i cred c„, ∫i Ón calitatea pe care am avut-o ∫i pe care o am, voi Óncerca s„ vorbesc cu factorii locali, respectiv, episcopul de acolo, pentru ca, Óntr-adev„r, s„ reu∫im s„ finan˛„m.

E p„cat s„ se distrug„ a∫a ceva, este unic ∫i, dac„ Ón 1880 oameni care nu apar˛ineau poporului rom‚n au construit acolo ceva frumos, noi, cei care o avem, trebuie s„ o Óngrijim.

V„ mul˛umesc totu∫i pentru r„spuns ∫i credem c„ prin colaborarea pe care o vom avea vom face lucruri bune.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

™edin˛a Senatului se Óncheie aici.

M‚ine au loc lucr„ri pe comisii, iar miercuri lucr„ri Ón plen.

Bun„ seara!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201811]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 68/17.V.2007 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 9,00 lei