Nicolae Paul Anton P„curaru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Reforma politic„ ∫i reformarea clasei politice sunt subiecte permanent Ón actualitate. Motivul este de o simplitate extrem„. Pe drept sau pe nedrept, politicienii sunt ˛apii isp„∫itori ai mersului lucrurilor. Cum tranzi˛ia de la socialism la capitalism a Ónsemnat o degradare a totalit„˛ii indicatorilor, este limpede c„ trebuie g„sit un vinovat pentru r„ul ce se produce. Astfel se explic„ imaginea foarte proast„ pe care popula˛ia ∫i-a format-o despre politic„, partide ∫i politicieni. La aceast„ evaluare global„ trebuie ad„ugat„ presta˛ia deseori submediocr„ a politicienilor, scandalurile Ón care sunt implica˛i, goana dup„ acapararea de interese ∫i privilegii, Ón paralel cu dezinteresul fa˛„ de lucrurile publice.

Œn atare situa˛ie, at‚t partidele ∫i liderii politici, dar mai ales jurnali∫tii, comentatorii ∫i liderii opiniei publice au cerut o reform„ radical„ a clasei politice, ca modalitate de Óndreptare a st„rii de fapt.

Nu este foarte clar definit ce Ónseamn„ reforma clasei politice, care este rezultatul pe care Ól vom ob˛ine la cap„tul drumului. Nu cunosc un model ideal al omului politic postdecembrist. Dorin˛ele exprimate au mers c„tre valorile morale — integritate ∫i corectitudine —, c„tre dedicare integral„ interesului public ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, c„tre un politician cu o puternic„ voca˛ie intelectual„.

Realitatea a mers Óns„ pe dos. Sistemul politic a fost acuzat Ón bloc de ineficien˛„ ∫i corup˛ie, iar politicienilor li s-au pus, f„r„ excep˛ie, etichete de îoportuni∫ti“, îmediocri“ ∫i îpopuli∫ti“. Œn extrem„, s-a creat chiar impresia c„ Rom‚nia progreseaz„, dar nu ∫i politicienii s„i, care, din motive de interes personal, blocheaz„ reforma clasei politice, duc‚nd chiar un sus˛inut efect contrareform„.

Œn cele ce urmeaz„, am Óncercat s„ analizez, pe baza datelor existente, care este rata de Ónnoire a clasei politice, Ónnoirea fiind un atribut esen˛ial al reformei.

Anexele 1, 2 ∫i 3 pun Ón eviden˛„, la nivel de Camere, c‚t de ridicat„ este rata de Ónlocuire ∫i cum se clasific„ partidele, unele Ón raport cu altele, lu‚nd drept criteriu num„rul de parlamentari care au la activ dou„ sau mai multe mandate.

Prima concluzie este c„, av‚nd Ón vedere c„ avem peste 50% parlamentari afla˛i la primul mandat Ón legislatura 2004—2008, at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor au o rat„ medie, spre ridicat„, de Ónnoire a clasei politice.

A doua concluzie Ón ceea ce prive∫te mandatele multiple este c„ peste 50% dintre ele sunt parlamentari afla˛i doar la al doilea mandat, Ón timp ce persoanele aflate la dou„, trei sau patru mandate sunt din ce Ón ce mai pu˛ine. Totu∫i, 6 senatori ∫i 8 deputa˛i se afl„ acum la al cincilea mandat.

Se poate observa c„ marea lor majoritate sunt lideri politici na˛ionali.

A treia concluzie arat„ clar c„ at‚t la Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i la Senat, Ón ordine, U.D.M.R., P.R.M. ∫i P.S.D. sunt partidele care au cei mai mul˛i parlamentari cu dou„ sau mai multe mandate, urmate de