Dan Claudiu T„n„sescu

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Constat, pe zi ce trece, c„ rom‚nul este tot mai glume˛ ∫i c„ vine cu idei n„stru∫nice atunci c‚nd nu este cazul.

Cred c„ nu este momentul s„ Óncepem — vorbesc acum Ón termeni de tribun„ — s„ lu„m la mi∫to ideea ca Imnul Rom‚niei s„ fie c‚ntat de elevi, de militari, de studen˛i, de pensionari ∫i a∫a mai departe. Nu e cazul s„ spunem c„ prin alte ˛„ri, pe unde am tot umblat cu to˛ii, ∫i, mai ales Ón America, a˛i v„zut ce se Ónt‚mpl„, c„ fiecare Ó∫i anin„ steagul la balcoane ∫i pe unde poate ∫i c‚nt„ Imnul Americii c‚nd nici nu te g‚nde∫ti. Dar nu despre asta este vorba. Sigur, trebuie s„ avem pu˛in„ grij„, ca s„ nu facem Ón lege Ón a∫a fel Ónc‚t s„ oblig„m elevul s„-l c‚nte de la ora 7,00 la 7,15 diminea˛a. S„ c‚nte fiecare c‚nd poate ∫i s„-∫i organizeze ∫colile, gimnaziile ∫i facult„˛ile, dac„ e vorba, ∫i a∫a mai departe, Ón orele Ón care ei au aceast„ posibilitate. Armata, Ón fiecare diminea˛„ — se ∫tie chestiunea asta de unii dintre colegii no∫tri —, face Ónviorarea. S„ reduc„ lunea sau mar˛ea din timpul pentru Ónviorare... ™i nu se pune problema s„ se c‚nte atunci c‚nd vine furtuna, nu se pune problema c‚nd Óncepe r„zboiul, nu se pune problema c‚nd vin viiturile, c„ o s„ stea acela pe marginea lacului ∫i apa vine peste el, ∫i el o s„ c‚nte Imnul Rom‚niei, a∫a cum se Ónt‚mpl„ cu povestea b„rbatului ∫i a femeii care Ól f„cea p„duchios.

V„ rog frumos, s„ fim serio∫i, s„ nu lu„m Ón glum„ aceast„ chestiune cu Imnul Rom‚niei, ∫i cred c„ ar fi cazul s„ ne g‚ndim c„ acest lucru face parte din educa˛ia copiilor, a tineretului ∫i chiar a cet„˛enilor no∫tri. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005