Stenogramă plen

V„ rog s„-mi permite˛i s„ deschid ∫edin˛a Senatului de ast„zi. Voi fi ajutat de cei doi colegi, doamna senator

Paula Iv„nescu ∫i domnul senator Antonie Iorgovan, secretari ai Senatului.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin vot electronic, 84 de senatori. Avem 11 colegi absen˛i motivat.

Dac„ la ordinea de zi, pe care o ave˛i Ón mapele dumneavoastr„, sunt observa˛ii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnainte de a intra Ón ordinea de zi, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i dezbaterii ∫i votului plenului propunerea, din partea Grupului parlamentar P.P.R.M., ca asupra proiectului de Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale s„ se pronun˛e pe fond ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Doamnele ∫i domnii senatori au intrat Ón posesia acestui proiect de lege ∫i permite˛i-mi, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ fac trimitere doar la c‚teva capitole ∫i sec˛iuni din acest proiect de act normativ. Se refer„ la: Ónv„˛„m‚ntul minorit„˛ilor na˛ionale, la mijloacele de informare Ón mas„, la cultura minorit„˛ilor na˛ionale, la libertatea religioas„, la autonomia cultural„. Deci textul de lege oblig„ ca la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ fie realizat un raport pe fond. A∫a dup„ cum ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ informa˛i dumneavoastr„ plenul Senatului. Dumneavoastr„, respect‚nd Regulamentul Senatului, Ón baza art. 85 indice 2 a˛i supus ieri votului Ón Biroul permanent al Senatului propunerea f„cut„ de pre∫edintele comisiei, sus˛inut„ ∫i de subsemnatul.

Biroul permanent, nefiind prezen˛i dec‚t 6 membri, au decis, prin vot, s„ nu fie f„cut raportul pe fond de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. V-a∫ ruga s„ supune˛i plenului ∫i plenul s„ decid„ solicitarea noastr„ ca ∫i aceast„ comisie, Ón primul r‚nd ea trebuia Ónscris„ pentru raport.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da, domnule senator Adrian P„unescu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Domnul senator Funar a deschis o problem„ pe care, dac„ n-o punea dumnealui, Óncercam s„ v-o ar„t eu Ón Óntreaga ei lips„ de frumuse˛e. Am propus, Óntr-adev„r, Biroului permanent ca ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ se ocupe ∫i s„ raporteze plenului cu privire la aceast„ lege a Statutului minorit„˛ilor na˛ionale. Œn mod foarte curios, am Ónt‚mpinat rezisten˛„ Ón Óncercarea mea de a fi de folos Senatului Rom‚niei prin aceast„ dedica˛ie, ca s„ constat ulterior c„ secretarul Senatului, domnul senator Puskás Valentin Zoltán, un om cu care am avut Ón alte r‚nduri sentimentul c„ putem comunica, a propus ∫i a fost sprijinit ca numai Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i s„ formuleze raporturi cu privire la acest proiect de lege, iar Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ dea un aviz. Problemele acestei legi sunt at‚t de complexe Ónc‚t eu cred c„ nu e inutil ca toate comisiile importante ale Parlamentului, ale Senatului ∫i ale Camerei Deputa˛ilor s„

se implice. Dac„ ve˛i citi acest proiect, ve˛i constata c„ se lucreaz„ dur ∫i asupra unor temeiuri ale statului rom‚n. Regret c„ domnii colegi de la U.D.M.R. au creat sentimentul c„ doresc — de ce oare? — ca numai Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, conduse, de altfel, de doi lideri U.D.M.R., s„ fac„ raport la acest proiect de lege. Rog plenul Senatului s„ g‚ndeasc„ bine aspectul pe care l-am ridicat ∫i care este important — de∫i nu pot s„ ad‚ncesc prea mult acum temele Ón discu˛ie — ∫i s„ decid„, a∫a cum este drept, ca ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ fie implicat„, eu a∫ zice ca ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, pentru c„ sunt foarte importante revendic„ri, Ón fond, Ón aceast„ lege, s„ ne putem pronun˛a printr-un raport de mare seriozitate, care s„ angajeze con∫tiin˛a noastr„, a tuturor.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Puiu Ha∫otti.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt convins c„ cele exprimate de colegii no∫tri mai Ónainte nu sunt f„cute nicidecum pentru a Ónt‚rzia dezbaterile de ast„zi ∫i dezbaterile Senatului, Ón general.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ spun c„ aceasta este mai pu˛in o chestiune a plenului. Biroul permanent al Senatului a hot„r‚t Óntr-un fel.

Œn al treilea r‚nd, ∫tim foarte bine c„, Ón general, Biroul permanent evit„, pe bun„ dreptate, s„ dea la foarte multe comisii s„ fac„ raport sau s„ dea aviz, pentru c„ astfel se Óngreuneaz„ procesul legislativ.

Œn al patrulea r‚nd, nu v„d nici un fel de leg„tur„ Óntre faptul c„ Ónt‚mpl„tor doi colegi de-ai no∫tri de la U.D.M.R. sunt pre∫edin˛i de comisii, comisii sesizate pe fond.

Œn sf‚r∫it, Ón al cincilea r‚nd, de ce aceast„ lege s„ nu primeasc„ aviz — cum foarte bine spunea domnul senator P„unescu — de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt? Eu a∫ spune ∫i de la Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului. Putem ajunge ∫i la Comisia economic„, Ón cele din urm„, de ce nu? Cred c„ a∫a cum a judecat Biroul permanent, ∫i Ónc„ o dat„, aceasta este atribu˛iunea Biroului permanent ∫i mai pu˛in a plenului sau deloc a plenului, a procedat corect ∫i haide˛i s„ l„s„m acest proiect s„ capete raport de la cele dou„ comisii: Comisia juridic„, de disciplin„, numiri, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, pentru c„ a∫a este firesc. Cu c‚t Ól d„m la mai multe comisii, cu at‚t raportul va ap„rea mai t‚rziu. Cu c‚t ad‚ncim aceste dezbateri ∫i aceste solicit„ri, cu at‚t lucr„rile Senatului vor fi tergiversate ∫i a∫a mai departe.

V„ mul˛umesc.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

V„ rog, mai sunt lu„ri de cuv‚nt pe aceast„ tem„? Da, domnule senator P„unescu.

N-am Ón˛eles de la domnul coleg Ha∫otti dec‚t c„ e bine s„ nu fie sesizate dec‚t cele dou„ comisii, pentru c„ a∫a e bine. Eu vreau argumente. Dumnealui a spus corect: ∫i Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ar trebui sesizat„, mai pu˛in Comisia economic„.

Dar a˛i emis ceva, domnule coleg, care m-a zguduit. A˛i spus c„ exist„ pericolul s„ se ad‚nceasc„ discu˛ia.

Œntr-adev„r, exist„, uneori, pentru noi, pericol de profunzime. V„ rog, domnule coleg, privi˛i-v„ atent con∫tiin˛a. Nu e o glum„. Citi˛i aceast„ lege, a∫a cum arat„ ea acum, ∫i v„ rog s„ vede˛i adev„rul. Mi se pare firesc ca Ón momentul Ón care vorbim de autonomie cultural„, Ón momentul Ón care se creeaz„ structuri paralele cu structurile statului rom‚n eu s„ pretind s„ fim implica˛i cu to˛ii Ón analiza proiectului sau m„car s„ raporteze comisiile despre ale c„ror teme de baz„, Ón mod prioritar, e vorba Ón acest proiect, pentru a nu ajunge s„ regret„m m‚ine diminea˛„ ce facem Ón seara asta. Mi se pare c„ nu Ónt‚mpl„tor va fi considerat„ prezen˛a celor doi colegi la cele dou„ comisii, doi maghiari, raport‚nd numai comisiile d‚n∫ilor despre o lege a minorit„˛ilor. E absurd s„ spune˛i c„ e Ónt‚mpl„tor. De ce Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, ∫i nu Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret? Eu cred c„ nu trebuie eliminat nimeni dintre cei care vor raporta, nici nu trebuie s„ ne temem c„ va fi un proces mai Óndelungat. Dac„ realitatea ne-o cere, haide˛i s„ l„s„m s„ se Óntind„ at‚t c‚t e necesar. Pericolul ca noi s„ fim profunzi poate fi suportabil.

Domnul senator Puiu Ha∫otti.

## Stima˛i colegi,

Eu nu sunt zguduit, dar spun Ónc„ o dat„: la cele dou„ comisii pre∫edin˛i sunt doi colegi de la U.D.M.R. Cele dou„ comisii sunt formate, Óns„, din mai mul˛i senatori. Nu pre∫edin˛ii comisiilor hot„r„sc singuri o variant„ sau alta.

Œn al doilea r‚nd, stima˛i colegi, oricine dintre noi poate depune oric‚te amendamente pofte∫te. Toate amendamentele se discut„, Ón egal„ m„sur„, cum spune un distins coleg de-al nostru, Ón comisie ∫i Ón plen. Mai subliniez Ónc„ o dat„: cu c‚t d„m la mai multe comisii acest proiect de lege, care, Óntr-adev„r, trebuie amendat, a∫a cum spune domnul senator P„unescu, cu at‚t va trece mai mult timp ∫i lucrurile nu se vor limpezi nicidecum. Eu cred c„ oricine poate s„ depun„ amendamente. Œn acele comisii exist„ o anumit„

componen˛„ politic„, le vom sus˛ine Ón plen, inclusiv pe cele respinse. Œn comisie, de asemenea...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles. Stima˛i colegi,

Nu dezbatem acum un astfel de proiect de lege. S-a f„cut o propunere. Eu vreau, Óns„, s„ re˛ine˛i urm„torul lucru: indiferent Ón ce comisii lucra˛i, fiecare dintre dumneavoastr„ are dreptul de a interveni, pe orice proiect de lege, cu argumenta˛ii ∫i cu tot ce trebuie, nu numai legat de cei care dau avize sau fac raport de fond. Orice senator trebuie s„ studieze tot ce Ónseamn„ proiecte de lege care se afl„ Ón portofoliul Senatului, pentru a fi preg„tit s„ ia parte la dezbateri, s„ sus˛in„ argumentele ∫i a∫a mai departe. Sigur, suntem Ón fa˛a unui proiect de lege cu o anumit„ complexitate. N-a∫ vrea s„ se creeze imaginea c„ Óncepem o b„t„lie politic„ pe acest proiect de lege. Interesul nostru este s„ scoatem legi bune, legi viabile. Asta a∫teapt„ de la noi societatea rom‚neasc„. Indiscutabil, Biroul permanent se ocup„, conform prevederilor regulamentului, de stabilirea comisiilor care dau avize, fac rapoarte de fond. Totu∫i, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, orice problem„ care na∫te anumite discu˛ii pe fond se solu˛ioneaz„ de c„tre plenul Senatului.

Deci, domnule senator Popa, v„ rog s„ lua˛i loc, vreau s„ supun la vot ∫i s„ vota˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Repet Ónc„ o dat„. Nici n-am intrat bine Ón dezbaterea acestui proiect de lege ∫i deja se creeaz„ o anumit„ imagine care este nefireasc„.

Pe cale de consecin˛„, eu o s„

Domnule pre∫edinte, Ónainte de vot, pentru c„ tot a˛i f„cut un comentariu mai amplu, vreau s„ le reamintesc colegilor c„ avem un singur precedent ∫i un precedent care dovede∫te c„ ceea ce nu am vrut la Ónceput, adic„ rezolvarea problemei, nu s-a realizat. Cele 3 comisii reunite privind declara˛ia de avere nu au putut s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 lucreze. Nu a fost cvorum de 3 comisii niciodat„, iar ce s-a ales din aceast„ lege se ∫tie.

Deci s„ nu repet„m gre∫eala pe care am f„cut-o atunci c‚nd am numit 3 comisii pentru un raport. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ vota˛i aceast„ propunere cu 3 comisii la fond.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 49 de voturi pentru, 57 Ómpotriv„, a c„zut aceast„ solicitare.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

Stima˛i colegi, intr„m Ón primul punct al ordinii de zi, programul pentru s„pt„m‚na viitoare. Biroul permanent v„ propune programul clasic: luni ∫i joi, ∫edin˛„ de plen, mar˛i ∫i miercuri, comisii, vineri ∫i s‚mb„t„, circumscrip˛ii electorale.

Acest program Ól voi supune votului. V„ aten˛ionez Óns„ c„ exist„ ∫i posibilitatea ca miercuri s„ facem o ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere. Œns„ v„ vom anun˛a din timp, cel t‚rziu luni, pentru ∫edin˛a de plen de miercuri. Avem Ónc„ multe probleme de solu˛ionat ∫i credem c„ ar fi util„ o ∫edin˛„ comun„. Vom discuta Ón detaliu cu Camera Deputa˛ilor ∫i v„ vom anun˛a.

Deocamdat„ voi supune votului programul clasic.

V„ rog s„ vota˛i.

A fost aprobat cu 101 voturi pentru, nici unul Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Punctul urm„tor din ordinea de zi. Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea amendamentului convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, semnat la Zagreb la 18 noiembrie 2004 ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 15 decembrie 2004, ∫i pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/1998 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general ∫i publicit„˛ii imobiliare, Ón sum„ de 25,5 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 23 ianuarie 1998.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 68 alin. 4 din Legea nr. 567/9. XII. 2004 publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.197/14. XII. 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea.

V„ rog, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru munc„ sunt la raport de fond.

Domnul senator Popa.

Rog ∫i Comisia pentru munc„, domnul senator Aron. Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Marian Eftimescu.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ diminea˛a!

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn leg„tur„ cu aceast„ propunere legislativ„, avizul Ministerului Justi˛iei ∫i al Guvernului a fost negativ. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se suprapune peste un proiect mai amplu de reglementare care va fi pus pe masa forului legiuitor Ón aceast„ toamn„.

Œn al doilea r‚nd, ini˛iativa nu este sus˛inut„ ∫i nu este argumentat„ sub aspect financiar. Nu v„ ascund faptul c„ am f„cut unele taton„ri la Ministerul Finan˛elor. Noi nu excludem posibilitatea ca, undeva, Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor, s„ avem mai multe informa˛ii ∫i, eventual, s„ putem avea ∫i un punct de vedere pozitiv, dar Ón acest moment nu este sus˛inut„ sub aspectul implica˛iilor de ordin financiar.

Deci este avizat„ negativ.

V„ mul˛umesc.

V„ rog. Cine prezint„?

Domnul senator Popa, v„ rog, v„ ascult„m raportul celor dou„ comisii.

Da. Comisiile reunite, prin votul majorit„˛ii, au hot„r‚t s„ resping„ amendamentul...

Trage˛i microfonul.

...f„cut. Aici cred c„ este o gre∫eal„, fiindc„ apare ∫i numele meu, ∫i eu nu am f„cut acest amendament, dar, m„ rog, nu asta este important. Important este c„ nu se sus˛ine ini˛iativa, urm‚nd a hot„rÓ plenul.

Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt?

## **Mai multe voci din sal„:**

E propunere de respingere...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œntreb Óns„ dac„ ini˛iatorul este prezent. Domnul Bolca∫?

Dezbateri generale. Domnul senator ™erban Nicolae, v„ ascult„m.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn plus fa˛„ de ceea ce a spus domnul senator Popa, a∫ vrea s„ precizez c„ la dezbaterea acestui proiect de lege, acestei ini˛iative legislative Ón cele dou„ comisii, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a votat pentru adoptarea proiectului de lege. Votul negativ a fost dat, pur ∫i simplu, de prezen˛a Óntr-un num„r mai mare a colegilor de la Comisia pentru munc„, deci nu a fost o chestiune care s„ fie tran∫at„, s„ spunem, politic, ci pur tehnic.

Œn fapt, este vorba de executorii judec„tore∫ti care au func˛ionat anterior intr„rii Ón vigoare a noii legi care permite exercitarea acestei activit„˛i specifice actului de justi˛ie Ón regim de profesie liber„ sau liberal„ ∫i s-a constatat c„ s-a creat o discriminare fa˛„ de persoanele care au func˛ionat ca executori judec„tore∫ti pe l‚ng„ judec„torii ∫i tribunale.

Propunerea legislativ„ vizeaz„ eliminarea acestei discrimin„ri, care este ∫i neconstitu˛ional„, care a f„cut ca executorii care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ónainte de noua reglementare pe l‚ng„ judec„torii ∫i tribunale s„ nu aib„ acelea∫i condi˛ii de pensionare cu cei care-∫i desf„∫oar„ activitatea de executori judec„tore∫ti Ón prezent.

De altfel, ceea ce spune domnul secretar de stat Eftimescu este c„, Ón esen˛„, principiul este corect ∫i el trebuie sus˛inut. Totu∫i, pentru c„ aceast„ discriminare este ∫i neconstitu˛ional„ ∫i contraproductiv„, ∫i prive∫te o zon„ important„ de activitate raportat„ la actul de justi˛ie, eu cred c„ nu trebuie s„ a∫tept„m o reglementare viitoare, a∫a cum a spus domnul secretar de stat, chiar dac„ sunt convins de buna inten˛ie a Guvernului Ón acest domeniu, ∫i s„ reglement„m ast„zi, s„ vot„m Ómpotriva raportului de respingere a ini˛iativei legislative ∫i pentru proiectul de lege. Nu este o chestiune politic„, nu este o chestiune Ón care s„ ˛inem cont de culoarea politic„ a ini˛iatorului.

Œn ceea ce prive∫te costurile legate de o astfel de modificare a legii, ele se reg„sesc Ón cele privind contribu˛iile de asigur„ri sociale, pentru c„ ace∫ti oameni au pl„tit de-a lungul timpului, este vorba de executorii judec„tore∫ti, contribu˛iile la asigur„rile sociale, chiar dac„ ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón birouri organizate pe l‚ng„ judec„torii ∫i tribunale. Ei nu ∫i-au desf„∫urat activitatea f„r„ a-∫i pl„ti d„rile respective. Or, dac„ ast„zi executorii judec„tore∫ti au o reglementare proprie, este normal ca ∫i cei care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón varianta afilierii la judec„torii ∫i tribunale s„ aib„ acelea∫i condi˛ii de pensionare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Doamna senator Verginia Vedina∫.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

™i grupul nostru parlamentar solicit„ respingerea propunerii de respingere ∫i, pe fond, admiterea ∫i adoptarea acestui proiect de lege care nu face dec‚t s„ Óndrepte o nedreptate creat„ unei categorii care nici m„car nu Ónsumeaz„ un num„r care ar crea probleme financiare deosebite. Dup„ cum rezult„ din expunerea de motive, este vorba de aproximativ 80 de oameni care au desf„∫urat aceea∫i activitate pe care o desf„∫oar„ Ón prezent executorii judec„tore∫ti, care au avut acela∫i statut juridic. ™i Constitu˛ia noastr„ garanteaz„ egalitatea tuturor Ón fa˛a legii.

Unul dintre principiile cele mai vechi de drept impune aceea∫i solu˛ie juridic„ pentru aceea∫i situa˛ie. Acestea sunt numai c‚teva dintre argumentele care ne determin„ s„ v„ solicit„m adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umim.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

O Óntrebare c„tre Grupul Partidului Popular Rom‚nia Mare. De ce ini˛iatorul nu este prezent azi aici dac„ dori˛i s„ sus˛ine˛i proiectul de lege? Pentru c„ ini˛iatorul...

Nu trebuie s„-mi r„spunde˛i, este o Óntrebare retoric„. Nu trebuie s„-mi da˛i r„spunsul, domnule senator.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, ce rug„minte a∫ avea la dumneavoastr„? S„ fi˛i consecvent ∫i v„ amintesc c„ a fost un proiect de lege ini˛iat de domnul senator Frunda György, nu a fost prezent Ón sal„ d‚nsul ∫i s-a am‚nat cel pu˛in de vreo 3 ori dezbaterea Ón plenul Senatului, c„ nu era prezent. V„ rog ∫i Ón acest caz s„ fi˛i consecvent ∫i s„ am‚n„m dezbaterea pentru ∫edin˛a urm„toare, pentru a ajunge ∫i colegul nostru s„ sus˛in„ ini˛iativa _. (Rumoare, discu˛ii.)_

V„ rog s„ nu face˛i o discriminare pozitiv„, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pe fond, sigur c„ ave˛i dreptate. Ini˛iatorul trebuie s„ fie prezent pentru a r„spunde la Óntreb„ri ∫i pentru a-∫i argumenta propunerea respectiv„.

Pe cale de consecin˛„, neav‚nd ini˛iator, v„

Trecem la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor.

Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este aici.

Domnule secretar Marian Eftimescu, v„ rog s„ face˛i prezentarea.

Domnule pre∫edinte, sus˛inem acest proiect de lege. este vorba de o modificare a cadrului legislativ existent Ón sensul asimil„rii ∫i Ón dreptul intern a unor prevederi care ˛in de reglement„ri la nivel european. Consider„m c„ prin aceste perfec˛ion„ri ale legisla˛iei se vor crea mai multe instrumente juridice ∫i mai eficiente pentru stoparea acestui flagel care este fenomenul sp„l„rii banilor.

## V„ mul˛umesc.

Domnule senator Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ modificare a Legii nr. 656/2002 este necesar„ deoarece ea urm„re∫te adaptarea legisla˛iei rom‚ne∫ti la legisla˛ia antiterorist„, pentru c„ se ∫tie c„ infrac˛iunea de sp„lare a banilor reprezint„ o surs„ major„ de finan˛are a ac˛iunilor teroriste ce rezult„ din Directiva 2001/1997, din cele 40 de recomand„ri ale Grupului interna˛ional de ac˛iune financiar„ ∫i 9 recomand„ri speciale GAFI.

Comisia noastr„ a f„cut numeroase amendamente Ón favoarea legii. Am dat oficiului o importan˛„ deosebit„, nu numai denumindu-l autoritate, ci d‚ndu-i atribu˛iuni speciale ∫i, astfel, spunem noi, am rezolvat Ón totalitate aceast„ problem„ a adapt„rii legisla˛iei noastre la acquis-ul comunitar.

S-a dat raport de admitere cu amendamente, acceptate ∫i de Guvern.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Lu„ri de cuv‚nt? Nu avem lu„ri de cuv‚nt.

Se mai sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in, da? Bun.

Ave˛i obiec˛iuni la amendamente admise, cele 6 amendamente? Nu sunt.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru prevenirea ∫i combaterea evaziunii fiscale.

Avem raport comun, Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Din partea Ministerului Finan˛elor Publice, domnul secretar de stat Sebastian Bodu.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, pe procedur„. S-a stabilit Ón Biroul permanent, inclusiv ieri s-a discutat asupra acestui punct, ca, Ón cazul legilor organice, votul s„ fie luni dup„-amiaz„. V-a∫ ruga s„ se respecte aceast„ hot„r‚re a Biroului permanent.

Stimate coleg, sunt de acord cu dumneavoastr„. Este la latitudinea pre∫edintelui, Ón condi˛iile Ón care nu sunt legi care ridic„ probleme. Œn contextul Ón care liderii de grup nu au intervenit pe un proiect de lege, Ónseamn„ c„, de principiu, sunt de acord cu el ∫i nu merit„ s„ pas„m legile. C‚nd sunt legi cu probleme, unde o s„ v„d c„ exist„ un echilibru de for˛e, nu v„ face˛i probleme, vom merge pe ceea ce am hot„r‚t la Biroul permanent.

Domnule secretar de stat Sebastian Bodu, v„ ascult„m.

**Domnul Sebastian Bodu** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea ∫i incriminarea unor infrac˛iuni ce au ca obiect evaziunea fiscal„.

Noutatea acestui proiect de lege const„ Ón aceea c„ faptele sunt foarte bine definite, foarte bine delimitate, pe de o parte. Pe de alt„ parte, se face separarea foarte clar„ a infrac˛iunilor de contraven˛ii, contraven˛iile r„m‚n‚nd Ón Codul de procedur„ fiscal„, aceast„ lege ocup‚ndu-se numai de infrac˛iuni.

Œn ceea ce prive∫te forma de s„v‚r∫ire a acestor infrac˛iuni, ele sunt s„v‚r∫ite numai cu inten˛ie, astfel c„ este eliminat„ posibilitatea unor abuzuri ale organelor care aplic„ aceast„ lege, ca urmare a s„v‚r∫irii din culp„ a unor fapte prev„zute ∫i incriminate de prezenta lege.

Raportul comisiilor de specialitate este pozitiv. Au fost formulate o serie de amendamente, pe care Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 Finan˛elor Publice ∫i le-a Ónsu∫it. Drept urmare, v„ propun adoptarea proiectului de lege Ón forma Ón care a ie∫it de la cele dou„ comisii de specialitate.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, din partea celor dou„ comisii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, cine prezint„ raportul?

Domnule senator Popa, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, am conlucrat foarte bine cu reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice...

Nu se aude.

Nu se aude, domnule senator Popa. V„ rog s„ vorbi˛i mai tare.

Ierta˛i-m„! Am conlucrat foarte bine cu reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice ∫i cu Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru c„, Óntr-adev„r, aceste amendamente care s-au f„cut precizeaz„, definesc foarte bine ceea ce a lipsit p‚n„ acum Ón lege. Din practic„ se ∫tie c„ Ón materie de evaziune fiscal„ organele de urm„rire, cele care trebuiau s„ ia m„suri Ómpotriva acestei infrac˛iuni, au avut nenum„rate greut„˛i, ∫i noi, prin aceast„ reglementare, am rezolvat foarte multe, dup„ p„rerea mea, toate aceste probleme care au fost ridicate Ón timp.

S„ nu uit„m c„ a existat o modificare a Codului fiscal, o modificare a Codului de procedur„ fiscal„ ∫i legea trebuia actualizat„.

Deci amendamentele au fost admise cu acordul ministerului ∫i s-a dat raport favorabil.

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, v„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt lu„ri de cuv‚nt.

Stima˛i colegi, avem 12 amendamente admise, dou„ amendamente respinse. Se mai sus˛in amendamentele respinse?

Domnule senator fi‚buleac, v„ rog, ave˛i un amendament respins.

urm„torul text: îŒn cazul s„v‚r∫irii unei infrac˛iuni prev„zute Ón prezenta lege de c„tre persoane care au calitatea de organe cu atribu˛ii de efectuare a verific„rilor financiare, fiscale sau vamale, limitele pedepselor se majoreaz„ cu 2 ani.“

Sus˛in acest amendament at‚t Ón calitate de autor, c‚t ∫i ca reprezentant al Comisiei economice.

A∫ vrea s„ men˛ionez c„, dac„ la comisia care a redactat raportul amendamentul s-a respins, totu∫i, la Comisia economic„ acest amendament a fost sus˛inut.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Refuz s„ cred c„ dimensiunea nepermis de mare a evaziunii fiscale se datoreaz„ exclusiv faptului c„ Óntreprinz„torii rom‚ni au Ón s‚nge microbul ho˛iei. Cauzele sunt cu totul altele: corup˛ia, concuren˛a neloial„, birocra˛ia exagerat„, legisla˛ia foarte restrictiv„, comportamentul neadecvat al func˛ionarilor care dispun de puteri decisive Ón raport cu agen˛ii economici.

Toate acestea au la origine trista experien˛„ a ultimei jum„t„˛i de secol, c‚nd ∫efi am avut cu nemiluita, dar Óntreprinz„torii au lipsit cu des„v‚r∫ire.

Œn acest context, a∫a cum o legisla˛ie de aceast„ natur„ nu a dat rezultate p‚n„ acum, nu va da rezultate nici de acum Ónainte, dac„ vom continua s„ pedepsim doar contribuabilii, nu ∫i pe st„p‚nii acestora, controlorii, care, iat„, au reu∫it s„ str‚ng„ averi mult mai Ónsemnate dec‚t oamenii de afaceri.

Nu pu˛ine sunt situa˛iile Ón care organele de control pun Ón func˛iune afaceri paralele, sco˛‚nd Ón fa˛„ pioni fal∫i, anihil‚nd orice fel de concuren˛„ pe pia˛„. Nu pu˛ine sunt situa˛iile Ón care ace∫ti zei nesatisf„cu˛i de propriile salarii ∫i de faptul c„ nu pot de˛ine afaceri la vedere sunt m„rinimo∫i cu cei care Óncalc„ legea ∫i nemilo∫i cu cei care deja au fost lovi˛i de concuren˛a neloial„.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ ascult„m.

Mul˛umesc foarte mult.

## Domnule pre∫edinte,

Este vorba de un amendament const‚nd Ón introducerea unui articol nou Ón proiectul de lege, cu

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii la acest amendament din partea celorlalte grupuri? Nu sunt.

Domnule secretar de stat Bodu, ave˛i un r„spuns aici, la acest amendament?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Da, am s„-i r„spund domnului senator.

De∫i d‚nsul are dreptate c‚nd vorbe∫te despre aceste probleme, sunt, totu∫i, ni∫te aspecte juridice care trebuie luate Ón considera˛ie.

Amendamentul propus se refer„ la pedepsirea complicilor, pentru c„ un func˛ionar public nu poate fi dec‚t complice. Ei bine, nu po˛i s„ pedepse∫ti complicele mai sever dec‚t autorul. Este un principiu de drept.

Deci Ón cazul Ón care un func˛ionar public s„v‚r∫e∫te o astfel de infrac˛iune, avem prevederi distincte Ón Codul penal, luare de mit„, abuz Ón serviciu, dar nu putem pedepsi complicele mai grav dec‚t autorul.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog, domnul senator Popa.

Da, domnule pre∫edinte, aceasta este realitatea. Œntr-adev„r, din punct de vedere moral, domnul senator fi‚buleac are dreptate. Din punct de vedere strict tehnic, juridic, Ón realitate ei primesc pedepse mai mari, pentru c„ este concurs de infrac˛iuni. Ace∫ti membri ai institu˛iilor de control s„v‚r∫esc infrac˛iuni cu pedepse mai mari ∫i Ón realitate sunt pedepsi˛i cu ani mai mul˛i, dar, dac„ noi stabilim aici c„ acel complice prime∫te din start o pedeaps„ mai mare dec‚t autorul, Ónc„lc„m principiul de care vorbea domnul ministru.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc foarte mult.

A˛i auzit argumentele de o parte ∫i de alta.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat cu 83 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„

- ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Trecem la propunerea legislativ„ privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia.

Domnul senator Frunda, ini˛iatorul.

Domnule pre∫edinte, procedur„.

Domnul senator Frunda fiind Óntr-o delega˛ie oficial„, v„ rug„m s„ am‚na˛i pentru joia viitoare aceast„ propunere legislativ„.

Rog secretariatul tehnic s„-mi comunice care este termenul maxim. Este pe Constitu˛ia veche?

Pe Constitu˛ia veche, da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

De acord.

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„.

Domnule secretar de stat Eftimescu, v„ ascult„m.

Punctul de vedere al Ministerului Justi˛iei...

Sunt prezen˛i ini˛iatorii, domnule pre∫edinte.

Da? Cine sunt? Domnul deputat Eugen Bejinariu, domnul senator Ion Moraru.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Suntem o echip„ mai mare care am elaborat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. M-am Ón˛eles cu domnul deputat Bejinariu ca d‚nsul s„ sus˛in„ la Camera Deputa˛ilor.

Este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„ care vizeaz„ dou„ aspecte. Pe de o parte, modificarea unor prevederi din Legea nr. 24/2000, care vor conduce la eliminarea unor texte actuale privind republicarea actelor normative modificate, care sunt ineficiente ∫i foarte greu de aplicat. Œn partea a doua a propunerii legislative se acomodeaz„ ni∫te texte legislative cu propunerile f„cute.

Men˛ion„m faptul c„ prin aceast„ propunere legislativ„ nu se genereaz„ cheltuieli suplimentare, pentru c„ este vorba numai de devansarea unor termene de republicare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 a unor acte normative modificate care, Ón prezent, nu mai pot fi folosite de c„tre practicieni, av‚nd Ón vedere multitudinea modific„rilor operate.

Œn Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s-au f„cut ni∫te amendamente, cu care noi am fost de acord, ∫i, Ón aceste condi˛ii, v-a∫ ruga, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care are efecte practice benefice.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule senator Popa, v„ rog s„ ne prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte, a∫a cum rezult„ din raport, cu 4 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„ — Óntre cei care au votat Ómpotriv„ m„ aflu ∫i eu ∫i o s„-mi sus˛in opinia de la tribun„ —, s-a adoptat aceast„ ini˛iativ„.

Œn fond — ∫i vreau s„ explic colegilor —, se dore∫te ca orice modificare de act, de lege, de ordonan˛„, de ordin al prefectului s„ fie, de Óndat„, publicat„ la Monitorul Oficial.

A existat p„rerea ministerului — probabil c„ ∫i Guvernul, ast„zi, o va enun˛a —, ∫i anume, c„ acest lucru este imposibil. Solu˛ia actual„ prevede ca Ón acel act Ón care legiuitorul hot„r„∫te republicarea aceast„ republicare s„ se fac„. Republicarea se hot„r„∫te de c„tre legiuitor, Ón principal, acolo unde sunt modific„ri importante Ón lege. Deci urmeaz„ ca dumneavoastr„ s„ hot„r‚˛i.

Raportul este, a∫a cum am ar„tat, de admitere, cu amendamente, Ón sensul c„ s-a renun˛at la prevederile care au fost deja rezolvate prin alte acte anterioare.

Da, mul˛umesc foarte mult. Reprezentantul Guvernului.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Popa.

Domnule pre∫edinte, fiecare din cei care, m„ rog, practic„ o anumit„ meserie, deci lucreaz„ cu legile, ∫tiu c‚t de greu este s„ cau˛i ∫i s„ introduci Ón texte modific„ri Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ai ultima versiune a legii. Exist„ ast„zi societ„˛i care se ocup„ cu aceast„ reactualizare, societ„˛i care transfer„ pe suport electronic aceste date ∫i ajungi foarte u∫or la modific„rile respective. Ceea ce ni se cere este o imposibilitate din punct de vedere nu numai financiar, pentru c„ Ónseamn„ un efort financiar serios, dar, Ón timp, material, nu po˛i s„ realizezi asemenea modific„ri. Dumneavoastr„, care vota˛i legile ˛„rii, ∫ti˛i foarte bine c‚te dintre aceste legi nu au dec‚t un singur articol, sau prorog„ un termen, sau sus˛in o modificare minor„. Dac„ pentru fiecare lege unde exist„ o astfel de modificare minor„ se face o republicare, nemaivorbind la modific„rile succesive la anumite ordonan˛e, Ónseamn„ c„ efectiv nu se poate aplica o lege, iar dac„ legea nu po˛i s„ o aplici, nu are rost s„ o adop˛i. Este o chestiune pe care ∫i ministerul a hot„r‚t-o. Probabil c„ o s„ ajungem, Ón momentul Ón care totul va fi pe suport electronic, la aceast„ situa˛ie. Actualmente, la Monitorul Oficial, cei care ∫tiu ∫i au de publicat, vorbesc de societ„˛ile comerciale, anumite date ∫tiu c‚t se las„ r‚nd sau c‚t trebuie a∫teptat pentru ca s„ se publice.

Deci for˛a noastr„, posibilit„˛ile noastre materiale nu pot face ca aceast„ lege s„ fie pus„ Ón via˛„.

Deci v„ rog foarte mult s„ vota˛i Ómpotriva raportului.

Am Ón˛eles.

Doamna senator Vedina∫.

Numai o secund„, la grup, v„ rog s„ v„ Ón˛elege˛i cu domnul Chelaru, reprezentant de grup.

V„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte, sunt convins c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este bine inten˛ionat„, corespunde unui ideal spre care to˛i dorim s„ ne Óndrept„m, dar avem o activitate de reglementare furibund„ ∫i vom avea Ón continuare, pentru c„ vor veni reglement„rile Uniunii Europene care vor trebui asimilate Ón dreptul intern. R„spunsul nostru este: acum nu este momentul. Consiliul Legislativ a desf„∫urat, Óncep‚nd cu ultimii doi ani, o activitate excep˛ional„ de a monitoriza actele normative care au suferit multiple modific„ri ∫i de a ini˛ia republicarea acestora. Aceasta este maniera Ón acest moment — ∫i m„ refer la Legea societ„˛ilor comerciale, la Legea falimentului —, Óns„ propunerea legislativ„ este extremist„ din punctul acesta de vedere, repet, bine inten˛ionat„, dar foarte greu de pus Ón executare.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

Grupul nostru parlamentar sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege, iar argumentele mi-au fost aduse chiar la Ónceputul pledoariei domnului senator Popa care a m„rturisit, ∫i Ómp„rt„∫esc sentimentul Domniei sale, ∫i ca practician, nu numai ca teoretician al dreptului, c„ este foarte greu s„ lucr„m Ón ziua de ast„zi Ón h„˛i∫ul legislativ, Ón condi˛iile Ón care, de la o lun„ la alta, poate chiar de la o s„pt„m‚na la alta, se modific„ reglement„ri, Ón condi˛iile Ón care ni se Ónt‚mpl„ c‚te o dat„ s„ ro∫im, pentru c„ nu putem s„ urm„rim toat„ aceast„ instabilitate legislativ„, iar proiectul de act normativ propus de colegii no∫tri apreciez c„ ar mai face ordine din acest punct de vedere. Apreciez de asemenea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 c„ nu trebuie s„ facem diferen˛iere Óntre semnifica˛ia modific„rilor. Orice modificare la o lege are aceea∫i valoare juridic„ ca legea, ea face corp comun din lege ∫i este firesc ca legea s„ fie interpretat„ Ón integralitatea ei.

A∫adar, republicarea este un instrument care ne-ar oferi nou„, celor care lucr„m cu legea, tuturor, de altfel, posibilitatea s„ avem reglement„ri care s„ nu ne creeze probleme Ón interpretarea ∫i aplicarea lor. Pentru aceste considerente, grupul nostru parlamentar sus˛ine proiectul de lege.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator ™erban Nicolae.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i grupul nostru sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. Œn fapt, sunt dou„ chestiuni de spus. Republicarea actelor normative care au suferit modific„ri este obligatorie, este un lucru asupra c„ruia nu are rost s„ insist„m. Ceea ce propune, Ón esen˛„, ini˛iatorul sau grupul de ini˛iatori este o urgentare a acestei republic„ri, urgentare impus„ de dinamica modific„rilor aduse actelor normative ∫i care fac ca, Ón prezent, pentru o chestiune, pentru un domeniu de reglementat, s„ avem o jum„tate de bibliotec„ de acte de verificat ∫i care, pentru cei care practic„ dreptul ∫i care lucreaz„ cu legea, Óngreuneaz„ extraordinar de mult desf„∫urarea normal„ a activit„˛ii. Asupra necesit„˛ii republic„rii nu exist„ nici un fel de contradic˛ie, nu exist„ nici un fel de opozi˛ie. Toat„ lumea este de acord. Ini˛iatorii propun o devansare a termenelor, o urgentare a termenelor, f„r„ s„ impun„ ∫i o sanc˛iune. ™i aici este un lucru, iar„∫i, foarte important ∫i pe care ˛in s„-l subliniez. Nu se taie nim„nui capul, dar se cere, ca norm„ de recomandare, ca practica republic„rii s„ se scurteze ca termen, ca noi s„ nu mai fim nevoi˛i s„ c„ut„m, eu ∫tiu, jum„t„˛i de bibliotec„, c‚teodat„, pentru a g„si fiecare modificare adus„ unui act normativ, cu fiecare alt îMonitor Oficial“ ∫i a∫a mai departe.

Œn esen˛„, putem s„ ne impunem ca acest proces legislativ s„ duc„ la o legisla˛ie a Rom‚niei armonizat„, sistematizat„ ∫i simplificat„. Avem c‚teva mii de acte normative Ón vigoare, multe dintre ele pe acela∫i obiect de reglementare, cu mici diferen˛e ∫i cu modific„rile care s-au adus pe parcursul timpului. Proiectul de lege este unul cu un profund caracter pozitiv, vine s„ sprijine utilizarea actelor normative Ón activitatea de zi cu zi a celor care desf„∫oar„ astfel de activit„˛i, de aceea grupul nostru propune votarea acestui proiect de lege, Ón forma Ón care a fost adoptat de comisie, cu precizarea c„ ini˛iatorii au acceptat amendamentele prin care au fost eliminate o serie de prevederi deja reglementate.

Faptul c„ Guvernul a acceptat o bun„ parte dintre prevederile acestui proiect de lege ∫i deja le-a legiferat, ele deja au trecut, inclusiv, prin Parlament, cum ar fi,

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt. Œncheiem aici dezbaterile.

Cu tot respectul, imediat v„ dau cuv‚ntul.

Fac totu∫i o precizare. Din circa 6 tone de lemn reu∫im s„ ob˛inem o ton„ de h‚rtie.

V„ rog s„ reflecta˛i, Ón general.

Are cuv‚ntul ini˛iatorul, domnul senator Moraru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru c„ cei care au luat cuv‚ntul ∫i au sus˛inut ini˛iativa noastr„ legislativ„ au vorbit foarte bine, numai dou„ sau trei lucruri, dac„ Ómi permite˛i.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ m„ disociez de o lejeritate verbal„ a domnului secretar de stat de la Ministerul Justi˛iei care, la un moment dat, a spus c„ nu sus˛ine aceast„ propunere extremist„ a noastr„. Probabil c„ d‚nsul a folosit o licen˛„ poetic„ ∫i da˛i-mi voie s„ m„ disociez de o astfel de formulare.

Œn al doilea r‚nd, argumentele principale care au fost aduse aici sunt urm„toarele:

Ministerul Justi˛iei a invocat aici o activitate a Consiliului Legislativ, afl‚ndu-se Óns„ Ón eroare, Ómi pare r„u c„ trebuie s„ spun acest lucru. Consiliul Legislativ nu are atribu˛ii practice Ón leg„tur„ cu republicarea actelor. El face ni∫te opera˛iuni ajut„toare. Ne prezint„ ni∫te situa˛ii ∫i a∫a mai departe. Republicarea se face pe baza unei norme incluse Ón actul modificat.

Œn al doilea r‚nd, domnul senator Popa a reluat aici o idee, Ón sensul c„ aceast„ republicare ar putea s„ genereze sau ar genera ni∫te cheltuieli suplimentare. Reiau ideea domnului senator ™erban Nicolae, nu este vorba de nici o cheltuial„ suplimentar„, actele normative oricum se republic„, acela∫i cuantum de cheltuieli, e vorba numai de devansarea unor termene.

Acela∫i lucru este valabil ∫i pentru aprecierea dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, p„durile sunt, oricum se taie ca s„ se republice, mai devreme sau mai t‚rziu, actele normative oricum trebuie republicate.

Œn aceste condi˛ii, Ómi spune domnul deputat Bejinariu c„ de exemplu la Ordonan˛a Guvernului nr. 3/1994, p‚n„ Ón anul 2000, sunt 800 de modific„ri. Cred c„ este inutil s„ mai spunem c„ este practic imposibil s„ lucrezi astfel.

Œn aceste condi˛ii, v„ adres„m rug„mintea, Ónc„ o dat„, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Da, domnul secretar de stat.

Doar s„-mi cer scuze pentru termenul impropriu folosit. Am vrut s„ spun excesiv„. Dac„ sunt 800 de modific„ri la un act normativ, trebuiau republicate de 800 de ori. Se poate sus˛ine ∫i argumentul acesta.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i, o singur„ fraz„.

C‚te modific„ri minore, importante, dar ca num„r pu˛ine, au fost aduse Codului de procedur„ penal„? V„ da˛i seama ce ar fi Ónsemnat s„ publici, s„ republici Codul de procedur„ penal„ de fiecare dat„ c‚nd se face o modificare.

Œntr-adev„r, este imposibil de crezut c„ nu sunt, nu numai cheltuieli, dar nici nu avem posibilit„˛ile ca aceast„ tipografie a Monitorului Oficial s„ reziste unui astfel de program de retip„rire, republicare a tuturor legilor.

Domnul senator ™erban Nicoale.

Doar o scurt„ interven˛ie. Totu∫i, tr„im cu speran˛a c„ modific„rile pe care le-am f„cut p‚n„ acum, de 15 ani Óncoace, au fost necesare, dar asta nu Ónseamn„ c„ vom men˛ine ∫i Ón continuare acela∫i ritm. Nu Ónseamn„ c„ vom men˛ine acela∫i ritm de modificare, ∫i a Codului civil, ∫i a Codului penal, a Codurilor de procedur„, Codul muncii, Codul fiscal ∫i a∫a mai departe.

Deci, din punctul nostru de vedere, aceast„ lege care dispune pentru viitor, a∫a cum e normal ∫i cum prevede ∫i Constitu˛ia, va ˛ine cont ∫i de faptul c„ nu vor mai interveni at‚t de multe modific„ri.

Mai mult dec‚t at‚t, vom descuraja astfel tentativele de a face mici modific„ri de c‚te o virgul„ sau c‚te un cuv‚nt atunci c‚nd nu este necesar. A∫a cum s-a subliniat, nu exist„ costuri suplimentare.

™i dac„ s-ar face 800 de modific„ri la un act normativ, poate cei care propun acest lucru, ∫i Guvernul, Ón general, indiferent de perioad„ ∫i indiferent de coloratur„, este principalul ini˛iator legislativ, s-ar g‚ndi, poate, de dou„ ori atunci c‚nd ar face propuneri de modificare. ™i poate le-ar face la pachet ∫i poate c„ nu am face 800 de modific„ri la un act normativ.

Repet, acest proiect de lege nu are nici un fel de Ónc„rc„tur„ politic„. Nu are nici un fel de Ónc„rc„tur„ doctrinar„. Nu are nici un fel de capcan„ de a pune Guvernul sau Monitorul Oficial ori resursele bugetare Ón pericol printr-o suplimentare a cheltuielilor.

Este o opera˛iune pur tehnic„ ∫i care vine Ón sprijinul celor care folosesc actele normative Ón activitatea curent„. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Œn˛eleg c„ nu mai sunt alte interven˛ii.

Stima˛i colegi, la acest raport favorabil avem ∫i un num„r de patru amendamente admise de c„tre comisie.

Dac„ sunt totu∫i interven˛ii pentru aceste amendamente? Nu sunt.

A˛i re˛inut, raportul este favorabil, cu cele patru amendamente. A˛i re˛inut ∫i unele p„reri contrare, inclusiv cele ale Guvernului.

Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Domnule pre∫edinte,

Solicit„m list„ ∫i totodat„ contest„m votul!

List„.

Dac„ contesta˛i votul trebuie s„ ave˛i argumente, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Avem argumente, am mai solicitat liste ∫i la un alt proiect precedent, am constatat c„ vreo 8, 10 persoane nu erau Ón sal„ ∫i au votat cartelele. V„ voi demonstra c„ ∫i Ón acest caz au votat cartelele.

Nu a plecat nimeni din sal„.

V„ rog s„ aduce˛i listele.

Dac„ se constat„ c„ au votat cei care nu sunt prezen˛i, sigur, vom relua votul, dar p‚n„ atunci v„ rog s„ aduce˛i listele.

## Domnule pre∫edinte,

Pe procedur„, am o respectuoas„ rug„minte. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri mai are de sus˛inut la punctul 14 proiectul de Lege pentru declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei.

Dac„ binevoi˛i, este singurul proiect care trebuie sus˛inut de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de Ministerul Justi˛iei, dac„ se poate s„-l lu„m Ón discu˛ie acum.

Punctul 14.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Da, v„ rog.

De acord? Colegii?

Da.

Se refer„ la monumentele istorice. Acesta este da?

Da.

Domnul Onisei, este aici?

Nu.

™i nu vine?

Din p„cate nu avem reprezentant al Guvernului, domnule senator Nicolae Vlad Popa.

Dar este domnul ministru aici.

Dar nu este al domnului ministru, este al domnului Onisei.

Cu toat„ bun„voin˛a, dac„ apare Óntre timp...

Am Ón˛eles.

Trecem la punctul 8, propunerea legislativ„ privind protec˛ia social„ a femeilor casnice.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, v„ rog, domnule senator Ioan Popa Aron, pofti˛i.

Ini˛iatorii sunt?

Domnule senator, v„ rog s„ lua˛i loc.

Avem de-a face cu un raport de respingere. Œl rog pe domnul senator s„ prezinte raportul comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a luat Ón dezbatere ini˛iativa legislativ„ privind protec˛ia social„ a femeilor casnice ∫i Ón unanimitate a adoptat un raport de respingere. Preciz„m, Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt, dezbateri generale?

Nu sunt.

Doamna senator Vedina∫ Verginia, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi,

Grupul nostru parlamentar sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative ∫i ne exprim„m nedumerirea fa˛„ de faptul c„ Guvernul nu sus˛ine o asemenea propunere Ón ciuda faptului c„ ini˛iatorul ei, dup„ ∫tiin˛a noastr„, face parte din coali˛ia aflat„ la guvernare.

O alt„ nedumerire este legat„ de faptul c„ finalitatea acestei reglement„ri este Ón sensul sloganului electoral cu care puterea actual„ a c‚∫tigat alegerile ∫i pe care sper„m c„ Ól are Ón vedere Ón actul de guvernare, ∫i anume îS„ tr„i˛i bine!“.

Dac„ aceasta este finalitatea, noi apreciem c„ reglementarea care ni se propune sluje∫te o asemenea finalitate, pentru c„ ea vizeaz„ protejarea unei categorii foarte importante din societatea noastr„, anume femeile casnice care Óngrijesc copii ∫i care nu mai au o alt„ surs„ de venituri.

Invocarea unor alte reglement„ri prin care se asigur„ diferite forme de ajutor social nu poate fi avut„ Ón vedere, cu at‚t mai mult cu c‚t fie este vorba despre reglement„ri speciale, fie este vorba despre aloca˛ii care, ∫i a∫a cum ∫tim, au un cuantum derizoriu sau alte categorii de ajutor.

Pentru aceste considerente, apreciem modul Ón care este redactat„ reglementarea, care este riguroas„, care vine cu solu˛ii, care creeaz„ mijloacele procedurale ca legea s„ fie pus„ Ón aplicare ∫i v„ propunem s„ sus˛inem aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Pofti˛i, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Ini˛iatorul nu mai sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Óntruc‚t ea creeaz„ discriminare Óntre p„rin˛i, deci Óntre sexe, ∫i pe de alt„ parte trebuie avut Ón vedere faptul c„ o parte din aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este cuprins„ deja Ón unele m„suri ale Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Radu Terinte. Dac„ mai sunt ∫i alte lu„ri de cuv‚nt?

Pe procedur„, v„ rog, domnule pre∫edinte, mai am o interven˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

V„ rog.

Mi se pare o lips„ de seriozitate s„ fim sesiza˛i cu ni∫te reglement„ri, s„ ni se dea cuv‚ntul pe fond, domnule pre∫edinte, dup„ care ini˛iatorul s„ spun„ c„-∫i retrage propunerea legislativ„.

Ar fi fost normal ∫i responsabil s„ fac„ acest lucru Ónainte de a ne exprima noi cuv‚ntul.

Œi rog pe colegii mei s„ manifeste mai mult„ consecven˛„ cu ei Ón∫i∫i atunci c‚nd Ó∫i exercit„ prerogativele de ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

citeasc„ la Ónceputul celei de-a doua pagini ∫i alte nume, nu vreau s„ spun care.

## **Din sal„:**

Autodenun˛!

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

P„i, cu at‚t mai mult!

Stima˛i colegi,

Pe cale de consecin˛„, asta este realitatea, haide˛i s„ nu o discut„m.

Deci vom da votul final luni.

Relu„m votul luni, domnule senator. De acord, da?

## **Din sal„:**

Mul˛umesc foarte mult.

Nu este mai pu˛in adev„rat c„ o astfel de ini˛iativ„ legislativ„ trebuie corelat„ cu sistemul de facilit„˛i pe care-l avem la ora actual„, inclusiv cu impozitul pe venitul minim garantat... Dar, asta este cu totul alt„ poveste...

Trecem la punctul 9, propunerea legislativ„ privind instituirea indemniza˛iei compensatorii pentru membri, cu statut de pensionari, ai uniunilor de creatori, legal constituite ∫i recunoscute ca persoane juridice de utilitate public„ din Rom‚nia.

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i s„ intervin pe procedur„.

Am contestat votul ∫i am solicitat list„ la punctul 7 din ordinea de zi.

V„ prezint c‚˛iva colegi care nu au fost ast„zi Ón sal„, ast„zi nu au ie∫it din sal„. Sunt de acord c„ Ón alte zile ale acestui an au ie∫it din sal„.

Domnul senator Cintez„ Mircea, doamna senator Norica Nicolai, domnul senator Radu Mircea Berceanu, domnul senator Blaga Vasile ∫i mai pot continua.

Deci, ca atare, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ relua˛i votul. Dac„ este posibil, ast„zi, sau, dac„ aprecia˛i, la o alt„ dat„, s„pt„m‚na viitoare, c‚nd s„ fie prezen˛i ∫i colegii absen˛i care ∫i-au l„sat cartelele Ón grija altor colegi cinsti˛i.

V„ rog, domnul senator Puiu Ha∫otti.

Colegul nostru, domnul senator Gheorghe Funar, este un om extrem de obiectiv, eu cel pu˛in a∫a Ól cunosc, numai c„ trebuia s„ dea ∫i o foaie Ónapoi sau s„

Da.

Continu„m, suntem la propunerea legislativ„ privind instituirea indemniza˛iei compensatorii, am precizat deja. Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ este aici? Domnul Zamfir Dumitrescu este?

Nu.

Avem tot un raport de respingere.

Domnule senator Ioan Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Nu putem sta dup„ colegii deputa˛i dac„ nu vin s„-∫i sus˛in„ ini˛iativele.

V„ rog s„ prezenta˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond cu examinarea ∫i Óntocmirea unui raport privind propunerea legislativ„, comisia a dezb„tut Ón prezen˛a ini˛iatorului, a domnului deputat Zamfir Dumitrescu, acest proiect, aceast„ ini˛iativ„, ∫i cu majoritate de voturi a Óntocmit un raport de respingere.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, Lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Domnul senator Adrian P„unescu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Este unul dintre capitolele cele mai sensibile ale legisla˛iei rom‚ne∫ti ∫i cred c„ ini˛iatorul, baz‚ndu-se pe cererea justificat„ a c‚torva sute de arti∫ti afla˛i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 aceast„ situa˛ie, a avut o inten˛ie bun„ ∫i a propus un act legislativ serios ∫i Óntemeiat pe dreptate.

Arti∫tii care s-ar bucura de acest demers, dac„ el ar fi aprobat de noi, sunt oameni care au luminat via˛a acestui popor, decenii ∫i decenii, f„r„ a se g‚ndi, atunci, c„ ar putea deveni victime ale malaxorului formal pentru strunirea c„ruia mai degrab„ func˛ionarii din veacul acela trebuiau s„-∫i g„seasc„ timp ∫i Ón˛elepciune ca s„-l fac„ s„ mearg„ Ón favoarea arti∫tilor.

™i noi am dat un aviz acestui proiect ∫i cred c„ el vine Ón continuarea unei ini˛iative pe care eu am avut-o Ón urm„ cu ani ∫i pentru care, de∫i nu a ac˛ionat imediat, fiind Óncetinit„ de obsesia Executivului N„stase c„ s-ar consuma bani prea mul˛i pentru indemniza˛ia de merit, am g„sit, totu∫i, dup„ un timp ∫i dup„ ce am perseverat, Ón˛elegere la Guvernul N„stase, ∫i ast„zi exist„ pentru mari arti∫ti ai Rom‚niei, pentru mari oameni de ∫tiin˛„, pentru mari sportivi ai Rom‚niei indemniza˛ia de merit care le asigur„ o b„tr‚ne˛e mai pu˛in Óntunecoas„ ∫i mai lini∫tit„.

Este un fapt care s-a petrecut, spre cinstea acelui Guvern, repet, cu care eu am avut confrunt„ri ∫i aici, Ón Senat. Sunt c‚teva ocazii Ón care m-am dus la microfonul central ∫i am cerut dreptate ∫i am cerut aten˛ie, ∫i am cerut sensibilitate pentru acei mari arti∫ti, pentru acei mari oameni de ∫tiin˛„ care nu sunt obliga˛i s„ tr„iasc„ Ón mizerie, Óntr-o ˛ar„ pentru a c„rei glorie ∫i-au tr„it via˛a.

Fac ∫i acum exact acelea∫i lucruri, f„r„ deosebire de partid, ca s„ zic a∫a, ∫i Ói rog pe colegii care se afl„ acum, pentru at‚ta timp c‚t se afl„, la putere s„ manifeste sensibilitate fa˛„ de ace∫ti numero∫i arti∫ti, at‚t de singuri ∫i s„raci la b„tr‚ne˛e.

Nu ar fi pu˛in lucru dac„ societatea rom‚neasc„ s-ar apleca asupra acestei cauze.

Este via˛a a numero∫i oameni care au f„cut gloria Rom‚niei. Oameni care, a∫a cum v„ spuneam, au dat milioanelor de rom‚ni c‚te o clip„ mai frumoas„ dec‚t celelalte. A∫a c„ eu cred c„ statul rom‚n poate descoperi ∫i poate disponibiliza pentru ei ni∫te resurse care nu sunt mari. Ceea ce e cuprins Ón acest proiect e inferior, ca standard, reglement„rii privind indemniza˛ia de merit ∫i putem s„ ie∫im cu fa˛a curat„ ∫i cu sentimentul datoriei Ómplinite, fa˛„ de ace∫ti arti∫ti, din aceast„ Óncle∫tare cu s„r„cia. Eu Ói invit pe to˛i colegii s„ aib„ Ón˛elegere fa˛„ de cei mai pu˛in ferici˛i dec‚t d‚n∫ii, fa˛„ de cei mai tri∫ti dec‚t noi.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Doamna senator Paula Iv„nescu.

Œmi pare r„u c„ nu am elocin˛a domnului senator coleg P„unescu, dar, fiind inginer, doresc s„ cobor‚m Ón planul realit„˛ii ∫i trebuie s„ ne aducem aminte c„ ace∫ti pensionari apar˛in‚nd uniunilor de crea˛ie au fost cuprin∫i

Ón sistemul public de pensii, acum c‚˛iva ani, f„r„ s„ fi contribuit niciodat„. Deci societatea a putut s„ fac„ at‚t pentru ei: s„-i cuprind„ Ón sistemul public de pensii ∫i s„ primeasc„ o pensie, mare sau mic„, asta depinde ∫i de nivelul societ„˛ii. Ceea ce propune domnul deputat, ini˛iatorul acestei legi, este instituirea unei pensii de serviciu egal„ cu 50 % din pensie. Dar c‚˛i pensionari din Rom‚nia nu ar avea nevoie de o suplimentare? Este foarte bun„ indemniza˛ia de merit, poate trebuie s„ ne g‚ndim la ni∫te forme pe care uniunile de crea˛ie s„ le asigure sub form„ de ajutoare, pentru c„ probabil nu to˛i au nevoie de aceast„ pensie de serviciu. Haide˛i s„ Óncerc„m s„ facem discrimin„ri pozitive, a∫a cum s-a f„cut cu indemniza˛ia de merit, ceea ce este un lucru extraordinar de bun, dar s„ ne g‚ndim ∫i la ceilal˛i ∫i s„ p„str„m un echilibru, mai ales c„ sistemul acesta de pensii, sistemul de asigur„ri sociale, este Ón halul Ón care este.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Grupul nostru parlamentar sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i l-am admirat pe maestrul P„unescu pentru argumentele pe care le-a adus.

M-a provocat la microfon interven˛ia doamnei senator Paula Iv„nescu, Ón leg„tur„ cu cuantumul pensiei ∫i grija pentru unele categorii de pensionari.

Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ fac trimitere la o lege special„, ∫i poate doamna Paula Iv„nescu revine la microfon s„-∫i reconsidere punctul de vedere. Este vorba de indemniza˛iile acordate magistra˛ilor Ónainte de pensionare. Ei beneficiaz„ de 7 ori, Ónmul˛ind cu 7, totalul c‚∫tigurilor brute din ultima lun„ de activitate, care este de regul„ Óntre 80 ∫i 100 milioane lei.

Deci undeva spre 700 milioane lei. Iar Ón momentul pension„rii beneficiaz„ de 80% din ultimul c‚∫tig brut din ultima lun„. Dac„ c‚∫tigul este de 100 milioane lei, 80 milioane lei este pensia. E bine c„ au at‚t. Dar trebuie s„ ne g‚ndim ∫i la cei care fac obiectul acestei legi ∫i s„ constat„m c„ nu sunt bani, ∫i se pare c„ este aproape de colaps sistemul de pensii, datorit„ guvern„rii actuale.

Mul˛umesc.

Doamna senator Paula Iv„nescu, drept la replic„. Ave˛i dou„ minute.

Da. S„ ∫ti˛i, domnule senator, c„ eu nu am fost de acord cu acest sistem de pensionare al magistra˛ilor. Eu, ca persoan„. Chiar am votat contra acestor excep˛ii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 la regul„, mai ales c„ to˛i contribuim ∫i, pe m„sura contribu˛iei, trebuie s„ ∫i primim la retragere ceea ce am pl„tit o via˛„ Óntreag„. Dar aceast„ legisla˛ie este Ón func˛iune, trebuie s„ o respect„m, ∫i sistemul de pensii este Ón aceast„ situa˛ie nu din cauza a 4, 5 luni de guvernare a Guvernului T„riceanu. Are hibe de mult ∫i este bine s„ nu arunc„m vina unii pe al˛ii, pentru c„ ∫tim ce situa˛ii au fost, Óncep‚nd din anii ’90, cu pension„ri anticipate ∫i a∫a mai departe. Deci vina este, de fapt, c„ acest sistem de pensii, acest sistem de asigur„ri sociale nu asigur„ bani suficien˛i pentru pensii, pentru c„ nu avem destui contribuabili. S„ punem economia s„ mearg„, s„ avem contribu˛ii multe ∫i Ónsemnate ∫i o s„ vede˛i c„ ∫i pensionarii o s„ tr„iasc„ altfel.

Doamna senator Rodica St„noiu, dup„ care domnul senator Puiu Ha∫otti....

Din p„cate, vocea celor care pierd Óntotdeauna o auzim, vocea celor care c‚∫tig„ nu o auzim, s„ zic„ mersi justi˛iei, mi s-a f„cut dreptate.

Am Ón˛eles. Domnul senator Puiu Ha∫otti.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu numai domnul senator Adrian P„unescu ∫i doamna senator Paula Iv„nescu au avut dreptate. A avut dreptate ∫i domnul senator Gheorghe Funar, ∫i doamna senator Rodica St„noiu, ∫i poate voi avea ∫i eu, poate.

Pu˛in probabil, dar, poate.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu a∫ vrea, d‚nd dreptate ambelor p„r˛i, s„ ajungem la o celebr„ poveste. A∫a cum spunea domnul senator Adrian P„unescu, ∫i Ói sus˛in punctul de vedere, sunt categorii sociale, s„ zicem, de∫i cuv‚ntul poate nu este cel mai potrivit, dar vorbind de pensii Ól plas„m aici, pentru care Ón fiecare ˛ar„ suportarea lor este un lux pe care trebuie s„ ni-l permitem. Ei nu pot fi judeca˛i cu aceea∫i m„sur„ ∫i aici discriminarea pozitiv„, pentru cei care se afl„ Ón sfera crea˛iei, este necesar„ ∫i este un lux pe care fiecare ˛ar„ trebuie s„-l Óncurajeze. Pe de alt„ parte, o na˛ie prin ce tr„ie∫te, prin ce merge Ón istorie? Prin ace∫ti oameni, de care ne bucur„m cu to˛ii pe moment, dar tr„im ∫i Ón viitor tot prin ei. Pe de alt„ parte, exemplul cu justi˛ia este complet nedrept ∫i Ól situ„m pe alt plan.

Justi˛ia, stimat„ coleg„, este una dintre structurile care aduce la bugetul statului enorm, enorm. Nici nu este pl„tit„, dac„ ar fi s„ facem o socoteal„, prin ceea ce aduce, ca bani, doamn„, ca bani, pentru c„ aceste lucruri nu se ∫tiu ∫i nu au fost niciodat„ cuantificate. Sistemul de justi˛ie Ón ansamblu aduce venituri extrem de importante la bugetul statului. ™i atunci, acolo lucrurile se pun...

Numai c„, din p„cate, sunt din buzunarele oamenilor.

Asta este cu totul altceva, din p„cate. Din p„cate, pentru cei care pierd...

Am Ón˛eles.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

## V„ mul˛umesc.

A˛i avut ∫i dumneavoastr„ dreptate, c‚nd a˛i completat-o pe doamna senator...

E a∫a mult„ dreptate Ón Senat, Ónc‚t m„ cutremur eu, de data asta. (S _e amuz„.)_

Stima˛i colegi, sigur c„ arti∫tii sunt cei care men˛in patrimoniul cultural, con∫tiin˛a na˛ional„, dar nu numai ei au aceste pensii foarte mici. Cercet„torii de la institutele Academiei Rom‚ne au pensii ∫i mai mici. Muzeografii, bibliotecarii au pensii ∫i mai mici. Un artist — ∫i munca unui artist da˛i-mi voie s„ o apreciez la fel ca ∫i dumneavoastr„, Óntr-un mod deosebit —, un artist, spuneam, cum, necum, mai prime∫te de la prim„rie un spa˛iu, mai vinde o lucrare, dar sunt multe alte categorii, stima˛i colegi, care au pensii la fel de mici. Nu ∫tiu dac„ magistra˛ii au pensii prea mari, cum spunea o coleg„, sau pensii prea mici, cum spunea o alt„ coleg„. Œmi e team„, totu∫i, c„ Ón compara˛ie, Ón compara˛ie, doamna senator, cu celelalte categorii...

## **Doamna Mihaela Rodica St„noiu**

**:**

Eu nu am spus c„ sunt prea mici.

...Ón compara˛ie cu celelalte categorii sociale au un pic cam mari ∫i o serie de avantaje care poate se justific„, poate nu se justific„. Am venit Óns„ Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ cere, stima˛i colegi, s„ nu facem ni∫te discrimin„ri care nu Ó∫i au rostul. Dac„ tot vorbim de zona aceasta a culturii, v-am invocat, v-am ar„tat aici pensiile pe care le au ∫i al˛i oameni de cultur„, pentru c„ arti∫tii sunt ni∫te oameni de cultur„ de vreme ce contribuie la patrimoniul nostru identitar ∫i cultural.

Domnule pre∫edinte, justi˛ia e judecat„ Óntr-un anumit mod. Sunt 50% care pierd ∫i 50% care c‚∫tig„ Ón justi˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 ## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Mi s-a pronun˛at de dou„ ori numele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da. Ave˛i dou„ minute drept la replic„. V„ rog.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

V-am elogiat.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Am s„ r„spund printr-o parabol„. Œntr-un loc din Spania, un toreador lupta cu taurul ∫i se ferea, fire∫te, s„ fie str„puns. ™i un spectator, de sus, a strigat la un moment dat: îLupt„, Manolete, c„ de aia te-am pl„tit.“ ™i atunci Manolo Sanchez a Óncetat lupta, iar taurul l-a str„puns. Eu vreau s„ fac precizarea c„ nu din cauza taurului a murit Manolo Sanchez, zis Manolete, ci din cauza...

Iat„, ce Ónseamn„ un toreador printre noi, cum Ó∫i aminte∫te colegul Solcanu luptele cu taurii...

…, el a murit de sila a ceea ce Ói strigase acel om care nu Ól Ón˛elegea. A∫ vrea s„ nu fim Ón aceast„ situa˛ie. S„ nu-i mai omor‚m o dat„ pe ace∫ti arti∫ti care ∫i a∫a tr„iesc cumplit sentimentul c„ nu mai sunt necesari cum au fost Ón zilele ∫i nop˛ile vie˛ii noastre. V„ rog mult de tot, nu v„ mai g‚ndi˛i la acele 2.500.000—3.000.000 lei pe care i-ar primi fiecare dintre ace∫ti arti∫ti. Œnc„ o dat„ v„ spun. E ∫i ru∫inos ca, dup„ ce un Guvern al Rom‚niei, acum doi ani, a putut da 8—9.000.000 lei unor arti∫ti, cu adev„rat mari nume ale spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, s„ fim at‚t de sec„tui˛i acum Ónc‚t s„ nu putem da o a patra parte din ceea ce a reu∫it acel Guvern. Nu mi-a fost foarte lesnicioas„ calea de a m„ bate cu iner˛iile din acea vreme, dar v„d c„ iner˛iile dumneavoastr„ sunt ∫i mai mari.

Mul˛umesc.

Da, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc. Dou„ minute a˛i avut.

Domnule pre∫edinte, exist„ o vorb„: îOpri˛i uneori Expresul Ón plin c‚mp.“ Eu merg cu toat„ viteza ∫i dumneavoastr„ trage˛i semnalul de alarm„.

Din c‚nd Ón c‚nd mai este nevoie s„ face˛i ∫i c‚te o pauz„.

O s„ v„ reclam ∫efului de gar„.

Da.

Rog pe domnii colegi din sectorul puterii s„ nu se scumpeasc„ la t„r‚˛e. V„ rog eu mult, ˛ine˛i la ideea de Manolo Sanchez.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Claudiu T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Am impresia c„ Óncepem s„ glis„m pe t„r‚mul compara˛iilor. C„ o anumit„ categorie de salaria˛i c‚∫tig„ at‚t ∫i au pensii at‚t, al˛ii, altfel ∫i a∫a mai departe. Dar noi dezbatem acum o chestiune legat„ de creatori, de cei care, dac„ ne g‚ndim bine, au un mare aport Ón crearea unei st„ri culturale a popula˛iei ∫i a ˛„rii noastre. Cred c„ f„r„ ace∫tia cultura rom‚neasc„ ar fi poate Óntr-un impas. Nu ne g‚ndim c„ ei sunt oamenii care au avut curajul s„ nu se angajeze strungari, frezori, avoca˛i, doctori, ci s„ r„m‚n„ acas„ ∫i s„ lucreze dup„ inspira˛ia lor, dup„ modul Ón care ei g‚ndesc. Este momentul s„ g‚ndim ∫i noi c„ ace∫ti oameni nu trebuie neap„rat s„ sf‚r∫easc„ Ón mizerie. Cred c„ acest lucru s-a Ónt‚mplat, se Ónt‚mpl„ acum ∫i se va Ónt‚mpla... Eu nu cred c„ aceste sume nu pot fi acoperite doar pentru motivul c„ ace∫tia au o f„r‚m„ de pensie... Unii dintre ei vreau s„ v„ spun c„ nici m„car nu o au. Cei care nu au avut undeva o activitate cu carte de munc„ nu au avut posibilitatea s„ aib„ aceast„ pensie.

™i v„ spun precis, v„d c„ sunt oameni care se agit„ ∫i nu cred. Eu sunt scriitor ∫i ziarist ∫i am colegi care trag m‚˛a de coad„. ™i trag m‚˛a de coad„ pentru c„ o poezie se pl„te∫te c‚t o gustare la McDonald’s ∫i o schi˛„ se pl„te∫te, m„ rog, c‚t o c„l„torie de aici p‚n„ la Ploie∫ti, cu trenul, la clasa a II-a.

Eu v-a∫ ruga s„ v„ g‚ndi˛i bine la acest lucru. La urma urmei, dezbatem situa˛ia acestor oameni, s„ ne g‚ndim c„ este o categorie de oameni care nu este format„ dintr-un num„r cov‚r∫itor, care s„ aduc„ economia ˛„rii Ón impas. A∫a c„, v„ rog, g‚ndi˛i-v„ c„ ei sunt cei care reu∫esc s„ lumineze pu˛in, Óncep‚nd de la copiii no∫tri, de la nepo˛ii no∫tri ∫i poate p‚n„ la cei cu barb„ alb„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Domnul senator Eugen Mih„escu.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ spun c„ pensiile arti∫tilor, ale scriitorilor, de 1.500.000 lei ∫i mai jos, la ora actual„, sunt o ru∫ine. M„ g‚ndesc la viitoarea expozi˛ie de la Vene˛ia, Ón vara asta. Unul dintre cei mai mari pictori pe care Ói avem moare Ón mizerie pe un pat de spital. Vom alerga dup„ operele lui exact cum am alergat dup„ operele lui Br‚ncu∫i. Este Aurel Cojan. I-am propus doamnei Mona Octavia Musc„, ministrul culturii ∫i cutelor, o expozi˛ie, s„ fac„ o expozi˛ie retrospectiv„ Aurel Cojan. A f„cut o comisie doamna ministru Mona Octavia Musc„. Comisia a stabilit — ∫i de-asta m„ g‚ndesc c„ e o leg„tur„ cu pensiile — o expozi˛ie a unui domn Knorr, care tr„ie∫te Ón Germania, a∫a cum Aurel Cojan tr„ie∫te Ón Fran˛a.. Am f„cut tot ce am putut ca s„ se Óntoarc„ Ón ˛ar„, a fost invitat de domnul ministru R„zvan Emil Theodorescu, pentru o s„pt„m‚n„, iar apoi urcat Ón avion cu for˛a ∫i trimis Ónapoi la Paris... Probabil, s-a pus problema pensiei, locuin˛ei ∫i atelierului.

Ce expunem noi, peste dou„ luni de zile, la Bienala de la Vene˛ia?

Vreo 20 de etichete, ∫i pere˛ii sunt goi, adic„ numai etichetele explicative ale unor lucr„ri care nu exist„. Mie mi se pare c„ pensiile arti∫tilor sunt la fel de inexistente ca ∫i expozi˛ia Rom‚niei Óntr-un pavilion gol, cu 25 de etichete ale unui domn Knorr. V„ promit c„ am s„ m„ duc la Vene˛ia ∫i am s„ lipesc pe pere˛ii expozi˛iei pachete cu sup„ Knorr.

Face˛i ceva pentru pensii, pentru c„ s-au dat, hai s„ spunem, ni∫te indemniza˛ii unei elite. Acolo s-a mers foarte repede. M„ Óntreb: secretarul Uniunii Arti∫tilor Plastici sau pre∫edintele, cum se cheam„ acum, care era Ón conducerea P.S.D., de ce nu s-a ocupat de pensii?

V„ cer foarte mult s„ facem ceva pentru scriitori, pentru arti∫ti, care mor de foame?! Nu este vorba numai de ateliere, dar ∫i atelierele le pierd, pentru c„ au venit proprietarii ∫i le iau Ónapoi. Deci trebuie f„cut ceva pentru pensii, nu numai pentru o elit„ la Academie.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Mihail Lupoi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu vin dintr-o profesiune de medie, adic„ suntem jum„tate tehnicieni, jum„tate arti∫ti, m„ rog, eu fac parte din tagma tehnicienilor Ón meseria mea, dar totu∫i pot s„ m„ obiectivez vizavi de ambele tabere. Dintotdeauna, arti∫tii au tr„it din Ómprumuturi de la a∫a-zisele uniuni de crea˛ie, Óntotdeauna îBoema“ a fost c‚ntat„ chiar ∫i Ón

operele lor, deci nu este o situa˛ie nou„ care ˛ine de regimul Popescu-T„riceanu sau de regimul postdecembrist, ci ˛ine, Ón general, de modul de via˛„ ∫i de afirmare a unui artist. Valoarea artistului o d„ opera lui care are valoare de pia˛„. De aceea pictorii rom‚ni sunt mai pre˛ui˛i dec‚t pictorii str„ini celebri Ón Rom‚nia, pentru c„ au valoare de pia˛„. Scriitori celebri, Ón via˛„, scriu Ón ziare ca s„-∫i c‚∫tige existen˛a.

M„ Óndoiesc c„ domnul senator Eugen Mih„escu a fost sponsorizat de Guvernul american sau francez. D‚nsul a tr„it din desenele pe care le f„cea Ón cotidienele respective, deci Ó∫i c‚∫tiga existen˛a cu arta d‚nsului ∫i e cunoscut ∫i apreciat pentru asta.

A∫adar, Óntr-un sistem Ón care statul... Aici este o chestiune politic„, Ón final ∫i la urma urmei. Ori suntem o societate care Ói asist„ pe arti∫ti, ∫i cine hot„r„∫te c‚t de artist e cineva, sau suntem o societate capitalist„ ∫i, Ón final ∫i la urma urmei, oamenii tr„iesc din ceea ce produc, cum se Ónt‚mpl„, de altfel, ∫i Ón ˛„rile occidentale. Asta este problema, nu c„ arti∫tii nu merit„. BineÓn˛eles c„ merit„, pentru c„ de aceea s-au dat milioane ∫i cele mai mari sume la o licita˛ie s-au dat pe tablouri, ∫i nu pe ma∫ini.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Cred c„ e suficient pentru a ne opri aici.

Un drept la replic„ pentru domnul senator Eugen Mih„escu.

Ave˛i un minut. V„ rog, domnule senator Eugen Mih„escu.

Vreau s„ v„ spun un lucru: au fost arti∫ti mari care au pl„tit ∫i ei cu opera lor. Pe pere˛ii g„rilor, teatrelor, se g„sesc lucr„ri ∫i Ón ziua de ast„zi ale unor oameni care mor de foame. Deci, Óntr-un fel, noi cu to˛ii am pl„tit aici, Ón Rom‚nia, prin arta noastr„ ∫i prin renumele Rom‚niei Ón arta noastr„. Eu, c‚nd desenam la îNew York Times“ sau aveam expozi˛ii, pentru c„ am tr„it ∫i din v‚nzarea de desene, nu era numele Mih„escu, ci era numele Rom‚niei. N-am spus niciodat„ c„ sunt american ∫i am r„mas totdeauna un rom‚n. A mai venit un rom‚n.

A∫adar, mai exist„ o greutate specific„. Br‚ncu∫i, indiferent c„ a murit francez, a fost rom‚n. Aceast„ calitate a noastr„, a arti∫tilor rom‚ni, nu intr„ ∫i ea Ón considera˛ie la o pensie onorabil„, m„car — cum s„ spun — un minimum, pentru ca s„ poat„ tr„i?

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am audiat toate aceste lu„ri de cuv‚nt pro sau contra. Deci suntem Ón fa˛a unei propuneri legislative pentru care exist„ un raport de respingere, elaborat de c„tre Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Sunt obligat s„

Deci propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

Sigur, va merge la Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„.

Nu am avut amendamente. Implicit, este adoptat„ ∫i legea care va merge la Camera Deputa˛ilor, care este Camer„ decizional„.

Trecem la punctul 10, propunerea legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie. Ast„zi suntem Ón ziua Ón care d„m pensii.

Ini˛iatorul, domnul senator Gheorghe Funar, da? Sunt mai mul˛i ini˛iatori, unul dintre ini˛iatori.

V„ ascult„m, domnule senator Gheorghe Funar.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Un grup de 10 senatori ai Partidului Popular Rom‚nia Mare v„ supune aten˛iei aceast„ propunere legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie, ea reprezent‚nd 75% din salariul minim brut pe economie.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi, ini˛iatorii, am pornit de la Programul de guvernare 2005—2008 ∫i dorim s„ sus˛inem materializarea Programului de guvernare. Am citit cu interes acest program ∫i subliniez doar una dintre ideile pe care le-am g„sit Ón Capitolul VII — Politica de protec˛ie social„: îO prioritate a Guvernului o reprezint„ Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice.“

Pentru atingerea obiectivelor din Programul de guvernare ∫i pentru a-i ajuta pe pensionarii care supravie˛uiesc la limita s„r„ciei, cu pensii foarte mici, s„ tr„iasc„ mai bine, supunem Parlamentului o ini˛iativ„ legislativ„ viz‚nd introducerea acestei pensii minime pe economie.

Pensionarii care, Ón prezent, au o pensie mai mic„ dec‚t pensia minim„ pe economie vor beneficia, de la intrarea Ón vigoare a acestei legi, de pensia minim„ pe economie. Diferen˛a dintre nivelul pensiei actuale ∫i pensia minim„ pe economie se va suporta din bugetul asigur„rilor sociale.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ precizez faptul c„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene au fost elaborate dou„ regulamente: un Regulament al Consiliului Europei, cu nr. 1.401/1971,

privind aplicarea regimurilor de securitate social„ ale salaria˛ilor, lucr„torilor independen˛i ∫i membrilor de familie ai acestora care se deplaseaz„ Ón comunitate ∫i un Regulament al Consiliului Europei, cu nr. 574/1972, privind procedura de implementare a Regulamentului nr. 1.401/1971.

Stabilirea ∫i garantarea unui nivel minim al pensiei nu reprezint„ o obliga˛ie Ónscris„ Óntr-o reglementare a Uniunii Europene Ón sarcina statelor membre, ci o m„sur„ de politic„ social„ na˛ional„.

Din prevederile celor dou„ regulamente men˛ionate anterior rezult„ doar necesitatea acord„rii pensiei minime prev„zute de legisla˛ia unui stat membru.

## Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a luat Ón dezbatere ini˛iativa legislativ„ a Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a primit aviz de respingere din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i aviz de respingere din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

De asemenea, Consiliul Economic ∫i Social, prin adresa pe care ne-a Ónaintat-o, avizeaz„ negativ aceast„ propunere legislativ„.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a cerut informa˛ii suplimentare, fi∫a financiar„ de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, fi∫„ din care rezult„ c„ influen˛ele bugetare se estimeaz„, undeva, la 23.543.000.000 lei anual, Óncep‚nd cu anul 2006.

Drept pentru care, membrii Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au hot„r‚t, prin vot, s„ adopte un raport de respingere, pe care Ól supun, spre dezbatere ∫i aprobare, plenului Senatului.

- Men˛ion„m c„ legea are caracter organic. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Paul P„curaru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Argumentele expuse Ón raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au reliefat par˛ial de ce acest proiect de lege este inadmisibil. Pe fond, el este inadmisibil, pentru c„ el Óncalc„ regula nr. 1 a sistemelor publice de pensii — principiul contributivit„˛ii. Este cunoscut de c„tre toat„ lumea c„ sistemele publice Ón toate ˛„rile — Rom‚nia, evident, nu face excep˛ie — se bazeaz„ pe contributivitate, adic„ cu c‚t ai o contribu˛ie, Ón fond, mai mare, cu at‚t ∫i pensia, cumulat„ Ón timp, este mai mare.

Legea nr. 3/1977 nu ignora acest principiu ∫i, cu at‚t mai pu˛in, acest principiu nu este ignorat de Legea nr. 19/2000, care a fost sus˛inut„, la momentul adopt„rii sale, de toate grupurile parlamentare.

Deci dincolo de deficitul bugetar, care ar surveni ca urmare a aprob„rii legii, a∫adar, dincolo de acest deficit este Ónc„lcarea flagrant„ a unui principiu pe care este bazat Óntreg sistemul public de pensii.

Din punctul nostru de vedere, legea este inadmisibil„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, pofti˛i, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi,

Suntem Ón prezen˛a unui proiect foarte generos ∫i legitim. Sigur, Óns„, c„ el are unele imperfec˛iuni, pe care cred c„… Din p„cate, colegii din comisia de resort s-au gr„bit cu acest raport, nepun‚nd Ón discu˛ie dou„ probleme esen˛iale pentru buna desf„∫urare a analizei acestui proiect. Prima: evident c„ nu din sistemul de asigur„ri sociale trebuie sus˛inut„ pensia minim„, ci din bugetul statului ∫i o s„ m„ explic imediat. Evident c„ Óntr-un sistem contributiv — ∫i colegul Paul P„curaru are perfect„ dreptate — modul de calcul al pensiei se face Ón raport cu stagiul de cotizare ∫i cu punctajul, a∫a cum prevede Legea nr. 19/2000. Œn sistemele de drept pentru care pensia se stabile∫te ∫i are ca surs„ de finan˛are primar„ bugetul statului, de pild„, sistemul englezesc, care merge pe a∫a-numitul _rate flat_ , adic„ o sum„ minim„ acordat„ oric„rei persoane care nu mai este Ón situa˛ia de a putea s„-∫i procure venituri prin munca ei, acest nivel minim de venit se asigur„ din bugetul statului, ∫i nu din contribu˛ie.

Œn al doilea r‚nd, care este a doua imperfec˛iune a acestui proiect de lege? Anume aceea c„ trimite la legisla˛ia european„ Óntr-un mod care nu are leg„tur„ cu nici un argument legislativ european. Aici s-a invocat Regulamentul 1.408, care vizeaz„ o alt„ problem„, vizeaz„ transferul de presta˛ii de asigur„ri sociale pentru lucr„torii migran˛i.

Domnule Funar, este cu totul altceva acolo. Acolo este vorba de recunoa∫terea reciproc„ a perioadelor de cotizare pentru un muncitor care lucreaz„ Ón mai multe ˛„ri ale Uniunii Europene, deci e cu totul alt subiect. Ce vreau s„ spun prin asta? C„ eu cred c„ Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s-a gr„bit. Nu avem prezen˛i nici pe reprezentan˛ii Ministerului Muncii, cum ar fi fost normal. Repet, ideea este generoas„. Problema pensionarilor este grav„ ∫i cum bine s-a spus ea nu este de ast„zi, nu este de ieri, este din 1990 ∫i are cauze multiple: de la gre∫eli de politici sociale, p‚n„ la nefericiri economice. Deci are un complex de cauze. P„rerea mea, ∫i-mi permit s„ spun ca specialist Ón acest domeniu, este s„ cerem retrimiterea acestei propuneri la comisie, s„ nu ne gr„bim prin a o solu˛iona, s„ zic, u∫or superficial, pentru c„ ea poate s„ constituie un germene important pentru punerea Ón practic„ a unui nivel minim al pensiei, dar at‚t din punct de vedere al resurselor de sus˛inere a acestui cuantum minim, c‚t ∫i din punctul de vedere al raport„rii cuantumului minim, pentru c„, domnule senator Funar, cei care au un asemenea sistem de stabilire a unui nivel minim al pensiei, indiferent de contribu˛ie, exist„ asemenea sisteme, au sume fixe. Ele nu sunt un procent dintr-un alt reper de venit, cum este salariul minim brut pe economie. A∫a Ónc‚t, dac„ vrem s„ fim cu acurate˛e Ón solu˛ie, genero∫i sau, Ón orice caz, nu genero∫i, ci preocupa˛i de situa˛ia pensionarilor, propun Óntregului Senat s„ retrimitem aceast„ propunere, s„ avem o discu˛ie mult mai serioas„ Ón privin˛a aliniamentelor ei ∫i de sus˛inere financiar„, ∫i de ordine conceptual„, pentru c„, repet, ideea este foarte bun„, numai c„ ea trebuie fundamentat„ mult mai bine.

Nimeni nu v„ opre∫te ca Ómpreun„ s„ face˛i o alt„ ini˛iativ„ legislativ„. Am Ón˛eles toat„ argumenta˛ia dumneavoastr„ Ón care spune˛i: îDomnule, ideea este generoas„, haide˛i s„ construim ceva pe un model existent, practicat.“ Se poate face o ini˛iativ„ legislativ„ Ón aceast„ direc˛ie.

Da, domnul pre∫edinte Aron Popa.

## Domnule pre∫edinte,

Nu suntem de acord cu faptul c„ noi am tratat cu u∫urin˛„ acest proiect de lege. Noi am discutat Ón prezen˛a ministerului, pe un proiect de lege pe care l-am primit. La art. 3 ini˛iatorul face trimitere la faptul c„ aceste fonduri se asigur„ dintr-o rectificare a bugetului asigur„rilor sociale, nici pe departe de la bugetul de stat, ∫i face trimitere la completarea surselor din credite externe. De asemenea, cuantumul pe care-l stabile∫te ini˛iatorul este de 75% din salariul minim brut pe economie. Dumneavoastr„ f„cea˛i trimitere la legisla˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 european„ cu o sum„ fix„. Œn aceste condi˛ii, noi consider„m c„ plenul poate respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, iar ini˛iatorul sau oricine altcineva dore∫te s„ fac„ acest lucru s„ revin„ cu o propunere ∫i o ini˛iativ„ legislativ„ pe care o vom lua Ón dezbatere la comisie ∫i vom da un raport, aplec‚ndu-ne cu foarte mult„ aten˛ie asupra elementelor pe care ini˛iatorul ni le prezint„ Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Deci propunerea mea f„cut„ plenului este s„ vot„m ast„zi respingerea acestui proiect ∫i s„ sus˛inem raportul comisiei.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Ini˛iatorul, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

f n s„-i mul˛umesc domnului senator Athanasiu pentru sugestiile pe care le-a f„cut, ∫i noi, ini˛iatorii, suntem de acord cu supunerea la vot pentru retrimiterea la comisie a ini˛iativei noastre legislative. Œn ceea ce prive∫te interven˛ia domnului senator P„curaru, noi am respectat Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ principiul contributivit„˛ii ∫i putem discuta pe aceast„ tem„. Dac„ dori˛i un subiect de medita˛ie pentru dumneavoastr„, g‚ndi˛i-v„ la pensiile magistra˛ilor, ale poli˛i∫tilor ∫i ale altora ∫i vede˛i dac„ au contribuit pe m„sura pensiilor pe care le primesc acum prin legi speciale. Totul este s„ dorim ∫i s„ avem voin˛a politic„ de a ne alinia la legisla˛ia european„ ∫i, mai ales, de a g„si m„surile de protec˛ie social„, ∫i s„ respect„m Programul de guvernare. A∫ vrea s„ v„ reamintesc, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ unii dintre dumneavoastr„, care sunte˛i cu vechime mai mare Ón Parlament, a˛i votat de mai multe ori legi prin care ˛ara s-a Ómprumutat, a recurs la credite externe pentru a pl„ti pensii Ón Rom‚nia. Deci noi nu venim cu o idee nou„. Venim pe un drum care este deja b„t„torit. Eu v-a∫ propune, ast„zi, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului retrimiterea propunerii noastre legislative la comisie, iar votul, dac„ nu trece aceast„ propunere a domnului senator Athanasiu, votul asupra acestei legi organice s„ fie dat luni, ca s„ fie prezen˛i to˛i reprezentan˛i puterii Ón sal„, pentru c„ nu putem conta acum pe minimum 69 de voturi din partea d‚n∫ilor.

Da, domnule senator P„curaru, v„ rog. Haide˛i, c„ vrem s-o lu„m de la cap„t. Am Óncheiat dezbaterile. Era ultima luare de cuv‚nt...

Nu, domnule pre∫edinte, pentru claritate ∫i pentru nimic altceva. Pensiile de serviciu sau pensiile speciale respect„ principiul contributivit„˛ii, pentru c„ ele se suport„ propor˛ional: cot„ din sistemul public, iar diferen˛a se sus˛ine de la bugetul de stat. Deci regula este respectat„ ∫i Ón acel caz, pentru informarea dumneavoastr„, domnule senator.

Œn al doilea r‚nd, este inadmisibil s„ amestec„m Óntr-un talme∫-balme∫ fondurile. S-a acceptat c„ este o idee care poate fi judecat„, dar s„ nu ai surse, s„ nu ai fundamentare, s„ le amesteci Óntr-o manier„ care este de nepermis… De asta cred c„ solu˛ia ∫i sugestia ca s„ avem un nou proiect de lege, Ón baza celor discutate aici, este indiscutabil mai consistent„ dec‚t ideea s„ am‚n„m, s„ tergivers„m un vot care nu poate fi pozitiv, c„ n-are cum...

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Sigur, este o propunere din partea unui grup de retrimitere la comisie ∫i trebuie s„ supun la vot acest lucru, dar p„rerea mea personal„ este c„ trebuie o nou„ ini˛iativ„ legislativ„, ∫i atunci propun ini˛iatorului retrimiterea la comisie, construirea Ómpreun„ cu colegii de la P.S.D., de la celelalte partide, a unei noi legi, a unei noi filozofii, ∫i ∫i-o retrage pe asta.

Pe cale de consecin˛„, trebuie s„

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Foarte pe scurt... A fost o Óncurc„tur„ Óntre îConpet“ ∫i îPetrotrans“, Ón sensul c„ Societatea Comercial„ îConpet“ era autorizat„ pentru transportul ˛i˛eiului, condensantului ∫i etanului. Ea a primit ∫i conducta pentru transportul produselor petroliere rafinate, care era, de fapt, Ón sarcina îPetrotransului“. Prin acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului s-a dorit a∫ezarea lucrurilor Ón fiecare c„su˛„. Transportatorul specializat este îPetrotransul“. El s„ fac„ aceast„ activitate, s„ fie licen˛iat prin aceast„ ordonan˛„ ∫i s„-∫i intre Ón atribu˛iile pe care le are. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Gheorghe Constantin, raportul Comisiei economice, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Da, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.

Comisiile sesizate pentru aviz, respectiv Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, au dat aviz favorabil Ón acest proiect, iar, fa˛„ de cele prezentate mai sus, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi pentru, s„ adopte raport favorabil, cu amendamentul din anex„, ∫i propun plenului Senatului adoptarea raportului ∫i a proiectului de lege.

Men˛ionez c„ amendamentul din anex„ face referire la o corectur„ ∫i nu este de fond, este de form„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

V„ rog, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret. Ini˛iatorii? P.S.D., P.D.... Cine este prezent?

Domnul Mihai Dumitriu, v„ ascult„m. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Mihai Dumitriu** — _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ motivez Ón fa˛a dumneavoastr„ de ce am ini˛iat acest proiect legislativ de prorogare un an sau doi a termenului de desfacere a contractului de munc„ a mai∫trilor-instructori din ∫colile de arte ∫i meserii. Interven˛ia mea are la baz„ solicitarea scris„ cu acte doveditoare a unui num„r important de mai∫tri-instructori din Ia∫i, Prahova ∫i Gala˛i, incorectitudinea ∫i marea nedreptate care li se face prin Ónl„turarea din Ónv„˛„m‚nt, faptul c„ nu implic„ fonduri suplimentare din partea Guvernului ∫i a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i faptul c„ sunt o categorie de personal didactic indispensabil Ónv„˛„m‚ntului de arte ∫i meserii. Sus˛inerea o fac Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, deoarece cunosc foarte bine Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar prin activitatea de 10 ani desf„∫urat„ la I.S.J. Ia∫i, Ón calitate de inspector de personal general adjunct ∫i inspector general. Prorogarea termenului prev„zut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic reprezint„ o necesitate pentru Ónv„˛„m‚ntul profesional, mai bine zis pentru prelungirea titulariz„rii a peste 700 de cadre didactice mai∫triinstructori din toat„ ˛ara.

Merit„ s„ sus˛inem cauza acestei categorii de cadre didactice ∫i s„ le mai acord„m o ∫ans„.

Sunt cadre didactice titulare care au dus greul Ón Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i de ucenici. Toate au fost titularizate Ónainte de 1997, anul apari˛iei legii. Toate au grade didactice definitive: gradul II, gradul I. To˛i mai∫triiinstructori care predau au urmat cursuri de perfec˛ionare. Toate cadrele didactice din situa˛iile de mai sus au fost afectate de noua lege a pensiilor, ap„rut„ recent, care prelunge∫te v‚rsta de pensionare. Sunt Ón situa˛ia de a li se desface contractul de munc„ cu 1, 2 ani Ónainte de v‚rsta de pensionare, la cerere, av‚nd Ón vedere c„ doreau s„ se pensioneze cu 1 septembrie 2005. Men˛inerea pe post a acestor mai∫tri Ónc„ un an sau doi este Ón beneficiul Ónv„˛„m‚ntului, ∫i nicidecum Ón detrimentul calit„˛ii actului didactic, deoarece ei sunt acea categorie care Óndrum„ elevii s„ devin„ adev„ra˛i meseria∫i, care-i fac s„ ∫tie caierul unei meserii ce le va da posibilitatea s„-∫i g„seasc„ un loc de munc„.

Stima˛i senatori, eu v„ mul˛umesc c„-mi acorda˛i aten˛ie ∫i Óncredere ∫i sper s„ sprijini˛i acest demers legislativ.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Cismaru Ion pentru a prezenta raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, sigur c„ acest proiect de lege are ca obiect de reglementare prelungirea cu Ónc„ 2 ani, nu 1 sau 2, ci cu 2 ani a termenului Ón care mai∫trii-instructori Ó∫i pot p„stra postul de titulari f„r„ a Óndeplini condi˛iile de studii prev„zute.

Comisia a apreciat faptul c„ sunt Ón acest num„r prezentat de ini˛iator ∫i mul˛i mai∫tri tineri care nu au avut timp, Ón perioada Ón care li s-a acordat dreptul s„-∫i ia aceste grade didactice, s„ le parcurg„, ∫i am g‚ndit c„ este incorect s„-i facem s„-∫i piard„ dreptul de titulari, mai ales dac„ ˛inem cont de faptul c„ este foarte greu s„ stabiliz„m oamenii pe aceste posturi didactice destul de slab pl„tite.

De aceea, Ón cadrul comisiei, ∫i av‚nd Ón vedere c„ le-am dat 2 ani, s„ sper„m c„ tot aceast„ comisie, peste 2 ani de zile, va avea dreptul s„ finalizeze propunerea fa˛„ de cei care nu ∫i-au luat aceste categorii didactice pe parcurs. De aceea, comisia a Óntocmit un raport favorabil ∫i propune plenului Senatului adoptarea propunerii legislative, f„r„ amendamente. Aviz favorabil de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Sunte˛i de acord, doamna ministru?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 ## **Doamna Paloma Petrescu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Nu, nu.

V„ rog.

V„ mul˛umesc c„ Ómi acorda˛i posibilitatea s„ spun punctul de vedere al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Noi nu suntem de acord cu aceast„ prorogare de termen, Óntruc‚t problema nu este una de sistem. Sistemul de Ónv„˛„m‚nt Ón continuare se poate descurca, zic eu, cel pu˛in la fel de bine cum s-a descurcat ∫i p‚n„ acum, chiar dac„ acestor persoane li se desface contractul de munc„ ∫i nu vor mai avea calitatea de titulari, ci de suplinitori, Ón Ónv„˛„m‚nt.

Œn fapt, lucrurile stau Ón felul urm„tor. P‚n„ Ón anul 1997 calitatea de maistru-instructor, deci formarea ini˛ial„, se putea realiza prin ∫coal„ profesional„ ∫i ∫coal„ de mai∫tri.

Dup„ 1997, conform articolului precizat Ón lege, ∫coala de mai∫tri devine o form„ de educa˛ie dup„ absolvirea liceului. Ceea ce li se cere, conform art. 132 din Legea nr. 128/1997, este s„-∫i completeze studiile cu studiile liceale, pentru ca s„ li se recunoasc„ aceast„ calificare ini˛ial„ de maistru-instructor.

Sigur c„, Óntre timp, foarte mul˛i dintre ei ∫i-au luat gradele didactice, dar legea le-a dat dreptul s„-∫i completeze aceste studii Óntr-un interval de 8 ani. Or, ei nu aveau de f„cut — erau, re˛ine˛i, oameni de ∫coal„, oameni care lucrau Ón ∫coal„ — dec‚t s„ se Ónscrie Ón clasa a XI de liceu, seral sau f„r„ frecven˛„, ∫i s„-∫i completeze studiile. Deci a XI-a, a XII-a, a XIII-a. Œn 8 ani de zile numai cine nu a vrut nu a f„cut acest lucru.

Consider„m c„ nu este o problem„ a sistemului, ci este o problem„ individual„. Sigur, este o problem„ a persoanelor, trebuie s„ ˛inem cont ∫i de acest lucru, Óns„ prioritatea noastr„ Ón Ónv„˛„m‚nt este s„ asigur„m calitate, profesionalism ∫i de aceea propunerea noastr„ este s„ le permitem celor care sunt tineri ∫i ap˛i de munc„ s„ aib„ posibilitatea de a ocupa aceste posturi, sigur, pe baz„ de concurs, ∫i nu altfel.

Deci noi nu sus˛inem acest proiect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Ini˛iatorul mai dore∫te s„ adauge ceva?

## **Domnul Mihai Dumitriu:**

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i. M„ scuza˛i, nu am fost atent.

1. Problema este c„ mul˛i dintre ei ∫i-au f„cut calculul s„ ias„ la pensie la cerere cu 1 septembrie 2005. Dup„

cum ∫ti˛i, acum doi ani s-a modificat v‚rsta de pensionare cu 3 ani ∫i i-a luat prin surprindere pe foarte mul˛i dintre ei. V„ rog s„ re˛ine˛i.

V„ mul˛umesc.

Deci, stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile. Nu sunt amendamente. Pe cale de consecin˛„, fiind o lege organic„, luni vot final la raport, vot final la proiectul de lege.

Trecem la propunerea legislativ„ privind sprijinul acordat tinerilor Ón vederea Óntemeierii unei familii. Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci...

Domnule pre∫edinte, am o propunere pe procedur„ din partea grupului nostru parlamentar.

Ini˛iatorii?

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Ini˛iatorii, din diverse pricini, azi nu pot fi prezen˛i aici. Luni vor fi prezen˛i. V-a∫ ruga s„ accepta˛i o am‚nare, a∫a cum a˛i acceptat ∫i Ón cazul ini˛iatorului Frunda György.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu a cerut retrimitere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Scuza˛i-m„, revin.

Proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional.

Domnul Onisei a venit?

Din partea Guvernului este cineva?

Se am‚n„ pentru luni. Lips„ reprezentantul Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛i ∫i institu˛ii publice. Ini˛iator, domnul senator Adrian P„unescu. Pofti˛i Ón st‚nga. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sunt bucuros c„ dup„ at‚ta timp de la lansarea acestei ini˛iative pot s„ o sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„.

Se cunoa∫te c„ îDe∫teapt„-te, rom‚ne!“ este, de 15 ani, Imnul na˛ional al Rom‚niei. Am sim˛it nevoia, constat‚nd neputin˛a oamenilor de a c‚nta toate cele 4 strofe alese ale imnului, s„ propun aceast„ form„ de dou„ strofe, luate tot din imn, strofele I ∫i III, Ón ideea ca, prin Ónsu∫irea acestui imn, oamenii s„ fie mai responsabili, mai implica˛i Ón destinul ˛„rii, mai m‚ndri de apartenen˛a lor la o na˛iune genial„ ∫i mai capabili, Ón orice moment, Ón care e nevoie de interpretarea imnului, s„-l m„rturiseasc„, s„-l spun„, s„-l c‚nte. La manifesta˛iile sportive, de exemplu, dumneavoastr„ a˛i observat, la fel ca ∫i mine, c„ dup„ primele dou„-trei versuri publicul r„m‚ne Ón urma trupei profesioniste care intoneaz„ c‚ntecul ∫i se creeaz„ sentimentul penibil c„, Ón vreme ce al˛ii Ó∫i c‚nt„ de la un cap„t la altul imnul, noi nu suntem Ón stare s„ spunem dec‚t dou„-trei versuri din prima strof„.

De aceea, am propus, pe de o parte, s„ ne rezum„m, pentru c„ nu se poate spune totul Óntr-un singur imn ∫i dintr-o singur„ r„suflare, s„ ne m„rginim la prima ∫i a treia strof„.

îDe∫teapt„-te, rom‚ne, din somnul cel de moarte, Œn care te-ad‚ncir„ barbarii de tirani!

Acum ori niciodat„ croie∫te-˛i alt„ soarte, La care s„ se-nchine ∫i cruzii t„i du∫mani!

...........................................................................................

Privi˛i, m„re˛e umbre, Mihai, ™tefan, Corvine, Rom‚na na˛iune, ai vo∫tri str„nepo˛i, Cu bra˛ele armate, cu focul vostru-n vine «Via˛„ Ón libertate, ori moarte!» strig„ to˛i.“

Sigur, e dureros c„ nu mai sunt versuri cum ar fi:

îAcum ori niciodat„ s„ d„m dovezi la lume C„-n aste m‚ini mai curge un s‚nge de roman...“ Sau:

îPreo˛i, cu crucea-n frunte! c„ci oastea e cre∫tin„, Deviza-i libertatea ∫i scopul ei prea sf‚nt, Murim mai bine-n lupt„, cu glorie deplin„,

Dec‚t s„ fim sclavi iar„∫i Ón vechiul nost’ p„m‚nt!“

Eu nu am — a∫a cum s-a speculat Óntr-o ocazie anterioar„ —, nu am eliminat nimic din imn, am Óncercat s„ v„ propun s„ alegem aceste dou„ strofe ∫i s„ le putem c‚nta.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul celor dou„ comisii: de cultur„ ∫i de administra˛ie public„.

Sau domnul Cioroianu. Cine prezint„? V„ ascult„m, domnule senator.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn esen˛„, Óntr-adev„r Guvernul a respins acest proiect Ón varianta ini˛ial„, cred eu. Acum, trebuie spus c„ Ón urma discu˛iilor repetate care au avut loc Ón ambele comisii ∫i eu consider, personal, c„ aceast„ propunere poate merge f„r„ probleme.

Poate e cazul s„ v„ dau, Óntr-adev„r, o serie de detalii. Eu cred c„, Ón esen˛„, schimb„rile propuse sunt de bun-sim˛. Las la o parte faptul c„ sunt minime, Ón opinia mea. Œn esen˛„, se reduc, nici pe departe, strofele imnului original, dar este, pe de alt„ parte, la fel de limpede c„ niciodat„ ∫i nimeni, nicicum ∫i niciunde, nu va putea intona cele 11 strofe, pe care nu le ∫tie nimeni. Varianta cu 4 strofe era, de asemenea, la fel de nepractic„, drept pentru care am c„zut cu to˛ii de acord c„ re˛inerea a dou„ strofe reprezentative pentru identitatea ∫i mesajul imnului este suficient„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 Œn rest, amendamentele care s-au adus au fost analizate destul de bine, Ón ambele comisii. S-a spus deja, este vorba de intonarea Ón emisiunile de diminea˛„, la radio ∫i televiziune, s„pt„m‚nal, Ón unit„˛ile militare, dar conform regulamentelor militare — ∫i, p‚n„ la urm„, fiecare unitate, evident, are dreptul de a-∫i face propriul program —, s„pt„m‚nal, Ón ∫colile primare, gimnaziale ∫i licee. A fost un amendament al domnului senator Funar, referitor la deschiderea ∫edin˛elor consiliilor locale ∫i jude˛ene.

Œnchei spun‚nd c„ propunerea legislativ„ a primit avizul celor dou„ comisii prin care a trecut. Mul˛umesc.

V„ rog, dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt. Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, iar c‚nd trece˛i la amendamente am s„ fac referire la amendamentul respins la comisie, care sper c„ va fi acceptat de plen. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt. Avem un amendament respins, al domnului senator Funar.

V„ rog s„-l prezenta˛i.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am propus ca imnul na˛ional s„ se intoneze, Ón plus fa˛„ de preciz„rile care sunt Ónscrise la art. 10 lit. a)—g), s„ se introduc„ lit. h): îla Ónceputul manifest„rilor oficiale ale organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale.“

A∫a cum cunoa∫te˛i, minorit„˛ile na˛ionale organizeaz„ periodic manifest„ri oficiale. Ele sunt loiale statului rom‚n, cu o singur„ excep˛ie, ∫i doresc... Foarte multe dintre ele ne-au luat-o Ónaintea acestei ini˛iative legislative ∫i amendamentului meu ∫i, cu pl„cere, intoneaz„ imnul na˛ional. Am Ónt‚lnit cazuri unde chiar toate cele 11 strofe sunt c‚ntate. Cred c„ va fi o bucurie pentru cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, o pl„cere, o dovad„ de loialitate s„ intoneze cele dou„ strofe propuse de domnul senator P„unescu.

Mul˛umesc.

Am Ón˛eles.

Dac„ sunt alte lu„ri de cuv‚nt Ón leg„tur„ cu acest amendament?

Pofti˛i, domnule senator.

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte, dar la dezbaterile generale voiam s„ intervin pe amendamentul admis.

Sigur, colegii no∫tri care au avut aceast„ ini˛iativ„ au r„mas pu˛in mira˛i de ce Guvernul s-a opus. Am spus-o ∫i Ón comisiile reunite ∫i o spun ∫i ast„zi, Ón plenul Senatului, de ce nu sunt de acord cu anumite prevederi ale acestei propuneri legislative.

Se spune Ón amendamentul modificat c„ Imnul Rom‚niei va fi intonat, la Ónceputul programului s„pt„m‚nal, Ón toate unit„˛ile militare. Coment‚nd acest punct Ón comisii, v„ spun ∫i dumneavoastr„ ast„zi, nu pot s„ fiu de acord cu a∫a ceva. Unit„˛ile militare, prin regulamentul lor propriu, spun exact c‚nd se intoneaz„ Imnul Rom‚niei. Cum po˛i s„-i impui, luni diminea˛a, unei unit„˛i militare, s„ intoneze Imnul Rom‚niei, d‚ndu-v„ exemplul: c‚nd un militar este pe nav„, Ón prova navei, este furtun„ pe mare ∫i este tr‚ntit cu coastele de punte, el ce trebuie s„ fac„? Cu o m‚n„ s„ se ˛in„ de par‚m„ ∫i cu cealalt„ s„ salute, c„ este Imnul Rom‚niei?

C‚nd un militar de la o unitate de pompieri are o alarm„, dar el Óncepe programul Ón timpul acela, ce trebuie s„ fac„? S„ stea drep˛i, c„ se c‚nt„ Imnul Rom‚niei?

Deci Ón unit„˛ile militare, la comandamentele de jandarmi, la poli˛ie, la S.R.I., la fiecare dintre ele se prevede, prin regulament, c‚nd se intoneaz„ Imnul Rom‚niei.

Ca acei solda˛i, despre care spune domnul P„unescu, s„ fie p„trun∫i de imn, indiferent dac„ e rom‚n, maghiar, turc sau t„tar, trebuie s„ fie o ceremonie la care ei s„ asiste, s„ ∫tie c„ Ón acea ceremonie respect„ Imnul Rom‚niei. Nu po˛i s„-l pui luni diminea˛a, c‚nd Ó∫i face programul administrativ, s„ intoneze Imnul Rom‚niei.

Al doilea punct care m-a frapat, efectiv, spune a∫a: îla Ónceputul programului s„pt„m‚nal, Ón ∫colile primare, gimnaziale ∫i Ón licee.“

Situa˛ia din ∫colile din Rom‚nia cred c„ este foarte bine cunoscut„ de onorabilul nostru coleg ∫i a∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul senator P„unescu ∫i pe ceilal˛i cum vede el o situa˛ie ca la o ∫coal„ am„r‚t„ din Mu∫eni˛a sau din V„∫c„u˛i, unde copiii, Ón perioada de iarn„, abia ajung, prin troiene, la ∫coala Ón care Ónva˛„, unul Ón clasa I, altul Ón clasa a III-a, altul Ón clasa a V-a, c„r‚nd Ón gentu˛„ c‚teva be˛e de r„chit„ ud„ ca s„-∫i pun„ pe foc Ón soba care scoate fum, cu o doamn„ Ónv„˛„toare sup„rat„, probabil, c„ i-o fi plecat b„rbatul de acas„, trebuie s„ asculte Imnul Rom‚niei. ™i acum, prin aceast„ lege, o s„-i oblig„m s„-∫i cumpere ∫i c‚te un CD player, ca la fiecare dintre aceste ∫coli s„ inton„m Imnul Rom‚niei!

Domnule pre∫edinte, dac„-mi da˛i voie, poate dau ni∫te detalii care ar putea Ónl„tura o serie dintre...

Stimatul coleg nu vrea imn deloc. Asta e altceva. V„ rog.

Stima˛i colegi, sigur c„ putem face c‚te exerci˛ii de retoric„ dorim. Colegul parlamentar m-a b„gat la categoria îceilal˛i“. Nu mi-a adresat, ca atare, o Óntrebare, dar, nesim˛indu-m„ acolo, m„ simt dator s„-i r„spund. Nimeni nu oblig„ o unitate militar„ s„ intoneze imnul diminea˛a, Ón afara regulamentului militar. Articolul 2 — este ceea ce i-am spus colegului ∫i Ón ∫edin˛a comisiei — la litera d) spune: îla Ónceperea programului s„pt„m‚nal, Ón toate unit„˛ile militare ∫i Ón cadrul ceremoniilor, conform regulamentelor militare.“

A doua problem„. Ce spunea despre ∫coli, ierta˛i-m„, mi se pare... Datoria noastr„ este s„ facem ca ∫colile s„ arate bine ∫i s„ fie Ónc„lzite, nu s„ le interzicem s„ c‚nte imnul o dat„ pe s„pt„m‚n„. Am trecut cu to˛ii printr-o ∫coal„ Ón care eram obliga˛i s„-l c‚nt„m zilnic. Sigur c„ se demonetizeaz„, Ón felul acesta, dar, ierta˛i-m„, o dat„ pe s„pt„m‚n„ nu mi se pare excesiv. Datoria noastr„ este s„ facem ∫colile s„ aib„ condi˛ii prielnice.

Œn al treilea r‚nd, rezolu˛ia de respingere de c„tre Guvern este din martie a.c. De atunci, legea s-a mai discutat Ón c‚teva r‚nduri. Nu se pune problema posturilor private de televiziune ∫i de radio. Este vorba numai de televiziunea na˛ional„ ∫i de radio na˛ional. Nimeni nu poate impune posturilor private s„ c‚nte imnul diminea˛a. Asta s-a scos, evident, de la bun Ónceput. Acesta era unul dintre argumentele respingerii de c„tre Guvern ∫i evident c„ am cur„˛at legea de a∫a ceva.

Drept care, v„ recomand c„lduros ca prima dat„ s„ ne uit„m la cuprins, ca apoi s„ venim cu observa˛ii care pot fi..., dar s„ fie pertinente.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator St„noiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Onorat Senat,

Aceast„ discu˛ie Ómi d„ prilejul s„ spun ceva ce aveam pe inim„ de foarte mult„ vreme, dar nu aveam locul ∫i momentul Ón care s-o spun.

Intonarea imnului Ón ∫coli o dat„ pe s„pt„m‚n„ — ∫i ra˛ional mi se pare — mai are ∫i un anumit rol. Am fost de at‚tea ori nepl„cut surprins„ s„ v„d cum se ascult„ Imnul Rom‚niei la noi, Ónc‚t Óntotdeauna m-am Óntrebat ce ar trebui s„ facem ca Ón momentul Ón care imnul se

c‚nt„ s„ avem acea pozi˛ie demn„ de un rom‚n care ascult„ imnul ˛„rii sale. Copiii trebuie Ónv„˛a˛i Ón ∫coal„ cum s„ asculte imnul. Numai a∫a putem repara acest lucru.

Prima dat„ Ón Senatul Rom‚niei m-am uitat ∫i am Óntrebat c‚˛iva colegi, dup„ ce am v„zut cum se ascult„ imnul, dac„ au f„cut sport. Imediat cuno∫ti, cei care au f„cut sport de performan˛„ ∫tiu s„ asculte imnul sau, sigur, venind din alte categorii, care au fost militari sau mai ∫tiu eu ce. Restul, cu m‚inile Ón buzunare, sprijini˛i Óntr-o r‚n„, Ón pozi˛ii dintre cele mai de nedescris, dup„ p„rerea mea, ∫i m-am g‚ndit c„ singura solu˛ie este ca, din prima zi de ∫coal„, copiii s„ ∫tie s„ asculte imnul a∫a cum se cuvine.

Asta era ceea ce voiam s„ v„ spun ∫i v„ cer scuze c„ v-am r„pit ast„zi timpul mai mult dec‚t trebuia.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Alte lu„ri de cuv‚nt, v„ rog.

De la Grupul P.P.R.M., unul singur, ori domnul T„n„sescu, ori domnul Funar. Unul dintre ei. Domnul senator T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Constat, pe zi ce trece, c„ rom‚nul este tot mai glume˛ ∫i c„ vine cu idei n„stru∫nice atunci c‚nd nu este cazul.

Cred c„ nu este momentul s„ Óncepem — vorbesc acum Ón termeni de tribun„ — s„ lu„m la mi∫to ideea ca Imnul Rom‚niei s„ fie c‚ntat de elevi, de militari, de studen˛i, de pensionari ∫i a∫a mai departe. Nu e cazul s„ spunem c„ prin alte ˛„ri, pe unde am tot umblat cu to˛ii, ∫i, mai ales Ón America, a˛i v„zut ce se Ónt‚mpl„, c„ fiecare Ó∫i anin„ steagul la balcoane ∫i pe unde poate ∫i c‚nt„ Imnul Americii c‚nd nici nu te g‚nde∫ti. Dar nu despre asta este vorba. Sigur, trebuie s„ avem pu˛in„ grij„, ca s„ nu facem Ón lege Ón a∫a fel Ónc‚t s„ oblig„m elevul s„-l c‚nte de la ora 7,00 la 7,15 diminea˛a. S„ c‚nte fiecare c‚nd poate ∫i s„-∫i organizeze ∫colile, gimnaziile ∫i facult„˛ile, dac„ e vorba, ∫i a∫a mai departe, Ón orele Ón care ei au aceast„ posibilitate. Armata, Ón fiecare diminea˛„ — se ∫tie chestiunea asta de unii dintre colegii no∫tri —, face Ónviorarea. S„ reduc„ lunea sau mar˛ea din timpul pentru Ónviorare... ™i nu se pune problema s„ se c‚nte atunci c‚nd vine furtuna, nu se pune problema c‚nd Óncepe r„zboiul, nu se pune problema c‚nd vin viiturile, c„ o s„ stea acela pe marginea lacului ∫i apa vine peste el, ∫i el o s„ c‚nte Imnul Rom‚niei, a∫a cum se Ónt‚mpl„ cu povestea b„rbatului ∫i a femeii care Ól f„cea p„duchios.

V„ rog frumos, s„ fim serio∫i, s„ nu lu„m Ón glum„ aceast„ chestiune cu Imnul Rom‚niei, ∫i cred c„ ar fi cazul s„ ne g‚ndim c„ acest lucru face parte din educa˛ia copiilor, a tineretului ∫i chiar a cet„˛enilor no∫tri. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Noi eram la un amendament, nu? Eram la un amendament al domnului Funar.

Stimate coleg, deocamdat„ list„ pentru domnul Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V-a∫ ruga s„-l supune˛i votului, domnule pre∫edinte. Nu s-a discutat despre amendamentul meu, ci alte subiecte.

Referitor la amendamentul domnului Funar, da? Stima˛i colegi, repet, la amendamentul propus de domnul senator Funar, dac„ ave˛i observa˛ii?

Nu am nici o observa˛ie. Sunt de acord cu amendamentul.

Atunci, lua˛i loc.

Nu. Vreau s„ v„ spun c„ am 41 de ani de armat„. Œnv„˛„m acum c‚nd se c‚nt„ imnul Ón armat„. E bine cum au pus oamenii din comisie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, a∫a este. Nu am ajuns acolo. O s„ explic„m mai t‚rziu. S-a Ón˛eles foarte bine.

Deci, dac„ mai sunt observa˛ii la amendamentul domnului Funar, care a fost respins? Nu sunt.

Nu am Ón˛eles de ce... Nu este nimic de r‚s aici, stima˛i colegi. Nu e nimic de r‚s, s„ ∫ti˛i. E un amendament destul de bun.

Supun votului dumneavoastr„ acest amendament. Vot‚nd îda“, vota˛i pentru amendament. Vot‚nd înu“, vota˛i Ómpotriv„.

42 de voturi au fost pentru amendament, 49 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Observa˛i num„rul mare de voturi, deci nu era nimic de r‚s Ón toat„ afacerea asta.

List„, v„ rog, pentru domnul senator Funar. Domnul Funar, nu v-am dat cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, procedur„.

Œn afar„ de list„, contest votul ∫i v„ demonstrez c„ nu sunt 49 senatori prezen˛i Ón sal„ care au votat Ómpotriva amendamentului.

Vreau ∫i eu cuv‚ntul.

V„ Óntreb dac„ la amendamentele propuse de comisii, Ón primul r‚nd, ini˛iatorul este de acord cu ele?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ ave˛i interven˛ii la amendamentele propuse de comisie ∫i acceptate de ini˛iator? Nu.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Vreau s„ mul˛umesc celor care au votat cu 77 de voturi pentru, 16 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere pentru acest fapt care are o semnifica˛ie ce nu se vede imediat, pentru c„ este vorba de o simplificare a abord„rii imnului, care-l va face mai accesibil tuturor categoriilor sociale, ∫i, Ón acela∫i timp, de c‚teva m„suri elementare pentru ca imnul s„ ajung„ la oameni ∫i s„ fie Ónsu∫it de ei.

Œn ce prive∫te pamfletul pe care l-a f„cut aici un domn coleg cu privire la imn ∫i la Óncercarea mea de a-l face, repet, c‚t mai accesibil oamenilor, pentru care sunt scrise, Ón genere, ∫i operele literare, ∫i muzica, ∫i toate celelalte, a∫ vrea s„-i spun domnului coleg c„ nu Ói voi r„spunde acum. Nu are nici un fel de relevan˛„ atacul personal la adresa mea ∫i a Óncerc„rilor mele de a-l face un imn accesibil. Cauza pentru care mi-am implicat numele, de ani ∫i ani, Ón aceast„ treab„ e mult mai Ónalt„ ∫i mai urgent„ dec‚t orgoliul personal.

Oricine poate s„ batjocoreasc„ aceast„ ini˛iativ„, esen˛ial este c„ dumneavoastr„, colegii senatori, a˛i votat pentru. ™i a∫ vrea s„ v„ aduc dovada c„ preocuparea aceasta nu este o chestiune de mod„.

Cu mult Ónainte ca Imnul Rom‚niei s„ fie îDe∫teapt„-te rom‚ne“, mi-am permis, era Ón anul 1981, s„ scriu

™i nici 44...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005 despre acest c‚ntec pentru care at‚˛ia dintre oamenii genera˛iilor care ne-au premers au suferit, de la domnul C‚mpeanu, la tata, Dumnezeu s„-l ierte, mi-am permis s„ scriu, repet, Ón 1981: îNu uita˛i aceasta/ Dreapt„ ne e brazda/™i-am lucrat-o cu-ale noastre m‚ini/Fiecare munte ∫tie aici s„ c‚nte/Imnul, De∫tepta˛i-v„ rom‚ni“.A∫a ziceam Ón 1981: îDe∫teapt„-te rom‚ne!“ e imnul nostru.

## Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 36/2005 pentru aprobarea concesion„rii unor servicii publice desf„∫urate Ón cadrul Institutului Clinic Fundeni ∫i a concesion„rii unor bunuri proprietate public„ ∫i proprietate privat„ a statului.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Székely Ervin Zoltán.

Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn elaborarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, Guvernul a pornit de la experien˛a interna˛ional„, ∫i anume c„ un spital mare, unde sunt efectuate servicii medicale de Ónalt„ performan˛„, poate s„ fie condus mai bine de un management privat, specializat Ón acest sens, ∫i a dorit s„ fac„ atractiv pentru un management privat Institutul Clinic Fundeni, asigur‚nd totodat„ c„ activit„˛ile de cercetare ∫i de Ónv„˛„m‚nt care, Ón prezent, se desf„∫oar„ la Institutul Clinic Fundeni s„ fie p„strate ∫i dup„ preluarea acestuia Ón concesiune de c„tre un operator privat.

Caracterul de urgen˛„ al acestui act normativ este dat de faptul c„, Ón prezent, Institutul Clinic Fundeni Ónregistreaz„ pierderi foarte mari care se ridic„ la 425 miliarde lei pe an ∫i bugetul, ∫i a∫a foarte str‚ns ∫i foarte s„rac al Ministerului S„n„t„˛ii, nu mai poate s„ suporte Ón continuare aceste pierderi.

Œn consecin˛„, solicit„m admiterea proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul pre∫edinte Sab„u sau domnul Cismaru s„ prezenta˛i raportul comun al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urma dezbaterilor care au avut loc Ón ∫edin˛ele comune din 17, 18 ∫i 25 mai, membrii comisiilor au

hot„r‚t cu 15 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri s„ adopte un raport de respingere la actualul proiect, pe urm„toarele considerente.

Institutul Clinic Fundeni este cea mai mare unitate medical„ din Rom‚nia, unde se desf„∫oar„ cele mai complexe activit„˛i Ón domeniul medical, fiind totodat„ un centru important de Ónv„˛„m‚nt universitar ∫i postuniversitar ∫i reputat centru de cercetare.

Nu exist„ deficite financiare generate de managementul actual al institutului, ci sunt datorii istorice reprezent‚nd aceea∫i sum„ rostogolit„ de la un an la altul.

Costurile unor programe sau medicamente nu au fost corect stabilite ∫i nu au fost acoperite nici de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate ∫i nici de Ministerul S„n„t„˛ii, mai ales Ón condi˛iile unor investi˛ii ∫i investiga˛ii rezolvate pentru cazuri complexe.

Este pus„ Ón discu˛ie calitatea de clinic„ universitar„ care trebuie s„ asigure Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar de reziden˛iat ∫i de doctorat. Din acest punct de vedere actul normativ trebuie corelat cu reglement„ri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice, existen˛a colectivelor de cercetare, precum ∫i numeroasele contracte de cercetare a acestora reprezint„ un alt domeniu de activitate care este greu de presupus c„ se poate desf„∫ura Ón aceea∫i eficien˛„ Óntr-un spital privat.

Pe baza acestor elemente, comisiile reunite au propus un raport de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare ∫i prima Camer„ sesizat„ este Senatul.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Puskás.

## Domnule pre∫edinte,

Distins Senat,

Eu, personal, ∫i Grupul parlamentar U.D.M.R. Óntotdeauna am fost pentru privatizare. Am ascultat pledoaria c„ managementul particular este mai bun. Da, atunci c‚nd este vorba s„ fac bani pentru mine, dar c‚nd banii statului sunt lua˛i Ón colimator, atunci managementul particular s-a dovedit a fi Ómpotriva popula˛iei. S-a v„zut la gaze, s-a v„zut la îPetrom“, s-a v„zut ∫i Ón alt„ parte, ∫i la telefoane. O anume privatizare a Spitalului Fundeni ar Ónsemna inaccesibilitatea marii majorit„˛i a popula˛iei la spitalul respectiv.

Œn consecin˛„, noi vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege ∫i vom vota raportul de respingere.

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Verginia Vedina∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

## **Doamna Verginia Vedinia∫:**

## Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

™i grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriva acestui proiect de lege. Œndr„znim s„ spunem c„ nu numai c„ suntem Ómpotriva lui, dar ∫i ne revolt„ faptul c„ el a fost ini˛iat, c„ s-a dorit faptul ca înava amiral“, cum spunea distinsul reprezentant al ministerului, înava amiral“ a sistemului rom‚nesc de s„n„tate s„ fie privatizat„, pentru c„ a∫a se va Ónt‚mpla, Ón final, pentru o perioad„ de 49 de ani. A spus ∫i domnul senator Puskás. Consecin˛a care va rezulta imediat va fi incapacitatea rom‚nilor de a accede la serviciile prestate de operatorul privat. Legea are foarte multe lacune pe con˛inutul ei ∫i nu le voi dezvolta, dat fiind faptul c„ am sentimentul c„ to˛i colegii mei sunt Ómpotriva unei asemenea reglement„ri. f n Óns„ s„ precizez faptul c„ ar fi fost firesc ca Parlamentul s„ fie sesizat cu un proiect de lege privind reglementarea modului de concesionare a serviciilor publice de s„n„tate, ∫i Ón baza unei asemenea reglement„ri-cadru s„ se vin„ dup„ aceea cu reglement„ri specifice.

Punctul nostru de vedere este c„ a adopta un asemenea act normativ ar fi din partea noastr„, a Parlamentului, un act de iresponsabilitate, un act chiar de tr„dare a intereselor na˛ionale, iar colegul senator Oprescu, pe care Ómi permit s„-l citez, sper c„ nu este Ón sal„...

s„ cear„ cuv‚ntul, l-a calificat Óntr-un fel specific îo mangleal„“. Noi spunem c„ este îun tun“ care s-ar da sistemului de s„n„tate ∫i v„ rug„m s„ respinge˛i un asemenea proiect.

V„ mul˛umesc.

Mini∫trii care s-au plimbat pe litera B acum, Ón sf‚r∫it, s-a trecut ∫i la litera C, mai creeaz„ oarecari speran˛e Ón prima parte a alfabetului.

Domnule pre∫edinte,

Ideea este c„ s-a vrut s„ se scape de aceste cheltuieli ∫i s-a propus managementul privat. Management privat pe buget de stat nu am v„zut Ón nici un fel de ˛ar„.

IVC-ul, c‚nd a v„zut despre ce este vorba, din consultant, i-a pl„cut s„ devin„ ∫i viitor ac˛ionar la Spitalul Fundeni, Ón a∫a fel Ónc‚t Ónv„˛„m‚ntul nu mai poate fi asigurat acolo, indiferent de contractul-cadru ∫i de ce ne recomand„ contractul-cadru prin aceast„ ordonan˛„ s„ respect„m ∫i a∫a mai departe.

™i ca s„ nu v„ mai plictisesc, a∫ vrea s„ crede˛i c„ to˛i colegii care reprezint„ diverse partide, to˛i am c„zut de acord c„ nu este nici momentul s„ intr„m Óntr-o aventur„ de tipul acesta, ∫i c„, totu∫i, Spitalul Clinic Fundeni, dup„ el, dup„ sta˛ia Fundeni, nu mai exist„ dec‚t str„in„tatea pentru cei care au posibilitatea s„ se trateze acolo. Altfel, ei nu devin dec‚t statistic„.

V„ mul˛umesc respectuos.

Sigur c„ vot„m Ómpotriv„.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Puiu Ha∫otti.

Cu regret, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ constata˛i c„ nu mai avem cvorum.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Oprescu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ca s„ repun adev„rul Ón drepturile lui istorice, eu l-am citat pe primarul îcare este“ de la Sectorul 5 pentru a ilustra ∫i pentru Ón˛elegerea colegilor mei atunci c‚nd am prezentat opinia mea. Œntr-adev„r, respectuos, este o mangleal„.

Deci chestiunea st„ Ón felul urm„tor, sunt absolut de acord cu tot ce au spus colegii mei. Œn principal, acolo este vorba de 36 hectare de p„m‚nt. Nicidecum nu este vorba de cl„diri ∫i v„ rog s„ crede˛i c„ fac aceste afirma˛ii cu toat„ responsabilitatea. A∫ vrea s„ fie clar pentru toat„ lumea c„ managementul nu este prost acolo, managementul f„cut de directorii Spitalului Fundeni. Timp de patru ani de zile, 2000—2004, la sf‚r∫itul fiec„rui an, Spitalul Fundeni avea o datorie de achitat din urm„ de 456 miliarde. Cele 456 miliarde se reg„seau Óntotdeauna scriptic Ón ceea ce propuneau ei la Fundeni.

A∫adar, managementul, bugetul, c‚nd se f„cea, era un buget obiectiv ∫i d„dea dimensiunea actului medical.

Am Ón˛eles. Rog s„ se fac„ apelul. Programul nostru este p‚n„ la ora 13,00.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

|Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |---|---| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bindea Liviu Doru|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ion|absent| |Cintez„ Mircea|absent| |Ciornei Silvia|absent„| |Cioroianu Adrian Mihai|prezent| |Cismaru Ivan|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

## 30

Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav prezent Cre˛u Corina absent„ Cre˛u Ovidiu Teodor absent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe absent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile prezent Duca Viorel Senior absent Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel absent Dumitru Constantin absent Eckstein Kovács Peter absent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin absent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion absent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile absent Iorga Nicolae absent Iorgovan Antonie prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla absent Mele∫canu Teodor Viorel absent Mereu˛„ Mircea Gheorghe absent Mih„escu Eugen prezent Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban absent Nicolai Norica absent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent

Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru absent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie absent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel absent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion absent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Karoly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil absent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion absent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai absent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ absent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent

**:**

Domnul senator Filipescu a venit!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dup„ apel nominal, 73 de colegi prezen˛i. Deci suntem Ón cvorum.

Stima˛i colegi...

V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar, ce problem„ ave˛i?

V„ rog s„ lua˛i loc pentru c„ nu am terminat, stima˛i colegi.

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

List„ pentru grupuri. Deci

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Dintr-o eroare material„, probabil legat„ cumva de termenul de îmangleal„“, nu au ap„rut cele trei amendamente respinse ale subsemnatului care au fost prezentate la comisie...

îCiordeal„“…

...dar, av‚nd Ón vedere faptul c„ p‚n„ acum mul˛i dintre colegi au avut curajul ∫i s-au exprimat la microfon Ómpotriva acestei ordonan˛e de Guvern, permite˛i-mi doar pentru stenogram„ s„ citesc cele trei amendamente respinse la care voi renun˛a.

Stimate coleg, v„ rog s„ nu le citi˛i. Suntem pe un raport de respingere. Œn contextul Ón care supun‚nd la vot nu se aprob„ respingerea, atunci sigur vom lua Ón discu˛ie problema celor trei amendamente.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

## Suntem pe o lege ordinar„.

Dup„ cum a˛i v„zut, cele dou„ comisii, cu mare majoritate, deci numai dou„ Ómpotriv„ ∫i 17 au votat pentru respingere, a˛i auzit lu„rile de cuv‚nt.

Pe cale de consecin˛„,

Ce vot„m?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci vota˛i înu“, vota˛i Ómpotriva legii, a∫a cum a˛i votat la raport.

## **Doamna Verginia Vedina∫**

**:**

Explica˛i ce vot„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stima˛i colegi, am votat raportul de respingere a proiectului de lege.

Trecem la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componen˛a comunei Livezile, jude˛ul Mehedin˛i.

V„ rog, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan Ini˛iatorul, v„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege Ón discu˛ie a fost ini˛iat la solicitarea autorit„˛ilor locale abilitate ∫i a institu˛iei prefectului jude˛ului Mehedin˛i, r„spunz‚nd astfel dorin˛ei cet„˛enilor satului Valea Izvorului care, prin referendum organizat Ón condi˛iile legii, au hot„r‚t ca localitatea lor s„ se numeasc„ ™tefan Odobleja, la fel ca ∫i academicianul ™tefan Odobleja, care s-a n„scut ∫i a petrecut ultimii ani ai vie˛ii Ón acest sat.

Av‚nd Ón vedere c„ pentru schimbarea denumirii satului au fost Óndeplinite toate condi˛iile legale, v„ adresez rug„mintea s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma Ón care v-a fost prezentat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/9.VI.2005

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan C‚rlan pentru a prezenta raportul comisiei.

## V„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a acordat raport favorabil, av‚nd Ón vedere c„ sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute de lege. Exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, drept pentru care v„ propunem adoptarea proiectului de lege, f„r„ amendamente, Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

Mul˛umesc. Dezbateri generale.

Da, domnule senator, v„ rog.

Am rug„mintea, din respect pentru memoria marelui cibernetician ™tefan Odobleja, s„ acorda˛i votul acestei propuneri legislative.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unui proiect de lege unde toate grupurile sunt de acord.

Da, domnule P„unescu, v„ rog.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

A˛i spus c„ suntem la dezbateri generale.

Nu am s„ insist foarte mult. Ceea ce a spus colegul de la Alian˛a D.A. este ∫i g‚ndul nostru. Œn orice caz, eu, ca om public, Ón îFlac„ra“, dup„ Dumitru Radu Popescu la îTribuna“ din Cluj (prin inspira˛ia ∫i insisten˛a poetului valoros Valeriu Armeanu din Drobeta-Turnu Severin), am adus numele lui Odobleja Ón public ∫i am ap„rat, ani ∫i ani, dreptul lui Odobleja la paternitatea operei sale. Sunt fericit c„ am ajuns momentul, iat„, dup„ 30 de ani, ca el s„ dea nume propriului s„u sat ∫i sus˛in cu toat„ c„ldura acest moment prin care se recunoa∫te unui sat frumos ∫i s„rac dreptul la bog„˛ia numit„ Odobleja, ∫i lui Odobleja dreptul de a se Óntoarce acas„, glorios ∫i purt„tor de mesaje c„tre viitor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Deci, stima˛i colegi, toate grupurile sunt de acord cu acest proiect de lege, Guvernul, comisia.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, lua˛i de la c„su˛e ordinea de zi ∫i proiectele de lege, pentru luni.

V„ doresc un week-end pl„cut ∫i activitate bun„ Ón circumscrip˛iile electorale.

Cu aceasta, Ónchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ rog, v„ ascult„m.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,40._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007741]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 77/9.VI.2005 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi