Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 mai 2004
procedural · respins
Constantin G„ucan
Discurs
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Ast„zi a∫ dori s„ spun c‚teva lucruri despre actualitatea lui Orwell. C„r˛ile lui, at‚t îAnul 1984“, c‚t ∫i îFerma animalelor“, le-am citit chiar Ón anul 1984, c‚nd am descoperit esen˛a, cum le-ar numi (Ól parafrazez pe domnul profesor Buzatu) - _ismelor_ . Œn c„r˛ile Domniei sale se vorbe∫te de fascism, de nazism ∫i, Ón special, de comunism. De fapt, toate av‚nd acela∫i comportament totalitar ∫i toate mecanismele sunt foarte bine expuse, ale unui regim totalitar, Ón c„r˛ile Domniei sale. Dup„ p„rerea mea, el a intrat Ón universalitate, pentru c„ a ∫tiut s„ g„seasc„, Ón cele dou„ c„r˛i, esen˛a acestor - _isme_ , care au fost valabile, sunt valabile ∫i vor fi valabile. ™i asist„m, din p„cate, ∫i Ón ziua de ast„zi, la o revenire a acestor - _isme_ : neonazism, neofascism, neocomunism ∫i alte _neo_ -uri. ™tiu c„ m-a zguduit la vremea respectiv„ dou„ lucruri sau mai multe din carte. O s„ vi le reamintesc pe r‚nd, Ón care spunea: îIgnoran˛a Ónseamn„ putere“ ∫i s-a dovedit acest lucru. Oamenii ignoran˛i sunt plimba˛i foarte u∫or ∫i sunt m„ciuca sau grupul de atac al unui regim totalitar. ™i, al doilea lucru, ∫i de la aceast„ idee o s„ plec ast„zi, este c„ îcine st„p‚ne∫te prezentul, poate s„ rescrie trecutul“, Óns„, are ∫i un revers: îCine st„p‚ne∫te trecutul sau cunoa∫te trecutul, ∫i aici este vorba de istorici, poate prevedea viitorul“ ∫i, poate, c„ la acest lucru ar trebui s„ medit„m mai mult. Œn aceast„ idee am f„cut un îClub al istoricilor“, care Ónglobeaz„ istoricii nealinia˛i politic ∫i care vor s„ scrie ∫i pot s„ scrie, nu la comand„, a∫a cum o s„ fac referire Ón cuv‚ntul meu de ast„zi.
Legat de acest adev„r c„ îcine st„p‚ne∫te prezentul, poate s„ rescrie trecutul“, ∫tiind c„ ∫i Ón vremea comuni∫tilor s-a f„cut acest lucru, o experien˛„ este a mea, personal„, direct„, Ónt‚mplat„ la Bruxelles, acum 2-3 s„pt„m‚ni ∫i una sau unele este cea care se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul Prahova. O s„ fac referire la t‚rgul meu, la V„lenii de Munte. Dup„ cum ∫ti˛i, fac parte ∫i din Comisia pentru integrare interparlamentar„ ∫i aceste comisii se Ónt‚lnesc de dou„ ori, o dat„ la Bra∫ov, o dat„ la Bruxelles. Œnt‚lnirea din iarna trecut„ a avut loc la Bra∫ov, iar acolo eu am discutat despre imposibilitatea libert„˛ii presei ∫i a televiziunii, pentru c„ nu au cum s„ fie libere, Óntruc‚t toat„ lumea ∫tie, tr„iesc din reclame sau sunt datoare v‚ndute la Ministerul Finan˛elor Publice. Ce g„sesc Ón documentele de acum 3 s„pt„m‚ni de la Bruxelles? îSenatorul G„ucan a vorbit despre probleme de s„n„tate ∫i sociale“. Iat„, deci, c„ un exemplu tr„it de mine, care m-a cutremurat, recunosc, nu l-am comentat Ón fa˛a plenului sau Ónt‚lnirii Óntre cele dou„ comisii, dar vi-l transmit acum, dumneavoastr„.
A doua Ónt‚mplare, care este iar un semnal de alarm„, unul mic, este t‚rgul meu. Avem un primar. De 17-18 ani este primar. A fost primar comunist, secretar
de partid. Dup„ 1990 — fesenist, dup„ aia primar independent, acum este primarul care guverneaz„ ora∫ul. Œnt‚mplarea care mi-a st‚rnit un pic revolta ∫i dorin˛a de a o expune Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a atrage aten˛ia, ca un semnal, este c„ un distins profesor de istorie (profesorul Buzatu Ól cunoa∫te din Ónt‚lnirile noastre de la **Muzeul Iorga** ), scrie o monografie a ora∫ului V„leni. O scrie ∫i, evident c„, Ón prezentarea unor personalit„˛i din ora∫ul V„leni sunt cita˛i c‚˛iva oameni cu un _curriculum vitae_ , pe care l-au scos din Internet ∫i din alte documente. Una din aceste personalit„˛i este un celebru profesor de rom‚n„, care este scriitor ∫i are un metru jum„tate de c„r˛i de poezie, de proz„ ∫i de teatru ∫i care a fost scos din aceast„ list„ a..., hai s„-i spunem a contemporanilor, personalit„˛ilor contemporane din V„lenii de Munte. De ce?! Pentru c„ so˛ia lui, fiind doctori˛„, intern‚ndu-l c‚ndva de urgen˛„ pe domnul primar a scris adev„rata cauz„ a intern„rii la vremea respectiv„, evident c„, n-o s„ v-o fac dumneavoastr„ cunoscut„. Apoi a fost trecut cu vederea iar un distins profesor ∫i director al liceului, care are ni∫te c„r˛i scrise ∫i, evident c„, atunci c‚nd a fost profesor avea grij„ ca fi∫a mea s„ fie undeva ascuns„. îCe-ai acolo?“ —l-a Óntrebat primarul. îP„i, ceva ∫i despre doctorul G„ucan, ∫i cet„˛ean de onoare, ∫i senator, ∫i decan, ∫i scrieri, ∫i..., Ón sf‚r∫it, funda˛ii, «Clubul istoricilor», activitate cultural„ pentru ora∫ul V„lenii de Munte, ∫i nu numai“. îAcolo, —zice, vezi s„ treci dou„ r‚nduri“. Nu asta este problema. Problema este c„ anul trecut a fost anun˛at„ o vizit„ a domnului premier N„stase, care a fost contramandat„. Œns„, Ón carte apare o fotografie — cu primarul nostru, probabil, la alt„ Ónt‚lnire, afl‚ndu-se Ón spatele domnului premier — Ón care primarul Manolescu Ól prime∫te pe domnul Adrian N„stase Ón vizit„ la a∫a-numitul îParc industrial de la V„lenii de Munte“. Deci, iat„ c„ un om care pl„te∫te..., c„ a∫a ar fi afirmat Ón fa˛a profesorului: îCine pl„te∫te nunta, profesore, comand„ muzica!“. Deci, bietul profesor a fost nevoit..., ∫i mi s-a justificat, a zis: îDomnule doctor, ce s„ fac? Mi-a dat banii pentru carte ∫i a trebuit s„ bag din lucrurile comandate“.