Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 mai 2004
Senatul · MO 63/2004 · 2004-05-12
Aprobarea ordinii de zi.
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ion Solcanu, Constantin G„ucan, Radu F.Alexandru, Vajda Borbala, Alin Theodor Cioc‚rlie, George Mihail Pruteanu, Nicolae-Vlad Popa, Kereskenyi Alexandru, Maria Petre, Elena Sporea, Nicolae P„tru, Adrian P„unescu
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunilor acestora; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedur„ penal„; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice;
· procedural · respins
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
288 de discursuri
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ Óncepem. Rog colegii din Comisia economic„ s„ ia loc.
Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ declar deschise lucr„rile Senatului din data de 3 mai 2004.
Din totalul de 140 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, electronic, 81 de colegi; 2 colegi sunt la Guvern, 2 Ón delega˛ie, un senator este bolnav.
Sunt absen˛i motivat: domnul senator Athanasiu Alexandru, domnul senator Theodorescu Emil R„zvan, domnul senator Lupoi Mihail este Ón delega˛ie, ca ∫i doamna senator Marinescu Simona, iar domnul senator Br„di∫teanu ™erban este Ón concediu medical.( _Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare intr„ Ón sala de ∫edin˛„.)_
Salut„m prezen˛a colegilor no∫tri din Grupul parlamentar Rom‚nia Mare.
Œn primul r‚nd, cu privire la ordinea de zi a ∫edin˛ei de ast„zi este structura pe care o cunoa∫te˛i: declara˛ii politice, p‚n„ la ora 16,30, activitate de legiferare, de la 16,30 p‚n„ la ora 18,30, c‚nd intr„m Ón punctul final al ordinii de zi ∫i anume Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri; sunt anun˛at c„ acestea vor fi transmise ∫i de c„tre Radiodifuziunea Rom‚n„.
Dac„ cu privire la ordinea de zi exist„ Óntreb„ri sau comentarii? Œn˛eleg c„ nu exist„. Atunci
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Trecem la primul punct al ordinii de zi ∫i anume declara˛ii politice.
Œl invit la tribun„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul pre∫edinte Ion Solcanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Ion Solcanu
#17111## **Domnul Ion Solcanu:**
V„ mul˛umesc foarte frumos.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi senatori,
Onora˛i invita˛i,
V„ re˛in, ast„zi, aten˛ia, pentru a v„ semnala o serie de erori de principiu, metodologice, dar nu numai, din textul Raportului _Freedom House_ , pe anul 2003, Óntocmit de doamna Alina Mungiu-Pippidi, ca reprezentant„ a Societ„˛ii Academice Rom‚ne.
Funda˛ia public„ anual un raport intitulat îNa˛iuni Ón tranzi˛ie“, Ón care evalueaz„ situa˛ia general„ ∫i evolu˛ia proceselor democratice din 27 de ˛„ri, printre care ∫i Rom‚nia. Raportul dat publicit„˛ii Ón data de 26 aprilie con˛ine o serie de aprecieri ∫i afirma˛ii eronate.
Senatorii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat Ó∫i exprim„ regretul fa˛„ de modul scandalos Ón care doamna Alina Mungiu-Pippidi a deformat realit„˛ile din Rom‚nia Ón Raportul _Freedom House._
Gravele erori sunt de neÓng„duit ∫i, cu at‚t mai mult, regretabile, cu c‚t funda˛ia este una dintre cele mai prestigioase organiza˛ii americane pentru ap„rarea democra˛iei.
Raportul este elaborat, de regul„, de c„tre un autor rom‚n. Anul trecut, raportul a fost Óntocmit de c„tre doamna Sandra Pralong, anul acesta de c„tre doamna Alina Mungiu-Pippidi. Se acord„ o serie de note, de _rating_ -uri pentru diversele domenii din ˛„rile respective.
Scandalul a pornit de la faptul c„ anul acesta, Ón calitate de furnizor al analizei primare, doamna Mungiu a Ónc„lcat obiectivitatea elementar„ ∫i neutralitatea axiologic„ ale unei cercet„ri academice.
Raportul pe 2003, pentru Rom‚nia, are o not„ la subsol Ón care scrie: îOpiniile exprimate Ón acest raport apar˛in autorului“. Deci, teoretic, responsabilitatea pentru erori Ói revine doamnei Mungiu, Ón calitatea sa de raportor.
Funda˛ia _Freedom House_ are calitatea de editor ∫i, deci, nu poate evita asemenea responsabilit„˛i Ón leg„tur„ cu con˛inutul raportului.
Apreciem c„ raportul despre Rom‚nia este, pe c‚t de dur, pe at‚t de subiectiv ∫i, Ón mare m„sur„, eronat, inclusiv Ón privin˛a _rating_ -urilor pentru principalele probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, iar textul f„cut de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 doamna Mungiu poart„ numele preten˛ios de raport, dar, Ón realitate, este o Óns„ilare de impresii, opinii personale, mai mult sau mai pu˛in avizate.
Ion Solcanu
#21290_**:**_
P‚n„ aici este corect!
Ion Solcanu
#21324## **Domnul Ion Solcanu:**
Nu este a∫a, pentru c„ a˛i luat de la noi oameni, Ói ave˛i acolo Ón spate.
De asemenea, raportul apreciaz„, total incorect, c„ Ón decembrie 1989 Ón Rom‚nia a avut loc o lovitur„ de stat realizat„ de domnul Ion Iliescu.
## **Din sal„**
Ion Solcanu
#21619**:**
## Corect!
Ion Solcanu
#21639## **Domnul Ion Solcanu:**
Pornind de aici, una din concluziile false care se desprind din acest raport este c„ integrarea euroatlantic„ a Rom‚niei a fost Ónt‚rziat„ de a∫a-zisa îlovitur„ de stat“.
## **Domnul Dumitru Petru Pop**
Ion Solcanu
#21883_**:**_
Adev„rat ∫i asta!
Ion Solcanu
#21912## **Domnul Ion Solcanu:**
Da˛i-le un pic de ap„, domnule..., poate le este sete colegilor de la P.R.M.
Le vine r‚ndul acum, domnule pre∫edinte, pofti˛i!
Ion Solcanu
#22123## **Domnul Ion Solcanu:**
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Toate erorile enumerate mai sus sunt deliberate ∫i au scopul de a oferi îmuni˛ie“ proasp„t„ adversarilor Partidului Social Democrat, lucru cu at‚t mai regretabil, cu c‚t organiza˛ia _Freedom House_ are ca scop ap„rarea democra˛iei.
V„ re˛in aten˛ia cu un am„nunt semnificativ. Comunicatul de la Societatea Academic„ Rom‚n„ privind Raportul _Freedom House_ a fost transmis c„tre massmedia din Rom‚nia la data de luni, 26 aprilie 2004.
Œn schimb, cu dou„ zile Ónainte, con˛inutul raportului era deja cunoscut de c„tre Partidul Na˛ional Liberal, nu Rom‚nia Mare. Dovada este afirma˛ia purt„torului de cuv‚nt al Partidului Na˛ional Liberal, domnul Eugen Nicol„escu, pe care a f„cut-o la o conferin˛„ de pres„ a studen˛ilor liberali de duminic„, 25 aprilie. Domnia sa a declarat c„ raportul trage o concluzie destul de clar„ pentru situa˛ia din ˛ara noastr„ ∫i anume c„, dac„ Ón Rom‚nia nu va avea loc Ón 2004 o alternan˛„ la guvernare, atunci destinul european ∫i democratic al Rom‚niei va fi pus Ón pericol. P„rerea Domniei sale.
Senatorii din grupul nostru aprob„ cu t„rie pozi˛ia domnului Pre∫edinte Ion Iliescu, exprimat„ prin dou„ comunicate ale Pre∫edin˛iei, precum ∫i pozi˛ia oficial„ a Partidului Social Democrat. Respingem ∫i de aceast„ dat„ Óncercarea de a prezenta Revolu˛ia Rom‚n„ drept o lovitur„ de stat.
Legitimitatea domnului Ion Iliescu, Ón calitate de om politic, este dat„ de modul Ón care a f„cut politic„, de felul Ón care a ac˛ionat Ón spa˛iul public rom‚nesc, iar ca ∫ef al statului este legitimat de votul liber exprimat al cet„˛enilor rom‚ni.
Regret„m faptul c„ _Freedom House_ a fost utilizat„, partizan, de doamna Mungiu, care s-a Ónrolat la echipa de campanie a partidelor de opozi˛ie de dreapta. Din acest motiv, funda˛ia a fost redus„ la o condi˛ie ideologic„ subaltern„, care deriv„ din modul partizan Ón care sus˛ine partidele de dreapta din Rom‚nia.
Funda˛ia american„ ar fi putut Óntocmi un raport cu adev„rat obiectiv, cu condi˛ia de a fi utilizat o surs„ pertinent„ ∫i obiectiv„ de informa˛ii.
Pentru a fi corec˛i, se cuvine a sublinia c„ Ón corpul raportului exist„ ∫i c‚teva elemente pertinente. Pe baza lor, _Freedom House_ putea oferi un instrument de lucru util at‚t celor care guverneaz„, c‚t ∫i opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i interna˛ionale.
Ion Solcanu
#31079MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, invit pe domnul senator G„ucan Constantin. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Ast„zi a∫ dori s„ spun c‚teva lucruri despre actualitatea lui Orwell. C„r˛ile lui, at‚t îAnul 1984“, c‚t ∫i îFerma animalelor“, le-am citit chiar Ón anul 1984, c‚nd am descoperit esen˛a, cum le-ar numi (Ól parafrazez pe domnul profesor Buzatu) - _ismelor_ . Œn c„r˛ile Domniei sale se vorbe∫te de fascism, de nazism ∫i, Ón special, de comunism. De fapt, toate av‚nd acela∫i comportament totalitar ∫i toate mecanismele sunt foarte bine expuse, ale unui regim totalitar, Ón c„r˛ile Domniei sale. Dup„ p„rerea mea, el a intrat Ón universalitate, pentru c„ a ∫tiut s„ g„seasc„, Ón cele dou„ c„r˛i, esen˛a acestor - _isme_ , care au fost valabile, sunt valabile ∫i vor fi valabile. ™i asist„m, din p„cate, ∫i Ón ziua de ast„zi, la o revenire a acestor - _isme_ : neonazism, neofascism, neocomunism ∫i alte _neo_ -uri. ™tiu c„ m-a zguduit la vremea respectiv„ dou„ lucruri sau mai multe din carte. O s„ vi le reamintesc pe r‚nd, Ón care spunea: îIgnoran˛a Ónseamn„ putere“ ∫i s-a dovedit acest lucru. Oamenii ignoran˛i sunt plimba˛i foarte u∫or ∫i sunt m„ciuca sau grupul de atac al unui regim totalitar. ™i, al doilea lucru, ∫i de la aceast„ idee o s„ plec ast„zi, este c„ îcine st„p‚ne∫te prezentul, poate s„ rescrie trecutul“, Óns„, are ∫i un revers: îCine st„p‚ne∫te trecutul sau cunoa∫te trecutul, ∫i aici este vorba de istorici, poate prevedea viitorul“ ∫i, poate, c„ la acest lucru ar trebui s„ medit„m mai mult. Œn aceast„ idee am f„cut un îClub al istoricilor“, care Ónglobeaz„ istoricii nealinia˛i politic ∫i care vor s„ scrie ∫i pot s„ scrie, nu la comand„, a∫a cum o s„ fac referire Ón cuv‚ntul meu de ast„zi.
Legat de acest adev„r c„ îcine st„p‚ne∫te prezentul, poate s„ rescrie trecutul“, ∫tiind c„ ∫i Ón vremea comuni∫tilor s-a f„cut acest lucru, o experien˛„ este a mea, personal„, direct„, Ónt‚mplat„ la Bruxelles, acum 2-3 s„pt„m‚ni ∫i una sau unele este cea care se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul Prahova. O s„ fac referire la t‚rgul meu, la V„lenii de Munte. Dup„ cum ∫ti˛i, fac parte ∫i din Comisia pentru integrare interparlamentar„ ∫i aceste comisii se Ónt‚lnesc de dou„ ori, o dat„ la Bra∫ov, o dat„ la Bruxelles. Œnt‚lnirea din iarna trecut„ a avut loc la Bra∫ov, iar acolo eu am discutat despre imposibilitatea libert„˛ii presei ∫i a televiziunii, pentru c„ nu au cum s„ fie libere, Óntruc‚t toat„ lumea ∫tie, tr„iesc din reclame sau sunt datoare v‚ndute la Ministerul Finan˛elor Publice. Ce g„sesc Ón documentele de acum 3 s„pt„m‚ni de la Bruxelles? îSenatorul G„ucan a vorbit despre probleme de s„n„tate ∫i sociale“. Iat„, deci, c„ un exemplu tr„it de mine, care m-a cutremurat, recunosc, nu l-am comentat Ón fa˛a plenului sau Ónt‚lnirii Óntre cele dou„ comisii, dar vi-l transmit acum, dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„, Ón numele P.N.L., pe domnul senator Radu F. Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Am urm„rit cu to˛ii, a∫a cum era ∫i firesc, felul Ón care mass-media din lume ∫i, Ón primul r‚nd cea din toate ˛„rile europene a marcat extinderea oficial„ a Uniunii Europene.
Din mul˛imea evenimentelor desf„∫urate ∫i a declara˛iilor f„cute de oamenii politici, am s„ v„ re˛in aten˛ia doar cu c‚teva care mi se par c„ au o semnifica˛ie cu totul deosebit„.
Lech Walesa, fostul lider al sindicatului îSolidaritatea“ ∫i fostul pre∫edinte al Poloniei, unul dintre cei mai cunoscu˛i opozan˛i ai regimului comunist, a declarat: îVisul vie˛ii mele a fost Ómplinit, iar lupta s-a Óncheiat“.
Pre∫edintele cubanez Fidel Castro a apreciat, cu ocazia manifesta˛iei organizate de 1 Mai, c„ îUniunea European„ extins„ este o adev„rat„ mafie, aliat„ ∫i subordonat„ Washingtonului“.
Pre∫edintele Ion Iliescu a afirmat, Ón preziua plec„rii la festivit„˛ile de la Dublin, c„ îeconomia de pia˛„ are o serie de virtu˛i, dar cultiv„ individualismul feroce, iar oamenii devin fiare“. ™eful statului consider„ c„ acest îindividualism feroce“ se manifest„ prin dorin˛a de a acumula bog„˛ii ∫i c„ este nevoie de mai mult„ îsolidaritate uman„“.
Din declara˛ia Pre∫edintelui Iliescu nu a rezultat clar dac„ Domnia sa — c‚nd a vorbit despre ferocitate ∫i despre cei care nu ∫tiu ce Ónseamn„ solidaritate uman„ — a avut Ón vedere îfiarele“ din Uniunea European„, care acord„ Rom‚niei credite nerambursabile de circa 1 miliard euro pe an, sau capitali∫tii de la Banca Mondial„ care asigur„ pentru Rom‚nia credite rambursabile de aproximativ 1 miliard dolari pe an, sau îrechinii“ de pe pia˛a str„in„ de capital de la care Ministerul Finan˛elor adun„ ∫i el cam 500 milioane dolari pe an.
La Budapesta, Óntr-o sta˛ie de autobuz din centrul ora∫ului, locuitorii capitalei ˛„rii vecine ∫i prietene au abandonat televizoarele sovietice, operele complete ale lui Lenin ∫i alte obiecte legate de regimul comunist, Ón semn de desp„r˛ire definitiv„ de trecutul comunist.
La Pite∫ti, Ón Rom‚nia, Ón fa˛a mul˛imii adunate pentru s„rb„torirea zilei de 1 Mai, premierul Adrian N„stase a declarat c„ îpe listele partidului, deocamdat„ pentru alegerile locale, muncitorii nu mai pot s„ absenteze“. Domnia sa nu a explicat de ce resimte at‚t de acut lipsa muncitorilor Ón administra˛ia local„ ∫i nu a juri∫tilor, a economi∫tilor, a finan˛i∫tilor, Óntr-un cuv‚nt, a speciali∫tilor. Nu a precizat c‚t la sut„ dintre locuri vor fi repartizate clasei muncitoare, cum s-a ab˛inut ∫i de la orice comentariu legat de posibilitatea ca ∫i ˛„ranilor, intelectualilor ∫i altor categorii ∫i p„turi sociale s„ li se asigure, la fel, un num„r de locuri printre viitorii ale∫i.
Din partea Grupului U.D.M.R. o invit la tribun„ pe doamna senator Vajda Borbala.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!
## **Doamna Vajda Borbala:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Aceast„ declara˛ie este omagiul meu adus mamelor.
Ieri am avut bucuria de a participa la sf‚nta slujb„ de duminic„ Ón cadrul c„reia a fost oficiat„ ∫i o slujb„ special„ prilejuit„ de aniversarea Zilei Mamei, una dintre s„rb„torile cele mai apropiate inimilor noastre. ™i de ce nu? Doar mama este cea care ocup„ un loc deosebit Ón inima fiec„rui copil ∫i adult. Ea este aceea c„reia Ói dest„inuim bucuriile ∫i sup„r„rile noastre. Ea este aceea pentru care nimic nu este mai important dec‚t noi, copiii ei. De multe ori nici nu observ„m c‚t de mult se ostene∫te pentru ca s„ ne ofere o pr„jitur„ preferat„, haine curate, o cas„ primitoare ∫i siguran˛a zilei de m‚ine. Pentru ea, toate aceste Óndatoriri sunt fire∫ti. Œn schimb, nu cere dec‚t s„ fim copii buni. Uneori nu reu∫im s„ fim buni. Uneori chiar pricinuim sup„r„ri sau
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 mari bucurii. Se Ónt‚mpl„ s„ uit„m c‚te ceva, poate chiar lucruri importante, dar exist„ o zi din an de care nu putem uita. Aceasta este Ziua Mamei!
Œn aceast„ zi aducem cel mai c„lduros omagiu tuturor mamelor, mul˛umindu-le de dragostea ∫i grija nem„surat„ cu care ne-au Ónconjurat de la na∫tere ∫i p‚n„ Ón fiecare moment al vie˛ii noastre. Este ziua Ón care trebuie s„ ne amintim c„ f„r„ respect ∫i stim„ fa˛„ de familie ∫i maternitate nu exist„ viitor pentru na˛iune ∫i omenire.
Ziua Mamei, s„rb„torit„ ast„zi Ón multe ˛„ri din lume, are o istorie Óndelungat„. Œn Grecia antic„, cu ocazia s„rb„torilor de prim„var„, era omagiat„ mama tuturor zeilor ∫i zei˛elor, zei˛a p„m‚ntului Rhea, ∫i, o dat„ cu ea, toate mamele p„m‚ntene.
Œn sec.XVII Anglia celebra o zi numit„ S‚mb„ta Mamelor, Ón a patra s‚mb„t„ din perioada marelui post de Pa∫ti. O dat„ cu r„sp‚ndirea religiei cre∫tine pe glob, istoricii sunt de p„rere c„ Mama-Biseric„ a substituit cealalt„ s„rb„toare, mama-zei˛„. Œn timp, cele dou„ s„rb„tori s-au amestecat ∫i au devenit una singur„: Ziua Mamei.
Œn S.U.A. ideea de a s„rb„tori Ziua Mamei a fost prima dat„ propus„ Ón 1872 de c„tre Julia Word Howard. Domnia sa a dorit ca aceast„ zi s„ fie s„rb„torit„ sub semnul p„cii. S„rb„torirea oficial„ a Zilei Mamei este rezultatul ini˛iativei lansat„ Ón anul 1907 de c„tre Ana Jarvis din Philadelphia. Ca rezultat al efortului ei, prima zi a mamei a fost ˛inut„ pe data de 10 mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne, Reese Jarvis, mama Anei Jarvis.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„, din partea Grupului P.S.D., pe domnul senator Alin Cioc‚rlie.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Alin Theodor Cioc‚rlie:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn declara˛ia mea m„ voi referi la participarea delega˛iei Grupului rom‚n al Uniunii Interparlamentare la cea de-a 110-a Adunare a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc Óntre 17-23 aprilie la Ciudad de Mexico, Ón capitala Statelor Unite Mexicane.
Au participat peste 600 de parlamentari din 120 de ˛„ri din cele 138 membre ale organiza˛iei, c„rora li s-au al„turat reprezentan˛ii celor 5 adun„ri parlamentare cu statut de membru-asociat: Parlamentul andin, Parlamentul central-american, Parlamentul european, cel latinoamerican ∫i Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei, precum ∫i un num„r important de observatori din partea Organiza˛iei Na˛iunilor Unite ∫i a agen˛iilor din sistemul acesteia.
Adunarea Uniunii Interparlamentare a fost inaugurat„ Ón mod oficial de c„tre Pre∫edintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vincente Fox Quesada. Domnul Danilo Turc, secretar general-adjunct pentru afaceri politice al Na˛iunilor Unite, a prezentat un mesaj din partea secretarului general, domnul Kofi Annan. Trebuie precizat c„ Ón preziua deschiderii oficiale a conferin˛ei a avut loc Reuniunea femeilor parlamentare, iar Ón paralel cu sesiunea parlamentar„ s-a Óntrunit Asocia˛ia secretarilor generali de parlamente.
Pe agenda adun„rii, a c„rei tem„ general„ a fost îReconciliere ∫i parteneriat“ au figurat urm„toarele teme:
- promovarea reconcilierii interna˛ionale;
- contribu˛ia la stabilizarea regiunilor Ón conflict;
- sprijinirea reconstruc˛iei post-conflict;
- crearea unui mediu echitabil pentru comer˛ul
- interna˛ional;
— problematica comer˛ului cu produse agricole ∫i cea a accesului la medicamentele esen˛iale;
— aprofundarea democra˛iei parlamentare Ón vederea ap„r„rii drepturilor omului ∫i a Óncuraj„rii reconcilierii Óntre popoare ∫i a parteneriatului Óntre na˛iuni.
Continua˛i!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Mul˛umesc.
… rolul parlamentelor Ón stoparea actelor de violen˛„ ∫i a construirii zidului de separare Ón vederea cre„rii condi˛iilor promov„rii p„cii ∫i a unei solu˛ii durabile pentru conflictul palestiniano-israelian, tem„ inclus„ pe ordinea de zi Ón regim de urgen˛„, la propunerea ˛„rilor arabe.
Delega˛ia grupului rom‚n a inclus membri ai comitetului director, reprezent‚nd toate partidele politice parlamentare. Senatul a fost reprezentat de senatorul Viorel Matei ∫i de cel care v„ vorbe∫te, precum ∫i de secretarul general, domnul Constantin Sava.
Activitatea parlamentarilor rom‚ni s-a concretizat Ón interven˛ii ∫i contribu˛ii Ón cadrul organelor de lucru plenare ale Uniunii — Adunare, Consiliu director, cele trei comisii permanente, Reuniunea Femeilor Parlamentare, Asocia˛ia Secretarilor Generali de Parlamente.
Œn contextul dezbaterilor generale, parlamentarii rom‚ni s-au referit la evolu˛iile din spa˛iul central ∫i sud-esteuropean, la raportul dintre procesele de reconciliere ∫i cele de integrare european„ ∫i euroatlantic„, la participarea Parlamentului Rom‚niei la dezvoltarea cooper„rii Ón scopul promov„rii stabilit„˛ii regionale, la contribu˛ia Rom‚niei, Ón calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, la adoptarea declara˛iei preziden˛iale a Consiliului din luna martie a.c. privind situa˛ia din Kosovo, la angajamentele ∫i responsabilit„˛ile ce revin ˛„rii noastre Ón noua sa calitate, de membru al NATO.
Œn interven˛ia mea Ón plenul Comisiei pentru pace ∫i securitate interna˛ional„, am prezentat experien˛a Rom‚niei Ón reconstruc˛ia unei societ„˛i democratice dup„ 1989, contribu˛ia ˛„rii noastre la misiunile de men˛inere a p„cii, de stabilizare ∫i reconstruc˛ie Ón Kosovo, BosniaHer˛egovina, Afganistan ∫i Irak.
Am subliniat, de asemenea, rolul esen˛ial al O.N.U. Ón procesele de reconstruc˛ie, precum ∫i cel al Uniunii Interparlamentare Ón asigurarea caracterului democratic al proceselor electorale ∫i al institu˛iilor reprezentative create Ón societ„˛ile post-conflict.
Œn ultima zi a Adun„rii au fost adoptate prin consens rezolu˛iile pentru cele patru teme ale ordinii de zi. Prima dintre rezolu˛ii, referitoare la reconcilierea interna˛ional„ ∫i reconstruc˛ia post-conflict, include ∫i dou„ amendamente propuse de Grupul Rom‚n pentru Uniunea Interparlamentar„.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu, pe timpul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bune colege ∫i buni colegi,
Voi Óncerca ast„zi s„ fac un experiment. Voi folosi, adic„, Ón cuv‚ntul meu, Óntr-o anumit„ parte a sa, ∫i cuv‚ntul celor f„r„ de cuv‚nt, cuv‚ntul celor c„rora, recent, premierul Adrian N„stase le va dubla lefurile ∫i pensiile.
Nu pot s„ nu Óncep cu aceast„ parantez„ preambular„, Ón care s„ spun c„ este una dintre cele mai gogonate afirma˛ii pe care le-am auzit Ón ultimii 10 ani. M„ Óntreb dac„ domnul Adrian N„stase a g„sit cumva, sub localitatea T„rt„∫e∫ti, un ocean de petrol, pe care, v‚nz‚ndu-l, s„ ob˛inem b„netul acesta necesar pentru a dubla lefurile ∫i pensiile. A le dubla — aten˛ie! — nu a le m„ri cu 10% sau 20%, sau 30%, deja cifre exorbitante pentru un economist cu scaun la cap! Nu! S„ le dubleze!
S„ fi g„sit acest ocean de petrol?! M„ Óndoiesc.
O fi g„sit Domnia sa, sub Cornu, vreo pepit„ de aur, milioane de tone de aur, pe care, v‚nz‚ndu-le, s„ devenim cea mai bogat„ ˛ar„ din estul Europei, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem ∫i tripla? Nu cred c„ a g„sit a∫a ceva ∫i de aceea spun, cu toat„ franche˛ea ∫i cu toat„ fermitatea, c„ este o afirma˛ie de un populism josnic, nedemn„ de un intelectual ∫i, cu at‚t mai pu˛in, nedemn„ de un prim-ministru.
Subiectul de ast„zi este tot o statuie. Nu sunt specializat Ón acest subiect, dar sunt sensibil la art„, sunt sensibil la reac˛iile opiniei publice ∫i coinciden˛a face c„ Ón ultima vreme dispar statui.
Iat„ subiectul. Pe forumul _site_ -ului meu — www.pruteanu.ro — am lansat acum c‚teva zile o Óntrebare care m„ fr„m‚nta realmente, nu era una retoric„, ∫i care suna a∫a: exista Ón Parcul Obor, l‚ng„ Magazinul Bucur Obor, un grup statuar amplu, numit î1907“, care nu era r„u ca lucrare de art„. Nu era la nivelul monumentului din Parcul Carol, dar, repet, nu era o lucrare rea. De cur‚nd, s„ fie vreo s„pt„m‚n„, 10 zile, de c‚nd am constatat eu c„ lipse∫te — s-ar putea s„ fi disp„rut de mai mult timp — am constatat c„ nu mai exist„, pur ∫i simplu, s-a escamotat.
A fost pentru mine ceva incredibil, pentru c„ nu putea fi furat — a fost un monument mai mare, cred, ∫i mai greu dec‚t statuia lui Lenin, de la Casa Sc‚nteii. Deci a fost scos de c„tre autorit„˛i. Dar, de cine ∫i de ce, nu ∫tiu.
Invit la tribun„, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, pe domnul senator NicolaeVlad Popa.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La 30 aprilie 2004 Partidul Na˛ional Liberal ∫i-a lansat, la Bra∫ov, candida˛ii de primari la nivel na˛ional.
Manifestarea a fost urmat„ de un mar∫ ∫i de un miting Ón Pia˛a Sfatului, la care au participat c‚teva mii de bra∫oveni. Dac„ totul ar fi decurs normal, evenimentul ar fi fost o manifestare fireasc„, Óntr-un regim democratic. Dar, din p„cate, organiza˛ia P.S.D. Bra∫ov a f„cut tot ce i-a stat Ón putin˛„ ca s„ Ómpiedice aceast„ Ónt‚lnire: de la presiuni asupra comandan˛ilor de la jandarmerie, asupra furnizorilor de la îElectrica“, p‚n„ la organizarea unei contra-manifesta˛ii a∫a-zis cultural-artistice Ón Pia˛a Sfatului, obicei ce ne aminte∫te de practicile pe care le credeam disp„rute.
Œn˛eleg‚nd c„ o astfel de ini˛iativ„ poate duce la producerea unor incidente, am solicitat justi˛iei s„ interzic„ aceast„ activitate obstruc˛ionist„. Subliniem faptul c„ toate activit„˛ile noastre au fost aprobate cu mult timp Ónainte de prim„rie, jandarmerie ∫i poli˛ie, conform prevederilor legale.
Instan˛a, firesc, a interzis manifestarea P.S.D.-ului, av‚nd Ón vedere faptul c„ Legea privind manifest„rile publice interzice desf„∫urarea a dou„ ac˛iuni concomitent.
Reac˛ia P.S.D. ∫i a liderului s„u local, Constantin Ni˛„, care este ∫i vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, a fost de-a dreptul ∫ocant„, Domnia sa declar‚nd public c„ subsemnatul ∫i familia mea am ob˛inut aceast„ hot„r‚re prin presiuni asupra justi˛iei, prin influen˛area justi˛iei ∫i c„ sentin˛a a fost dat„ la o cafea.
Nu doresc s„ tratez de la tribuna Senatului grava calomnie la adresa subsemnatului, care va fi rezolvat„ pe alt„ cale. Ceea ce m„ Óngrijoreaz„ Óns„ este atitudinea de sfidare fa˛„ de justi˛ie ∫i amenin˛„rile la adresa celor care au dat o hot„r‚re corect„ ∫i just„.
Asemenea tuturor baronilor locali ai P.SD., Ni˛„ Constantin se consider„ st„p‚n al jude˛ului ∫i ∫ef peste institu˛iile statului, chiar dac„ Óncalc„ independen˛a justi˛iei.
C‚nd, la Ónceputul anului 2001, un naiv membru al P.S.D., l„ud‚ndu-se, mi-a spus c„ domnul Ni˛„ i-a convocat pe pre∫edin˛ii instan˛elor bra∫ovene la sediul P.S.D. pentru a le trasa directivele noului Guvern Ón privin˛a actului de justi˛ie, personal nu mi-a venit s„ cred. Dar iat„ c„ Ón zilele acestea, Ón urma comport„rii nedemocratice a domnului Ni˛„, nu numai c„ dau crezare acestor afirma˛ii, dar constat ∫i continuarea timor„rii magistra˛ilor de c„tre P.S.D.
Din partea Grupului U.D.M.R. Ól invit la tribun„ pe domnul senator Kereskenyi Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
De obicei, muzeele sunt cunoscute ca ni∫te temple ale trecutului. Totu∫i, eu vreau s„ vorbesc acum despre un muzeu care a devenit un atelier productiv ∫i mobilizator al viitorului.
Biografia Muzeului Jude˛ean Satu-Mare cuprinde capitole de iz provincial, dar ∫i capitole cu semnifica˛ii europene. Acestea din urm„ sunt Ónscrise dup„ 1989, c‚nd au fost puse bazele unor rela˛ii de perspectiv„ cu institu˛iile similare din Ucraina, Ungaria, Slovacia, Austria ∫i Germania. Ulterior, aceste rela˛ii s-au extins ∫i spre Fran˛a, Italia, Polonia ∫i Suedia, dar ∫i spre Marea Britanie ∫i Statele Unite.
Noi, cei din partea locului, ne-am obi∫nuit, mai ales Ón ultimii 5 ani, s„ aib„ loc, anual, la Satu-Mare, 5, 6 conferin˛e de interes interna˛ional, iar speciali∫tii celor 5 sec˛ii ale muzeului particip„ ∫i ei la diferite simpozioane de anvergur„ din str„in„tate. Muzeografii sec˛iilor de arheologie, de etno-istorie ∫i istoria artei colaboreaz„ foarte des cu colegii lor din institu˛iile muzeale germane, italiene ∫i maghiare, ceea ce aduce ∫i un sprijin material muzeului jude˛ean, cu un buget, de altfel, destul de s„rac.
Conducerea muzeului, p„truns„ de un spirit de ini˛iativ„ temerar„, Ó∫i preg„te∫te fiecare ac˛iune cu profesionalism, r„spundere ∫tiin˛ific„ ∫i civic„, promov‚nd un management bazat pe principii solide ∫i totodat„ de un realism bine calculat.
Aceast„ institu˛ie este un atelier spiritual, dar ∫i unul de politic„ cultural„ modern„. Este un atelier al des„v‚r∫irii unor rela˛ii etno-regionale roditoare, un adev„rat atelier de integrare european„.
Trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ este o satisfac˛ie deosebit„ pentru mine c„ v-am putut relata asemenea lucruri l„udabile ∫i totodat„ Óncurajatoare din plaiurile s„tm„rene.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
O invit la tribun„ pe doamna senator Maria Petre, din partea Partidului Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu cred c„, Ón calitatea noastr„ de senatori, din c‚nd Ón c‚nd, ar trebui s„ Óncerc„m s„ ne uit„m asupra efectelor pe care le produce una sau alta dintre legile pe care le-am adoptat Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón general, Ón Senat, Ón special. O s„ fac ast„zi o asemenea Óncercare Ón privin˛a Legii privind alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, lege care, Ón aceast„ perioad„, sunt sigur„ c„ d„ b„taie de cap fiec„ruia dintre noi, indiferent de responsabilitatea pe care o avem Ón cadrul unei organiza˛ii locale, indiferent de partidul din care facem parte, indiferent de faptul c„ suntem la putere sau Ón opozi˛ie.
Am s„ iau Ón analiz„, dac„ vre˛i, o singur„ prevedere a acestei legi, un singur cuv‚nt din noua Lege privind alegerile locale, care a dat peste cap via˛a tuturor partidelor politice din Rom‚nia, mai vechi sau mai noi, dar care a dat, cu siguran˛„, peste cap, Ón acela∫i timp, via˛a a cel pu˛in 500.000 de oameni, care sunt Ónscri∫i pe una sau alta dintre listele de candida˛i, pe una sau alta dintre b„t„liile pentru primar sau pentru un consilier local, sau un consilier jude˛ean.
M„ refer la faptul c„ ace∫ti 500.000 de rom‚ni, de o s„pt„m‚n„ Óncoace, dac„ nu de mai mult, au ajuns Ón situa˛ia s„ scrie de m‚n„, deci 500.000 de rom‚ni scriu de m‚n„ ni∫te declara˛ii de acceptare a candidaturii, doar pentru faptul c„, Ón legea pe care noi cu to˛ii am votat-o ∫i am crezut la momentul acela c„ facem o lege mai bun„ dec‚t a fost Legea nr. 70/1991, cuv‚ntul îscrise“ a ajuns s„ fie interpretat, dup„ p„rerea mea, Ón mod ridicol ∫i u∫or abuziv, ∫i de Biroul Electoral Central, ∫i de Birourile electorale jude˛ene, pentru c„ îscrise“ nu trebuia neap„rat s„ Ónsemne c„ ace∫ti 500.000 de rom‚ni, din care cel pu˛in 400.000 sunt ni∫te bie˛i ˛„rani, trebuie s„ scrie de m‚n„ declara˛iile de acceptare a candidaturii.
Sigur c„ vor ar„ta Óntr-un mod care nu are nici o leg„tur„ nici cu anul 2004, nici cu semnifica˛ia lui 2004, de an de Óncheiere a negocierilor de aderare la Uniunea European„, a∫a vor ar„ta de ridicol dosarele de candidaturi pe care fiecare dintre partidele noastre le va depune la Birourile electorale de circumscrip˛ie.
V„ mul˛umesc.
O invit la tribun„ pe doamna senator Sporea Elena, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Grupul P.S.D. mai are 17 minute.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,
Declara˛ia mea de ast„zi are ca tem„ semnifica˛ia Zilei Mondiale a Libert„˛ii Presei. Ziua Interna˛ional„ a Presei Libere este s„rb„torit„ Ón data de 3 mai, Óncep‚nd cu anul 1991, din ini˛iativa Asocia˛iei îReporteri f„r„ Frontiere“.
Pentru a marca aceast„ s„rb„toare, Óntre 28 aprilie ∫i 3 mai s-a desf„∫urat Ón Rom‚nia îS„pt„m‚na Libert„˛ii de Exprimare“, organizat„ de mai multe funda˛ii civice, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent ∫i Asocia˛ia pentru Promovarea ∫i Protejarea Libert„˛ii de Exprimare.
Libertatea de exprimare face parte din setul de libert„˛i cet„˛ene∫ti fundamentale pentru buna func˛ionare a societ„˛ii democratice ∫i a statului de drept. Libertatea de exprimare este un instrument al ac˛iunii legitime a cet„˛enilor ∫i a organiza˛iilor civice Ón misiunea lor de a se constitui ca un sistem de contraputeri, pentru a reaminti celor care guverneaz„ de angajamentele ∫i de obliga˛iile lor legale ∫i constitu˛ionale.
Orice Óncercare de a limita liberul exerci˛iu al opiniei, indiferent din partea cui ar veni ea, trebuie condamnat„ ferm ∫i exclus„ din practicile cuvenite Óntr-o democra˛ie. Ar fi neproductiv ∫i periculos s„ vedem Ón putere, indiferent de natura ei ∫i indiferent de cine o exercit„, adversarul natural, ∫i singurul, al libert„˛ii de exprimare.
Libertatea de exprimare are mul˛i adversari Ón toate zonele societ„˛ii ∫i Ómpotriva lor trebuie s„ lupt„m cu armele pe care ni le pun la Óndem‚n„ Constitu˛ia, legile interne ∫i interna˛ionale, practicile de bun„ conduit„.
Trebuie s„ lu„m Ón considerare ∫i faptul c„ libertatea de exprimare este de neconceput f„r„ responsabilitatea indivizilor ∫i a institu˛iilor media. Libertatea de exprimare care aduce atingere drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i demnit„˛ii umane se transform„ Óntr-un instrument totalitar.
Calitatea dezbaterii publice determin„ Ón mod esen˛ial calitatea actului de guvernare. O dezbatere public„ de calitate nu poate fi imaginat„ f„r„ exprimarea neÓngr„dit„ a tuturor punctelor de vedere din s‚nul societ„˛ii.
Rom‚nia a cunoscut, Ón trecutul s„u recent, negarea cras„ a dreptului la liber„ exprimare.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pe domnul senator Nicolae P„tru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Nicolae P„tru:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Starea de vegeta˛ie a culturilor din aceast„ perioad„ a prim„verii ne poate da indicii serioase asupra recoltelor pe care le vom ob˛ine Ón acest an agricol ∫i, de asemenea, s„ preconiz„m dac„ industria alimentar„ ∫i zootehnia vor func˛iona cu materii prime indigene sau din import.
Potrivit eviden˛elor Ministerului Agriculturii, rezult„ c„ Ón toamna anului trecut s-au Ónfiin˛at culturi pe circa 2,3 milioane de hectare, iar Ón aceast„ prim„var„ sunt programate alte 6,3 milioane.
Œn total, 8,6 milioane hectare, ceea ce Ónseamn„ c„ din suprafa˛a total„ de teren arabil al ˛„rii 1.000.000 de hectare r„m‚n nelucrate. Situa˛ie înormal„“ Ón Rom‚nia, cunosc‚ndu-se criza de supraproduc˛ie pe care o traverseaz„ ˛ara noastr„.
Dezastrul este, Óns„, mult mai mare, pentru c„ acest milion de hectare este, de fapt, jum„tatea realit„˛ii. Din verific„rile speciali∫tilor no∫tri, rezult„ c„ peste 2,5 milioane hectare r„m‚n p‚rloag„. Mai mult, terenul arabil necultivat apar˛ine popula˛iei s„race de la sate, care ∫i a∫a nu are alt„ surs„ de venit, ceea ce Ónseamn„ c„ s„r„cia acestor neferici˛i va fi ∫i mai neagr„ dec‚t p‚n„ acum.
Œn toamna anului trecut, tot de la aceast„ tribun„, atr„geam aten˛ia asupra ineficien˛ei mitei electorale îmilionul ∫i pogonul“, ac˛iune guvernamental„ prin care s-au dus pe apa s‚mbetei circa 5.000 de miliarde lei, aproximativ 150 de milioane dolari americani, sum„ cu care s-ar fi putut fabrica 30.000 de tractoare, f„r„ de care nu se poate vorbi despre produc˛ie agricol„ performant„.
De∫i Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale tace m‚lc, l„s‚nd a se Ón˛elege c„ avem o bogat„ stare de vegeta˛ie la gr‚u, atragem aten˛ia c„ ∫i Ón acest an se va repeta criza gr‚ului, dac„ lu„m Ón
considerare o recolt„ total„ de 4.000.000 de tone, din care, sc„z‚nd s„m‚n˛a necesar„ pentru recolta anului viitor, autoconsumul popula˛iei rurale ∫i restituirea Ómprumuturilor la rezerva de stat, vor r„m‚ne pentru industria de panifica˛ie doar circa 1.000.000 de tone, adic„ mult sub necesar.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
S„pt„m‚na trecut„ am avut la Radio Rom‚nia o Ónt‚lnire cu unul dintre marii ziari∫ti ai timpului nostru, domnul Paul Grigoriu, ∫i Óntrebarea cea mai des repetat„ a domnului Paul Grigoriu era: cum de mi-am permis s„ am unele puncte de vedere critice legate de activitatea Guvernului, ministrului culturii ∫i a primului-ministru? ™i am r„spuns ceea ce spun ∫i aici: din dragoste ∫i grij„, din Óncercarea de a face c‚t mai pu˛ine gre∫eli.
A∫ fi vorbit, poate, pe aceea∫i linie ∫i azi, de exemplu, despre eroarea de a se insista at‚t de mult pe problemele acestea cu declararea averilor, Ónc‚t vom ajunge ca parlamentarii ∫i consilierii, ca ale∫i locali s„ se prezinte Ón costume sumare la televiziune. Nu vreau s„ dau numele hainelor Ón care vom fi obliga˛i s„ ne prezent„m, s„ nu ajungem la am„nunte ridicole, care nu fac cinste unei persoane publice. E un exces la care, Óns„, Guvernul a fost silit de permanenta mustrare pe care celelalte partide i-o fac, s„ fie mai ferm cu m„surile anticorup˛ie, ∫i sigur c„ este o justificare, p‚n„ Óntr-un punct, ∫i Ón acestea toate.
A∫ fi vorbit poate critic despre una dintre reglement„rile cele mai ridicole pe care le con˛ine Legea cu privire la alegerile locale. De exemplu, un independent are dreptul s„ vorbeasc„ la o televiziune, la un post de radio Ón total cinci minute Ón toat„ campania. Este ceva nemaipomenit! Eu propun s„ facem legea astfel ca un candidat s„ aib„ dreptul s„ vorbeasc„ cinci minute pe trei campanii, s„ ajung„ acolo, la tv, s„ spun„ da ∫i s„ plece. Cum o s„-∫i fac„ omul acesta, care nu are nici partid, vizibil programul?
A∫ fi vorbit despre nevoia ca mini∫trii s„ coboare c‚t mai mult Ón aceast„ perioad„ Ón r‚ndurile parlamentarilor din r‚ndul c„rora provin. Se simte o distan˛are care nu se poate explica prin aceea c„ mini∫trii sunt ocupa˛i. Mini∫trii ocupa˛i, care nu au leg„tur„ cu parlamentarii, fac mai multe gre∫eli ∫i ar trebui s„ fac„ tot mai pu˛ine. E perioada c‚nd se pune fiecare gre∫eal„.
A∫ fi vorbit, de exemplu, despre un fapt care mi s-a p„rut de domeniul populismului interna˛ional. Domnul László Tökés a cerut, la ∫edin˛a comun„ a Consiliului Na˛ional Secuiesc ∫i a Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, sprijin din partea mai multor organiza˛ii
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, Óncheiem aici punctul privind declara˛iile politice.
Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salaria˛ilor ∫i al uniunilor acestora;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedur„ penal„;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au dob‚ndit o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2003 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia;
Grupul nostru parlamentar propune pe domnii senatori Antonie Iorgovan, Octavian Opri∫ ∫i Ion Predescu.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Propunem pe domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Nicolae-Vlad Popa.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
Mul˛umesc.
Dac„ sunt comentarii cu privire la cei ∫apte colegi? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ vota˛i comisia de mediere. Comisia a fost aprobat„ cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Urm„toarea comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice.
Se propune o comisie de mediere format„ din ∫apte senatori: trei senatori P.S.D., doi senatori P.R.M., un senator P.N.L. ∫i un senator din partea U.D.M.R.
Rog Grupul parlamentar P.S.D. s„ fac„ trei nominaliz„ri.
Domnul Antonie Iorgovan, domnul Ion Predescu ∫i domnul Octavian Opri∫.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.
Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Nicolae-Vlad Popa.
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
Dac„ sunt comentarii cu privire la cei ∫apte colegi? Nu sunt.
V„ rog s„ vota˛i comisia de mediere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Comisia a fost aprobat„ cu 78 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu**
**:**
Procedur„!
V„ rog, pofti˛i.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ adresa˛i plenului Senatului rug„mintea de a accepta ca pozi˛ia nr. 13 de pe ordinea de zi, proiectul de lege inclus la punctul 13, dat fiind c„ este vorba de o procedur„ de urgen˛„, s„ fie inclus mai Ónainte, la primele puncte, deoarece doamna secretar de stat Rovana Plumb este a∫teptat„ la o Ónt‚lnire cu o delega˛ie str„in„ ∫i este o procedur„ de urgen˛„, a∫a cum este notat Ón ordinea de zi.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Am Ón˛eles. Prezidiul adaug„ ∫i punctul 17.
Deci punctele 13 ∫i 17 dac„ sunte˛i de acord s„ le discut„m cu prioritate?
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 71 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, colegii au fost de acord.
Œnainte de asta, punctul 3 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii asigur„rilor private de s„n„tate.
Ave˛i raportul comisiei de mediere. Colegii no∫tri au fost prezen˛i acolo.
Dup„ cum observa˛i, sunt dou„ texte Ón raportul comisiei de mediere, textele Camerei Deputa˛ilor.
Punctul 1 din raport, respectiv art. 23, textul Camerei Deputa˛ilor.
Dac„ exist„ comentarii? Dac„ nu, Ól
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
De asemenea, dup„ cum observa˛i, la punctul 2 din raport, este vorba de art. 36. Este tot un text al Camerei Deputa˛ilor, propus de c„tre membrii comisiei de mediere.
Dac„ sunt obiec˛iuni, v„ Óntreb. Dac„ nu, Ól
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Punctul 13, proiectul de Lege privind r„spunderea produc„torilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase.
O rog pe doamna secretar de stat s„ ia loc la masa ini˛iatorilor.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este sesizat„ Ón fond.
V„ rog, doamna secretar de stat, s„ prezenta˛i pe scurt pozi˛ia Guvernului cu privire la acest proiect.
## **Doamna Rovana Plumb** — _pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn calitate de ini˛iator, sus˛inem adoptarea prezentului proiect de Lege privind r„spunderea produc„torilor pentru pagubele generate de produsele cu defect, cu introducerea amendamentelor formulate de c„tre cele dou„ comisii, respectiv Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia economic„.
V„ mul˛umesc.
Œn˛eleg c„ sunte˛i de acord cu amendamentele comisiei.
Da.
V„ rog, din partea comisiei de specialitate, domnul secretar Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Suntem Ón prezen˛a unui act normativ care, prin excelen˛„, are menirea de a a∫eza legisla˛ia intern„ Ón consonan˛„ cu legisla˛ia comunitar„. Œn expunerea de motive, Domniile voastre au putut constata care sunt normele la nivelul Uniunii Europene ∫i care norme, Ón acest proces pe care-l str„bate Rom‚nia, de negociere Ón vederea ader„rii, trebuiau s„ se reg„seasc„ Ón legea intern„.
Dup„ cum constata˛i, noi nu ducem lips„ de reglement„ri Ón aceast„ zon„ a r„spunderii, dar nu avem o reglementare expres„ Ón ceea ce prive∫te r„spunderea celor care produc produse ∫i care sunt destinate consumului cu defecte. Deci, o r„spundere punctual„. Este, de fapt, o lege ∫i, spunem noi, din punct de vedere al naturii juridice, este izvor de drept civil care va veni s„ Óntregeasc„ reglement„rile pe care le are deja Rom‚nia, Óntre care b„tr‚nul ∫i s„n„tosul nostru Cod civil, apropo de un proiect care ne a∫teapt„ cu privire la un nou Cod civil.
Œn comisie s-a discutat, Óndr„znesc s„ spun, ca de fiecare dat„, ∫i, cu privire la acest proiect cu rigoare profesional„, s-au f„cut unele amendamente care sunt mai mult de a∫ezare Ón limba rom‚n„ a conceptelor cu care opereaz„ conven˛iile Ón limba francez„ ∫i, respectiv, limba englez„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
V„ mul˛umesc, domnule coleg.
Stima˛i colegi, exist„, dup„ cum observa˛i, o anex„ nr. 2 la raportul comisiei de specialitate cu amendamente respinse. Œntreb dac„ se sus˛in.
Domnule senator BÓciu, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Prezenta lege privind r„spunderea produc„torilor referitoare la pagubele generate de produse defectuoase face parte dintr-un pachet de legi care caut„ s„ armonizeze legisla˛ia na˛ional„ cu prevederile comunitare. Din p„cate, Ónt‚rzierile Ónregistrate de partea rom‚n„ Ón punerea de acord a legisla˛iei na˛ionale cu cea comunitar„ determin„, faciliteaz„ apari˛ia unor inadverten˛e care nu au ce c„uta Óntr-o prevedere legislativ„.
Domnule pre∫edinte, am formulat dou„ amendamente. Œn raport sunt scrise Óntr-o alt„ ordine. Am s„ le sus˛in Óncep‚nd cu art. 2, dup„ care urmeaz„ firesc art. 8.
Art. 2 define∫te ceea ce Ónseamn„ îproduc„tor“ la alin. 1. Punctul 3 al alin. 1 define∫te ca îproduc„tor“ orice persoan„ care import„ produse Ón Rom‚nia. Deci oricine import„ un produs este definit ca îproduc„tor“. Corect. Punctul 4 define∫te, Ón mod separat ∫i Ón mod curios, ca îproduc„tor“ orice persoan„ care import„ din Uniunea European„, de∫i prevederile punctului 4 este clar c„ sunt cuprinse Ón prevederile de la punctul 3. Repet punctul 3: îorice persoan„ care import„ Ón Rom‚nia“ — deci poate s„ importe ∫i din Uniunea European„ ∫i nu mai era necesar„ defini˛ia de la punctul 4 — îO persoan„ care import„ din Uniunea European„“. N-ar fi o mare gre∫eal„. Gre∫eala este la art. 17 care spune a∫a la alin. 1: îLegea intr„ Ón vigoare la 30 de zile dup„ publicare, cu excep˛ia punctului 4, care intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2007“, dat„ la care, ∫ti˛i, dorim cu to˛ii s„ se Ónt‚mple ceea ce s-a Ónt‚mplat acum cu alte ˛„ri.
Ce Ónseamn„ acest lucru? Adic„ p‚n„ la 1 ianuarie 2007 noi putem importa din Uniunea European„ produse cu defecte. De la 1 ianuarie 2007, nu mai putem importa.
Alin. 2 al art. 17 stabile∫te invers. De la 1 ianuarie 2007, nu mai este Ón vigoare punctul 3 de la alin. 1 art. 2. Adic„ acesta define∫te ca îimportator“ orice persoan„ care import„ Ón Rom‚nia ∫i deci orice persoan„ care import„ Ón Rom‚nia produse, de la 1 ianuarie 2007, nu mai este definit„ ca îproduc„tor“, nu mai este obligat„ s„ suporte consecin˛ele defectelor pe care le au produsele sale. Deci este o ambiguitate legislativ„ care genereaz„ mari gre∫eli.
Mul˛umesc.
Rog, doamna secretar de stat, dac„ ave˛i ceva de comentat.
Œn calitate de ini˛iatori, respingem acest amendament, deoarece, Ón sensul art. 4 prin care se define∫te îproduc„torul“ ca orice alt„ persoan„ care import„ un produs din Comunitatea European„ Ón vederea v‚nz„rii, se define∫te clar asupra c„rui tip de persoan„ juridic„ se extind prevederile acestui proiect de lege. Deci, din momentul Ón care Rom‚nia devine membr„ Ón Uniunea European„, produc„torul este definit conform art. 4 Ón Ón˛elesul prevederilor Directivei europene privind r„spunderea produc„torilor pentru pagubele generate de produsele cu defect.
Deci sunte˛i Ómpotriva amendamentului.
Da.
Rog, comisia de specialitate.
Domnule pre∫edinte, noi, juri∫tii, c‚nd spunem, Ón limbajul nostru profesional specific, c„ este o chestiune care ˛ine de logica institu˛iilor ∫i c„ logica juridic„ este una ∫i c„ o logic„ de alt„ natur„ este altceva, suntem c‚teodat„ persifla˛i. Aici suntem Óntr-un exemplu tipic.
Rom‚nia este Ón procesul de aderare. Noi adopt„m acum un act normativ, dar Ón considera˛iunea momentului care Ónseamn„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, care moment este prezumat — ∫i sper„m c„ aceast„ estimare se va realiza — la 1 ianuarie 2007. P‚n„ atunci Óns„ acest act normativ produce efecte cu privire la restul subiectelor de drept, dar nu se poate discuta cu Rom‚nia la Bruxelles, Ón mod serios, dac„ Rom‚nia nu are acest act normativ. P‚n„ Ón 2007, actul normativ se aplic„ tuturor produc„torilor, _sine ira et studio_ . Dup„ 2007, 1 ianuarie, el se va aplica numai celor care import„ un produs din Comunitatea European„, pentru c„ Rom‚nia, devenind membr„ a Uniunii Europene, intereseaz„ numai Comunitatea. Este un act la nivelul Comunit„˛ii.
Ce se va Ónt‚mpla Ón leg„tur„ cu alte ˛„ri, al˛i produc„tori, dincolo de Comunitate, _on va voir_ , cum spune francezul, atunci ne vor ap„ra ∫i pe noi regulile comunitare.
Pe cale de consecin˛„, potrivit logicii juridice, logica domnului coleg este respins„. Este un sofism, cum se spune.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Deci sunte˛i Ómpotriva amendamentului.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi.
Stimate coleg, cel de-al doilea amendament cu privire la art. 8. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, a∫ dori s„ fac o men˛iune.
Nu am avut posibilitatea s„-mi sus˛in, Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, amendamentele, pentru c„ nu am fost Ón∫tiin˛at, iar pe internet, unde d‚n∫ii afi∫eaz„ lista ∫edin˛elor, nu este specificat„ ora. C‚nd am ajuns, proiectul era discutat, votat. Dar am convingerea c„, dac„ a∫ fi participat Ón comisie la sus˛inerea acestor amendamente, cel pu˛in sus˛inerea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, de la pupitru, ar fi fost alta. ™i r„m‚n, Ón continuare la convingerea c„ este ceva ciudat aceast„ prevedere.
Trec la art. 8.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
îR„spunderea produc„torului poate fi limitat„ de instan˛a competent„, Ón cazul Ón care paguba...“ ∫i a∫a mai departe.
## **Domnul Constantin BÓciu**
**:**
Œn raportul meu nu exist„ a∫a ceva.
Rog comisia de specialitate s„...
Ne men˛inem punctul de vedere, f„r„ alte comentarii. Sunt acelea∫i chestiuni, de logic„ juridic„ ∫i de alt„ logic„.
Deci sunte˛i Ómpotriva amendamentului?
Œmpotriva lui.
Art. 8.
Art. 7, domnule pre∫edinte, dac„ ne uit„m Ón lege, define∫te c‚nd produc„torul este exonerat de r„spundere. Deci la art. 7 sunt luate ∫i analizate toate cazurile Ón care un produc„tor care, totu∫i, a f„cut un produs cu defecte poate fi exonerat de r„spundere.
La art. 8 este prev„zut„ situa˛ia c‚nd se produce o pagub„ la un produs cu defect ∫i din vina utilizatorului. Deci, repet, produsul are defect, dar paguba este cauzat„ at‚t de defectul produsului, c‚t ∫i din vina utilizatorului.
Ce spune legiuitorul? C„, Ón acest caz, r„spunderea produc„torului poate fi limitat„ sau Ónl„turat„.
Eu nu pot fi de acord ca atunci c‚nd un produs a avut defect, indiferent cum ar fi fost utilizat, r„spunderea produc„torului s„ fie Ónl„turat„. Œn acest caz, r„spunderea produc„torului poate fi doar limitat„. Dac„ produsul a avut defect, Óntotdeauna produc„torul trebuie s„ poarte cel pu˛in o parte din r„spundere.
Nu pot fi de acord cu formularea celor care au f„cut propunerea legislativ„, pentru c„, pur ∫i simplu, sfideaz„ logica.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Doamna secretar de stat, pe scurt, v„ rog.
## **Doamna Rovana Plumb:**
Deci Ón˛eleg de la domnul senator c„ se dore∫te s„ se exclud„ cuvintele îsau Ónl„tur„“, da? √sta e amendamentul.
Dac„ v„ uita˛i pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, vedea˛i c„ noi ne-am Ónsu∫it amendamentul formulat de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care se reformuleaz„ Ón felul urm„tor:
Sunt nevoit s„-l
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi.
## **Domnul Constantin BÓciu**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte, vreau s„-mi permite˛i...
V„ rog, domnule coleg.
Deci este necesar„ o interven˛ie. Œmi prezint scuze. Doamna ministru a fost, anterior, de acord cu formularea mea, de∫i n-o reg„sesc Ón raport, iar acum este de acord cu ceea ce spune comisia. Trebuie, totu∫i, s„ aib„ o pozi˛ie clar„, ca s„ ∫tim ce vot„m.
Mul˛umesc.
Deci suntem de acord cu amendamentul propus de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, la art. 8, ∫i suntem Ómpotriva amendamentului pe care dumneavoastr„ Ól resus˛ine˛i ast„zi Ón plen.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter**
**:**
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Pofti˛i, domnule coleg.
Numai dou„ cuvinte. Cred c„ ∫i antevorbitorul meu are o mic„ nel„murire ∫i a∫ vrea s„-l ajut.
Œn primul r‚nd, din punct de vedere al regulamentului nostru, cei care formuleaz„ amendamente nu sunt invita˛i la ∫edin˛ele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Cum oricare dintre senatori poate s„ participe la lucr„rile comisiei, avea aceast„ posibilitate ∫tiind c„ este pe ordinea de zi.
Œn al doilea r‚nd, cu privire la acea dat„ p‚n„ la care aceast„ lege se va aplica, exist„ un impediment legal, de tehnic„ juridic„, ca s„ se fac„ o trimitere la lege, la o dat„ incert„. Data p‚n„ la care urmeaz„ s„-∫i fac„ efectul aceast„ lege este data intr„rii noastre Ón Uniunea European„. Or, cum noi consider„m c„, potrivit îroad map“-ului, aceast„ dat„ va fi 1 ianuarie 2007, am fost obliga˛i s„ scriem o dat„ ∫i aceast„ dat„ nu putea s„ fie alta dec‚t 1 ianuarie 2007.
Ca principiu, dac„ un bun care ajunge s„ cauzeze utilizatorului un anumit prejudiciu, dar expertiza face dovada c„ prejudiciul acela nu a fost creat datorit„ unui defect pe care l-ar avea produsul, ci datorit„ eventualei utiliz„ri necorespunz„toare, am putea spune c„, Ón acest caz, evident c„ el ar putea fi exonerat Ón totalitate, adic„ i s-ar putea chiar anula r„spunderea material„ pentru prejudiciul creat utilizatorului.
Cu toate acestea, ca principiu, este foarte gre∫it, cred eu, dac„ accept„m ideea c„ putem, totu∫i, s„ vindem produse. Aici, spunem Ón lege îs„ producem“, pentru c„ echival„m v‚nz„torul cu produc„torul, dar eu sunt de acord c„ v‚nz„torul este cel care intr„ Ón rela˛ie cu utilizatorul.
Deci ar fi extrem de gre∫it s„ admitem c„ nu trebuie un defect ascuns, oric‚nd ∫i Ón orice Ómprejurare, ∫i chiar dac„ nu i-a cauzat vreo pagub„ m„surabil„ utilizatorului, c„ el nu poate s„ fie pus Ón sarcina produc„torului ∫i c„ el este exonerat de orice fel de defecte.
Asta ar fi, Ón limba rom‚n„, cacialma.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
## **Domnul Constantin BÓciu**
**:**
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte.
V„ rog, pe scurt.
Domnule pre∫edinte, cu precizarea c„, cum s„ zic, exhaustivul meu coleg a vorbit la amendamentul precedent. Prezentul amendament nu are nici o leg„tur„ cu data de 1 ianuarie 2007.
Vreau s„ v„ spun c„, Ón raportul pe care Ól am la dispozi˛ie, nu g„sesc nici un amendament admis, la art. 8, de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Poate ave˛i alt raport.
Este amendament respins Ón anexa nr. 2. Deci suntem Ómpotriva amendamentului dumneavoastr„.
Doamna secretar de stat, nu dialoga˛i cu d‚nsul!
Scuza˛i-m„!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, ave˛i raportul.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi.
## **Domnul Szabó Károly Ferenc**
**:**
Domnule pre∫edinte, o chestiune sau o observa˛ie, v„ rog.
V„ rog, domnule senator.
Nu este admis a∫a ceva!
Pe de alt„ parte, Óndr„znesc s„ completez mica interven˛ie a colegului meu de grup parlamentar, pentru c„ probabil c„ o s„ fie dificult„˛i, aici, la stenogram„. Nu se spune îroad map“, se spune îfoaie de parcurs“.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule coleg.
Din partea comisiei, domnul senator Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Cu tot respectul fa˛„ de colegii mei, Ómi Óng„dui s„ re˛in aten˛ia asupra textelor, pentru c„ sentimentul meu este c„ vorbim pe l‚ng„ texte.
Art. 7 are ca obiect cauzele de exonerare ∫i sunt limitate. Erau 5 Ón versiunea ini˛ial„. Comisia, prin raportul nostru, mai adaug„ Ónc„ o cauz„, dup„ propunerea care vine de la comisia care a dat avizul.
Deci produc„torul este exonerat de r„spundere Ón aceste ipoteze: prima — nu este cel care a pus produsul Ón circula˛ie, sau, ultima, care a fost introdus„ de comisie — defectul se datoreaz„ nerespect„rii de c„tre consumatori a instruc˛iunilor, ∫i nu mai intru Ón detaliu.
Art. 8 are Ón vedere alte ipoteze. Are Ón vedere ipoteza Ón care e vorba de un produs care a avut oarecum o anumit„ conforma˛ie neclar„, deci a fost cu defecte, din punct de vedere al regulilor produc„torului, dar acel produs a fost ∫i prost utilizat. Este ipoteza Ón care r„spunderea intervine at‚t pentru faptul c„ este un produs cu defecte, dar ∫i pentru c„ este o culp„ a persoanei care este prejudiciat„. Œn aceast„ ipotez„, r„m‚ne la lumina ∫i la Ón˛elepciunea instan˛ei: c‚t anume din defect a condus la v„t„mare, c‚t anume din culpa persoanei a condus la acea v„t„mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
V„ mul˛umesc.
Iar textul nu este o inven˛ie a Parlamentului Rom‚niei, este, pur ∫i simplu, o traducere ∫i o adaptare aproape _expressis verbis_ a unei norme comunitare la legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i, fire∫te, prin limba rom‚n„.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, cred c„ ne-am putut face o idee fiecare.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii ave˛i amendamentele admise la anexa nr. 1 la raport.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
™i, Ón final,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Mul˛umesc domnului senator Iorgovan.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, punctul 17 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.
Rog reprezentantul A.P.A.P.S. ∫i pe doamna pre∫edint„ Diaconescu s„ ia loc la pupitrul Guvernului. Comisia de specialitate a Senatului — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ rog, pe scurt, domnule secretar de stat, s„ prezenta˛i proiectul.
**Domnul Victor Dumitriu** — _vicepre∫edinte la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului:_
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ supunem azi spre aprobare un proiect de lege care se refer„ la o nou„ imagine a EXIMBANK-ului — Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, de Import-Export a Rom‚niei, cum o cunoa∫te˛i de la Ónfiin˛area ei.
Am Óncercat, prin acest proiect de lege, s„ aliniem aceast„ institu˛ie bancar„, Ómpreun„ cu instrumentele descrise Ón proiectul de lege, Ón conformitate cu cerin˛ele
pe care necesitatea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ ni le-a pus Ón fa˛„.
Credem c„, prin proiectul de lege, r„spundem astfel unor probleme ridicate de partenerii no∫tri europeni — aliniem EXIMBANK-ul institu˛iilor similare din Europa ∫i de pe tot globul, astfel Ónc‚t intr„m Óntr-o etap„ Ón care s„ putem s„ sus˛inem mult mai bine exporturile, s„ cre„m ∫i s„ introducem Ón pia˛„ instrumente noi, aliniate celor ale partenerilor no∫tri.
Ca atare, consider„m c„ proiectul pe care vi-l supunem dezbaterii ast„zi constituie un punct de cotitur„ Ón activitatea EXIMBANK-ului ∫i v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu el.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
O consult pe doamna pre∫edint„ Diaconescu dac„ dore∫te s„ adauge ceva.
## **Doamna Mariana Diaconescu** — _pre∫edintele_
Nu. Œn esen˛„, absolut nimic.
Mul˛umesc.
Rog pre∫edintele comisiei de specialitate, domnul Viorel ™tefan, s„ prezinte raportul.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Comisia noastr„ a adoptat favorabil, ca urmare a dezbaterilor care au avut loc Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Finan˛elor Publice ∫i ai Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului.
Cu men˛iunea c„ am primit aviz favorabil, f„r„ amendamente, din partea Comisiei economice, supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator, f„r„ amendamente.
Fac, de asemenea, precizarea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Dezbateri generale, dac„ exist„, cu privire la acest proiect. Œn˛eleg c„ nu. Œn aceste condi˛ii
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Revenim la ordinea de zi, punctul 4 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comer˛ liber Óntre Rom‚nia ∫i Serbia ∫i Muntenegru, semnat la Bucure∫ti la 23 decembrie 2003.
Œl invit pe domnul ministru Dijm„rescu la pupitrul destinat Guvernului.
Reprezentantul Comisiei economice...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Pofti˛i, domnule ministru, pe scurt, s„ ne prezenta˛i proiectul.
## — **Domnul Eugen Dijm„rescu** _ministru delegat pentru comer˛ exterior_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„ proiectul de ratificare a Acordului de liber schimb dintre Rom‚nia ∫i Uniunea statal„ Serbia-Muntenegru.
Este ultimul din seria de acorduri care Óncheie procesul de liberalizare a comer˛ului Ón zona Balcanilor de Vest ∫i care incumb„ responsabilitatea Rom‚niei Ón cadrul Pactului de stabilitate ∫i vizavi de Uniunea European„.
Men˛ionez c„ Ón luna martie, anul curent, ∫i Parlamentul de la Belgrad a aprobat acordul.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc mult, domnule ministru. Pofti˛i.
Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Novolan, secretarul Comisiei economice.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia economic„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege ∫i a raportului Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Dezbateri generale cu privire la proiectul de lege, dac„ sunt. Œn˛eleg c„ nu sunt. Nefiind nici amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc, domnule ministru. Mul˛umesc comisiei.
Punctul 5 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia interna˛ional„ din 1974 pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC. 124(75) a Comitetului Securit„˛ii Maritime la Londra la 24 mai 2002.
Pofti˛i, domnule ministru.
## **Domnul Traian Panait** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
Protocolul din 1988 privind Conven˛ia SOLAS74 a fost amendat Ón anul 2000 de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin rezolu˛ii ale Comitetului Securit„˛ii Maritime, amendamente care au fost acceptate Ón ˛ara noastr„ prin Legea nr. 622 din 2002.
Recent, Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ a adoptat noi amendamente la acest Protocol prin Rezolu˛ia MSC. 124(75) a Comitetului Securit„˛ii Marine, adoptat„ la Londra la 24 mai 2002, ∫i intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2004.
Rom‚nia nu a avut obiec˛ii la respectivele amendamente care se refer„ la modificarea modelelor de certificate eliberate navelor de fiecare stat-parte la Protocol, certificate care atest„ faptul c„ navele corespund cerin˛elor prev„zute de Conven˛ia SOLAS74.
Aceste modific„ri constau Ón eliminarea din certificate a acelor sec˛iuni care, dup„ 1 februarie 1999, nu mai era necesar s„ fie reproduse Ón respectivele acte.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, a fost Óntocmit prezentul proiect de lege, pe care v„ rog s„ Ól aproba˛i.
V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, domnul secretar Novolan.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia economic„ a adoptat raport favorabil, cu unanimitate de voturi, ∫i propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
Dezbateri generale, dac„ sunt doritori. Œn˛eleg c„ nu sunt. Nefiind nici amendamente, supun plenului raportul comisiei de specialitate ∫i proiectul de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.
Precizez caracterul ordinar al proiectului de lege.
Cu 81 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
V„ mul˛umesc.
Punctul 6 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezolu˛ii de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ la Londra la 24 mai 2002 ∫i, respectiv, la 12 decembrie 2002 la anexa Conven˛ia interna˛ional„ din 1974 pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, amendat„.
V„ rog, pe scurt.
Recent, Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ a adoptat noi amendamente.
Primul set de amendamente are ca obiect revizuirea Ón totalitate a capitolului VII — îTransportul m„rfurilor periculoase“, ∫i Ón al doilea set, introducerea unor noi prevederi tehnice referitoare la mijloacele de acces pentru efectuarea inspec˛iilor Ón zona de marf„ a petrolierelor ∫i vrachierelor.
Fa˛„ de cele prezentate a fost Óntocmit prezentul proiect de lege pe care v„ rug„m s„ Ól aproba˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Mul˛umesc.
Pofti˛i, domnul senator Novolan, din partea comisiei.
Comisia economic„ a adoptat raport favorabil, cu unanimitate de voturi, f„r„ amendamente, ∫i propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Dezbateri generale, dac„ sunt doritori. Œn˛eleg c„ nu sunt. Nefiind nici amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Punctul 7 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.
Comisia economic„.
Reprezentan˛ii Guvernului, v„ rog, pe scurt, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin proiectul de lege Ón discu˛ie se propune completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, pentru armonizarea dispozi˛iilor acesteia cu legisla˛ia Ón domeniul ajutorului de stat, Ón ceea ce prive∫te acordarea de facilit„˛i.
Œn acest moment, conform dispozi˛iilor legale, aplicabile Ón domeniu, Ón spe˛„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998 ∫i Codul fiscal, agen˛ii economici cu certificat de investitor Ón zonele defavorizate beneficiaz„ de scutirea la plata taxelor percepute, pentru modificarea destina˛iei sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realiz„rii investi˛iei respective, precum ∫i de scutire de la plata taxelor vamale pentru materii prime ∫i componentele importate.
Agen˛ii economici care au ob˛inut certificatul permanent de investitor Ón aceste zone defavorizate Ónainte de 1 iulie 2003 beneficiaz„ ∫i de scutire de la plata impozitului pe profit, aferent noii investi˛ii, pe Óntreaga durat„ de existen˛„ a zonei defavorizate.
Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se dore∫te completarea textului Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998 cu un articol nou, 14[1] , prin care, fa˛„ de facilit„˛ile existente, se propune ca agen˛ii economici Ón discu˛ie s„ beneficieze de facilit„˛ile fiscale prev„zute Ón legisla˛ia Ón domeniu, p‚n„ la atingerea intensit„˛ii maxim admise a ajutorului de stat regional, prev„z‚ndu-se ∫i procedura pentru acordarea, respectiv pentru Óncetarea acord„rii facilit„˛ilor fiscale respective.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Rog comisia…
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisiile au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ dea raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i supun plenului Senatului, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de lege ∫i raportul Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu sunt doritori.
Stima˛i colegi,
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Mul˛umesc.
Punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru declararea ca ora∫ a comunei P„t‚rlagele, jude˛ul Buz„u.
Este o propunere legislativ„.
Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului... Este colegul nostru acolo.
Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comuna P„t‚rlagele este a∫ezat„ Ón partea de nord a jude˛ului Buz„u, pe valea r‚ului cu acela∫i nume, la 50 km de municipiul Buz„u, re∫edin˛a jude˛ului Buz„u, atestat de aproape 500 ani, 8.500 locuitori, centru important administrativ ∫i comercial datorit„ a∫ez„rii geografice, fiind situat pe DN 10, ce asigur„ leg„tura Óntre municipiul Buz„u ∫i municipiul Bra∫ov.
Pentru aceste motive ∫i multe altele, v„ rug„m s„ aproba˛i declararea comunei P„t‚rlagele, jude˛ul Buz„u, ora∫.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Guvernul?
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Din analiza documenta˛iei prezentate rezult„ c„ sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului ∫i de Legea nr. 351/ privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului na˛ional.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 La momentul c‚nd s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului s-a f„cut men˛iunea c„ urmeaz„ ca..., deci a fost un aviz, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, Óntruc‚t se va elabora un act normativ.
Œntre timp, actul normativ deja a fost adoptat, aceast„ lege nefiind inclus„, datorit„ faptului c„ documenta˛ia nu a sosit la timp.
Deci Guvernul sus˛ine, da?
Acum, da.
Asta este. Comisia de specialitate.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia a luat Ón examinare, Ómpreun„ cu reprezentantul Ministerului Internelor ∫i Administra˛iei ∫i cu domnul senator Tri˛„ F„ni˛„, proiectul de lege ∫i propunerea legislativ„ ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale, dac„ sunt. Domnul pre∫edinte Quintus, ave˛i cuv‚ntul.
Comisia respinge, adopt„ raport de respingere, pentru c„ sunt doar 1.200 locuitori Ón aceast„ localitate.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? Nu sunt.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi.
La punctul 10 de pe ordinea de zi, propunere legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mih„ile∫ti, jude˛ul Buz„u.
## **Domnul Petre Posea** — _deputat_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
V„ rog!
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Comuna Florica Óndepline∫te condi˛iile legale ∫i v„ rug„m frumos s„ vota˛i pentru aprobarea acesteia.
V„ mul˛umesc.
Guvernul?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Pentru celelalte motive la care nu s-a referit ini˛iatorul, sus˛inem ∫i vom vota acest proiect.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc. Alte lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Stima˛i colegi,
Nu sunt amendamente, deci
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
La punctul 9, propunerea legislativ„ privind declararea satului T„lm„cel comun„, prin reorganizarea ora∫ului T„lmaciu din jude˛ul Sibiu.
Guvernul?
Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ ∫i este de acord cu raportul comisiei, de respingere.
V„ rog s„ observa˛i c„ la textul legii s-au propus mai multe amendamente ∫i cel mai important amendament adoptat de comisie este ca aceast„ lege s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2005, av‚nd Ón vedere c„ acum, deja, practic, am intrat Ón procesul electoral, ∫i intrarea Ón vigoare a legii, de Óndat„ ce se public„ Ón îMonitorul Oficial“, ar crea disfunc˛ii pe aceast„ linie.
Deci Guvernul, la momentul respectiv, a spus c„ legea este inoportun„, Óntruc‚t procesul electoral este Ón desf„∫urare ∫i ar putea s„ creeze disfunc˛ii Ón acest proces electoral, dar, Óntruc‚t Ón comisie s-a hot„r‚t s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2005 ∫i, av‚nd Ón vedere c„ celelalte condi˛ii sunt Óntrunite, nu mai sunt motive s„ nu fim de acord.
V„ mul˛umesc.
Domnule deputat Posea, sunte˛i de acord cu amendamentele, da?
Da.
De respingere. Comisia?
Comisia, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Comisia, cu unanimitate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele pe care le-a spus Guvernul.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale... Nu sunt. Sunt, Ón schimb, amendamente cu care ∫i ini˛iatorul, ∫i Guvernul au fost de acord.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Punctul 11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 16 octombrie 2003.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri... Reprezentantul Guvernului, v„ rog, pe scurt.
Prin proiectul de lege Ón discu˛ie se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 16 octombrie 2003. Acordul supus ratific„rii creeaz„ bazele unei cooper„ri bilaterale eficiente pentru prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate, precum ∫i a infrac˛iunilor men˛ionate Ón textul acestuia pentru prevenirea, urm„rirea ∫i cercetarea acestor infrac˛iuni. De asemenea, se reglementeaz„ protec˛ia datelor personale ∫i modalit„˛ile de transmitere a acestor date ∫i se stabilesc modalit„˛i concrete de cooperare Óntre cele dou„ p„r˛i contractante. Œn conformitate cu prevederile legisla˛iei rom‚ne Ón materie, pentru a intra Ón vigoare acest acord, trebuie s„ fie ratificat de c„tre Parlament, prin lege.
V„ mul˛umesc. Comisia de specialitate...
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 27 aprilie 2004, a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma prezentat„ de Camera Deputa˛ilor.
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale? Dac„ sunt doritori? Pofti˛i. Domnul senator Aron Bela∫cu.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Ratificarea acordului de c„tre Parlament se impune cu at‚t mai mult cu c‚t este prev„zut„ de Legea nr. 590/2003 privind tratatele ∫i, a∫a cum s-a ar„tat ∫i de c„tre domnul ministru, ∫i de c„tre reprezentantul comisiei noastre. Acordul creeaz„ bazele unei cooper„ri bilaterale eficiente pentru prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate interna˛ionale, precum ∫i a altor tipuri de infrac˛iuni, inclusiv pentru descoperirea, prevenirea, urm„rirea ∫i cercetarea acestora. Prin urmare, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Nefiind nici amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Punctul 12 de pe ordinea de zi — proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ s„ exercite atribu˛iile institu˛iei publice implicate, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale.
Rog reprezentantul Guvernului...
Se am‚n„ pentru ∫edin˛a viitoare, din lipsa reprezentantului Guvernului. ( _Discu˛ii la masa prezidiului.)_ Punctul 14 — propunerea legislativ„ privind regimul activit„˛ilor de lobby. De asemenea, lipse∫te reprezentantul Guvernului.
## **Domnul Octavian Mitu** — _deputat_ **:**
Nu lipse∫te. Sunt aici, domnule pre∫edinte. Eu, ini˛iatorul, nu reprezentantul Guvernului.
Este ini˛iativ„ parlamentar„, domnule pre∫edinte.
E propunere legislativ„. Da. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interven˛ia mea prive∫te ini˛iativa legislativ„ privind reglementarea activit„˛ii de lobby, cuv‚ntul-cheie fiind, de aceast„ dat„, îtransparen˛a“. Transparen˛a Ón acest caz prive∫te at‚t actul decizional Ón elaborarea normei juridice, dar, mai ales, preliminariile acestuia, adic„ sursele de influen˛are a reprezentan˛ilor puterii legislative. Este cunoscut faptul c„ reforma legislativ„ din Rom‚nia s-a realizat, pe de o parte, pentru a r„spunde noilor realit„˛i, iar, pe de alt„ parte, datorit„ necesit„˛ii armoniz„rii cu legisla˛ia european„, adic„ printr-un oarecare mimetism. Proiectul de fa˛„ caut„ s„ anticipeze evolu˛iile Ón legisla˛ia european„ ∫i s„ dea un temei normativ unei realit„˛i: existen˛a grupurilor de interese Ón varii domenii, care exercit„ anumite influen˛e Ón acord cu urgen˛ele lor. De∫i la nivelul Comunit„˛ii Europene nu s-a adoptat Ónc„ o astfel de lege, cu excep˛ia britanicilor, consider oportun un astfel de demers, mai ales c„ prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul Rom‚niei recunoa∫te ∫i define∫te grupurile de interese. Aceste grupuri sus˛in interese legitime, adic„ o just„ cauz„, dar de multe ori sus˛in ∫i cauze nelegitime. Celor care promoveaz„ o just„ cauz„ — ∫i aici m„ g‚ndesc la grupuri dintre cele mai diverse, de la cercuri de afaceri la reprezentan˛i ai societ„˛ii civile —, trebuie s„ li se creeze un cadru adecvat, transparent, prin urmare, democratic, prin care s„ se exprime, adic„ s„ Óncerce s„ influen˛eze decizii politice, procese de legiferare ∫i toate Ón consecin˛„.
Problematica aceasta mi se pare a fi cu at‚t mai important„ cu c‚t astfel de influen˛e se manifest„, Ónc‚t ar fi o mare ipocrizie s„ neg„m ceea ce este evident. Ar mai fi dou„ elemente de luat Ón calcul: deficitul de prestigiu al Parlamentului (nu o dat„ s-au adus acuze la adresa procesului de deliberare ∫i Ón procesul legislativ) ∫i slaba cultur„ juridic„ a anumitor grupuri ce resimt unele disfunc˛ii, dar nu ∫tiu cum s„ le exprime. Nu mai este cazul s„ amintesc aici c‚t de importante sunt reac˛iile societ„˛ii civile. Contextul mi se pare, de asemenea, oportun. S„ nu uit„m acuza major„ la adresa Rom‚niei, cea de corup˛ie. Or, a defini regulile jocului Ón materie de influen˛are a actorilor politici individual sau Ón grup, a le da un suport normativ printr-o lege echivaleaz„, Ón opinia mea, cu a institui o transparen˛„ pe care nimeni n-o va putea contesta. Dac„ Ón unele state exist„ o mai mare cultur„ a negocierii, o anumit„ etic„ a influen˛„rii parlamentarilor, noi nu suntem dec‚t la Ónceput. De aceea, pentru a ap„ra prestigiul institu˛iei, al fiec„ruia dintre noi, va trebui s„ reflect„m asupra institu˛ionaliz„rii ∫i legifer„rii modalit„˛ilor prin care diferitele grupuri de interese Ó∫i pot impune punctele de vedere referitoare la legisla˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea comisiei de specialitate...
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ propunerea legislativ„ este o propunere seduc„toare. Ea vine Óntr-o zon„ Ón care Ón Rom‚nia nu exist„ o reglementare expres„, dar m„ gr„besc s„ precizez c„ pu˛ine sunt ˛„rile de pe planet„ Ón care exist„ asemenea reglement„ri ∫i aceste ˛„ri sunt Ón sistemul precedentului juridic, deci Ón sistemul anglosaxon, nu Ón sistemul de drept care s-a construit pe precedentele Romei antice. Œnainte de toate, noi am remarcat la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, c„ distinsul nostru coleg, care am Ón˛eles c„ nu este, totu∫i, din zona juridicului, a Ón˛eles s„ trateze prin neconformare avizul Consiliului Legislativ. Sigur, Consiliul Legislativ a spus c„ avizeaz„ favorabil, dar v„ rog s„ constata˛i, domnule pre∫edinte, c„ dup„ Codul civil este al doilea act normativ care are aceast„ saraband„ de observa˛ii.
Sunt nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t 33 de observa˛ii ale Consiliului Legislativ, la un proiect de 28 de articole. La 10 pagini de text de lege sunt 10 pagini de observa˛ii ale Consiliului Legislativ, la care observa˛ii, dac„ le ad„ug„m ∫i pe cele trei ale Guvernului, dar nu prin cantitatea lor, ci este important de re˛inut, pentru c„ aceast„ problem„, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, a fost ∫i Ón aten˛ia Guvernului ∫i sunt convins c„ Domniile voastre a˛i sesizat punctul 5 din punctul de vedere al Guvernului, Ón urm„toarea redactare: îPreciz„m c„ Ministerul Justi˛iei a primit sarcina ∫i a elaborat un proiect de lege cu acela∫i obiect de reglementare“, care a fost dezb„tut Ómpreun„ cu reprezentan˛i ai societ„˛ii civile. Œn urma acestor dezbateri a rezultat necesitatea reconsider„rii oportunit„˛ii promov„rii unui asemenea act normativ Ón legisla˛ia noastr„, motivat de cele de la punctul 1 din prezentul punct de vedere — Ómi cer scuze pentru aceste repeti˛ii.
Noi am sugerat, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, domnului deputat s„ adopt„m o solu˛ie de salvgardare, totu∫i, a ideii, Ón sensul de a retrage pe moment propunerea legislativ„, a o pune de acord cu observa˛iile Consiliului Legislativ, pentru c„ dincolo de fond este o lege Ón ceea ce prive∫te ini˛iativele legislative. Noi suntem parlamentari, avem acest drept, dar legea este ∫i peste noi. Deci noi nu suntem deasupra legii Ón ceea ce prive∫te legea Ón general ∫i, Ón orice caz, legea de tehnic„ legislativ„. Nu formul„m propuneri cum avem noi chef. Trebuie s„ le formul„m cu cap ∫i coad„, a∫a cum este o lege votat„ de Parlamentul Rom‚niei. Din motive de care m„rturisesc, mie Ómi scap„, cu at‚t mai mult trebuie s„ fac aceast„ declara˛ie, eu Ól cunosc pe domnul Mitu de mai mult„ vreme, dinainte de a fi parlamentar, d‚nsul este cu îZig-zag-ul“ ∫i cu aceast„ pres„ liber„, de excep˛ie ∫i m„ surprinde cum un om care a fost at‚t de receptiv atunci ∫i a fost Ón prim-planul presei democratice din Rom‚nia acum nu a sesizat c„ i s-a Óntins o m‚n„, n-a vrut s„ primeasc„ aceast„ m‚n„, a dorit s„ sus˛in„ propunerea legislativ„ ∫i noi, ca la ∫ah, a trebuit s„ facem acest raport de respingere.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ exist„ doritori? Nu. Stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii, nefiind amendamente sunt nevoit s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Autorul...
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Ce-i cu autorul?
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Poate are ceva de spus.
Da, spune˛i! Dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Domnul senator Iorgovan a prezentat Óntr-un fel anume toat„ Óntreprinderea aceasta, Ón felul Ón care am parcurs-o ∫i eu. Sigur, eu a∫ fi retras acest proiect Ón forma prezent„ ∫i i-a∫ fi adus textului Ómbun„t„˛iri ∫i a∫ fi revenit cu o alt„ propunere, Óns„ am Ón˛eles de la colegii domnului senator c„, de fapt, nu este oportun„ legea, nu c„ textul ar avea neap„rat probleme, ∫i tocmai de aici apare problema. De aceea am ˛inut s„ continuu, m„car s„ atrag aten˛ia c„, Óntr-o vreme Ón care Europa ne acuz„ Ón permanen˛„ de corup˛ie, exist„ ∫i cauze care sunt ale grupurilor de interese ∫i care pot fi considerate de just„ cauz„. Ele sunt benefice pentru comunitate ∫i Ón momentul Ón care Legislativul sau noi, parlamentarii, func˛ion„m sub presiunea acestor suspiciuni de corup˛ie Ón permanen˛„, sigur c„ trebuie s„ avem un suport legal ca, Óntr-un fel transparent, s„ putem sus˛ine acele cauze, atunci c‚nd e cazul. Altfel, totul o s„ derapeze Óntr-o v‚n„toare de vr„jitoare, Ónc‚t exact cauzele care nu-s justificate o s„ se impun„ chiar ∫i Ón legisla˛ia rom‚n„, ceea ce se ∫i Ónt‚mpl„ Ón momentul acesta.
Eu am ∫i un exemplu celebru cu un conflict de interese Óntre mari operatori ∫i produc„tori de tutun din Rom‚nia care, Ón acest moment, s-au Ómp„r˛it Ón dou„ c‚nd a trebuit, s„ zicem, s„ armoniz„m legisla˛ia rom‚neasc„ cu cea european„, s„ interzicem comercializarea pachetelor de ˛ig„ri cu 10 ˛ig„ri, ∫i a c‚∫tigat grupul care, de∫i are 19% pe pia˛a na˛ional„, are pachetele de 10 ˛ig„ri, Ónc‚t Ón acest moment putem vedea reclame cu îia un 10“, adic„ exact cele destinate tinerilor. ™i sunt multiple aceste exemple.
De aceea spun c„ noi trebuie s„ inov„m cumva dac„ vrem s„ men˛inem pasul, s„ zic, ∫i s„... nu ∫tiu... s„ ne g„sim competitivi Ón competi˛ia cu ceilal˛i, care, chiar dac„ ne vor fi colegi, vor fi Óntotdeauna ceilal˛i.
V„ mul˛umesc.
Deci v„ sus˛ine˛i proiectul, am Ón˛eles. V„ rog.
S-a Ón˛eles din ceea ce a spus domnul deputat c„ dac„, Óntr-adev„r, comisia are opinia pe care a exprimat-o domnul senator Iorgovan, ceea ce sunt convins, pentru c„ domnul Iorgovan are ∫i puterea analizei ∫i puterea unei sinteze reale, dumnealui este de acord...
A∫a este.
... s„ primeasc„ observa˛iile, s„ lucreze... Este p„cat ca un lucru care ne poate interesa s„ fie adus la stadiul de neant din care — cine ∫tie c‚nd? — vor r„s„ri c‚teva fire de iarb„. Eu cred c„ domnul senator Iorgovan poate spune clar ce are d‚nsul de spus Ón numele comisiei, Óntr-o fraz„, ∫i domnul deputat — autorul acestei propuneri — poate spune da, a∫a cum a ∫i anun˛at aici.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Œn˛eleg c„ dori˛i ∫i propune˛i retrimiterea la comisie.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Da.
Iar eu sunt absolut de acord.
Domnule pre∫edinte...
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Eu am spus de la bun Ónceput, mai mult metaforic dec‚t teoretic, c„ este o propunere seduc„toare, deci nu am spus c„ este vorba despre o idee aberant„. C‚nd spui c„ un lucru este seduc„tor Ónseamn„ c„ este mai mult dec‚t interesant. Numai c„ aceast„ idee, care are ∫i consacrare legislativ„ Ón sistemul anglo-saxon, mai ales... pe continent foarte pu˛ine ˛„ri discut„, discut„ francezii ∫i discut„... ea nu este realizat„ corespunz„tor ca tehnic„ juridic„ ∫i trebuie lucrat. Greu Ón drept nu este s„ ai o idee despre o anumit„ problem„, greu este s„ ai o filozofie a reglement„rii. Or, cu toat„ considera˛ia pe care o am fa˛„ de domnul coleg, din reglementarea Domniei sale nu rezult„ aceast„ filosofie, pentru c„ aceast„ lege nu vine pe un teren gol. Noi avem o gr„mad„ de reglement„ri Ón ˛ar„, deci ea trebuie s„ se armonizeze ∫i cu Codul penal, ∫i cu Codul civil, ∫i cu statutul parlamentarilor, ∫i cu statutul func˛ionarilor de un anumit gen, ∫i cu statutul membrilor guvernului.
Unde Óncepe activitatea de lobby — asta este problema delicat„, pe fond —, care este o activitate profesional„ legal„, ∫i unde Óncepe traficul de influen˛„? Asta este problema cardinal„. Œn rest, ne Ón˛elegem.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Or, aceast„ problem„ cardinal„ nu este rezolvat„ Ón acest act normativ.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Dar poate fi.
Eu nu am spus c„ nu poate fi, dar acum nu este, iar d‚nsul nu a vrut s„ se rezolve.
Stimate coleg, sus˛ine˛i raportul de respingere?
Da. Sigur. Eu nu pot s„ m„ dezic de comisie. Eu sunt aici un Lucius al comisiei.
Doamna senator Nicolai.
## Domnule pre∫edinte,
Grupul parlamentar liberal v„ solicit„ retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Nu este numai o idee seduc„toare, este chiar o idee onest„ pe care, indiferent de tradi˛ia noastr„ de drept roman, trebuie s„ o lu„m Ón considera˛ie, tr„im Óntr-o lume real„, Óntr-o lume interconectat„ ∫i cred c„ sunt o serie de institu˛ii care ne-ar face bine. Aceast„ distinc˛ie Óntre lobby ∫i trafic de influen˛„ este absolut necesar„ Ón Rom‚nia. S„ vedem c‚t din activitatea unui grup de interese, a unui individ, a unui parlamentar este la limita legii. Cred c„ avem obliga˛ia s„ g‚ndim absolut serios asupra oportunit„˛ii ∫i redact„rii acestui text de lege ∫i v„ solicit s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Buzatu.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, eu vorbesc ca un om p„˛it. S„pt„m‚na trecut„ am avut un proiect de lege care, de asemenea, a avut raport de respingere Ón comisie, apoi plenul a revenit ∫i l-a retrimis la comisie. Eu cred c„ proiectul de lege pe care l-a depus, ini˛iativa domnului deputat, merit„ tot interesul, m„car dac„ Óntr-un articol se d„ explica˛ia, se d„ defini˛ia lobby-ului, iar Ón articolul urm„tor — Ón ultimul articol, al doilea — se arat„ termenul c‚nd intr„ legea Ón ac˛iune.
De aceea, consider c„ au foarte mare dreptate colegii mei ∫i s„ Óncerc„m s„ analiz„m, s„ aprofund„m mai departe problema ∫i s„ o retrimitem la comisie — este spre cinstea noastr„ — s„ mai analizeze ∫i ea. Este adev„rat c„ este o comisie foarte ocupat„. Dac„ este, la o adic„, putem crea dou„ comisii de ∫tiin˛e juridice, nu-i a∫a? Ca s„ degaj„m una.
Propun, Ón numele Grupului Partidului Rom‚nia Mare, retrimiterea la comisie.
V„ mul˛umesc.
Cu dou„ comisii juridice este o idee.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, Ón urma dezbaterilor a fost formulat„ aceast„ propunere de c„tre mai multe grupuri parlamentare.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
## ™i noi v„ mul˛umim.
Punctul 15, proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret este prezent„ prin domnul pre∫edinte.
Doamna secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Adriana fi c„u —** _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**
V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, av‚nd Ón vedere c„ includerea tuturor Óntr-o societate informa˛ional„ european„ necesit„ Ón special accesul elevilor ∫i studen˛ilor la tehnologia informa˛iei, la calculator ∫i internet, devine important„ adoptarea de m„suri pentru sprijinirea familiilor cu copii, elevi sau studen˛i, cu venituri brute lunare sub 1,5 milioane lei pe membru de familie, Ón scopul achizi˛ion„rii de calculatoare personale.
Men˛ionez c„ ini˛iative similare au fost adoptate at‚t de state candidate, c‚t ∫i de state membre ale Uniunii Europene. Tocmai de aceea, Guvernul Rom‚niei ∫i-a asumat responsabilitatea preg„tirii tinerei genera˛ii capabile s„ utilizeze tehnologia informa˛iei de acas„ sau de la viitorul lor loc de munc„.
Ajutorul financiar acordat reprezint„ echivalentul a 200 de euro pentru un calculator, f„r„ a dep„∫i valoarea calculatorului achizi˛ionat. Ajutorul financiar se acord„ beneficiarilor prin intermediul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i superior, de stat ∫i particular acreditat. Œn anul 2004...
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnule pre∫edinte?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret a Senatului, lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, av‚nd Ón vedere importan˛a deosebit„ a utiliz„rii tehnicii de calcul de c„tre genera˛ia t‚n„r„ ∫i mai cu seam„ num„rul mare de familii nevoia∫e, copiii acestora neav‚nd acces la calculatoare, la pre˛urile actuale, Ón unanimitate a fost de acord cu proiectul de lege, cu un singur amendament, care a fost acceptat at‚t de ini˛iator, c‚t ∫i de membrii comisiei.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale sunt?
Domnul senator Adrian P„unescu, dup„ aceea domnul senator Bunduc.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sigur c„ este un fapt generos care trebuie pus de Óndat„ Ón valoare, dar Óntrebarea mea este, domnule pre∫edinte, de c‚nd sunt trimi∫i elevi pe post de secretari de stat?
Dumneavoastr„ a˛i trecut de clasa a 7-a? Sunte˛i un copil!
Nu. Chiar a∫a. Sunt surprins de...
## **Doamna Adriana fi c„u:**
V„ mul˛umesc frumos. O iau ca pe un compliment, dar valoarea nu a∫teapt„ num„rul anilor.
Tocmai de asta, ∫tiu, ∫tiu... E adev„rat.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Este o echip„ extrem de t‚n„r„ la Ministerul Comunica˛iilor...
™i mai constat un lucru...
Este echipa domnului Nica.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Esen˛a nu se exprim„ Óntotdeauna prin felul Ón care arat„ un om. El poate fi r„u.
Dar eu am crezut cu adev„rat c„ merit„ s„ subliniem prezen˛a unui om foarte t‚n„r Ón Senatul Rom‚niei. Dac„ am deranjat-o, a∫tept s„ v„d efectele.
V„ mul˛umesc. Am luat-o ca pe un compliment.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
At‚t ca membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, c‚t ∫i ca membru al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, sus˛inem acest proiect de lege care vine s„-i ajute pe acei copii care Ón familie dispun de sume mai mici de bani ∫i aceste calculatoare sunt o cerin˛„ a momentului ∫i a viitorului.
Problema pe care vreau s„ o ridic Ón continuare este a modului Ón care vor fi utiliza˛i ace∫ti bani Ón imediata etap„. Se ∫tie c„ dup„ ce legea va fi promulgat„ urmeaz„ o perioad„ de vreo 60 de zile c‚nd va fi elaborat„ metodologia necesar„ achizi˛ion„rii acestor calculatoare.
A∫ vrea — este ∫i o Óntrebare c„tre domni∫oara secretar de stat — s„ ∫tiu cum va fi organizat„ licita˛ia pentru acea firm„ care va procura calculatoarele. ™i Ónc„ o chestiune. Vreau s„ fac precizarea c„ ace∫ti bani care vor fi cheltui˛i vor fi da˛i dup„ rectificarea bugetului de stat, deci nu sunt bani folosi˛i pentru a c‚∫tiga nimeni popularitatea Ón campania electoral„. Sunt bani de la buget da˛i pentru elevii meritorii.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Dac„ vre˛i s„ r„spunde˛i, pe scurt.
## V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc pentru Óntrebare domnului senator.
Doresc s„ men˛ionez faptul c„ normele metodologice sunt Ón faz„ final„ de elaborare. Practic, se impun condi˛ii foarte riguroase companiilor de la care se poate achizi˛iona un calculator Ón baza acestei legi. Nu se va face o licita˛ie pentru stabilirea firmei, ci persoana beneficiar„ se va putea adresa la orice magazin, orice furnizor care Óndepline∫te condi˛iile stabilite Ón normele metodologice. Astfel Óncuraj„m competi˛ia.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ionescu-Quintus, dup„ care, domnul senator Buzatu.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamn„... domni∫oar„ ministru, ca ∫i colegul meu, domnul P„unescu, remarc generozitatea acestui proiect de lege ∫i, pentru c„ m-am referit la domnul P„unescu, v„ asigur c„ domni∫oara secretar de stat nu va beneficia de prevederile acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Buzatu.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc. Domnul senator Bunduc.
**Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Da, da. Are alt beneficiar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Ave˛i drept la replic„, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ precizez un singur lucru. Sunt convins c„ acest proiect de lege va fi adoptat Ón unanimitate, av‚nd Ón vedere tocmai generozitatea proiectului de lege.
Am ascultat cu mult interes explica˛iile pe care le-a dat doamna secretar de stat ∫i m„ g‚ndesc c„, Ón contextul Ón care proiectul de lege va fi adoptat Ón unanimitate, cel pu˛in se rateaz„ o posibilitate de a se explica la sf‚r∫it c„ Guvernul a dat calculatoarele. To˛i le-am dat. Deci s„ lipseasc„ aceast„ chestiune.
Nu, am pus problema la diverse.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, exist„ un amendament, dar trebuie supus votului dumneavoastr„.
V„ rog s„ vot„m amendamentul respectiv. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 97 de voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„, amendamentul a fost acceptat.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi.
## **Domnul George Mihail Pruteanu**
**:**
Am ridicat m‚na, m-a˛i v„zut ∫i mi-a˛i f„cut semn.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Œmi pare r„u. Nu v-am v„zut, ierta˛i-m„! Nu v-am v„zut.
Cu 101 voturi pentru, raportul a fost acceptat.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Cu 101 voturi pentru, proiectul a trecut.
V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_
## **Doamna Adriana fi c„u:**
Mul˛umesc.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, e o chestiune interesant„. Eu, fiind atent la ce spunea domnul Pruteanu, n-am votat prima oar„, ∫i au fost 101 voturi. C‚nd am votat, au r„mas tot 101 voturi.
Ce s„ Ón˛eleg eu din chestia asta?
Din sal„
#172752## **Din sal„:**
E cineva care nu a votat.
Din sal„
#172809## **Domnul Adrian P„unescu**
Din sal„
#172853**:**
Uneori poate fi important un vot. Acum nu e cazul s„-l supralicit„m.
S„ Ón˛eleg c„ cere˛i o list„ pentru...?
Da, pentru ambele situa˛ii. Ce anume...
Pentru ambele situa˛ii.
Deci... liste pentru toate grupurile parlamentare.
Punctul 16 de pe ordinea de zi — propunere legislativ„ pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 441/2001 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2000 privind Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i postuniversitar de stat cu tax„.
Œl rog pe domnul secretar de stat s„ expun„, pe scurt, p„rerea Guvernului despre aceast„ propunere legislativ„. **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntruc‚t studen˛ii admi∫i cu tax„ pot beneficia de burse finan˛ate de la bugetul de stat, precum ∫i de alte tipuri de burse din veniturile proprii ale universit„˛ilor, iar propunerea legislativ„ nu ˛ine seama de principiul existent, potrivit c„ruia statutul juridic al unui student nu se modific„ pe durata ∫colariz„rii, o dat„ ce el a fost admis, Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte, domnul academician P„un Otiman, s„ sus˛in„ raportul comisiei, nu ca ini˛iator. Da?
Da. Voi cere Óns„ cuv‚ntul ca ini˛iator, s„-mi permite˛i...
Da, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ a luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„ ∫i doresc s„ precizez faptul c„ au fost foarte multe discu˛ii Ón comisie referitoare la con˛inutul ∫i, mai cu seam„, la modul Ón care a fost abordat punctul de vedere al deschiderii, Ón fiecare an, a competi˛iei pentru ob˛inerea de locuri bugetate. Œn final, Óns„, comisia a decis respingerea acestui proiect de lege ∫i, Ón consecin˛„, eu propun colegilor s„ voteze fiecare a∫a cum crede c„ trebuie tratat un proiect de ini˛iativ„ legislativ„. Mul˛umesc.
Deci din partea comisiei Ón˛eleg c„ exist„ raport de respingere...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004
Da, Óntocmai.
... iar pe dumneavoastr„, ca ini˛iator, v„ invit la tribun„.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Un num„r Ónsemnat de colegi deputa˛i ∫i senatori au venit cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, prin care dorim s„ modific„m sistemul actual de atribuire anual„ a num„rului de locuri bugetate ∫i a num„rului de locuri cu plat„, din considerente extrem de simple, pe care dumneavoastr„, fie c„ sunte˛i oameni de Ónv„˛„m‚nt, fie c„ ave˛i rela˛ie direct„ cu sistemul de Ónv„˛„m‚nt, prin copii sau prin nepo˛i...
Sistemul actual prevede ca Ón clasificarea, la sf‚r∫itul examenului de admitere, Ón func˛ie de num„rul de locuri bugetate, primele, s„ zicem, 100 de locuri sunt atribuite candida˛ilor care au intrat la facultate pe primele 100 de locuri bugetate, deci nu vor pl„ti, urm„toarele locuri, s„ zicem, 50, sunt atribuite candida˛ilor care s-au plasat pe partea inferioar„ a listei.
Din constat„rile noastre, dup„ primul an de Ónv„˛„m‚nt sau urm„torii se produc modific„ri Ón clasament, Ón sensul c„ mul˛i candida˛i, din diferite motive, inclusiv rezultatul la bacalaureat sau media general„ din anii de ∫coal„, trec pe locuri mult mai Ónalte ∫i, Ón final, se claseaz„ pe primele locuri. Acestea au fost considerentele pentru care noi am solicitat s„ modific„m sistemul. Œn fiecare an, foarte simplu, discutam de calculatoare nu de mult, se poate modifica clasamentul, se poate face clasamentul.
Sigur c„ a surprins aceast„ ini˛iativ„ a noastr„, pentru c„ exist„ o lege prin care se spune c„ un loc dob‚ndit se men˛ine timp de 4, 5 sau 6 ani, pe Óntregul parcurs ∫colar. Nu ni se pare c„ ˛ine de ceea ce numim competi˛ie, competitivitate, lupta, Ón ultim„ instan˛„, pentru o clasificare c‚t mai bun„ ∫i pentru o preg„tire mult mai bun„.
De aceea, pe unii dintre noi — s„ m„ ierte domnul secretar de stat — ne-a surprins pozi˛ia ministerului, care nu accept„ aceast„ competi˛ie, aceast„ competitivitate ∫i sus˛ine ca locul ob˛inut la admitere, Ón urma unui examen, s„ fie men˛inut p‚n„ la finalizarea studiilor. Ni se pare c„ este o idee pe care am dep„∫it-o, chiar dac„ se aduc unele argumente, de alt„ natur„, inclusiv — n-a∫ vrea s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ cele spuse — c„ am putea influen˛a ∫i a∫a mai departe, sunt profesori mai darnici, al˛ii mai zg‚rci˛i ∫i a∫a mai departe.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, alte lu„ri de cuv‚nt, dac„ exist„? Pofti˛i, domnule secretar de stat!
Radu Damian
#178202Dac„-mi permite˛i, Ón c‚teva cuvinte, a∫ vrea s„ v„ aduc c‚teva elemente suplimentare pe care Guvernul le-a avut Ón vedere.
Sigur c„ nu excludem competi˛ia, dar, totodat„, avem datoria s„ ne g‚ndim la ceea ce Ónseamn„ posibilitatea ca, urmare a unei astfel de competi˛ii — care pot s„ v„ spun c„ uneori nu se desf„∫oar„ cu cele mai potrivite mijloace — putem ajunge la o adev„rat„ excluziune social„.
Deci a∫ vrea s„ v„ spun c„ un student poate pierde sus˛inerea de la buget, pentru c„ la un examen a luat nota 6, ∫i nu 7. Acest lucru mi se pare inadmisibil din punctul de vedere...
™i la admitere este la fel.
Radu Damian
#178877... al unor tineri care nu au Óntotdeauna sprijin material ∫i pentru care accederea Óntr-o facultate reprezint„ deja un mare succes, iar faptul c„ Guvernul Ói poate sus˛ine pe perioada studiilor le d„ o perspectiv„ Ón via˛„ pe care trebuie s„ ∫i-o urmeze.
Mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
Domnul senator Iorgovan ∫i, dup„ aceea,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Cuv‚ntul domnului coleg, domnul academician Otiman, m-a inspirat, Óntr-un anume fel, pentru c„ nu inten˛ionam s„ iau cuv‚ntul.
Fac ∫i eu parte dintre cei care m„n‚nc„ o p‚ine din Ónv„˛„m‚nt, de peste 30 de ani.
Eu am fost uluit, ∫i am spus-o Ón acest Senat, cum de s-a ajuns, Ón ˛ara rom‚neasc„ — care, prin textul Constitu˛iei, art. 1, este stat social, ∫i Ón alt text se spune c„ Ónv„˛„m‚ntul de stat este gratuit, este adev„rat, îpotrivit legii“, e o sintagm„ Ón finalul textului — s„ fie, de pild„, la o facultate, 100 de locuri bugetare ∫i 1.000 de locuri, de 10 ori mai mult — ∫i v„ dau, pe ner„suflate, domnule academician, exemple —, cu tax„.
A fost o b„t„lie pe care noi am pierdut-o, Ón care am sus˛inut rigorile, am sus˛inut ca statul s„-∫i fac„ datoria. C‚t poate bugetul, at‚t intr„ la stat. Œn rest, este alternativa, este Ónv„˛„m‚ntul privat, ∫i nu Óncurc„m planurile. Pentru c„ am fost trimi∫i s„ ne mai facem ∫coli primare etc., c„ n-am fi fost at‚t de europeni noi, cei care am sus˛inut alt punct de vedere, ba ni s-a spus c„ suntem interesa˛i, pentru c„ am fi ∫i rectori pe la universit„˛i private, am ajuns s„ Óncurc„m categoriile, iar acum, dintr-un lucru neclar ∫i incorect, ∫i moral, ∫i ca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 principii constitu˛ionale, vrem s„ facem, Ón sf‚r∫it, o monstruozitate juridic„. Eu cred c„ ajunge.
Deci din punctul meu de vedere nu numai c„ nu trebuie s„ discut„m aceast„ chestiune, dar trebuie s„ discut„m ce caut„ locuri cu plat„ Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, oprim aici dezbaterile generale la proiectul pe care Ól discut„m. Pozi˛iile sunt clare. Deci ave˛i, pe de o parte, raportul de respingere al comisiei de specialitate. Guvernul, de asemenea, s-a pronun˛at pentru respingerea acestei ini˛iative legislative.
Nefiind amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc.
Ultimul proiect pe care Ól lu„m Ón dezbatere...
V„ rog.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am dep„∫it cu mult, cu foarte mult ora interpel„rilor ∫i a r„spunsurilor. Este un timp programat, necesar, opozi˛ia are dreptul s„ se exprime, s„ primeasc„ r„spunsuri... Eu cred c„ nu trebuie s„ exager„m.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Nu, nu era nici o exagerare. Sunt colegi din Guvern aici, cu un proiect de lege extrem de important. V„ cer Óng„duin˛a, pentru acest ultim proiect, s„-l discut„m. Este vorba de un proiect pe care Ól rezolv„m Ón c‚teva minute. V„ rog s„ fi˛i de acord cu aceast„ chestiune.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
Este vorba de proiectul Ónscris pe ordinea de zi la punctul 18 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de ap„rare.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ vin„ la pupitru.
V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Decebal Ilina —** _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acest proiect de lege s-a n„scut ca urmare a intr„rii Óntr-o faz„ final„ a procesului de restructurare a industriei
de ap„rare, Ón sensul c„ ultima companie, respectiv Compania Na˛ional„ îRomarm“, care are Ón structur„ 16 societ„˛i, urmeaz„ s„ fie scoas„ la privatizare. De altfel, a ∫i fost scoas„ la privatizare. Ne a∫tept„m ca, prin aceast„ privatizare, s„ aib„ loc unele disponibiliz„ri colective. Dat fiind c„ marea majoritate a acestor societ„˛i sunt Ón zone monoindustriale, Ón general, oamenii Ó∫i g„sesc greu alternative de locuri de munc„, a ap„rut nevoia unei modific„ri a acestei legi, Ón sensul c„, la disponibilizare, prin contractul colectiv de munc„, se prev„d 6, 8, 10, 12 pl„˛i compensatorii.
Datorit„ faptului c„ societ„˛ile, Ón general, sunt decapitalizate, s-a convenit ca Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„ pl„teasc„ din bugetul de ∫omaj aceste salarii, Ón fiecare lun„, timp de 6, 8, 10, 12 luni, urm‚nd ca banii s„ fie recupera˛i pe m„sur„ ce societ„˛ile se privatizeaz„.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul, din partea comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a din 28 aprilie 2004, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Dac„ sunt doritori? V„ rog, domnule senator Avram.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A∫ dori s„ aduc Ón aten˛ia domnului ministru secretar de stat o problem„ pe care o consider eu deosebit de important„. Am spus-o ∫i la comisie.
Am dori ca aceste salarii compensatorii care se dau s„ reprezinte, Óntr-adev„r, un incubator ∫i o alternativ„ Ón formarea profesional„ ulterioar„ a acestor salaria˛i, ∫i nu a∫a cum s-a procedat p‚n„ acum, adic„ ceva de lini∫tire a acestor salaria˛i, s„ le d„m ceva ∫i s„ se descurce singuri. Ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, at‚t prin Programele RICOP, c‚t ∫i celelalte programe — PHARE — de disponibiliz„ri, a e∫uat lamentabil.
Deci, din acest punct de vedere, eu consider c„, din punct de vedere organizatoric, trebuie tratat„ problema cu mult mai mult„ aten˛ie ∫i g„site solu˛ii economice Ón perspectiv„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi, neexist‚nd amendamente la raportul comisiei de specialitate,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
Œnchidem aici acest punct.
Trecem la punctul urm„tor din ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Stima˛i colegi, Ón˛eleg c„ Guvernul, reprezentat de domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu, urmeaz„ s„ r„spund„ domnului senator Dumitru Codreanu.
Stima˛i colegi,
Guvernul ar fi trebuit s„ r„spund„ domnilor senatori Iuliu P„curariu, din partea Partidului Democrat, ∫i Valentin Dinescu, din partea Partidului Rom‚nia Mare. Cum cei doi senatori lipsesc Ón acest moment din sal„, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici nu este obligat„ s„ r„spund„. Va depune textele respective pentru cei doi domni senatori.
Dac„ exist„ al˛i colegi din Guvern care sunt prezen˛i ∫i au de r„spuns Óntreb„rilor sau interpel„rilor formulate de senatori?
V„ rog, pofti˛i la tribun„!
V„ rog s„ lua˛i loc la pupitrul Guvernului, s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ r„spunde˛i domnului senator.
## **Domnul Marin Popescu —** _secretar de stat_
## _la Autoritatea Na˛ional„ de Control_ **:**
Interpelarea a fost adresat„ ∫i Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, dar, cu tot respectul, vreau s„ amintesc c„, potrivit Legii nr. 39/2004, politica vamal„ ∫i confisc„rile sunt de competen˛a Ministerului Finan˛elor Publice.
Cu toate acestea, noi am luat m„suri de verificare ∫i v„ prezint r„spunsul.
Œn conformitate cu prevederile Codului vamal al Rom‚niei ∫i ale regulamentului de aplicare a acestuia, controlul vamal al bunurilor presupune efectuarea unor opera˛iuni specifice, Óntr-o succesiune prev„zut„ de lege. Opera˛iile de v„muire sunt reglementate Ón mod distinct pentru persoane fizice ∫i pentru persoane juridice.
Autoritatea vamal„ poate proceda la re˛inerea bunurilor Ón vederea confisc„rii Ón cazurile expres prev„zute la Capitolul al XV-lea — Contraven˛ii vamale — din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Rom‚niei, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.114/2001, ∫i anume:
— sustragerea de la v„muire sau de Óncercare de sustragere de la v„muire a oric„ror bunuri supuse regimului vamal sau care urmeaz„ a fi supuse unui regim vamal;
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Dumitru Codreanu dac„ este mul˛umit de r„spuns.
## Domnule pre∫edinte,
Deocamdat„ vreau s„-i mul˛umesc domnului secretar de stat c„ s-a prezentat Ón fa˛a noastr„. Ori c„ dumnealui vorbe∫te a∫a, mai tare, ori c„ este nervos, nu ∫tiu de ce dar, stimate domnule secretar de stat, vreau s„ v„ precizez c„ aceast„ interpelare am adresat-o Ministerului Finan˛elor Publice ∫i prin bun„voin˛a Ministerului Finan˛elor Publice am primit acest r„spuns pe care, dac„ vre˛i, vi-l prezint ∫i dumneavoastr„, ∫i la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 ultima fraz„... îmen˛ion„m c„ activitatea Direc˛iei Generale a V„milor a trecut din subordinea Ministerului Finan˛elor Publice Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 745/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control“, iar dumneavoastr„ spune˛i acum c„ nu dumneavoastr„ trebuia s„-mi r„spunde˛i, ci Ministerul Finan˛elor Publice.
Probabil c„ este o neÓn˛elegere Óntre atribu˛iunile dumneavoastr„ ∫i ale Ministerului Finan˛elor Publice.
Eu am s„ iau ceea ce mi-a˛i.... de altfel, eu Ómi preg„tisem o interpelare, repetarea acestei interpel„ri sau Óntreb„ri, pentru dumneavoastr„... dac„ nu e a∫a, m„car s„ o pun celor care le trebuie ∫i dac„ vre˛i v-o dau ∫i o adresez ∫i c„tre dumneavoastr„... Dar cele prezentate de dumneavoastr„... a∫a o fi, nu zic, este lege, o s„ verific Ón urma primirii de la dumneavoastr„ a r„spunsului scris, iar vizavi de cazul... ce s-a Ónt‚mplat la Boto∫ani... nu este adev„rat, stimate domnule secretar de stat... spune˛i c„ se d„ prin Crucea Ro∫ie... ce are Crucea Ro∫ie cu pre∫edintele partidului de acolo... ce are Crucea Ro∫ie cu... un camion Óntreg de adida∫i... purtat din prim„rie Ón prim„rie... nu s-a verificat... ∫i eu am s„ v„ aduc fotografii... o s„ v„ aduc martori, declara˛ii de la martori c„ nu este a∫a ceea ce mi-a˛i afirmat dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
Spunea˛i c„ domnul secretar de stat ridic„ glasul, dar v„d c„ nici dumneavoastr„ nu...
V„ rog, domnule secretar de stat...
Domnule pre∫edinte,
Cu mii de scuze, acesta este felul meu de a vorbi. Œn Legea nr. 39/2004, domnule senator, cu tot respectul, se spune c„ îAutoritatea Na˛ional„ a V„milor trece la Autoritatea Na˛ional„ de Control, cu excep˛ia politicii vamale ∫i a confisc„rilor“, dar v-am spus c„ nu am luat Ón considerare acest lucru ∫i noi v-am r„spuns.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu, pentru a r„spunde domnului senator Dumitru Codreanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!
## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
La interpelarea formulat„ de domnul senator Dumitru Codreanu, din data de 28 aprilie a.c., v„ comunic„m urm„toarele:
Institutul de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice face parte din unit„˛ile aflate Ón structura Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, conform anexei nr. 2 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.805 din 25.09.2003.
Conform acelora∫i reglement„ri, structura organizatoric„ ∫i func˛ional„ a acestei unit„˛i se aprob„ de consiliul de administra˛ie al regiei.
Ca urmare, m„surile aprobate de consiliul de administra˛ie al regiei privind trecerea unor ocoale ∫i baze de produc˛ie de la Institutul de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice la direc˛iile silvice este legal„, unicul administrator legal al fondului forestier, proprietate public„ a statului, este, conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 26/1996, respectiv Codul silvic, Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“, ∫i nu unit„˛ile sau subunit„˛ile din structura sa.
Din punct de vedere tehnico-organizatoric, m„surile respective s-au adoptat dup„ o analiz„ temeinic„ ∫i aprofundat„ a situa˛iei existente Ón baze de produc˛ie ale Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice ∫i au urm„rit dou„ ˛eluri majore:
— stoparea degrad„rii continue a bazelor de produc˛ie, redresarea ∫i modernizarea acestora, pentru a se ridica cel pu˛in la nivelul acelora din componen˛a direc˛iilor silvice;
— diversificarea, modernizarea ∫i perfec˛ionarea activit„˛ii de cercetare ∫tiin˛ific„ desf„∫urat„ de Institutul de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice.
Nu exist„ nici un argument privind starea excep˛ional„ ∫i ultradot„rile unor ocoale ∫i baze experimentale ale institutului, Óntruc‚t realitatea este cu totul alta ∫i pot s„ v„ prezint ∫i un alt punct cu toat„ situa˛ia din aceste baze, domnule senator.
V„ rog s„ concluziona˛i, domnule secretar de stat.
Din punct de vedere al activit„˛ii conducerii Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice, o serie Óntreag„ de activit„˛i, printre care ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„, s-au Óncheiat Ón anul 2003 cu pierderi.
Cercetarea ∫tiin˛ific„ a Ónregistrat pierderi de 5,81 miliarde lei.
De asemenea, Ón cadrul institutului s-au Ónregistrat pierderi ∫i Ón activit„˛ile de pepiniere ∫i semin˛e forestiere, Ón activit„˛ile de v‚n„toare ∫i Ón piscicultur„.
Trecerea acestor subunit„˛i la direc˛iile silvice s-a f„cut f„r„ a se admite nici o modificare ∫i nici o alterare sub
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 raportul derul„rii cu continuitate a cercet„rilor ∫tiin˛ifice ∫i a respect„rii regimului de retrocedare a terenurilor c„tre fo∫tii proprietari. Nu s-a schimbat cu absolut nimic statutul terenurilor exceptate de retrocedare pe vechiul amplasament, stabilite prin ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, conform prevederilor legale.
Cercetarea ∫tiin˛ific„ nu se desf„∫oar„ numai Ón bazele experimentale ale institutului, ci Ón tot fondul forestier administrat de Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“.
Dup„ cum este ∫i firesc, un indicator relevant din acest punct de vedere este faptul c„ dintr-un total de 5.680 de suprafe˛e experimentale de durat„, amplasate Ón fondul forestier, 5.330 se g„sesc Ón direc˛iile silvice ∫i numai 350 Ón bazele experimentale ale Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice.
Calitatea de centru focal na˛ional pentru programul de monitorizare forestier„ nu este cu nimic afectat„ de m„surile adoptate de regie, Óntruc‚t monitorizarea respectiv„ vizeaz„ Óntreg fondul forestier al ˛„rii, ∫i nu numai baze de produc˛ie ale Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Dumitru Codreanu dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Domnule pre∫edinte, sunt mul˛umit.
Mii de scuze pentru domnul secretar de stat... Probabil c„ a∫a vorbesc ∫i eu, ca ∫i dumnealui... dar am crezut c„ are ceva cu mine...
Mul˛umesc domnule secretar de stat, reprezentant al Ministerului Agriculturii...
S„ ∫ti˛i c„ aceast„ interpelare a mea nu a fost, s„ zic eu, ocazional„, ci a fost Ón urma unor sesiz„ri ale subalternilor dumneavoastr„, din cadrul acestui institut de cercet„ri ∫i amenaj„ri silvice, care nu au fost Óntru totul de acord cu modalitatea de a trece aceste, eu ∫tiu, componente, cum sunt acele ocoale silvice, Vidra, Caransebe∫, Lechin˛a ∫i Bac„ul, sta˛iunea de la Bac„u, cred c„ regia na˛ional„... dumneavoastr„ a˛i afirmat foarte bine... eu o s„ primesc materialul, o s„-l dau ∫i la oameni Ón teritoriu, de altfel, am prezentat ∫i presei ∫i voi prezenta Ón continuare ∫i r„spunsul dumneavoastr„ presei ∫i a∫tept s„ iau ∫i acele albume, dar am o nedumerire ∫i dumneavoastr„ dac„ m„ dumiri˛i eu v„ sunt, a∫a cum am fost, sunt ∫i voi fi prietenul dumneavoastr„ dintotdeauna.
A˛i afirmat c„ acest institut este, ∫i a∫a este, pentru c„ eu am mai intervenit o dat„ la tribuna Senatului, vizavi de acest institut, atunci c‚nd s-a trecut la Regia Na˛ional„ a P„durilor, acum vreo 2—3 ani, fiind o treab„ extraordinar de bun„... dumneavoastr„ sus˛ine˛i c„ este Ón subordinea Regiei Na˛ionale a P„durilor ∫i veni˛i dup„ aceea ∫i argumenta˛i c„ au mers extraordinar de prost, nu s-a cules sau nu s-a exploatat masa lemnoas„,
managementul este prost, cl„dirile se d„r„p„neaz„, atunci regia unde a fost?...
De ce nu s-au luat m„surile concrete asupra acestor ocoale care nu au fost bine gestionate sau nu au gestionat bine activitatea de cercetare? Eu v„ vorbesc ca un inginer agronom, ∫tiu eu ce Ónseamn„ cercetare? ™tiu ce necazuri a avut ∫i cercetarea agricol„ rom‚neasc„? La cea agricol„ m„ refer, nu la cea silvic„, la aceea se pricepe mai bine domnul deputat Ianculescu, care p‚n„ acum un an ∫i ceva sau Ónainte de 2000 ˛inea de acest institut pentru fiecare crengu˛„, iar acum v„d c„ nu mai zice nimeni nimic.
Nu am nici o prietenie sau — dac„ vre˛i — nici o tangen˛„ cu cercetarea silvic„, dar parc„ mi se pare anormal, av‚nd Ón vedere ceea ce a˛i afirmat dumneavoastr„, c„ este un centru european de monitorizare a vegeta˛iei forestiere ∫i a solului, de subvegeta˛ie forestier„, parc„ nu cred c„ — poate s„ dea Dumnezeu s„ ne mai Ónt‚lnim peste c‚˛iva ani, Ón aceea∫i formul„ — ei Ó∫i vor duce la Óndeplinire ceea ce s-a propus prin aceast„ cercetare ∫i v„ promit, domnule secretar de stat, promit Ón fa˛a domnului pre∫edinte c„ Ómpreun„ cu domnul senator Gheorghe Fluture, ∫i mai avem Ónc„ un coleg de la Camera Deputa˛ilor care se ocup„ de p„duri, chiar dac„ este din alt partid, ne vom ocupa de bunul mers ∫i vom verifica cum vor merge aceste patru ocoale.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul senator Ionel Alexandru s„ adreseze o interpelare.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
O interpelare este. Este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru,
Din datele prezentate de ministrul integr„rii europene, Vasile Pu∫ca∫, Ón Senatul Rom‚niei, Ón data de 30.10.2003, privind deturnarea unor fonduri europene c„tre o serie de firme, rezult„ c„ firma S.C. îPronet Trading“ — S.R.L. din Br„ila, av‚nd ca patroni pe Bordei Paul ∫i Mihai Dan, au deturnat o sum„ important„ din banii Comunit„˛ii Europene primi˛i pentru proiectul îDezvoltarea activit„˛ilor de turism ∫i agrement fluvial pe Dun„re“.
V„ rog s„-mi r„spunde˛i ce sum„ a fost deturnat„, Ón ce stadiu se afl„ cercet„rile organelor de Poli˛ie ∫i ce m„suri ave˛i Ón vedere pentru solu˛ionarea acestui caz. V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Cu aceasta Óncheiem acest punct ∫i ∫edin˛a Senatului din data de 3 mai 2004.
V„ mul˛umesc.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,05._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#202204Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 63/12.V.2004 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 76.000 lei
Metoda raportului este lipsa de metod„. Ideea de a obiectiviza prin note progresele sau regresele unei ˛„ri este gre∫it„. Nu po˛i da note unei ˛„ri, Óntruc‚t procesul de democratizare nu este un concurs de frumuse˛e.
Œn ceea ce prive∫te strict Rom‚nia, raportul arat„ c„ Ón 2003 s-a Ónregistrat o stagnare fa˛„ de anul precedent, singurul progres ÓnregistrÓndu-se numai la scorul pentru societatea civil„. Este o dovad„ de subiectivism faptul c„ singurul domeniu care a primit o not„ mai bun„ dec‚t Ón raportul pentru anul precedent, 2002, a fost societatea civil„.
Œn raportul despre Rom‚nia, _rating_ -urile pentru principalele probleme ale societa˛ii rom‚ne∫ti, precum: procesul electoral, societatea civil„, independen˛a presei, sistemul de guvernare, cadrul legislativ ∫i corup˛ia — au primit exact acelea∫i note ca ∫i Ón anul precedent, ceea ce nu reflect„ realitatea.
Apreciem c„ este surprinz„toare ∫i incorect„ acuza˛ia c„ Rom‚nia tinde spre democra˛ie totalitar„. De altfel, concluzia general„ a raportului arat„ c„ Ón toate ˛„rile din Balcani democratizarea progreseaz„ foarte lent. Raportul apreciaz„ c„ Ón situa˛ia men˛inerii acestui ritm vor fi necesari Ónc„ mul˛i ani pentru ca aceste ˛„ri s„ se integreze Ón Uniunea European„. Totodat„, Bulgaria ∫i Rom‚nia sunt considerate ca îdemocra˛ii neconsolidate“.
Raportul sus˛ine enormitatea c„ democratizarea Rom‚niei a fost Óngreunat„ semnificativ de fo∫tii membri ai nomenclaturii comuniste, reuni˛i Ón Frontul Salv„rii Na˛ionale, forma˛iune transformat„, azi, Ón Partidul Social Democrat.
Partidul Social Democrat este catalogat, Ón raport, drept un îmegapartid postcomunist“ format din îclanuri“, care controleaz„ mass-media, tolereaz„ îcorup˛ia la v‚rf“ ∫i recruteaz„ cu for˛a membrii partidelor de opozi˛ie.
## **Domnul Valentin Dinescu**
Baz‚ndu-se pe surse unilaterale ∫i neintr‚nd Ón dialog cu to˛i actorii politici din Rom‚nia, cu Executivul, cu o mai larg„ palet„ de organiza˛ii ale societ„˛ii civile,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 funda˛ia a ratat o oportunitate de a contribui la o dezbatere public„ onest„ ∫i lipsit„ de idei preconcepute.
Raportul Ón cauz„ reitereaz„ pozi˛ia unor for˛e politice ∫i organiza˛ii ale societ„˛ii civile care Óncearc„ s„-∫i credibilizeze afirma˛iile folosindu-se de funda˛ia american„.
Este straniu c„ Ón anul 2004, un raport al unei respectabile organiza˛ii s„ mai vehiculeze afirma˛ii Ónc„rcate cu un Ónalt grad de subiectivism, cum sunt cele referitoare la îrevolu˛ia furat„“, îrestaura˛ia comunist„“ sau a îdomina˛iei partidului-stat“. Aceste sintagme sunt produsul Societ„˛ii Academice Rom‚ne, le recunoa∫te oricine dintre noi, enun˛ate chiar Ón cuprinsul rapoartelor Societ„˛ii Academice Rom‚ne din anii anteriori.
Œn actualul raport se adaug„ ∫i tema îfraud„rii alegerilor“ din acest an, f„c‚ndu-se trimitere la desf„∫urarea referendumului pentru Constitu˛ie, f„r„ Óns„ a fi prezentate nici un fel de dovezi, date statistice, cazuri concrete semnalate de presa interna˛ional„ sau presa rom‚neasc„.
Este ridicol„ ∫i deplasat„ teza sus˛inut„, ast„zi, de doamna Mungiu, la 15 ani de la Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989, c„ principala tem„ a confrunt„rii politice Ón Rom‚nia este cea dintre comunism ∫i anticomunism.
Œn realitate, a∫a-numitul raport nu este, de fapt, dec‚t opinia Societ„˛ii Academice Rom‚ne, lucru confirmat de nota Ónso˛itoare care precizeaz„ c„ opiniile exprimate Ón acest raport apar˛in autorului — doamnei Alina MungiuPippidi. Aspectele semnalate Ón textul Raportului Organiza˛iei _Freedom House_ pun serios Ón discu˛ie credibilitatea raportului ∫i a celor care-l patroneaz„. Prin datele eronate ∫i partizanatul politic, doamna MungiuPippidi a compromis, Ón bun„ m„sur„, credibilitatea organiza˛iei americane, care este o important„ asocia˛ie de ap„rare a democra˛iei ∫i a libert„˛ii. Este un episod nepl„cut, deoarece organiza˛ia este format„ din oameni politici ∫i lideri ai societ„˛ii civile americane, printre care se reg„sesc membri ai principalelor partide americane: Partidul Democrat ∫i Partidul Republican, ca ∫i fo∫ti membri ai diferitelor guverne americane, oameni de afaceri, jurnali∫ti, oameni de film.
Doamnelor ∫i domnilor,
Œn Óncheiere, vreau s„ reiterez faptul c„ Partidul Social Democrat Ói va informa operativ pe distin∫ii membri ai funda˛iei americane, c„ raportul doamnei Mungiu nu este dec‚t un instrument partizan al luptei politice Óntr-un an electoral ∫i procedeaz„ la o simplificare nerealist„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Acest lucru este confirmat ∫i de multe comentarii corecte ap„rute Ón mass-media rom‚neasc„. Studiul doamnei Alina Mungiu-Pippidi con˛ine opiniile personale ale Domniei sale cu care senatorii partidului nostru nu pot fi de acord. De asemenea, noi nu Ómp„rt„∫im opiniile doamnei Mungiu-Pippidi despre ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia. Nu suntem de acord nici cu p„rerea doamnei Jennifer Windsor, directorul executiv al _Freedom House_ , care afirm„ c„ doamna Mungiu a redactat, ∫i citez: îun raport excelent cu privire la Rom‚nia“. Dimpotriv„, materialul con˛ine numai opiniile personale ale doamnei Mungiu, cele mai multe deja exprimate Ón scrierile anterioare. Restul informa˛iilor cu privire la Rom‚nia sunt incomplete
∫i pe alocuri gre∫ite. Œn plus, a∫a cum am ar„tat, metodologia studiului este ne∫tiin˛ific„. Metoda este lipsa de metod„!
Cu privire la opiniile doamnei Mungiu despre Revolu˛ia din Decembrie 1989 ∫i la via˛a politic„ rom‚neasc„, prima observa˛ie este c„ ar fi corect ∫i ∫tiin˛ific ca doamna Mungiu s„ le asume ca personale. Noi le consider„m superficiale ∫i p„rtinitoare. Doamna Mungiu crede c„ F.S.N., F.D.S.N., P.D.S.R ∫i acum P.S.D. este un partid politic postcomunist, Ón vreme ce fostele partide C.D.R. au fost partide îanticomuniste“. Noi, dimpotriv„, credem c„ partidul politic care a desfiin˛at regimul politic comunist, a reÓnfiin˛at pluralismul politic, a organizat primele alegeri libere Ón Rom‚nia, dup„ decembrie 1989, a elaborat prima Constitu˛ie democratic„ a ˛„rii, a restabilit libert„˛ile fundamentale, nu singuri, Ómpreun„ cu partidele de atunci, din Constituant„, a declan∫at ∫i a sus˛inut procesul de creare al economiei de pia˛„, privatizarea masiv„ a societ„˛ilor comerciale cu capital de stat, a declan∫at ∫i sus˛inut, al„turi de alte for˛e politice democratice din ˛ar„, integrarea euroatlantic„, nu poate fi creditat, a∫a cum spune doamna Alina Mungiu-Pippidi, ca partid comunist. S„ nu uit„m c„ noile realit„˛i ale Rom‚niei contemporane, de la alegerile libere ∫i p‚n„ la integrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„, au fost construite, de-a lungul a 14 ani, Ón care 10 dintre ace∫tia Rom‚nia a fost guvernat„ de acest partid ∫i l-a avut ca pre∫edinte pe domnul Ion Iliescu.
Œnchei, spun‚ndu-v„ c„ spre deosebire de doamna Mungiu, noi ne Óndoim foarte mult de îc‚∫tigurile reale“ ale democra˛iei din timpul guvern„rii C.D.R. Nici chiar faptul c„ doamna Mungiu a avut func˛ii importante de conducere Ón institu˛iile de atunci ale statului rom‚n nu ni se pare un c‚∫tig. Œn memoria noastr„ ∫i a popula˛iei, guvernarea coali˛iei P.N.fi.C.D.—P.N.L. ∫i P.D. r„m‚ne, Ón primul r‚nd, ca cea mai proast„ perioad„ de gestionare a treburilor ˛„rii din toat„ perioada de dup„ 1989, Óncununat„ de ofensele f„r„ precedent ale corup˛iei, dar f„r„ m„suri de combatere a ei ∫i Ón care nu au fost ini˛iate nici una dintre reformele de a c„ror Ónt‚rziere se pl‚nge acum doamna Mungiu. Recomandarea noastr„ c„tre doamna Mungiu ∫i _Freedom House_ este s„ verifice cu adev„rat datele ∫i informa˛iile utilizate Ón raport. Ele sunt fragmentare, iar adeseori gre∫ite. De asemenea, cuno∫tin˛ele distinsei doamne Mungiu-Pippidi despre legisla˛ia Rom‚niei ∫i reformele Ón curs sunt selective ∫i incomplete. Parlamentul Rom‚niei va pune la dispozi˛ie toate datele necesare pentru o documentare complet„ atunci c‚nd _Freedom House_ va dori s„ cunoasc„ situa˛ia real„ din Rom‚nia Ón plan legislativ.
Œn final, ne exprim„m surprinderea fa˛„ de aprecierile din raport referitoare la parlamentarii Partidului Social Democrat acuza˛i c„ nu ar fi Ón Óntregime prooccidentali. Partidul nostru a legiferat Óntregul proces de reforme destinat integr„rii Rom‚niei Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„ ∫i este Ón Óntregimea sa prooccidental, indiferent de p„rerile, simpatiile sau antipatiile personale ale distinsei doamne Alina Mungiu-Pippidi.
V„ mul˛umesc.
A doua Ónt‚mplare, care este iar un semnal de alarm„, unul mic, este t‚rgul meu. Avem un primar. De 17-18 ani este primar. A fost primar comunist, secretar
de partid. Dup„ 1990 — fesenist, dup„ aia primar independent, acum este primarul care guverneaz„ ora∫ul. Œnt‚mplarea care mi-a st‚rnit un pic revolta ∫i dorin˛a de a o expune Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a atrage aten˛ia, ca un semnal, este c„ un distins profesor de istorie (profesorul Buzatu Ól cunoa∫te din Ónt‚lnirile noastre de la **Muzeul Iorga** ), scrie o monografie a ora∫ului V„leni. O scrie ∫i, evident c„, Ón prezentarea unor personalit„˛i din ora∫ul V„leni sunt cita˛i c‚˛iva oameni cu un _curriculum vitae_ , pe care l-au scos din Internet ∫i din alte documente. Una din aceste personalit„˛i este un celebru profesor de rom‚n„, care este scriitor ∫i are un metru jum„tate de c„r˛i de poezie, de proz„ ∫i de teatru ∫i care a fost scos din aceast„ list„ a..., hai s„-i spunem a contemporanilor, personalit„˛ilor contemporane din V„lenii de Munte. De ce?! Pentru c„ so˛ia lui, fiind doctori˛„, intern‚ndu-l c‚ndva de urgen˛„ pe domnul primar a scris adev„rata cauz„ a intern„rii la vremea respectiv„, evident c„, n-o s„ v-o fac dumneavoastr„ cunoscut„. Apoi a fost trecut cu vederea iar un distins profesor ∫i director al liceului, care are ni∫te c„r˛i scrise ∫i, evident c„, atunci c‚nd a fost profesor avea grij„ ca fi∫a mea s„ fie undeva ascuns„. îCe-ai acolo?“ —l-a Óntrebat primarul. îP„i, ceva ∫i despre doctorul G„ucan, ∫i cet„˛ean de onoare, ∫i senator, ∫i decan, ∫i scrieri, ∫i..., Ón sf‚r∫it, funda˛ii, «Clubul istoricilor», activitate cultural„ pentru ora∫ul V„lenii de Munte, ∫i nu numai“. îAcolo, —zice, vezi s„ treci dou„ r‚nduri“. Nu asta este problema. Problema este c„ anul trecut a fost anun˛at„ o vizit„ a domnului premier N„stase, care a fost contramandat„. Œns„, Ón carte apare o fotografie — cu primarul nostru, probabil, la alt„ Ónt‚lnire, afl‚ndu-se Ón spatele domnului premier — Ón care primarul Manolescu Ól prime∫te pe domnul Adrian N„stase Ón vizit„ la a∫a-numitul îParc industrial de la V„lenii de Munte“. Deci, iat„ c„ un om care pl„te∫te..., c„ a∫a ar fi afirmat Ón fa˛a profesorului: îCine pl„te∫te nunta, profesore, comand„ muzica!“. Deci, bietul profesor a fost nevoit..., ∫i mi s-a justificat, a zis: îDomnule doctor, ce s„ fac? Mi-a dat banii pentru carte ∫i a trebuit s„ bag din lucrurile comandate“.
Stima˛i colegi,
Mie mi se pare c„ asta ar p„rea s„ fie glum„. Nu este o glum„, este o trist„ realitate ∫i un mare pericol. ™i o s„ Ónchei, revenind asupra unui pasaj din c„r˛ile lui Orwell: îCine cunoa∫te trecutul...“ ∫i foarte mul˛i dintre noi Ól cunosc. Avem distin∫i istorici, avem distin∫i oameni de cultur„. Sunt foarte mul˛i. Deci, cunoa∫tem trecutul, cunoa∫tem Ónt‚mpl„rile trecutului, cunoa∫tem e∫ecurile unor Ónt‚mpl„ri din istoria noastr„ recent„. Putem s„ prevedem viitorul, cunosc‚nd acest trecut ∫i tare mi-e team„ c„ foarte mul˛i dintre intelectualii acestei ˛„ri, care cunosc istoria recent„ a ˛„rii noastre, pot s„ prevad„, nu c„ mi-e fric„, doresc s„ Óntrevedem un altfel de viitor.
Œn discursul din Pia˛a Prefecturii din Pite∫ti, premierul N„stase nu a rostit nici m„car un singur cuv‚nt despre e∫ecul Guvernului pe care Ól conduce Ón cursa pentru aderarea la Uniunea European„, dar a ˛inut s„ anun˛e c„ programul s„u pe urm„torii 4 ani, pe care Ói consider„ deja adjudeca˛i pentru un viitor guvern P.S.D., include dublarea salariului minim, dublarea pensiei minime,
cre∫terea cu 50% a celei medii, precum ∫i lansarea programului îBani pentru elevi“, seria a II-a de la îCornul ∫i laptele“, Ón urma c„ruia 100.000 de elevi din familii cu venituri reduse vor primi subven˛ii pentru a-∫i continua studiile la liceu.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Nu ∫tiu dac„ v‚rsta Ónaintat„ este cea care Ól Ómpinge pe domnul Ion Iliescu s„ fac„, tot mai frecvent, declara˛iile de tipul celei pe care am evocat-o sau, poate, o logic„ la care numai dumnealui are acces.
Nu exist„ nici o Óndoial„ c„ suntem martorii unor lu„ri de pozi˛ie care descalific„ omul politic ∫i care, infinit mai grav, aduc reale prejudicii credibilit„˛ii puterii de la Bucure∫ti ∫i, implicit, Rom‚niei.
Nu ∫tiu cum se poate ca un om de forma˛ia intelectual„ a premierului Adrian N„stase, exact Ón ziua Ón care o lume Óntreag„ s„rb„tore∫te noua arhitectur„ european„, Óntr-un discurs desprins parc„ dintr-o antologie a mitingurilor ceau∫iste, s„-∫i fac„ public„ o op˛iune pentru grotescul model al democra˛iei de trist„ amintire ∫i s„ se lanseze Ón cele mai de∫„n˛ate promisiuni electorale.
Nu ∫tiu c‚˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei, preocupa˛i de prezentul ∫i de viitorul vie˛ii lor, subscriu la declara˛ia t‚mp„ a Ministerului Integr„rii Europene, domnul Alexandru F„rca∫, ∫i percep ca o s„rb„toare data de 1 mai 2004, zi Ón care Rom‚niei i s-a refuzat certificatul de ˛ar„ european„. Dar nu am nici cea mai mic„ Óndoial„ c„ at‚ta vreme c‚t ˛ara va fi condus„ de un Guvern — care nu face dec‚t s„ mimeze reforma ∫i s„ practice politicianismul de cea mai joas„ spe˛„, s„ mimeze op˛iunea pentru valorile autentice ale democra˛iei ∫i s„ Óncalce cu regularitate normele statului de drept — c‚t„ vreme ˛ara va fi condus„ de un Guvern P.S.D., Rom‚nia va r„m‚ne o etern„ cenu∫„reas„ a Europei.
Œn zilele noastre, garoafa ro∫ie este simbolul unei mame Ónc„ Ón via˛„, Ón timp ce garoafa alb„ comemoreaz„ pierderea ei.
Trei ani mai t‚rziu, Ón 1910, prima proclama˛ie a Zilei Mamei a fost citit„ de guvernatorul statului Virginia de Vest. Œn anul urm„tor aproape toate statele din S.U.A. au s„rb„torit Ziua Mamei, iar Ón 1914 Pre∫edintele de atunci al S.U.A., Woodrow Wilson, a oficializat Ziua Mamei proclam‚nd-o s„rb„toare na˛ional„, aniversat„ Ón a doua duminic„ a lunii mai.
Transformarea ulterioar„ a acestei s„rb„tori Óntr-un prilej de a ob˛ine venituri de c„tre unii Óntreprinz„tori a determinat-o pe ini˛iatoarea ei ca Ón anul 1923 s„ cear„ anularea ei. Œn pofida acestui demers, Ón fiecare an a existat o zi Ón care s-a s„rb„torit Ziua Mamei, transform‚ndu-se astfel Ón tradi˛ie.
Œn Europa anilor ’20 ai secolului trecut, v‚nz„torii de flori au fost primii care au f„cut propagand„ acestei s„rb„tori. Œn 1924, Biserica catolic„ din Austria a accentuat r„sp‚ndirea acestei s„rb„tori, cu scopul de a propov„dui binefacerile unei vie˛i s„n„toase ∫i naturale, oferite de maternitate ∫i familie, lupt‚nd astfel Ómpotriva rezultatelor nefaste asupra vie˛ii sociale datorate industrializ„rii rapide.
Ast„zi multe ˛„ri din lume Ó∫i aniverseaz„ Ziua Mamei, ce-i drept la momente diferite, ca de exemplu: catolicii ∫i protestan˛ii din Rom‚nia ∫i Ungaria, care s„rb„toresc Ziua Mamei Ón prima duminic„ a lunii mai, fa˛„ de ˛„ri ca Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia ∫i Belgia care
celebreaz„ Ziua Mamei Ón aceea∫i zi cu S.U.A. Œn aceast„ zi, copiii ∫i adul˛ii preg„tesc Ón secret cadouri mamei lor, prin care Ó∫i exprim„ mul˛umirea lor pentru sacrificiul ∫i efortul f„r„ margini pe care Ól depun persoanele cele mai iubite pentru cre∫terea ∫i educarea lor.
Œn Óncheiere, adresez tuturor mamelor cele mai sincere ∫i calde ur„ri de s„n„tate ∫i iubire ve∫nic„ din partea celor dragi.
V„ mul˛umesc.
Precizez c„ Rom‚nia s-a num„rat printre cele 11 ˛„ri, din peste 130 de membre, care au contribuit cu propuneri concrete la elaborarea rezolu˛iei.
Astfel, la propunerea Grupului Rom‚n, care porne∫te de la experien˛a ∫i obiectivele Parlamentului Rom‚niei, rezolu˛ia adoptat„ face apel la Parlamente s„ sus˛in„ ∫i s„ promoveze dimensiunea parlamentar„ a structurilor, mecanismelor interguvernamentale care promoveaz„ stabilizarea, reconcilierea ∫i dezvoltarea pa∫nic„ Ón plan regional ∫i subregional.
Totodat„, Rom‚nia a propus o implicare mai mare a Uniunii Interparlamentare Ón promovarea cooper„rii, a schimburilor de experien˛„ ∫i de solu˛ii optime de lucru Óntre organismele parlamentare cu atribu˛ii Ón domeniul
drepturilor omului ∫i Óndeosebi Óntre acestea ∫i mecanismele specializate din sistemul Na˛iunilor Unite.
Œn plan bilateral, men˛ionez c„, Ón cadrul primirii oficiale a ∫efilor de delega˛ii, pre∫edintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, ∫i-a exprimat interesul pentru dezvoltarea leg„turilor rom‚no-mexicane, eviden˛iind originea lor latin„ comun„.
Delega˛ia rom‚n„ a avut, de asemenea, o Óntrevedere oficial„ cu domnul Enrique Jackson Ramirez, pre∫edintele Senatului mexican ∫i al celei de-a 110-a Adun„ri a Uniunii Interparlamentare. Cu aceast„ ocazie, au fost abordate aspecte ale cooper„rii rom‚no-mexicane, cu accent pe dimensiunea parlamentar„ ∫i economic„.
Domnul Jackson Ramirez a precizat c„ dore∫te s„ dea curs c‚t mai cur‚nd invita˛iei pre∫edintelui Senatului Rom‚niei de a efectua o vizit„ oficial„ Ón ˛ara noastr„ ∫i s„ impulsioneze adresarea unei invita˛ii Ón Mexic c„tre senatorii rom‚ni.
De asemenea, Domnia sa s-a implicat personal Ón reconstituirea imediat„ Ón Parlamentul mexican a Grupului de prietenie cu ˛ara noastr„, care va contribui la promovarea schimburilor parlamentare bilaterale la diferite niveluri.
Œn ziua de 20 aprilie, am participat, Ómpreun„ cu deputa˛ii P.S.D. Constantin Nicolescu ∫i Florin Iordache, de altfel, singurii care au fost invita˛i din delega˛ia rom‚n„, la o reuniune a parlamentarilor din partidele afiliate la Interna˛ionala Socialist„, Óntrunire condus„ de secretarul general Luis Ayala.
Cu acest prilej, s-a efectuat un util schimb de opinii, de idei ∫i experien˛„ ∫i s-a convenit organizarea unui grup permanent de lucru, constituit din parlamentarii partidelor afiliate la Interna˛ionala Socialist„.
Se accentueaz„ astfel rolul tot mai important al diploma˛iei parlamentare Ón eforturile generale de a a∫eza raporturile dintre ˛„rile lumii pe coordonatele reconcilierii, colabor„rii ∫i p„cii.
Participan˛ii rom‚ni l-au asigurat pe secretarul general al Interna˛ionalei Socialiste de voin˛a social-democra˛ilor din Parlamentul Rom‚niei de a contribui substan˛ial la concretizarea acestei valoroase ini˛iative.
Œn Óncheiere, doresc s„ subliniez aportul remarcabil al personalului Ambasadei Rom‚niei Ón Mexic, coordonat cu profesionalism exemplar de Excelen˛a sa, ambasadorul Vasile Dan, al exper˛ilor parlamentari ai Senatului, doamnele Cristina Dumitrescu ∫i Adriana Badea, ∫i Camerei Deputa˛ilor la activitatea complex„ a delega˛iei rom‚ne.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia dumneavoastr„, stima˛i colegi.
Œntre timp, am f„cut o vag„ investiga˛ie, prim„ria a morm„it ceva, Ón sensul c„ ar fi un monument comunist... ∫i aici ajung la ce v„ promisesem, ∫i anume voi folosi vocile celor care, absolut aleatoriu, au r„spuns, spun‚ndu-∫i deschis p„rerea pe acel forum.
Iat„ c‚teva dintre mesajele sosite, care sunt ca un mic test psiho-sociologic despre cum g‚nde∫te popula˛ia, sigur, un anumit sector al ei, cel care simte nevoia s„ se exprime pe acest mijloc de comunicare, care este Internetul.
O opinie semnat„ Liviu Irimia: îP„rerea mea este c„ monumentul Ónchinat R„scoalei din 1907 a fost dezmembrat deoarece incomoda vederea spre cl„direa care se ridic„ l‚ng„ Halele Obor, care nu ∫tim
proprietatea c„rui baron postrevolu˛ionar este, ∫i, dup„ cum bine este ∫tiut, dup„ evenimentele din 1989 nu mai exist„ nici un fel de respect fa˛„ de lege ∫i singura lege care guverneaz„ Ón momentul de fa˛„ Rom‚nia este f„r„delegea. Monumentul n-a fost mutat, ci, pur ∫i simplu, demolat. Altfel, se ∫tia de la Ónceput unde va fi reamplasat, dar nu s-a dorit mutarea lui.“ Am terminat citatul.
Fac o precizare. Din c‚te ∫tiu, este dus la gunoi, ca s„ m„ exprim pe ∫leau, dus undeva, la A.D.P., ca un fel de piatr„ veche ∫i bronz vechi.
Alt„ opinie: îŒn Parcul Obor se construie∫te Prim„ria Sectorului 2. A fost d„r‚mat„, egal distrus„, statuia «1907», ca s„ se vad„ cl„direa, ce frumoas„ ∫i mai ales ce luxoas„ e. Œn prezent, Parcul Obor nu prea mai exist„.“ Semnat, Georgeta Mo∫anu.
Alt„ opinie: îDeci precedentul este creat. Sacrific„m monumentele pentru construc˛ii opulente. Nu crede˛i c„ se r„suce∫te Ómpu∫catul Ón morm‚nt, c‚nd vede f„˛„rnicia prezent„?“ Din nou Liviu Irimia.
Alt„ opinie: îEra odat„ un boier. Œntr-o zi, vine la el un tinerel ∫i Ói zice: «Boierule, angajeaz„-m„ pe mine v„taful dumitale, c„ „la pe care-l ai te fur„. Uite ce cas„ ∫i-a construit din banii dumitale, uite ce vie frumoas„ are din banii dumitale ∫i a∫a mai departe.» Boierul Ól ia pe v„taful cel b„tr‚n, Ól leag„ de un copac, Ól unge cu miere, s„-l Ón˛epe albinele ∫i viespile, drept pedeaps„ c„ l-a furat. Spre sear„, g‚ndindu-se mai bine, i se face mil„ ∫i se duce la copacul unde era b„tr‚nul. Era umflat de Ón˛ep„turi, dar tr„ia. Cum Ól vede pe boier, Ói zice: «Boierule, boierule, dumneata ai tr„it mai mult la Paris, b„ni∫orii veneau, s„ ai ce cheltui. Eu ˛i-am Óngrijit casa ∫i via ∫i ˛i-am gospod„rit averea. Te-am furat, e drept, dar pu˛in c‚te pu˛in. Œn r„stimpul de 35 de ani, de c‚nd Ó˛i slujesc ∫i Ó˛i chivernisesc averile, mi-am f„cut o c„scioar„, dar uite ce conac m‚ndru ai dumneata, c„ m-am muncit s„-l ai. Tinerelul acela, care a venit la dumneata cu p‚ra, e ca viespile astea la miere. N-o s„ a∫tepte 35 de ani, ca s„ aib„ cas„ ∫i gospod„rie. E s„rac ∫i vrea s„ le Ónha˛e repede. A∫a c„, Óntr-un an, doi, praful se alege de averea dumitale, boierule.“ Boierul i-a dat dreptate, l-a dezlegat, l-a sp„lat, ∫i-a cerut iertare ∫i i-a mul˛umit b„tr‚nului c„ s-a Óngrijit ca el s„ tr„iasc„ f„r„ griji.“ Scria pe forumul de care v-am vorbit o doamn„ care semneaz„ — am mai citat-o —, Georgeta Mo∫anu.
Alt„ opinie: îHarabaia de Prim„rie Sector 2 se ridic„ Ón Parcul Obor de ceva vreme, dar povestea cu statuia e recent„. Eu trec cam de dou„ ori pe s„pt„m‚n„ pe acolo. De aceea nu ∫tiu dac„ motivul e acela pe care Ól sugereaz„ mesajele de mai sus. E posibil. Œn fond, ce s„ fac„ ∫i oamenii „ia la serviciu? Cu ce s„ compenseze treb„luiala, dac„ nu cu o priveli∫te minunat„, ce se deschide spre blocurile de pe Mihai Bravu? Asta e una. Eu ˛in la statuia asta, fiindc„ m„ coco˛am pe ea, c‚nd eram mic„, iarna, m„ suiam la capul ˛„ranului c„zut. Parc„ se schimb„ prea repede locurile copil„riei noastre. Dar s„ Óncerc s„ g„sesc un motiv. Nu prea citesc ziarele, primesc _news letter_ -ul de la «Adev„rul» ∫i mai citesc o revist„ s„pt„m‚nal„. Nu m„ uit la «tembelizor», dar parc„ ˛in minte c„ ∫i Ón leg„tur„ cu statuia asta s-au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 f„cut eforturi de a justifica m„sura: edilitar„ sau disciplinar„? Se pare c„ intr„ Ón categoria monumentelor indezirabile, fiind «ru∫inoase», «o pat„ pe obrazul neamului» etc. sau «monumente comuniste», dintre care enum„r bustul lui Antonescu, cel cu cagula pe cap, de la Vergului, Mausoleul Eroilor Frunta∫ilor Comuni∫ti ∫i altele. Acum, de ce s„ fie ∫i „sta indezirabil? Sau, dac„ nu indezirabil, deranjant, c„ de pus, Ól punem noi undeva, prin vreun dos, ceva?
Pentru cei ce nu ∫tiu statuia, trebuie s„ spun c„ era compus„ din dou„ figuri, reprezent‚nd doi ˛„rani r„scula˛i, una uria∫„, Ón picioare, cu pumnul amenin˛„tor, a doua, pr„v„lit„, fr‚nt„, la picioarele primei, cu capul Ón prim plan.
Grupul statuar avea o Ón„l˛ime, estimez, de 10—16 m, cu tot cu soclu. Cam greu s„ n-o iei Ón seam„. Cheia misterului...? Cheia misterului cred c„ e pumnul acela. Œn subsidiar, adic„. Cine ∫tie ce r„suciri mentale, ce temeri Ón subcon∫tientul unora? ™i atunci e clar. Cum s„ l„s„m un a∫a _memento_ tocmai Ón fa˛a unor reprezentan˛i ai no∫tri? Adic„ s„-i responsabiliz„m? Adic„ s„-i stres„m? Adic„ s„ le punem pumnul Ón g‚t?“ Semnat, Alina Dobrescu V‚rlan.
Comentez eu acum. Oamenii, Ón ce au scris pe acel forum, au perfect„ dreptate. Nici n-ar fi multe de ad„ugat. Procedura, Ón privin˛a acestui grup statuar, î1907“, din Obor, este una tipic„, Ón stilul pesedismului brutal ∫i arogant. Ne trebuie parcela din Parcul Carol? O declas„m — ce stupid„ expresie, ce lipsit„ de noim„! —, o declas„m... ™i vine din partea unui om at‚t de cult, at‚t de rafinat, cum este ministrul R„zvan Theodorescu! Dac„ ar avea ∫i caracter pe m„sura culturii sale, ar fi un mare om! Nu e!
O declas„m c‚t ai zice pe∫te ∫i facem un troc politic cu ea. Fiindc„ despre asta e vorba, se ∫tie prea bine.
Vrem s„ construim o hardughie Ón Parcul Obor? Radem monumentul, f„r„ nici o consultare — care, legal, era obligatorie — a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, f„r„ nici o consultare a comunit„˛ii. Habar n-au cet„˛enii zonei unde a disp„rut statuia lor ∫i de ce a disp„rut. Repede ∫i pe furi∫. ™i nu pot s„ nu observ c„ îfuri∫“ vine de la îa fura“.
De observat c„, Ón ambele cazuri, victime colaterale, cum se spune Óntr-un jargon de lemn al limbii a∫a-zisei diploma˛ii interna˛ionale, victime colaterale cad opere de art„.
™i putem s„ nu constat„m sinistra simetrie? Ministerul Culturii ridic„ la Arad o statuie c„l„ilor de rom‚ni, care nu e dec‚t un scuipat de bronz pe obrazul nostru de rom‚ni, Ón timp ce admite s„ fie dus„ la gunoi o statuie Ónchinat„ ˛„ranului rom‚n, care e chinuit de c‚nd se ∫tie el.
Tr„im, stimate colege ∫i stima˛i colegi, vremuri de batjocur„. Dar sf‚r∫itul nu e aici, toamna se vor num„ra escrocii.
Rapoartele de ˛ar„ ale Uniunii Europene ∫i ale Statelor Unite cuprind acuze grave la adresa Guvernului N„stase pentru imixtiunea Ón treburile justi˛iei. Iat„ c„ recenta ac˛iune a liderului P.S.D. Bra∫ov nu este dec‚t confirmarea, a c‚ta oar„, a faptului c„ aceste practici sunt reale ∫i c„ acuzele forurilor interna˛ionale au fost Óntemeiate.
V„ mul˛umesc.
Legea are ∫i unele prevederi care ar putea fi interpretate ca un progres, de∫i nu sunt, dac„ ajunge s„ compar„m strict textul Legii nr. 70/1991 cu cel din noua lege, ∫i m„ voi referi ast„zi la faptul c„ aceast„ lege interzice prefec˛ilor, sub sanc˛iunea demiterii, s„ se implice Ón campania electoral„ Ón vreun fel dac„ nu ∫i-au dat demisia cu 50 de zile Ónainte de data alegerilor, care e data de 6 iunie.
Ne-am fi a∫teptat, poate, ca acest lucru s„ se respecte, a∫a cum se respect„, de exemplu, semnifica˛ia cuv‚ntului îscrise“ care ne-a aruncat pe to˛i Ón situa˛ia de a ne scrie declara˛iile de acceptare de m‚n„.
Sigur c„ acest text nu impresioneaz„ pe nimeni ∫i v„ voi semnala aici nu at‚t dumneavoastr„, c‚t primuluiministru, c‚t ministrului administra˛iei publice, domnului Ioan Rus, ∫i mai ales ministrului delegat pentru administra˛ia public„, domnului Gabriel Oprea, faptul c„ prefectul de Ialomi˛a, un jude˛ care, politic, a fost decapitat local, ∫i m„ refer la P.S.D., de P.S.D.-ul central, prefectului de Ialomi˛a nu-i spune nimic acest text de lege care l-ar obliga s„ demisioneze imediat ∫i constat„m Ón ultimele zile un lucru care este absolut de neacceptat pentru un om a c„rui responsabilitate elementar„ este aplicarea legii, ∫i nu alta, c„ prefectul Marian B„lan lanseaz„ Ón fiecare zi candida˛i, transform„ festivalurile de folclor, e unul celebru de c‚˛iva ani de zile, îZ„rz„ric„, z„rz„rea“, Ón festivaluri de promovare a intereselor P.S.D.-ului ∫i a∫a mai departe.
Revenind la cererea mea, cred c„ ar fi cazul ca primul-ministru, ministrul administra˛iei ∫i internelor, repet, ∫i ministrul delegat pentru administra˛ia public„ s„ ia act de faptul c„ prefec˛ii nu-∫i acoper„ Ón nici un fel obliga˛ia de respectare a legii, de a veghea la aplicarea legii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Óntr-un teritoriu ∫i c„ s-au implicat Ón campanie Ónainte chiar ca aceasta s„ Ónceap„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989 presa s-a dezvoltat ca o parte activ„ a afirm„rii democra˛iei Ón Rom‚nia ∫i a devenit un instrument activ al societ„˛ii, de autoap„rare ∫i de promovare a principiilor democra˛iei. Ast„zi, presa din Rom‚nia este o parte component„, necesar„, util„ ∫i benefic„ existen˛ei noastre sociale. Se
zbate ∫i ea cu acelea∫i probleme ∫i greut„˛i cu care se zbate Óntreaga societate ∫i reflect„ tr„irea noastr„, a tuturor, a Óntregii societ„˛i.
Prin ac˛iunea solidar„ a tuturor trebuie s„ veghem ca practicile opresive ale sistemului totalitar s„ nu mai fie posibile.
Partidul Social Democrat, senatorii din grupul nostru parlamentar, Guvernul ∫i pre∫edintele Rom‚niei au condamnat ∫i condamn„ ferm orice Óncercare de intimidare a ziari∫tilor ∫i suntem al„turi de cei care au suferit din cauza punctelor de vedere pe care le-au exprimat. Statul rom‚n, institu˛iile sale trebuie s„ reac˛ioneze cu fermitate ∫i s„-i pedepseasc„ exemplar pe cei care atenteaz„ la libera exprimare a opiniilor.
Doamnelor ∫i domnilor,
Sub genericul îS„pt„m‚na Libert„˛ii de Exprimare“, timp de 7 zile au avut loc Ón Rom‚nia mai multe seminarii, s-au desf„∫urat reprezenta˛ii de teatru ∫i proiec˛ii de filme legate de problema cenzurii. Una dintre cele mai interesante ac˛iuni s-a desf„∫urat Ón Bucure∫ti, duminic„, Ón ziua de 2 mai: mai precis, Ón Pia˛a Universit„˛ii, la f‚nt‚na artezian„, timp de 4 ore, jurnali∫tii au lucrat sub ochii publicului.
Ziua de munc„ Ón aer liber a jurnali∫tilor s-a Óncheiat cu un concert al trupelor Parazi˛ii ∫i Luna Amar„, dou„ forma˛ii care au avut probleme cu cenzura anul trecut. A fost o manifestare l„udabil„, care a adus sub ochii publicului o activitate complex„.
Mai greu de Ón˛eles este de ce a fost aleas„ denumirea de îZon„ Liber„ de Cenzur„“, pentru a marca spa˛iul Ón care, la f‚nt‚na artezian„ de la Universitate, timp de patru ceasuri, de la orele 12,00 la 16,00, peste 35 de redac˛ii de pres„ s-au mutat Ón strad„. S„ Ón˛elegem din aceast„ ini˛iativ„, neinspirat intitulat„ îZon„ Liber„ de Cenzur„“, c„, prin simetrie, spa˛iul celor 35 de redac˛ii ar fi, uneori, opusul acestei denumiri, adic„ o zon„ a cenzurii?!
Acest episod Ómi aminte∫te de aprecierea recent„ a domnului pre∫edinte Ion Iliescu despre situa˛ia din presa rom‚neasc„, f„cut„ cu ocazia particip„rii Domniei sale la s„rb„torirea Zilei Presei Rom‚ne, organizat„ de Uniunea Ziari∫tilor Profesioni∫ti din Rom‚nia. Domnul pre∫edinte Iliescu a subliniat c„ ar fi bine ca îob∫tea gazet„reasc„ s„ fie mai sudat„“, s„ dep„∫easc„ momentele de îtr„ire separat„ a baronilor presei de plebea muncitoare din presa rom‚n„ ∫i s„ se creeze o unitate de ac˛iune conjugat„ Ón interesul presei ∫i al culturii rom‚ne∫ti“. ™i Ón pres„, ca ∫i Ón politic„, a precizat domnul Iliescu, exist„ ∫i baroni, nu neap„rat ca o chestiune jignitoare la adresa cuiva. îBaronii din pres„“ sunt oameni care au o ˛inut„, o pozi˛ie dominant„ Ón pres„, bazate pe rolul ∫i misiunile pe care le au conduc„torii de mari publica˛ii, ∫i cu o pozi˛ie financiar„ mai puternic„ dec‚t al˛ii, adic„ fa˛„ de cei p„lma∫i, care sunt angaja˛ii.
Œntrebat dac„ are ceva de repro∫at jurnali∫tilor, ∫eful statului a r„spuns: îCine cui n-are de repro∫at? Am fost de multe ori atacat pe nedrept.“
La fel ca ∫i al˛i cet„˛eni, care activ„m Ón politic„, am convingerea, pe care o Ómp„rt„∫esc ∫i colegii mei din Grupul parlamentar P.S.D. din Senat, c„ oamenii politici
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 nu au voie s„ arate c„ sunt afecta˛i de r„ut„˛ile din pres„.
Noi consider„m c„ presa, Ón ansamblu, este o component„ a societ„˛ii democratice pe care trebuie s„ o respect„m cu to˛ii. Œn acest an electoral, Ón care sunt posibile excese ∫i abuzuri Ón exprimarea opiniilor, presa poate juca un rol de moderator ∫i de formator, de factor de responsabilizare a actorilor politici, pentru a-i obliga s„ ˛in„ cont Ón demersurile lor de nevoile ∫i a∫tept„rile cet„˛enilor.
Tuturor celor care, Ón pres„ ∫i Ón organiza˛iile societ„˛ii civile, ap„r„ ∫i promoveaz„ dreptul la libera exprimare, le transmitem aprecierea noastr„, a senatorilor Partidului Social Democrat, ∫i Ói asigur„m de Óntregul nostru sprijin. V„ mul˛umesc.
O situa˛ie proast„ se prognozeaz„ la cultura orzului de toamn„ care, dup„ verific„ri, ocup„ o suprafa˛„ de sub 150.000 de hectare, fa˛„ de 190.000 c‚t raporteaz„ ministerul, ceea ce Ónseamn„ Ón final agravarea penuriei de cereale furajere pentru animale, cre∫terea pre˛urilor furajelor concentrate ∫i, pe cale de consecin˛„, scumpirea c„rnii ∫i a celorlalte produse animaliere.
Oric‚t de Óng„duitori am fi fa˛„ de presta˛ia submediocr„ a Guvernului Ón sectorul agrorural, nu putem s„ nu remarc„m cinismul politicilor economice din acest sector, soldat cu insecuritatea alimentar„ a popula˛iei Rom‚niei.
## Stima˛i colegi,
Dac„ Ón privin˛a culturilor de toamn„ nu se mai poate face nimic, referitor la campania de prim„var„, de∫i era de a∫teptat o interven˛ie energic„ ∫i responsabil„ a Guvernului, constat„m aceea∫i atitudine de spectator, c‚t„ vreme nu s-a alarmat nimeni c„ nu sunt semin˛e, nu sunt tractoare ∫i, bineÓn˛eles, nu sunt bani.
Spun aceasta f„r„ teama c„ voi fi acuzat de politicianism ∫i v„ voi prezenta succint doar trei exemple.
Primul prive∫te cultura porumbului, unde la Ónceput de mai era Óns„m‚n˛at„ doar 9% din suprafa˛a prev„zut„, r„m‚n‚nd de executat 3.000.000 de hectare, adic„ imposibil de terminat Ón urm„toarele 20 de zile, deoarece nu exist„ nici for˛a mecanic„ necesar„ ∫i nici semin˛ele aferente. Mai mult dec‚t at‚t, o bun„ parte din teren este nearat„, nici m„car eliberat„ de resturi vegetale, ca s„ nu mai vorbim de lipsa erbicidelor, Ón condi˛iile Ón care c‚mpurile Rom‚niei au devenit patria buruienilor.
Al doilea exemplu este cultura de floarea-soarelui, la care se raporteaz„ Óns„m‚n˛area a 39% din suprafa˛a programat„, urm‚nd a se mai Óns„m‚n˛a circa 600.000 hectare. V„ informez c„ la aceast„ dat„ stocul de s„m‚n˛„ s-a epuizat, iar importatorii s-au oprit pentru c„ fermierii ∫i ˛„ranii nu mai pot pl„ti.
Al treilea exemplu este sfecla de zah„r, cultur„ care alt„dat„ avea o pondere mare Ón agricultura Rom‚niei, iar acum este pe cale de dispari˛ie. Œn acest caz, Ón eviden˛a ministerului sunt mai pu˛in de 10.000 de hectare Óns„m‚n˛ate, de∫i perioada optim„ a trecut, iar agricultorii nu mai fac Óns„m‚n˛„ri de fric„ sau dup„ indica˛ii pre˛ioase, astfel c„ produc˛ia de zah„r rom‚nesc r„m‚ne Óncet, Óncet o amintire, iar fabricile de zah„r se vor muta definitiv Ón bazele de colectare a fierului vechi.
## Stima˛i colegi,
V-am prezentat doar c‚teva dintre marile neajunsuri din produc˛ia agricol„ vegetal„ a acestui an ∫i sper c„ ve˛i binevoi s„ a∫tepta˛i c„ nu ne vom a∫tepta la nimic bun Ón aceast„ var„, nici la toamn„.
Consecin˛ele vor fi pe m„sur„, at‚t asupra industriilor dependente de materia prim„ agricol„, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te asigurarea produselor alimentare de baz„ popula˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Nu pot s„ nu Ónchei aceast„ interven˛ie f„r„ s„ cer Guvernului ∫i Ón special domnului ministru al agriculturii s„ motiveze eliminarea subven˛iilor la semin˛e ∫i lipsa m„surilor pentru ca Óntregul teren arabil al ˛„rii s„ fi fost m„car arat.
Oricare ar fi, Óns„, aceste motiva˛ii, Partidul Rom‚nia Mare condamn„ Ónc„ o dat„ cinismul guvernan˛ilor fa˛„ de soarta popula˛iei rurale ∫i fa˛„ de insecuritatea alimentar„ a rom‚nilor.
V„ mul˛umesc.
autonome, am s„ vi le citez: Tirolul de Sud, Catalonia, Gali˛ia, Valencia, Aragon, ei bine, ∫i G„g„uzia. Dac„ domnul Tökés a ajuns s„ se sprijine pe g„g„uzi, mi-e team„ de poreclele care vor urma.
Deci G„g„uzia, care este o inven˛ie Ómpotriva unit„˛ii micii Republici Moldova, G„g„uzia este invocat„ de domnul Tökés ca punct de sprijin pentru autonomie. Dac„ felul acela de autonomie Ól dore∫te domnul Tökés, s„ ∫i-l doreasc„ dumnealui pentru dumnealui ∫i ai s„i, eu m„ temeam de mai mult. E cumplit s„ ajungi la Óndem‚na g„g„uzilor care au fost monta˛i s„ sparg„ Moldova.
A∫ fi vorbit mai pe larg despre extraordinara noastr„ rena∫tere Ón sport, Ón echipa na˛ional„ de fotbal, care a reu∫it, Ón fine, s„ bat„ cum merita aceast„ echip„ de fotbal a Germaniei, despre gimnastica feminin„ din Rom‚nia, care a f„cut s„ renasc„ speran˛ele noastre c„ nu suntem un popor handicapat, c„ nu suntem un popor condamnat.
A∫ fi vorbit despre cl„direa recent renovat„, modernizat„ — ∫i este important s„ ˛inem minte asta — a Clinicii de Obstetric„ ∫i Ginecologie din T‚rgu-Mure∫, ca ∫i despre curtea ei, care sunt revendicate de Bisericile reformat„, unitarian„ ∫i romano-catolic„, biserici care sus˛in c„ de˛in acte ce le atest„ proprietatea asupra acestor bunuri.
Dar cl„direa situat„ aproape de centrul ora∫ului este cunoscut„ sub numele de Maternitatea Veche ∫i a fost construit„ Ón urm„ cu 80 de ani de mai mul˛i bancheri evrei, care nici unul dintre ei nu avea religia reformat„, unitarian„ ∫i romano-catolic„. Banii au fost da˛i de ace∫ti bancheri evrei, dar preo˛ii celor trei culte spun c„ imobilul a fost ridicat din banii enoria∫ilor. Medicii de la Clinica de Obstetric„ ∫i Ginecologie consider„ situa˛ia ca foarte grav„ ∫i solicit„ ajutorul autorit„˛ilor competente.
Desigur, a∫ fi Óncheiat pledoaria pentru p„strarea maternit„˛ii Ón condi˛iile de proprietate de ast„zi, spun‚nd c„ o maternitate poate fi luat„, na∫terea copiilor din zon„ nu poate fi oprit„.
A∫ fi atras aten˛ia asupra celor 65 de biserici de lemn din jude˛ul Mure∫, declarate oficial monumente istorice, multe aflate, din lipsa banilor, Óntr-o stare jalnic„, iar altele pur ∫i simplu demolate. E cazul, de exemplu, al bisericii de lemn din satul Cec„laca, comuna f nti∫, monument din secolul al XVII-lea, care, sub pretextul construirii pe acela∫i amplasament a unei biserici de c„r„mid„, a fost ras„ de pe fa˛a p„m‚ntului. Œn ultimii ani, alte cinci-∫ase biserici de lemn din Mure∫ au avut aceea∫i soart„. Bisericile de lemn de pe Valea Nirajului, ast„zi zon„ cu popula˛ie maghiar„ majoritar„, sunt singurele dovezi ale faptului c„ odat„ aceste meleaguri au fost locuite preponderent de rom‚ni ∫i, de aceea, se impune ca ele s„ fie p„strate ∫i conservate. Asta, Ón situa˛ia Ón care mai dorim s„ p„str„m ra˛iunea istoriei ∫i urmele istoriei rom‚ne∫ti Ón Rom‚nia.
A∫ fi vorbit despre faptul c„ Bucure∫tii sunt singura capital„ european„ care nu are o sta˛ie de epurare a apelor reziduale. Lucr„rile de regularizare a D‚mbovi˛ei, Óncepute Ónainte de 1990, au fost stopate din lipsa fondurilor. Aceste lucr„ri includeau ∫i Sta˛ia de epurare de la Glina. Prima Óncercare de punere Ón func˛iune a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Sta˛iei a e∫uat Ón 1996. Abia Ón 2002 s-a reu∫it ob˛inerea unei finan˛„ri europene, iar lucr„rile vor fi reluate Ón 2005. Printre beneficiile proiectului se num„r„ reducerea polu„rii Ón bazinul hidrografic al D‚mbovi˛ei, crearea de noi locuri de munc„ ∫i alinierea standardelor de mediu din Rom‚nia la cele ale Uniunii Europene.
Sunt multe de spus ∫i despre Parcul Na˛ional din Mun˛ii Rodnei, parc inclus Ón Patrimoniul UNESCO ∫i care cunoa∫te o degradare accentuat„, despre ac˛iunea iresponsabil„ a autorit„˛ilor locale, crima ecologic„ pe care o s„v‚r∫esc dac„ Ó∫i continu„ lucr„rile neautorizate de amenajare artificial„ la lacul alpin-glacial numit Izvorul Bistri˛ei Aurii sau T„ul ™tiol.
Dar despre acestea toate va mai fi vreme s„ vorbim, de∫i unele dintre ele sunt urgente.
Mi s-a p„rut c„ perioada nu justific„ atacurile cu totul ∫i cu totul nelalocul lor ∫i cu totul ∫i cu totul aberante la adresa P.S.D. ∫i a Guvernului N„stase. Schimbarea criteriilor discu˛iei care are loc aici, de exemplu, Ómpotriva pre∫edintelui Iliescu, care a spus — ce crim„! — c„ Ón societatea capitalist„ se dezvolt„ egoismul feroce ∫i e nevoie de solidaritate!, e subcultural„. P„i, care este crima? Sunt nenum„ra˛i intelectuali Ón lumea de azi, unii dintre ei au spus lucrul acesta cu mult„ vreme Ón urm„, nu e nici o noutate din partea pre∫edintelui Ion Iliescu, e acceptarea curajoas„ a unei idei care circul„ de mult„ vreme pe planet„ (∫i social-democra˛ia chiar de aceea a ap„rut, ca s„ tamponeze egoismul societ„˛ilor care se bazeaz„ mai ales pe competi˛ia valorilor ∫i mult mai pu˛in pe solidaritatea valorilor). De ce trebuie atacat acum Ion Iliescu ca s„ i se spun„ c„ e contra capitalismului? S„ se vorbeasc„ aici despre îdeclara˛ii t‚mpe“ ∫i a∫a mai departe eu nu Ón˛eleg. ™i nu Ón˛eleg mai ales c‚nd o declara˛ie de acest fel vine din partea unui intelectual adev„rat ∫i a unui scriitor adev„rat, a unui scriitor care a scris, la r‚ndul lui, Ón via˛a lui, de exemplu, lucr„ri teatrale despre ilegali∫ti ∫i ilegaliste, lucr„ri teatrale de dragoste. Ce ar fi s„ ne judec„m ∫i pe noi Ón∫ine cu aceea∫i m„sur„ echilibrat„, cu aceea∫i m„sur„ doritoare de comunicare?
Care este r„ul c„ s-a prezentat ∫i a vorbit despre muncitori premierul Adrian N„stase la Pite∫ti? Eu cred c„ r„u a fost c„ ani de zile nu s-a mai vorbit despre muncitori. Sigur c„ s-ar fi vorbit despre o categorie aproape desfiin˛at„ Ón acei ani. Nici acum nu se cheam„ c„, la nivelul Rom‚niei, putem vorbi de o muncitorime sau, cum glumea aici, batjocoritor, colegul nostru Radu F. Alexandru, de o clas„ muncitoare puternic„. Noi am uitat c„, lupt‚nd cu erorile, lupt‚nd cu preconceptele, lupt‚nd cu dogmele, de exemplu, cu dogma clasei muncitoare care trebuie s„ conduc„ societatea, ∫i f„c‚nd tot ce depinde de noi pentru a coborÓ lucrurile Ón realitatea lor, nu avem de luptat cu clasa muncitoare, nu avem de luptat cu muncitorii, nu avem de luptat cu f„c„torii de bunuri materiale. E o abera˛ie s„ crezi c„, batjocorind muncitorii, r„zbuni faptul c„ ar fi fost c‚ndva la putere, Ón Rom‚nia, clasa muncitoare. Clasa muncitoare nu a fost la putere atunci. Dac„ domnul coleg dore∫te, Ói ofer o bibliografie curajoas„ Ón domeniu, cartea mea îDe la B‚rca la Viena ∫i Ónapoi“ cu privire chiar la clasa muncitoare. Ce este clasa muncitoare? Ce era mecanicul
de locomotiv„ care mergea la Paris pe locomotiv„, p‚n„ la grani˛„ era proletar ∫i, de la grani˛„ Óncolo, devenea burghez?
Sunt o mie de lucruri care trebuie discutate, dar perioada alegerilor nu ar trebui s„ ne oblige, nu ar trebui nici m„car s„ ne Óng„duie, cu at‚t mai mult s„ ne oblige, s„ facem lucruri pe care ne-ar fi ru∫ine s„ le facem Ón perioade normale.
Da, exist„ un egoism feroce cu care trebuie luptat, ∫i ideea aceasta, Ómbr„˛i∫at„ de pre∫edintele Ion Iliescu, este o idee corect„ ∫i este o idee pe care o simte oricare om Ón situa˛ia Ón care prime∫te binele societ„˛ii capitaliste, dar vede ∫i ceea ce e r„u Ón ea. E ca ∫i c‚nd ai condamna pe cineva c„ spune despre energia nuclear„ c„ are ∫i radia˛ii. Are radia˛ii. Are p„r˛i rele pe care trebuie s„ le ar„t„m, iar noi, ca scriitori, cu at‚t mai mult trebuie s„ fim aten˛i la o analiz„ corect„ a lumii date. Cu at‚t mai mult cred c„ nu trebuie batjocorit„ Óncercarea de readucere, m„car Ón discu˛ie, dac„ nu Ón realitatea Rom‚niei, a ideii de muncitor, a ideii de munc„. Nu sunt un mare fan al lui 1 Mai. M-a Óntrebat acela∫i Paul Grigoriu: îCum ve˛i s„rb„tori 1 Mai?“ ™i i-am r„spuns: îA∫tept‚nd s„ vin„ 2 mai!“ Nu sunt un fan. Dar asta nu Ónseamn„ c„ politica ne d„ dreptul la orice exerci˛iu Ómpotriva logicii.
Cred c„, Ón genere, tr„im momente deformate, momente aberante pe care ar trebui s„ le punem Ón realitatea lor, s„ nu le regret„m dup„ ce nervii no∫tri se vor fi lini∫tit ∫i rezultatele alegerilor se vor fi v„zut.
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ∫i regimul refugia˛ilor Ón Rom‚nia;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie;
— Legea pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea opera˛iunilor de importexport care se deruleaz„ prin cliring, barter ∫i cooperare economic„ interna˛ional„ Ón baza acordurilor comerciale ∫i de pl„˛i guvernamentale;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îRoman“ — S.A. Bra∫ov ∫i constituirea parcului industrial pe platforma Societ„˛ii Comerciale îRoman“ — S.A.;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 35/2004 privind unele m„suri de unificare a activit„˛ii de transport al ˛i˛eiului ∫i produselor petroliere, precum ∫i instituirea drepturilor cuvenite ac˛ionarilor societ„˛ilor comerciale de˛inute public cu capital majoritar de stat, aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice;
— Legea pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit produc„torilor agricoli din jude˛ele Dolj ∫i Mehedin˛i, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001—iulie 2002;
— Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de ac˛iuni la Societatea Comercial„ îAvia˛ia Utilitar„“ — S.A. Ia∫i din proprietatea statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i;
— Legea privind declararea ca abrogate a unor acte normative;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2004 pentru completarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;
— Legea privind siguran˛a alimentelor;
— Legea pentru abrogarea art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorb˛ie a Regiei Autonome îLocato“ de c„tre Regia Autonom„ îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2004 pentru completarea anexei nr. V/1b la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ la sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„“ pe platforma îSidermet“ C„lan;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar;
— Legea privind instituirea bursei speciale îGuvernul Rom‚niei“ pentru formarea viitorilor manageri din sectorul public;
— Legea pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„;
— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului ∫i a altor acte normative cu inciden˛„ asupra acestei proceduri;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“;
— Legea privind pensiile de stat ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale ale poli˛i∫tilor;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2004 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;
— Legea pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996.
Urm„torul punct pe ordinea de zi, constituirea unor comisii de mediere.
Pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„, se constituie o comisie de mediere format„ din 7 senatori desemna˛i de grupurile parlamentare dup„ cum urmeaz„: trei senatori din partea Grupului parlamentar P.S.D., doi din partea Grupului parlamentar P.R.M., un senator P.N.L. ∫i un senator din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
Rog colegii din P.S.D. s„ fac„ trei nominaliz„ri.
Din acest motiv am propus eliminarea alin. 4 de la punctul 2 ∫i corelarea cu art. 17. Este o gre∫eal„ care trebuie remediat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/12.V.2004 Œn ceea ce m„ prive∫te, m„rturisesc, a∫ fi v„zut Óntr-o alt„ conjunctur„ o posibilitate a salvgard„rii. Œn prezent, dincolo de fond, c„ e necesar, c„ nu e necesar, nu putem ca form„. Deci ne opre∫te legea cu privire la procedura de legiferare.
V„ mul˛umesc mult pentru aten˛ie.
Noi ne-am Ónsu∫it, la nivelul comisiei, punctul de vedere, Ón sensul c„ s-a respins aceast„ idee, dar aceast„ idee trebuie s„ r„m‚n„, a∫a cum ∫i ideea lobbyului trebuie s„ r„m‚n„ Ón aten˛ia noastr„ ∫i nu peste mult„ vreme trebuie s„ accept„m c„ singurul motor al preg„tirii Ónalte a studen˛ilor ∫i elevilor este competi˛ia, este competitivitatea, este clasamentul anual pe care trebuie s„-l facem ∫i al mut„rii pozi˛iei lui Ón func˛ie de ceea ce el ob˛ine Óntr-un an de studiu.
Mul˛umesc.
— Ónstr„inare sub orice form„ a bunurilor aflate Ón tranzit vamal;
— constatarea unor bunuri Ón plus fa˛„ de cele men˛ionate Ón declara˛iile vamale ∫i documentele solicitate, at‚t sub aspectul calit„˛ii, c‚t ∫i al felului sau originii bunurilor;
— m„rfurile ∫i bunurile confiscate de organele vamale sunt predate dup„ expirarea termenului prev„zut de lege, art. 375, 383 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, respectiv 120 de zile sau 48 de zile pentru cele
perisabile, autorit„˛ilor competente Ón valorificarea lor, respectiv Ministerului Finan˛elor Publice ∫i Direc˛iei Generale a Finan˛elor Publice;
— valorificarea bunurilor potrivit legii, respectiv Ordonan˛a nr. 128/1998, art. 9, modificat„ ∫i completat„, trecute Ón proprietatea privat„ a statului, se face de organele de valorificare prin bursele de m„rfuri, direct de la locul de depozitare sau la locul la care acestea se afl„, prin magazine proprii, licita˛ie public„ sau Ón regim de consigna˛ie, dup„ caz;
— v‚nzarea direct„ de la locul de depozitare sau de la locul de de˛inere se poate face pentru bunurile care necesit„ condi˛ii deosebite de p„strare ∫i paz„ sau care necesit„ un spa˛iu mare de depozitare ce nu pot fi asigurate Ón momentul intr„rii Ón proprietatea privat„ a statului. Œn acest caz, v‚nzarea se face Ón sistem angro, cu plata integral„ sau Ón rate;
— Ministerul Finan˛elor Publice poate transmite, cu titlu gratuit, unele bunuri intrate Ón proprietatea privat„ a statului unor persoane fizice sau juridice, potrivit art. 13, capitolul al IV-lea din Ordonan˛a nr. 128/1998. ™i aici sunt... de la lit. a) p‚n„ la lit. f)... Œn scris, o s„ prezint toate aceste bunuri...
— repartizarea bunurilor prev„zute la art. 13 lit. a), respectiv cele care privesc Secretariatul General al Guvernului, se face de c„tre o comisie interministerial„, constituit„ prin decizia primului-ministru, format„ din reprezentan˛i ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finan˛elor Publice, Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i Autorit„˛ii Na˛ionale a V„milor.
Cu privire la cazul Ón spe˛„, respectiv adida∫ii ∫i teni∫ii, din verific„rile pe care le-am efectuat, acestea au fost repartizate, conform legii, a∫a cum am men˛ionat anterior, au fost repartizate Crucii Ro∫ii care le-a transmis, e vorba de 27 ∫i 29 perechi de adida∫i ∫i teni∫i, care au fost date cu titlu gratuit diverselor persoane.
Preciz„m Ón acest sens urm„toarele:
— starea sediilor, a celorlalte construc˛ii ∫i a dot„rilor este necorespunz„toare ∫i Ón continu„ degradare;
— controalele efectuate la unele din subunit„˛ile respective au relevat o serie de deficien˛e ∫i nereguli extrem de grave, pentru remedierea c„rora se depun Ón prezent eforturi foarte mari de c„tre direc˛iile silvice care le-au preluat.
A∫ exemplifica aici situa˛ia Ocolului Silvic Tomnatec, unde nu s-a inventariat ∫i nu s-a exploatat la timp masa lemnoas„ afectat„ de dobor‚turi de v‚nt, Ón luna martie 2002, Ón volum de 500.000 metri cubi. Regia na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“ a fost nevoit„ s„ deplaseze Ón zon„ utilaje de exploatare ∫i for˛„ de munc„ de la alte direc˛ii silvice pentru a evita degradarea accentuat„ a lemnului ∫i extinderea focarelor de d„un„tori.
V„ mul˛umesc foarte mult.