Varga Attila

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ am r„mas surprins de pozi˛ia unor distin∫i juri∫ti, de p„rerea pe care au exprimat-o ∫i de teama lor, Ón sensul c„ ar periclita cu ceva acest text al comisiei caracterul oficial al limbii rom‚ne, nemaivorbind c„ acest text este rezultatul unui acord politic convenit Ón cadrul comisiei ∫i Ón cadrul discu˛iilor dintre partidele politice.

Dincolo de aceste lucruri, trebuie s„ v„ spun c„ textul propus de c„tre comisie, care are urm„toarea formulare: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice“, deci acest text consacr„, Ón special, Ón domeniul justi˛iei o regul„ care deja este consacrat„ la nivelul legilor organice, respectiv ordinare, dar Ón special la nivelul legilor organice, at‚t Ón domeniul administra˛iei publice, c‚t ∫i Ón justi˛ie. M„ refer la prevederile Legii nr. 215/2001 cu privire la administra˛ia public„ local„ ∫i, respectiv, la recent modificatul Cod de procedur„ penal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Textul nu face altceva dec‚t constitu˛ionalizeaz„ o realitate juridic„ legislativ„ care exist„ ∫i la ora actual„. Eu cred c„ dac„, Óntr-adev„r, dorim s„ fim consecven˛i, atunci nu poate s„ ne Ómpiedice s„ constitu˛ionaliz„m aceast„ realitate juridic„.

A∫ dori s„ invoc c‚teva argumente: meritul acestui text, respectiv a Óntregului art. 127, este acela c„ am f„cut o distinc˛ie clar„ Óntre cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale ∫i cet„˛enii str„ini sau apatrizi, care, din anumite motive, se Ónf„˛i∫eaz„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„. Textul actual al Constitu˛iei a asimilat cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale cu cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, ceea ce nu era deloc corect.

Deci primul merit al acestui text propus de Constitu˛ie este aceast„ distinc˛ie Óntre cele dou„ categorii de persoane. Mai mult, este vorba de dou„ situa˛ii juridice total distincte. Pentru c„ Ón primul caz este vorba de cet„˛eni rom‚ni care se bucur„, sper„m noi c„ se bucur„, de drepturile fundamentale prev„zute Ón Constitu˛ie, ∫i textul de la alin. (2), la care m-am referit ∫i despre care discut„m, care trebuie corelat ∫i cu art. 6 din Constitu˛ie, care prevede c„ statul garanteaz„ p„strarea, exprimarea ∫i dezvoltarea, printre altele, ∫i a identit„˛ii lingvistice a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

Deci, dac„ facem aceast„ corelare, atunci evident c„ Ón primul caz, Ón prima situa˛ie juridic„, este vorba de a se uza de acest drept fundamental ∫i este o concretizare a acestui principiu exprimat la art. 6.

Œn al doilea caz, situa˛ia este cu totul alta, c‚nd cet„˛enii str„ini, afl‚ndu-se Ón Rom‚nia, au, sigur, dreptul ca prin interpret, Óntruc‚t nici judec„torii, nici p„r˛ile aflate Ón fa˛a instan˛ei de judecat„ nu cunosc reciproc limba, fiind str„ini, se recurge la folosirea unui interpret.