Stenogramă plen

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Stima˛i colegi,

Deschidem lucr„rile ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Dintr-un total de 344 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 222, sunt absen˛i 52, dintre care 19 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare. Avem cvorumul de lucru, 229 deputa˛i, pentru Constitu˛ie.

Pentru legile ordinare pe care le discut„m acum, pentru c„ avem acum rapoarte ale comisiilor de mediere ∫i conform programului de lucru aprobat de Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi, vom Óncepe cu rapoartele comisiilor de mediere.

V„ supun aten˛iei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia.

Lucr„m direct pe raport.

Dac„ la punctul 1 al raportului ave˛i observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc.

V„

e mediere la proiectul de Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp.

La punctul 1, avem textul Camerei Deputa˛ilor. La punctul 2, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 3, avem textul Camerei Deputa˛ilor. Punctele 4 ∫i 5, tot textele Camerei Deputa˛ilor. Punctele 6 ∫i 7, de asemenea, textele Camerei Deputa˛ilor.

Punctul 8, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctul 9, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 10, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctele 11, 12, de asemenea, textele Camerei Deputa˛ilor.

Punctul 13, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La punctul 14, avem, de asemenea, textul Camerei Deputa˛ilor.

neri? Unanimitate. La punctul 6, avem text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 7, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 8, text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul 9, ∫i ultimul, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Œntruc‚t la punctul 2, v„ rog s„ observa˛i, nu s-a ajuns la consens, dup„-amiaz„, la ∫edin˛a comun„, se va decide.

C‚nd?

Dup„-amiaz„, la ∫edin˛a comun„, la punctul 2.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Atunci de ce Ól avem noi, nu Ón˛eleg.

Da, v„ rog, domnule Bruda∫ca.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003

Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere inova˛iile lingvistice care concord„ mai mult cu tehnica legislativ„, v„ rog s„ observa˛i c„, Ón cele dou„ texte, at‚t cel adoptat de Senat, c‚t ∫i cel al Camerei Deputa˛ilor, la art. 37 alin. (4), continu„ s„ se foloseasc„ expresia îcu handicap“. S-a decis, ieri, aici, s„ fie Ónlocuit„ cu îdizabilit„˛i“.

Prin urmare, am rug„mintea s„ se ˛in„ cont de aceast„ unitate de exprimare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Absolut de acord, domnule Bruda∫ca. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La punctul 2, textul Senatului a fost votat cu 6 voturi, textul Camerei a fost votat cu 5 voturi.

Eu v„ propun s„ vot„m textul Camerei, urm‚nd ca dup„-amiaz„, Ón ∫edin˛„ comun„, s„ vedem cum va fi rezolvat„ aceast„ divergen˛„.

Cine este pentru textul Camerei? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

™i la punctul urm„tor, avem textul Camerei Deputa˛ilor.

r. Punctul 7, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctul 8, textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 9, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctul 10, de asemenea,, textul Camerei Deputa˛ilor, doar la alin. 4, un text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctele 11 ∫i 12, textele Camerei Deputa˛ilor. Punctul 13, text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 14, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctul 15, text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 16, text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Punctul 17, textul Camerei Deputa˛ilor.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003

Punctul 18, text comun. Domnule Palade, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest punct a provocat vii discu˛ii, fiindc„, practic, se Ómputernice∫te acel consiliu creat prin Legea Ónv„˛„m‚ntului, Consiliul Superior pentru Cercetare ™tiin˛ific„ din Œnv„˛„m‚ntul Superior, s„ aib„ ∫i alt rol suplimentar de atestare ∫i acreditare a tuturor unit„˛ilor care desf„∫oar„ activit„˛i de cercetare-dezvoltare Ón ˛ar„. A fost unul dintre punctele urm„rite ∫i ieri la ac˛iunea sindicatelor din domeniu. Acest fapt a creat multe confuzii, dar eu unu am votat pentru, dar, sigur, acum, democratic, trebuie s„ ne supunem hot„r‚rii comisiei cu textul comun. Singura problem„ r„m‚ne, Ón viitor, ∫i „sta ar fi un r„spuns, ca s„ vedem cum se reorganizeaz„ acest consiliu, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ poat„ cuprinde ∫i o parte dintre membrii din activitatea de cercetare-dezvoltare tehnologic„ ∫i o parte dintre membrii din activitatea academic„ sau de Ónv„˛„m‚nt superior.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Suntem de acord cu propunerea domnului Palade. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Unanimitate.

mun la alin. 16. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La punctul 41, textul Camerei Deputa˛ilor.

olt„rii, producerii, stoc„rii ∫i folosirii armelor chimice ∫i distrugerea acestora. Sunt mai multe articole.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu. V„ mul˛umesc.

La titlul legii ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat. V„ mul˛umesc. Cu privire la modificarea art. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat.

Dac„ la amendamentul comisiei, referitor la art. 2 din lege, sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat. La art. 11 dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat. La art. 4? Nu sunt. Votat. La art. 8? Nu sunt. Votat. La art. 11? Votat.

La art. 21? Votat. Art. 23? Votat. Art. 25? Votat. Art. 38? Votat. Art. 40? Votat. Art. 41? Votat. Art. 421? Votat.

- Art. 45, 46, 47, 471, capitolul VIII art. 48, art. 49,

- art. 50, art. 51, 52, 53, 54, 55, 56, sunt obiec˛ii? Votate.

- La punctele 9 ∫i 10 din anexa nr. 2 sunt obiec˛ii? Nu sunt. Votate.

- La art. II din proiectul de lege dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Votat.

-

amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 5, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc. Art. 6. V„ mul˛umesc.

Cu amendamentele propuse de comisie, v„ supun proiectul de lege votului de ansamblu.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

V„ supun aten˛iei propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, jude˛ul Giurgiu.

Dac„ la titlul legii ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la art. 1, amendat de comisie, ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La art. 2 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La art. 3, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La art. 4, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La art. 5 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La art. 6 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

„ mul˛umesc.

Dac„ la art. 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 2, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 3, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 4, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 5, amendat de comisie, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Art. 6. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

c.

Dac„ la art. 1, amendat de comisie, ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la art. 2, amendat de comisie, ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|prezent| |Afr„sinei Viorica|absent„| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Andea Petru|absent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezent„| |Antal István|absent|

|Anton Marin|prezent| |---|---| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica|prezent„| |Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugeniu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ™tefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel<br>Balt„ Mihai|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Balt„ Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Barto∫ Daniela|absent„| |B„doiu Cornel|prezent| |B„l„e˛ Mitic„|absent| |B„l„∫oiu Amalia|absent„| |B„ncescu Ioan|absent| |B‚ldea Ioan|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru<br>Berc„roiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bereczki Endre<br>Birtalan Ákos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabe∫ Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boaj„ Minic„<br>Boc Emil<br>Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel<br>Bolca∫ Augustin Lucian<br>Böndi Gyöngyike|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent„<br>absent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent„| |Borbély László<br>Bozg„ Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>prezent<br>absent| |BrÓnzan Ovidiu|absent| |Bruda∫ca Damian|prezent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea|prezent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruian„-Aprodu Daniela|absent„| |Buzatu Dumitru|absent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costic„|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo Leonard|absent|

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003

|Cazimir ™tefan|prezent|Gubandru Aurel|prezent| |---|---|---|---| |C„∫unean-Vlad Adrian|prezent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Cerchez Metin|absent|Ha∫otti Puiu|absent| |Cherescu Pavel|absent|Hogea Vlad-Gabriel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent|Holtea Iancu|prezent| |Chiri˛„ Dumitru|absent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Ciontu Corneliu|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Ciuceanu Radu|absent|Ifrim Mircea|absent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|absent|Ignat Miron|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionel Adrian|prezent| |Cliveti Minodora|prezent„|Ionescu Anton|prezent| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Cojocaru Nicu<br>Cr„ciun Dorel Petru<br>Cre˛ Nicoar„<br>Cristea Marin<br>Cri∫an Emil<br>Dan Matei-Agathon<br>Daraban Aurel<br>D„ianu Dorin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent|Ionescu Dan<br>Ionescu Daniel<br>Ionescu Mihaela<br>Ionescu R„zvan<br>Ionescu Smaranda<br>Iordache Florin<br>Iriza Marius<br>Iriza Scarlat|prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Dinu Gheorghe<br>Dobre Traian<br>Dobre Victor Paul<br>Dobrescu Smaranda<br>Dol„nescu Ion<br>Dorian Dorel<br>Dorneanu Valer<br>Dragomir Dumitru<br>Drago∫ Iuliu Liviu<br>Dragu George<br>Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil<br>Dre˛canu Doina-Mic∫unica<br>Dumitrescu Cristian-Sorin<br>Dumitriu Carmen|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>absent„|Iv„nescu Paula Maria<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Kelemen Atilla-Béla-Ladislau<br>Kelemen Hunor<br>Kerekes Károly<br>Kónya-Hamar Sándor<br>Kovács Csaba-Tiberiu<br>Kovacs Zoltán<br>Lari-Iorga Leonida<br>Laz„r Maria<br>L„p„dat ™tefan<br>L„pu∫an Alexandru<br>Leon„chescu Nicolae|prezent„<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Du˛u Constantin<br>Du˛u Gheorghe<br>Enescu Nicolae<br>Erdei Dolóczki István<br>Eserghep Gelil<br>F‚c„ Mihail<br>Firczak Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent|Lep„datu Lucia-Cornelia<br>Lep∫a Sorin Victor<br>Longher Ghervazen<br>Loghin Irina<br>Luchian Ion<br>Magheru Paul<br>Maior Laz„r Dorin|prezent„<br>absent<br>prezent<br>absent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Florea Ana|prezent„|Makkai Grigore|prezent| |Florescu Ion|prezent|Man Mircea|absent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Manolescu Oana|absent„| |Frunz„verde Sorin|absent|Marcu Gheorghe|prezent| |Gaspar Acsinte|absent|Mardari Ludovic|prezent| |Georgescu Florin|absent|Marin Gheorghe|prezent| |Georgescu Filip<br>Gheorghe Valeriu|absent<br>prezent|Marineci Ionel<br>Márton Árpád-Francisc|prezent<br>prezent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent|M„laimare Mihai-Adrian|absent| |Gheorghiu Adrian|prezent|M„r„cineanu Adrian|prezent| |Gheorghiu Viorel|prezent|M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„| |Ging„ra∫ Georgiu|absent|M‚ndroviceanu Vasile|prezent| |Giuglea ™tefan|absent|Mera Alexandru-Liviu|absent| |Godja Petru|prezent|Merce Ilie|prezent| |Gr„dinaru Nicolae|prezent|Me∫ca Sever|absent| |Grigora∫ Neculai|prezent|Miclea Ioan|prezent|

||

Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ a fi avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost Ónregistrate urm„toarele ini˛iative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantit„˛ii de 3 milioane tone de c„rbune energetic de c„tre Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat Ón anul 2001, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 27 iunie 2003.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermorlectrica“ — S.A., Societatea Comercial„ îElectrocentrale“ Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2003. Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

## Stima˛i colegi,

4. Propunerea legislativ„ privind institu˛iile publice de spectacole ∫i concerte, ini˛iat„ de domnul deputat Mihai Adrian M„laimare.

O s„ dau citire Inform„rii cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„; pentru avize, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

5. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 19 alin. 2 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„, ini˛iat„ de domnul deputat Stanciu Zisu.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

6. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice, ini˛iat„ de 6 deputa˛i.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

7. Proiectul de Lege pentru stabilirea parit„˛ii Óntre dolarul cliring ∫i dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obliga˛iilor ce deriv„ din scrisorile de contragaran˛ie, exprimate Ón dolari cliring, pe rela˛ia Republica Islamic„ Iran, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îModernizarea sistemului de alimentare cu ap„ ∫i al apei uzate Ón municipiul Sibiu, jude˛ul Sibiu, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2002 ∫i la Bucure∫ti la 31 martie 2003, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la asisten˛a sub form„ de grant din Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îAsisten˛a tehnic„ pentru preg„tirea proiectelor ISPA Ón sectorul de mediu Ón ora∫ele Baia-Mare,

Boto∫ani, Drobeta Turnu-Severin, Gala˛i, Deva ∫i Hunedoara, Ón Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 17 septembrie 2002 ∫i la Bucure∫ti la 11 martie 2003, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 60 de zile.

Numai o mic„ propunere, domnule pre∫edinte, Ón sensul urm„tor: î... Óntre prefec˛i, pe de o parte, consiliile locale ...“, pentru ca s„ existe uniformitate de exprimare cu restul participan˛ilor la aceast„ asociere, respectiv consiliile jude˛ene ∫i pre∫edin˛ii acestora. Vede˛i c„ fiecare dintre celelalte institu˛ii sunt redactate Ón forma ...

De acord, domnule Bruda∫ca. V„ mul˛umesc. Domnul Stoica.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Distin∫i colegi,

Este mult prea important acest amendament admis de comisie ca s„ Ól vot„m f„r„ a preciza care este ra˛iunea lui ∫i, f„r„ a insista mai mult dec‚t trebuie, precizez doar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 c„ Ón aceast„ formul„, textul art. 122 din Constitu˛ie, prin ad„ugarea alin. (3[1] ), Ónl„tur„ confuzia care, din p„cate, exist„ ast„zi Ón multe p„r˛i din ˛ar„ ∫i chiar Ón Bucure∫ti, Ón sensul c„ ar exista un raport de subordonare administrativ Óntre prefec˛i, pe de o parte, ∫i consiliile, care exprim„ de fapt autoguvernarea local„.

Textul acesta, practic, delimiteaz„, f„r„ nici un fel de echivoc, cele dou„ sfere ale administra˛iei Ón plan local — prefectul, ca reprezentant al Guvernului, care coordoneaz„ administra˛ia descentralizat„, ∫i organele care exprim„ autoguvernarea local„.

Iat„ de ce acest amendament, practic, d„ un sens clar art. 122 din Constitu˛ie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

- tul 44 a fost aprobat.

Avem, Ónt‚i, aici, un amendament admis la punctul 25, un amendament al P.N.L.-ului ∫i al domnului Stoica.

Prin ad„ugarea termenului îimpar˛ial“ Ón textul adoptat de Comisia de revizuire, preciz„m una dintre caracteristicile esen˛iale ale justi˛iei Ón statul de drept, nu doar unicitatea ∫i egalitatea caracterizeaz„ justi˛ia, este vorba ∫i de independen˛„, dar este alt text care precizeaz„ independen˛a justi˛iei; caracterul nep„rtinitor al justi˛iei este, Óns„, sine qua non, pentru a vorbi, Óntr-adev„r, de o justi˛ie concordant„ cu exigen˛ele statului de drept.

Iat„ de ce nu este vorba de a ad„uga un simplu cuv‚nt. Este vorba de un cuv‚nt care exprim„ o tr„s„tur„ fundamental„ a justi˛iei, nep„rtinirea ∫i prezen˛a acestui atribut al justi˛iei Ón Constitu˛ie este de natur„ s„-i pun„ pe g‚nduri, sper, pe to˛i cei care judec„ ∫i g‚ndesc mai pu˛in.

V„ mul˛umesc. Alte observa˛ii? Domnul general B„doiu.

Ca fost magistrat, sus˛in acest amendament. Œntr-adev„r, nu-i suficient ca justi˛ia s„ fie unic„ ∫i egal„. Ea

trebuie, Ón permanen˛„, s„ fac„ dovada obiectivit„˛ii, impar˛ialit„˛ii Ón raport cu cei care vin Ón fa˛a acesteia. A∫a Ónc‚t, v„ rog s„ vota˛i acest amendament.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

- ab˛inere, punctul 45 a fost aprobat.

- Œn continuare, trecem la punctul 46.

Dac„ ave˛i amendamente respinse la punctul 46? Domnul Vasile Moi∫.

Avem un amendament, punctul 151 din îAmendamente respinse.“

Potrivit acestui amendament, art. 124 ar avea o alt„ redactare, un alt con˛inut, dup„ cum urmeaz„:

Alin. (1): îJudec„torii numi˛i de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii sunt inamovibili. Pre∫edintele ∫i ceilal˛i judec„tori ai Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt numi˛i pe o perioad„ de 6 ani. Ei pot fi reÓnvesti˛i Ón func˛ie.“

Alin. (2): îPromovarea, transferarea ∫i sanc˛ionarea judec„torilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, Ón condi˛iile legii.“

Alin. (3): îFunc˛ia de judec„tor este incompatibil„ cu orice func˛ie public„ sau privat„, cu excep˛ia func˛iilor didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul superior.“

Este o redactare care corespunde normelor europene ∫i textelor similare din alte constitu˛ii. Ea este mai complet„ dec‚t actuala formulare a art. 124 ∫i a propunerilor de reformulare a acestui text.

Aceasta este ra˛iunea pentru care v„ propunem s„ accepta˛i amendamentul nostru.

V„ mul˛umesc.

Domnul Valeriu Stoica.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Din partea comisiei, exprim un punct de vedere de respingere a acestui amendament.

Œn Comisia de revizuire a Constitu˛iei au existat numeroase dezbateri Ón leg„tur„ cu inamovibilitatea judec„torilor de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, care urmeaz„ s„ devin„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Dar nu numai Ón comisie. De 11 ani, de c‚nd a intrat Ón vigoare aceast„ Constitu˛ie, au existat numeroase discu˛ii privind situa˛ia judec„torilor de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, care, p‚n„ acum, au fost ale∫i pe o perioad„ de 6 ani, dup„ care se punea problema reÓnvestirii lor Ón func˛ie.

Practica aceasta demonstreaz„, f„r„ nici un echivoc, c„ o asemenea prevedere, care exist„ Ón Constitu˛ia de ast„zi, a constituit ∫i constituie un pericol pentru independen˛a magistra˛ilor de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.

De altfel, este oarecum anormal, de fapt nu oarecum, ci de-a dreptul anormal ca judec„torul de la Judec„toria P„t‚rlagele s„ fie inamovibil p‚n„ la pensie, iar judec„torul de la cea mai Ónalt„ instan˛„ de justi˛ie din Rom‚nia s„ fie numit pe o perioad„ de 6 ani.

A∫a cum s-a observat, pe bun„ dreptate, la terminarea mandatului de 6 ani, judec„torii sunt tenta˛i s„-∫i abandoneze independen˛a numai pentru a putea fi reÓnvesti˛i Ón func˛ie.

Nu am Ón˛eles de ce autorul amendamentului dore∫te s„ se p„streze sistemul actual c‚t„ vreme practica a demonstrat, cum spuneam, care sunt limitele acestui sistem, care sunt pericolele acestui sistem.

Prin solu˛ia propus„ de Comisia de revizuire nu facem altceva dec‚t s„ d„m, Óntr-adev„r, un statut de independen˛„ real magistra˛ilor de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, nu facem altceva dec‚t s„ consolid„m aceast„ independen˛„ ∫i s„ intr„m Ón normalitate.

Iat„ de ce, cu asentimentul colegilor mei din comisie, v„ propunem respingerea acestui amendament.

V„ mul˛umesc. Domnul Babiuc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu mi se pare c„ amendamentul care se propune de c„tre colegul nostru Moi∫ este acceptabil, pentru c„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, Ón viitoarea configura˛ie, Œnalta Curte de Casa˛ie, a ar„tat, Ón ace∫ti ani Ón care a func˛ionat Ón actuala organizare, c„ este o organizare defectuoas„.

De aceea, propunerea de modificare, care a fost acceptat„ Ón cadrul comisiei, cred c„ r„spunde acestei nevoi ∫i trebuie s-o adopt„m.

Dac„ nu modific„m Statutul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie, Ón sensul de a le asigura o numire f„r„ limit„ Ón timp, independen˛a acestor judec„tori este Ón suferin˛„ ∫i trebuie s„ Ónceteze acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Doamna ministru St„noiu.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu** _— ministrul justi˛iei:_

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i eu sus˛in textul a∫a cum este formulat de comisie, numai c„ argumentarea este pu˛in diferit„ de cea a colegului meu, domnul Valeriu Stoica, care a Ónceput prin a sus˛ine textul comisiei, s-a dep„rtat de argumentarea care a fost Ón comisie.

Judec„torii sunt inamovibili ca judec„tori.

Statutul de judec„tor la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, statut de demnitar, cum ∫ti˛i, nu prin inamovibilitate, inamovibilitatea o prime∫te Ón momentul Ón care este numit Ón func˛ia de judec„tor de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei ∫i este inamovibil. Mandatul este altceva; exist„ mai multe sisteme Ón lume: mandat limitat, mandat lung, care nu mai este reÓnnoit, pe sistemul Cur˛ii Constitu˛ionale, sau pe via˛„. Termenul acesta este extrem de diferit, pentru c„, l„s‚nd Statele Unite la o parte, m„ refer Ón Europa, este p‚n„ la v‚rsta pension„rii. Aceasta este reglementarea care domin„ Ón Europa, judec„torii de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie sunt numi˛i p‚n„ la v‚rsta pension„rii. Numai c„, a∫ vrea s„ fac aceast„ precizare, accesul la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, potrivit condi˛iilor prev„zute Ón legile respective, se face Ón jurul v‚rstei de 55–56 de ani, Ón a∫a fel Ónc‚t mandatul ca atare este Ón fond tot un mandat limitat p‚n„ la acea v‚rst„.

Pe aceast„ solu˛ie ne-am calat Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, c‚nd n-am mai f„cut preciz„rile cu privire la mandat, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ construim Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pe aceste principii care sunt Ón Europa.

Cu privire la faptul c„ un mandat limitat, cu posibilitate de reÓnnoire, sau mai lung, f„r„ posibilitate de reÓnnoire, perturb„ actul de justi˛ie, da˛i-mi voie s„ am ni∫te rezerve.

Œn Rom‚nia, dup„ Revolu˛ie, s-a socotit c„ Ón cazul nici uneia dintre demnit„˛ile publice nu este bine s„ fie un mandat nelimitat. A∫a-l ave˛i ∫i dumneavoastr„, a∫a-l are ∫i Pre∫edintele ˛„rii, a∫a s-a socotit, la momentul respectiv, s„ fie ∫i mandatul de judec„tor la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.

Judec„torii care au fost numi˛i acolo, ∫i unii sunt aici, printre dumneavoastr„, au ∫tiut c„ au acest mandat. Coloana vertical„ este o chestiune care ˛ine numai de tine. O ai sau n-o ai, indiferent de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón jurul t„u. A specula pe îdurata“ mandatului, c„ s-ar putea s„ nu ai o pozi˛ie impar˛ial„ ∫i independent„, nu este cea mai bun„ solu˛ie.

V„ mul˛umesc, doamn„ ministru. Domnul general B„doiu.

## **Domnul Cornel B„doiu:**

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ fac o precizare de la bun Ónceput, c„ aproximativ vreo 16 ani am fost judec„tor la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, ∫i Ón perioada de dinainte de '90, c‚nd mandatul era limitat la 4 ani, c‚t ∫i dup„ '90, c‚nd mandatul este limitat la 6 ani.

Din start, vreau s„ v„ spun c„ nu sunt de acord cu amendamentul comisiei. Pentru c„ dac„ l-am accepta, am fi de acord cu toate gre∫elile sau deliberat gre∫eli comise de unii judec„tori de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie. De ce? Pentru c„, Ón realitate, nu durata mandatului este cea care Ói confer„ impar˛ialitate judec„torului, ci inamovibilitatea. Devenind inamovibil judec„torul, potrivit Constitu˛iei, se supune numai legii, at‚t ∫i nimic mai mult, cu respectul cuvenit fa˛„ de aceasta, evident.

Drept urmare, chestiunea c„ dac„ limit„m mandatul numai la 6 ani ar conduce la solu˛ii mai pu˛in legale ∫i mai ales mai pu˛in impar˛iale este fals„, pentru c„ Ón realitate legea Ól oblig„ s„ fie impar˛ial — aminti˛i-v„ de amendamentul domnului Stoica, pe care l-am sus˛inut ∫i eu — ∫i, mai mult, s„ se supun„ legii. ™i zic: dac„ cei care au Ómp„r˛it dreptatea au f„cut-o Ón func˛ie de convingerile lor politice sau de Ómprejurarea c„ nu au rezistat presiunilor care se exercit„ — care s-au exercitat ∫i se exercit„, acesta este un adev„r — din toate p„r˛ile, acesta este ∫i motivul pentru care v„ spun c„ aceast„ meserie este o meserie grea, dac„ vrei s„ ˛i-o faci cu impar˛ialitate, deci Ón aceast„ Ómprejurare totul depinde de coloana fiec„ruia. Dac„ are o coloan„ care se mi∫c„ Ón func˛ie de valurile presiunilor, po˛i s„ fii inamovibil pe via˛„ la Curtea Suprem„, c„ tot a∫a vei face: ce spune unul ∫i ce spune altul, f„r„ s„ ˛ii seam„ de ce rezult„ din coper˛ile dosarului.

™i, a∫a st‚nd lucrurile, noi trebuie s„ ne ferim de a legifera posibilitatea de a-i men˛ine p‚n„ la moarte pe astfel de judec„tori Ón func˛ie la Curtea Suprem„. Acolo trebuie s„ fie oameni drep˛i, cu frica fa˛„ de Dumnezeu ∫i de lege. Dac„ nu pornim de la acest principiu, ve˛i fi de acord cu amendamentul comisiei, ∫i nu este corect. De aceea, eu Ón parte sus˛in redactarea actual„ din textul constitu˛ional, de altfel, Ómp„rt„∫it„ Ón propor˛ie de 3/3 ∫i de domnul Moi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, termin.

Dac„ dai de un pre∫edinte de Curte te poate pune îfoarte bine“ ∫i te schimb„ din func˛ia de pre∫edinte de sec˛ie, de∫i tu Ó˛i duci mandatul la Óndeplinire Ón condi˛ii fire∫ti ∫i cu respectul legii.

V„ mul˛umesc ∫i sper c„ am fost Ón˛eles.

V„ mul˛umesc. Domnule Stoica, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pentru a nu mai exista nici o tulburare de percep˛ie Ón ce prive∫te argumenta˛ia legat„ de acest text, pe care comisia l-a propus, precizez de la bun Ónceput c„ Ón acest moment vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al P.N.L.

A∫adar, Ón parte, sunt de acord cu argumenta˛ia domnului deputat B„doiu. Sunt de acord c„ principala redut„ la ad„postul c„reia magistratul se poate feri ∫i de interven˛ii politice ∫i de corup˛ie este propria sa redut„ moral„. Œn absen˛a acestei redute morale nimic nu conteaz„.

Œn acela∫i timp, Óns„, dac„ am reduce ap„rarea judec„torului la reduta moral„, nu am mai avea nevoie s„ scriem Ón Constitu˛ie nimic, nici despre independen˛a judec„torilor, nici despre impar˛ialitatea lor, pentru c„ toate acestea s-ar presupune Ón func˛ie de valorile morale pe care judec„torii trebuie s„ le Ómp„rt„∫easc„. Este nevoie de asemenea protec˛ii constitu˛ionale care consolideaz„ reduta moral„ a judec„torului, tocmai pentru c„, a∫a cum demonstreaz„ experien˛a juridic„ de mii de ani, nu Óntotdeauna morala este suficient„ pentru a proteja.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Acesta este motivul pentru care exist„ constitu˛ii. Principiile sunt Ónscrise Ón Constitu˛ie, pentru c„ dac„ le-am l„sa doar la dimensiunea lor moral„, oric‚t de puternice ar fi valorile morale, dac„ ele nu sunt consolidate juridic, riscul este ca ele s„ se flexibilizeze, s„ se fragilizeze sau s„ dispar„. Aceast„ chestiune, deci a mandatului judec„torilor de la Curtea Suprem„, cred c„ trebuie tratat„ conform solu˛iei propuse de comisie ∫i am speran˛a c„ Ón aceast„ privin˛„ to˛i cei care sunt reprezenta˛i Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei vor fi de acord cu solu˛ia propus„ de comisie.

A∫adar, e nevoie de valori morale, e nevoie ca judec„torul s„ opun„ Ón primul r‚nd for˛a propriei con∫tiin˛e morale oric„rei Óncerc„ri de influen˛are politic„ sau de corupere, Ón acela∫i timp, Óns„, aceast„ for˛„ moral„ a judec„torilor trebuie consolidat„ juridic prin aceste texte constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul Moi∫.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am observat sus˛inerea domnului deputat B„doiu Ón ce prive∫te alin. 1 al amendamentului.

V„ rog Óns„ s„ observa˛i c„ amendamentul f„cut de mine la art. 124 trebuie raportat ∫i la amendamentul f„cut la art. 132. Œn viziunea noastr„, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s„ fie prezidat de Pre∫edintele Rom‚niei. ™i atunci, dac„ Pre∫edintele Rom‚niei prezideaz„ Consiliul Superior al Magistraturii, este normal ca judec„torii s„ fie numi˛i de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru c„ Pre∫edintele Rom‚niei, cu func˛ia ∫i cu demnitatea lui, prezideaz„ acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Sigur c„ art. 132 induce o alt„ viziune cu privire la organizarea Consiliului Superior al Magistraturii ∫i, mai ales, cu privire la prezidarea lui. Este o solu˛ie modern„, adoptat„ ∫i de alte ˛„ri europene, unde pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii, cea mai important„, p‚n„ la urm„, structur„ care nume∫te judec„torii Óntr-o ˛ar„ democrat„, este pre∫edintele. ™i, de aceea, c‚nd analiza˛i amendamentul de la art. 124, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere ∫i amendamentul de la art. 132. Dac„ nu v„ deranjeaz„, eu v-a∫ face o propunere, s„ revenim la art. 124, la amendamentul propus de c„tre comisie ∫i la amendamentul propus de c„tre noi, dup„ ce se definitiveaz„ rolul ∫i structura Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv dup„ ce se adjudec„ art. 132, ∫i atunci vedem dac„ acest amendament se mai justific„ sau nu se mai justific„. Œn func˛ie de configura˛ia pe care o s„ i-o d„m ∫i de structura pe care o s„ o aprob„m, a Consiliului Superior al Magistraturii, decurg celelalte.

A∫adar, art. 124 este subsecvent ∫i va depinde de art. 132, de forma pe care o s„ i-o d„m Ón final.

Domnul Babiuc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Discursul colegului nostru, generalul B„doiu, este foarte frumos. Are un singur cusur Óns„, ∫i e un cusur esen˛ial. Este abstract. El nu ˛ine seam„ c„ judec„torul nu st„ Óntr-un turn de filde∫ ∫i Ómparte de acolo dreptatea. Judec„torul este un om cum suntem cu to˛ii, tr„ie∫te Óntr-un mediu social, are contacte cu o mul˛ime de lume, suport„ fel de fel de presiuni, este implicat Ón fel de fel de rela˛ii ∫i, atunci, este normal ca s„ aib„ un element de protec˛ie suplimentar„, pentru ca atunci c‚nd se apleac„ asupra dosarului s„ nu se simt„ vulnerabil. Aceasta a fost grija comisiei c‚nd a propus textul pe care l-a propus ∫i, a∫a cum spuneam Ón prima mea interven˛ie, este o propunere care rezolv„ o problem„ real„ a Justi˛iei Rom‚ne, a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, pe care cu to˛ii o ∫tim foarte bine ∫i pe care acum, dac„ nu ˛inem seama de ea, Ónseamn„ c„ ori facem pe surzii ∫i pe orbii ori nu dorim ca Justi˛ia Rom‚n„ s„ poat„ func˛iona cum se cuvine de la nivelul ei de jos p‚n„ la nivelul cel mai de sus.

™i Ómi face pl„cere s„ mai amintesc un anumit lucru, pe care doamna ministru l-a spus adineauri, s-au f„cut gre∫eli de selec˛ie, pentru c„ s-au adus oameni foarte tineri Ón justi˛ie, m„ refer la nivelul Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, dar asta se pare c„ se va curma ∫i se va ajunge acolo Ón jurul v‚rstei de 50 de ani. Deci temerea c„ vor sta acolo o via˛„ Óntreag„ este lipsit„ de temei. Vor sta ∫i ei Ón jurul a 10—15 ani maximum, ceea ce nu mai constituie o cifr„ care s„ impresioneze sau s„ sperie pe cineva.

De aceea, v„ propun s„ men˛inem ∫i s„ aprob„m propunerea comisiei ∫i s„ solu˛ion„m o problem„ real„ pe care Curtea Suprem„ de Justi˛ie a avut-o p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc. Domnul B„doiu.

Stima˛i colegi,

Noi trebuie s„ rezolv„m problema Ón func˛ie de realit„˛i. Deci repet, ce-l fere∫te pe judec„tor ∫i-l proteguie∫te este inamovibilitatea, nu mandatul pe care Ól are de Óndeplinit la Curtea Suprem„.

Œn sprijinul acestui argument mai vin ∫i cu un altul. Este vorba de v‚rst„. S„ nu uit„m c„ de la o anumit„ v‚rst„ este posibil s„ nu mai ai puterea nici fizic„, nici intelectual„ s„ po˛i judeca a∫a cum ar trebui. Asta Ón ce Ói prive∫te, r„spuns la ce a spus domnul Babiuc ∫i, respectiv, domnul Stoica.

Œn ceea ce Ól prive∫te pe domnul Moi∫. Domnul Moi∫ a sc„pat din vedere un aspect. Dar cine-i nume∫te inamovibili pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Dumnezeu? Nu! Instan˛a suprem„ din stat: Pre∫edintele Republicii.

A∫a st‚nd lucrurile, cu at‚t mai firesc ∫i normal este ca pe to˛i s„-i numeasc„ ∫i s„ le acorde inamovibilitatea, prin numire, Pre∫edintele Republicii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. V„ mul˛umesc ∫i eu.

-

La art. 125 alin. (5), potrivit amendamentului pe care Ól formuleaz„ Grupul parlamentar al P.N.L., se adaug„ Ón finalul textului urm„toarea propozi˛ie: îInstan˛ele militare pot fi Ónfiin˛ate numai Ón timp de r„zboi.“

A∫adar, se recunoa∫te posibilitatea Ónfiin˛„rii instan˛elor militare, dar, cum este firesc, numai pe timp de r„zboi. Argumenta˛ia cu care comisia a respins acest amendament nu este conving„toare, se precizeaz„ c„ sunt ˛„ri Ón care instan˛ele militare sunt prev„zute Ón Constitu˛ie. Credem c„ acest argument poate fi foarte u∫or inversat, spun‚nd c„ sunt ∫i mai multe ˛„ri Ón care instan˛ele militare func˛ioneaz„ numai pe timp de r„zboi, nu pe timp de pace, ∫i dac„ ˛inem seama de normalitate, credem c„, Óntr-adev„r, aceste instan˛e Ó∫i pot g„si ra˛iunea de a fi numai pe timp de r„zboi, iar nu ∫i Ón timp de pace. Este motivul pentru care v„ rog s„ vota˛i acest amendament.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul B„doiu.

V„d c„ domnul ministru Stoica nu renun˛„ la marota d‚nsului cu desfiin˛area instan˛elor militare. V„ fac o confesiune, am avut un mare diferend pe aceast„ tem„, Ón

perioada c‚t eram magistrat militar, ∫i m„rturisesc c„ nici de data aceasta nu a adus argumente care s„ conving„. Stima˛i colegi,

Dac„ lectura˛i cu aten˛ie acest capitol legat de justi˛ie, ve˛i vedea c„ ∫i comisia ne propune Ónfiin˛area mai multor instan˛e specializate pe diferite ramuri ale dreptului, ∫i anume: instan˛e comerciale, de contencios, de fisc, pentru minori, pentru conflicte de munc„ ∫i a∫a mai departe.

Œn opinia mea, instan˛ele militare nu sunt altceva dec‚t ni∫te instan˛e cu un anume specific, pentru un sector foarte important al oric„rei societ„˛i, nu numai pentru societatea rom‚neasc„. Acest sector Ó∫i are specificitatea lui, regulile lui, ∫i ca s„ pot aplica corect, impar˛ial ∫i egal legea judec„torul chemat s„ fac„ acest lucru trebuie s„ cunoasc„ regulile de acolo, specificul sectorului acela. Drept urmare, cu at‚t mai mult trebuie men˛inute aceste instan˛e militare.

Domnul Stoica a uitat ∫i altceva s„ v„ mai spun„. C„ vecinii no∫tri unguri, d‚nd dovad„ de mai mult zel dec‚t li s-a cerut, au desfiin˛at instan˛ele militare. Numai c„, ulterior, au constatat c„ lucrurile nu au fost bine puse Ón tipar. Ba, mai mult, cu ocazia ader„rii la NATO li s-a cerut s„ le reÓnfiin˛eze. ™i le-au reÓnfiin˛at.

Domnul Stoica acum ne propune s„ facem ∫i noi aceea∫i gre∫eal„. Œn loc s„ Ónv„˛„m din gre∫elile altora, trebuie s„ le facem, ∫i apoi s„ ne d„m cu capul de tocul de sus.

™i, apoi, stima˛i colegi, nu uita˛i c„ Rom‚nia particip„ cu trupe Ón afara teritoriului ei. Aceste trupe sunt cu oameni, ca ∫i to˛i ceilal˛i, predispu∫i, unii dintre ei, s„ comit„ fapte cu caracter penal. Pleac„ judec„torul civil, care este civil, se Ómbarc„ pe nu ∫tiu care cruci∫„tor s„ ajung„ Ón Afganistan? Nu! Magistratul militar face treaba asta, pentru c„ el are o calitate Ón plus, aceea de militar. E obi∫nuit cu ordinea, disciplina ∫i cu avatarurile serviciului militar. Motiv pentru care, v„ rog s„ nu fi˛i de acord cu propunerea domnului Stoica.

V„ mul˛umesc.

Domnul Moi∫.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Problema este reglementat„ actualmente de art. 125 din Constitu˛ia din 1991, care, la alin. (1), precizeaz„: îJusti˛ia se realizeaz„ prin Curtea Suprem„ de Justi˛ie“ — care va deveni, probabil, Curtea de Casa˛ie, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i de Justi˛ie — î∫i prin celelalte instan˛e judec„tore∫ti stabilite de lege.“; alin. (2): îEste interzis„ Ónfiin˛area de instan˛e extraordinare.“; alin. 3: îCompeten˛a ∫i procedura de judecat„ sunt stabilite prin lege.“

Prin amendamentul propus, se dore∫te a se trece Ón Constitu˛ia Rom‚niei o norm„ negativ„. îInstan˛ele militare nu pot fi Ónfiin˛ate dec‚t Ón timp de r„zboi.“ Exist„ dou„ chestiuni aici de discutat. Prima, dac„ trebuie o astfel de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 norm„ constitu˛ional„, dac„ aceasta este de competen˛a Constitu˛iei sau trebuie prins„ Ón legea organic„ de organizare a Justi˛iei, ∫i a doua chestiune, dac„ pe fond amendamentul este de acceptat sau nu.

V„ rog s„ observa˛i c„ nu noi am inventat roata, nu noi am descoperit America ∫i nu noi am stabilit c„ oul este rotund.

™i alte democra˛ii consacrate din lume au instan˛e militare pe timp de pace. Utilitatea lor s-a dovedit cu ocazia desf„∫ur„rii diferitelor procese. Via˛a Ó˛i rezerv„ at‚tea surprize. Dup„ p„rerea noastr„, Ónfiin˛area de instan˛e militare trebuie s„ fie de domeniul legii organice.

Nu cuprindem Ón Constitu˛ie o norm„ constitu˛ional„ prin care s„ prevedem posibilitatea sau imposibilitatea Ónfiin˛„rii de instan˛e militare. Actualul art. 125 este acoperitor ∫i suficient pentru a l„muri, din punct de vedere constitu˛ional, aceast„ chestiune.

De aceea, amendamentul propus de c„tre P.N.L. ∫i de domnul deputat Valeriu Stoica, din punctul meu de vedere, este un frumos exerci˛iu de stil, dar Ón nici un caz nu poate fi acceptat ca un text constitu˛ional.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul Babiuc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Trebuie s„ Óncep cu o mic„ m„rturisire. Œn 1990—1991, c‚nd s-a pus problema sor˛ii instan˛elor militare ∫i a Parchetului Militar, eram ministrul justi˛iei ∫i am fost unul dintre cei care am sus˛inut p„strarea lor. M„rturisesc c„ am crezut Ón ceea ce mi s-a spus Ón leg„tur„ cu specificul ∫i nevoia de a p„stra acest tip de instan˛e. Œntre timp, am mai trecut pe la dou„ ministere, la Ministerul de Interne ∫i la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i vreau s„ v„ spun c„ mi-am schimbat p„rerea. Nu cred deloc Ón necesitatea unor instan˛e militare Ón timp de via˛„ civil„, de lips„ de r„zboi. Dac„ Ón timp de r„zboi nu am nici o Óndoial„ c„ sunt necesare, Ón timp de pace nu sunt necesare. Nu exist„ acest specific care s„ justifice existen˛a lor. Judec„ anumite tipuri de infrac˛iuni, pe care le poate judeca ∫i orice judec„tor civil, judec„ anumite chestiuni de natur„ civil„, rezultate din activitatea Armatei, lucru pe care Ól poate face orice judec„tor civil, ∫i pentru c„ tot s-au trecut aici, Ón materialul acesta, Ón raportul acesta, ni∫te exemple, vreau s„ v„ spun c„ exemplul cu Fran˛a este defectuos, pentru c„ Ón Fran˛a se constituie instan˛„ din judec„tori civili cu doi asesori militari. Deci nu este o instan˛„ militar„, ci are doi asesori, pentru c„ dac„ exist„, s„ spunem, acest specific, s„-l poat„ aduce la cuno∫tin˛a judec„torului civil. Majoritatea statelor lumii nu au instan˛e militare Ón timp de pace. NATO nu ne cere s„ avem instan˛e militare. NATO nu se ocup„ de instan˛e militare, se ocup„ de alte chestiuni care privesc Armata.

De aceea, mai mult, instan˛ele militare ∫i tot ce Ónseamn„ uniform„ militar„ au un cusur fundamental:

ascult„ prea mult de ordin ∫i mai pu˛in de lege sau, dac„ nu mai pu˛in de lege, ascult„, Ón orice caz, prea mult de ordin. ™i am s„ v„ dau un exemplu pe care l-am tr„it cu to˛ii: generalul St„nculescu a ajuns trimis Ón judecat„ pentru c„ a∫a i s-a spus unui anumit militar care se ocupa de dosarul lui, pentru c„, v„ spun, generalul St„nculescu nu trebuie s„ fie condamnat. Cu instan˛ele militare, Ón leg„tur„, l-am dat ca un exemplu de ascultare de ordin.

Mai mult, instan˛ele militare scap„ controlului civil, pentru c„ exist„ un grad de secret mai mare dec‚t Ón leg„tur„ cu instan˛ele civile ∫i cu tot ce fac cei care sunt Ómbr„ca˛i Ón uniform„.

Da. Mul˛umesc. Domnul Vasilescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul dup„ distinsul nostru coleg, domnul deputat Babiuc, c„ruia Ói Ónt„resc multe dintre argumentele pe care le-a prezentat dumnealui ∫i sunt de acord cu ele, la fel ca ∫i cu multe dintre argumentele prezentate de nu mai pu˛in cunoscutul nostru coleg ∫i fost ministru al justi˛iei, domnul deputat Stoica.

Sunt de acord cu d‚n∫ii c„ judec„torul militar o dat„ promovat pe func˛ie ∫i d‚ndu-i-se un grad nu are experien˛a sau competen˛a militar„ pe care noi presupunem c„ ar avea-o atunci c‚nd prime∫te acel grad. Œns„ mai exist„ ∫i alte argumente pe care nu le-au enumerat d‚n∫ii, demilitarizarea poli˛iei, eviden˛a popula˛iei, pa∫apoartele, pompierii, reducerile de efective militare.

Dar nu despre asta vroiam s„ vorbesc. Vreau s„ v„ fac o remarc„. Am remarcat c„ istoria ne ajut„ s„ Ónv„˛„m din gre∫elile altora, astfel Ónc‚t s„ nu le mai repet„m. Constat cu surprindere faptul c„ doi dintre colegii mei, odat„ afla˛i Ón opozi˛ie, ∫i-au schimbat dintr-o dat„ op˛iunea, dintr-o dat„ opiniile ∫i este un fapt extraordinar de pozitiv, din punctul meu de vedere.

Pentru c„ v„ reamintesc nu numai cazul pe care l-a dat domnul ministru Babiuc, cu domnul St„nculescu, sub guvernarea trecut„ au existat multe alte cazuri Ón care militarii comanda˛i de domnul Babiuc au intrat Ón pu∫c„rie, tocmai datorit„ acestor instan˛e care au executat ordine. Poate este bine s„ ne g‚ndim ∫i la acele cazuri ∫i la cei care au dat acele ordine instan˛elor militare, astfel Ónc‚t s„ nu mai repet„m pe viitor aceste gre∫eli. ™i dac„ accept„m c„ acest lucru s-a petrecut, trebuie s„ g„sim ∫i pe cei care au dat aceste ordine ∫i s„ spunem adev„rul a∫a cum a fost el.

Dac„ vrem s„ mergem p‚n„ la cap„t, Ói rog pe cei doi colegi de-ai mei s„ recunoasc„ adev„rul Ón integralitatea lui.

V„ mul˛umesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003

Da. V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Dorneanu.

Stima˛i colegi,

Justi˛ia militar„ a existat la noi de mult timp ∫i nici m„car nu este o inven˛ie rom‚neasc„. Ea a existat Ón foarte multe ˛„ri, mai exist„ Ónc„ Ón foarte multe sau exist„ Ón multe, s„ nu m„ acuza˛i de exagerare, Óncep‚nd cu ˛ara care poate fi socotit„ model al democra˛iei, Statele Unite ale Americii.

Ar fi dou„ argumente pentru care noi sus˛inem men˛inerea instan˛elor militare. Œn primul r‚nd, Constitu˛ia nu le-a consacrat expres. Asta Ónsemn‚nd c„ problema instan˛elor militare nu este de natur„ constitu˛ional„. Constitu˛ia noastr„ prevede c„ justi˛ia se realizeaz„ prin Curtea Suprem„ de Justi˛ie ∫i prin instan˛ele de judecat„. Care sunt acestea? Sunt de domeniul legii organice.

De ce vrem noi acum s„ introducem un text negativ Ón Constitu˛ie? Pentru ca s„ le desfiin˛„m imediat. Nu ∫tiu care va fi evolu˛ia viitoare a instan˛elor judec„tore∫ti Ón Rom‚nia. Probabil c„ se va Óndrepta spre instan˛e civile, dar deocamdat„ oportunitatea, utilitatea instan˛elor militare este de net„g„duit. Exist„ o specializare a judec„torilor ∫i procurorilor. Exist„ o specificitate a proceselor de acolo. Chiar dac„ ei sunt chema˛i s„ judece un furt, nu judec„ un furt dintr-o autoservire, ci un furt dintr-o institu˛ie militar„, dintr-un depozit, dintr-un spa˛iu militar. Acest lucru presupune cunoa∫terea legisla˛iei specifice militare, care nu totdeauna este ∫i public„ ∫i este firesc s„ fie a∫a, chiar dac„ unii vor spune c„ noile legi cu privire la transparen˛„ trebuie s„ se duc„ p‚n„ Ón cap„t cu transparen˛a.

Exist„ apoi o sensibilitate a cadrelor militare din Rom‚nia. Exist„ o tradi˛ie. Toate acestea militeaz„ pentru p„strarea actualului sistem. Repet, din moment ce ele nu sunt prev„zute acum Ón Constitu˛ie, ci Ón legea organic„, s„ l„s„m legii organice s„ vad„ cum vor evolua lucrurile, a∫a cum am l„sat ∫i problema obligativit„˛ii serviciului militar. Acolo a fost nevoie s„ desfiin˛„m serviciul militar obligatoriu pentru c„ era prev„zut Ón Constitu˛ie. Dar ∫i acolo am l„sat un spa˛iu de tranzi˛ie pentru trecerea fireasc„ la armata profesionist„, de la armata actual„ la armata profesionist„.

Deci cred c„ deocamdat„ este bine ca instan˛ele militare s„ r„m‚n„ a∫a cum sunt.

Domnul Bruda∫ca.

Nu sunt militar, dar am participat Ón cursul anului 2001 la un simpozion interna˛ional la care a fost prezent„ ∫i o deputat„ din Bundestagul German. Œntre problemele care au fost abordate acolo era ∫i statutul militarilor, preciz‚nd, respectiva doamn„ deputat, faptul c„ Ón structurile Germaniei nu numai c„ exist„ aceste instan˛e militare,

dar, mai mult dec‚t at‚t, ei au inventat ∫i un post de adjunct al avocatului poporului care se ocup„ Ón mod special cu problemele ridicate de militari.

Deci, dac„ o ˛ar„ care poate constitui model de democra˛ie, dac„ o ˛ar„ ca Germania sau Statele Unite ale Americii, spre care ne Óndrept„m s„ conlucr„m Ón viitor, men˛in aceste structuri ∫i confer„ militarilor un regim special, nu v„d de ce noi am proceda la desfiin˛area instan˛elor militare.

Dac„ se va ajunge la un moment dat s„ se renun˛e definitiv la armat„, probabil s„ se mearg„ dup„ sistemul î™tefan cel Mare cu chemarea la oaste atunci c‚nd apar primejdiile“, poate c„ atunci s-ar ∫i justifica aceast„ ini˛iativ„ pe care a avut-o colegul nostru, domnul deputat Stoica.

Domnul profesor Mihai Constantinescu.

## **Domnul Mihai Constantinescu** _— consilier_

_la Administra˛ia preziden˛ial„_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn fond, ce vi se cere prin acest amendament? Limitarea competen˛ei Parlamentului. Noi avem Ón textul respectiv dreptul Parlamentului de a Ónfiin˛a instan˛e specializate din care chiar s„ fac„ parte al˛ii dec‚t magistra˛ii.

™i acum, ceea ce se cere prin acest amendament e limitarea competen˛ei Parlamentului. Este oare justificat„ o asemenea dorin˛„, o asemenea solu˛ie? De principiu, nu e justificat ca s„ limitezi competen˛a Parlamentului asupra unor probleme interes‚nd na˛iunea. Mai ales Ón acest domeniu. De ce Ón acest domeniu?

Ce e Armata? ™i de ce avem nevoie de ea? Ce bine ar fi s„ n-avem nevoie! Dar ce e Armata? Armata este expresia militar„ a dreptului inalienabil al oric„rui popor la autoap„rare. Este expresia militar„ ∫i organizat„ a acestui drept. Trebuie s„ existe ∫i o justi˛ie corespunz„toare acestui fenomen fundamental. Armata are o dubl„ legitimitate: una este cea legal„ ∫i cea care rezult„ din ce v-am spus adineauri, care este un temei care ˛ine de na˛iune, de autoconservarea poporului, de dreptul poporului de a se autoap„ra.

Deci, dac„ merge˛i pe aceste dou„ coordonate, cred c„ nu se justific„ Ón nici un fel, nu exist„ nici cea mai mic„ justificare pentru limitarea competen˛ei Parlamentului. Nu se justific„ Ón nici un fel ca dumneavoastr„ s„ nu ave˛i dreptul Ón viitor s„ analiza˛i dac„ mai exist„ sau nu, dac„ se justific„ sau nu justi˛ia militar„.

Mai ales c„ limitarea asta este ∫i de neÓn˛eles. Numai pe vreme de r„zboi ∫i dac„ este stare de asediu? Nu? Dac„ este r„scoal„? Dac„ este vorba de participarea la ac˛iuni pentru men˛inerea p„cii? Nu? Ei, v„ spun! E o dubl„ limitare! Mai Ónt‚i, o limitare de principiu, c„ Parlamentul s„ nu se pronun˛e asupra unei probleme privind na˛iunea ∫i asupra unei probleme fundamentale privind expresia militar„ a dreptului la autoap„rare, ∫i Ón al doilea r‚nd, ∫i mai grav sau, dac„ vre˛i, tot a∫a de grav,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 limitarea acestei posibilit„˛i numai la situa˛ii practic imposibile aproape Ón momentul Ón care vom adera la NATO ∫i la Consiliul Europei. Œn schimb, neancorarea acestei posibilit„˛i Ón realit„˛ile viitoare legate de ac˛iunile interna˛ionale la care va trebui s„ particip„m ∫i legate de calamit„˛ile sociale care s-ar putea Ónt‚mpla, eu zic c„ asta este o problem„ care e mult mai firesc ca Parlamentul s„ aib„ dreptul s-o g‚ndeasc„ atunci c‚nd va trebui s„ se pronun˛e asupra structurii instan˛elor judec„tore∫ti ∫i c„ limitarea de plano acuma, pe argumentele care s-au adus, f„r„ a se evoca temeiuri suficiente, ar fi dup„ p„rerea mea o foarte mare eroare, ˛in‚nd seama c„ n-ar mai fi asta o revizuire Ón sensul pozitiv al termenului, ci dimpotriv„. Dimpotriv„.

Da.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Mul˛umesc. Domnul Stoica. ™i

Cu elegan˛a juridic„ bine cunoscut„, domnul Mihai Constantinescu formuleaz„ un argument de ordin formal ∫i unul de fond. Dac„ argumentul de fond este discutabil, putem discuta mult ∫i bine dac„ este util s„ p„str„m sau nu instan˛ele militare, argumentul formal, Ómi Óng„dui s„-i spun, nu rezist„ deloc. Argumentul formal e urm„torul: cum putem noi ast„zi s„ limit„m competen˛a viitoare a Parlamentului? Putem foarte bine. Asta face Constitu˛ia Ón ansamblul ei. Toat„ Constitu˛ia este o limitare a atribu˛iilor autorit„˛ilor publice. Pentru c„, dac„ ˛inem seama de contractul social, sfera libert„˛ii este redus„ prin atribu˛iile pe care le d„m autorit„˛ilor publice.

Din cauza asta, Ón materia dreptului public, nu func˛ioneaz„ principiul: îCeea ce nu este prev„zut de lege, este permis.“ Dimpotriv„. Œn materia dreptului public, func˛ioneaz„ principiul: îTot ce legea nu prevede, este interzis.“ Autoritatea public„ nu poate s„ fac„ dec‚t ceea ce-i d„ Ón competen˛„ Constitu˛ia, ∫i dac„ noi, ast„zi, limit„m competen˛a viitoare a Parlamentului Ón aceast„ materie, nu facem altceva dec‚t s„ fim Ón ton cu tot ceea ce spune Constitu˛ia. Ea este legea fundamental„ prin care sunt prev„zute ∫i limitate atribu˛iile autorit„˛ilor publice.

C‚t prive∫te Óns„ argumentul de fond, aici, trebuie s„-i recunosc domnului Constantinescu elegan˛a argument„rii.

Da. Domnul Ple∫a.

## **Domnul Eugen-Lucian Ple∫a:**

O interven˛ie scurt„. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Problema e a∫a: se vorbe∫te despre utilitatea unei institu˛ii legat„ numai de o perioad„ anume. Dac„ nu suntem Ón r„zboi, nu e nevoie de instan˛„. E o prostie! Avem spitale militare, avem...

Domnul deputat Victor Babiuc, tocmai dumneavoastr„ care a˛i fost ministru Ón trei locuri, nu ∫tiu unde a˛i fost mai tare.

Mul˛umesc.

Domnul profesor Neagu. ™i

## **Domnul Ion Neagu:**

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Mi-a˛i spus s„ nu iau cuv‚ntul. M-a surprins c„ mi l-a dat Ón final ∫i sunt dator cu c‚teva l„muriri totu∫i pe marginea acestor instan˛e militare.

V„ rog s„ re˛ine˛i c„ instan˛ele militare nu judec„ numai militari. Competen˛a instan˛elor militare este o competen˛„ eterogen„, din punct de vedere material. Ele judec„ at‚t infrac˛iunile s„v‚r∫ite de militari socoti˛i subiec˛i califica˛i sau circumstan˛ia˛i, dar judec„ ∫i infrac˛iuni s„v‚r∫ite de civilii angaja˛i Ón Ministerul de Interne, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, infrac˛iuni s„v‚r∫ite de civili Ón leg„tur„ cu obliga˛iile lor de serviciu.

Deci paleta cauzelor ce vin Ón competen˛a instan˛elor militare nu se reduce la calitatea de militar. O chestiune. A doua chestiune vizeaz„ soarta justi˛iei militare Ón Rom‚nia Ón ultimii 40 de ani sau mai mul˛i chiar.

Vreau s„ re˛ine˛i c„ Ón Rom‚nia a fost chiar un Cod al justi˛iei militare, at‚ta aten˛ie se d„dea acestei justi˛ii. Vreau s„ v„ spun Óns„ c„ reglement„rile dup„ 1969, mai ales, ∫i p‚n„ la zi, au fost fluctuante, interesante ∫i surprinz„toare. ™i vreau s„ v„ spun de ce. Raport‚ndu-ne la nivelul superior al instan˛elor din Rom‚nia, la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, vreau s„ spun c„ problema aceasta Óntotdeauna a fost tratat„ pentru mine de neÓn˛eles. Am avut un complet militar, am avut o sec˛ie militar„. Din 1998, din luna iulie, nu mai avem nimic. Toate competen˛ele sec˛iei militare au fost preluate de sec˛ia penal„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie. Un inconvenient, spun eu, pentru c„ s-a fracturat justi˛ia militar„. Adic„ p‚n„ la nivelul penultim am instan˛e militare, am tribunal militar, tribunal militar teritorial, Curtea militar„ de apel, aveam ∫i sec˛ie militar„ a Cur˛ii Supreme ∫i, deodat„, a disp„rut. Deci merg pe o anumit„ schem„ p‚n„ la un moment dat ∫i, deodat„, dispare Sec˛ia militar„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie.

Venim ast„zi ∫i punem Ón discu˛ie utilitatea sau inutilitatea. Eu mi-a∫ permite s„ intru Óntr-o profunzime a sublinierii din Constitu˛ie: specializate. Dac„ nu formul„m norma negativ„, nu neap„rat po˛i s„ Ónfiin˛ezi instan˛e militare, c„ ele nu sunt specializate. Ele judec„ de toate,

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Stima˛i colegi, dac„ nu mai sunt alte amendamente respinse,

La acest punct sunt mai multe amendamente, dar unul este formulat de Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, ∫i pentru a explica acest amendament, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Óng„dui˛i-mi s„ precizez din capul locului, a∫a cum am mai f„cut-o ∫i Ón alte interven˛ii anterioare de la acest microfon, c„ pentru noi ap„rarea drepturilor minorit„˛ilor este un principiu de la care nu ne Óndep„rt„m niciodat„. Am justificat de ce, Ón tradi˛ie liberal„ Óndelungat„, ap„rarea drepturilor minorit„˛ilor Ónseamn„ Ón primul r‚nd ap„rarea drepturilor individuale ∫i prin asta ap„rarea identit„˛ilor de grup.

™i, din acest punct de vedere, am fost de acord Óntotdeauna cu m„surile constitu˛ionale ∫i legale de protejare a identit„˛ii culturale ∫i lingvistice a minorit„˛ilor. Am fost, de asemenea, de acord Óntotdeauna cu folosirea limbii materne Ón administra˛ia public„. Suntem ∫i ast„zi de acord cu folosirea limbii materne Ón justi˛ie, dar cu o singur„ precizare: e vorba de folosirea oral„ a limbii materne Ón justi˛ie. Exprimare Ón mod oral.

De ce ˛inem la acest amendament? Atunci c‚nd este vorba de administra˛ia public„, de cele mai multe ori, este vorba de acte unilaterale. Justi˛ia, Ón cea mai mare parte a sferei sale de activitate, urmeaz„ o procedur„ contencioas„ ∫i numai ca excep˛ie urmeaz„ o procedur„ gra˛ioas„.

Dac„ pentru procedura gra˛ioas„ se poate concepe folosirea limbii materne de c„tre minorit„˛i ∫i oral ∫i Ón scris, c‚nd e vorba de procedura contencioas„, este practic imposibil s„ se g„seasc„ o solu˛ie ra˛ional„ Ón legea organic„ pentru folosirea Ón scris a limbii materne. ™i iat„ de ce: tocmai pentru c„ este vorba de o procedur„ contencioas„, asta Ónseamn„ c„ sunt p„r˛i cu interese potrivnice, iar judecarea raporturilor dintre p„r˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 necesit„ de multe ori administrarea unor probe, fie c„ e vorba de martori, de exper˛i sau de alte probe.

Or, este greu de imaginat c„ Óntr-un litigiu toate p„r˛ile, to˛i participan˛ii, to˛i martorii Ón proces folosesc aceea∫i limb„ matern„.

Singurul numitor comun este limba oficial„, care este limba rom‚n„, ∫i care c‚nd este vorba de actele procedurale ∫i de actele procesuale, dac„ folosim terminologia din materie penal„, dar c‚nd vorbesc de acte procedurale am Ón vedere sensul general, nu cel specific procedurii penale, c‚nd e vorba de acte de procedur„, atunci singura cale de a unifica procesul este folosirea limbii rom‚ne Ón scris.

Domnul Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este greu s„ vorbe∫ti dup„ un ministru al justi˛iei, care epuizeaz„ toate argumentele Óntr-o manier„ specific„...

Œncerca˛i, totu∫i. Œncerca˛i, poate mai g„si˛i un argument, ceva.

O s„ Óncerc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc pentru faptul c„ sus˛ine˛i opozi˛ia ∫i demonstra˛i un demers constructiv.

Partidul Democrat porne∫te de la premisa c„ acest text trebuie dezgolit de patimi politice ∫i discutat din punct de vedere ∫tiin˛ific, profesional, f„r„ nici un fel de alt„ conota˛ie.

Atunci c‚nd am discutat ∫i am acceptat Ón comisie s„ discut„m acest text, am pornit de la actualul art. 127 din Constitu˛ia Rom‚niei, alin. (2), care sun„ Ón felul urm„tor: îCet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i persoanele care nu Ón˛eleg sau nu vorbesc limba rom‚n„ au dreptul de a lua cuno∫tin˛„ de toate actele ∫i lucr„rile dosarului, de a vorbi Ón instan˛„ ∫i de a pune concluzii prin interpret; Ón procesele penale acest drept este asigurat Ón mod gratuit.“ Acesta este textul pe care Ól revizuim ast„zi.

Care a fost argumentul colegilor no∫tri care au sus˛inut modificarea acestui text. Pe bun„ dreptate d‚n∫ii au spus c„ nu este firesc ca, Ón acela∫i articol constitu˛ional, s„ punem Ómpreun„ — pe de o parte — cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, care sunt cet„˛eni rom‚ni, cu cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, care nu Ón˛eleg sau nu vorbesc limba rom‚n„. Nu este firesc s„-i avem Ón acela∫i text. Lucru care, din punctul meu de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 vedere, sincer, este corect. ™i am acceptat Ón Comisia constitu˛ional„ s„ facem aceast„ demarca˛ie Óntre cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale ∫i str„inii ∫i apatrizii care nu Ón˛eleg sau nu vorbesc limba rom‚n„. Acesta, repet, este un punct pe care l-am acceptat.

De aici, Óns„, ∫i p‚n„ la a crea un regim separat, care poate afecta func˛ionarea justi˛iei, Óns„, este un drum lung. Amendamentul admis de comisie sun„ Ón felul urm„tor: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice“.

Din interpretarea ∫i analiza acestui text, rezult„ un lucru foarte simplu: cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime oral ∫i Ón scris Ón fa˛a instan˛elor de judecat„. De unde rezult„ acest lucru? Termenul îa se exprima“ presupune posibilitatea de a te exprima at‚t oral, c‚t ∫i Ón scris. Un text constitu˛ional trebuie s„ fie ferit de orice ambiguit„˛i. Conven˛ia european„ ne cere ca orice text legal s„ se defineasc„ prin previzibilitate, adic„ s„ Ón˛elegem exact ce dorim s„ facem prin acel text. Unii colegi au spus: îSe Ón˛elege de aici c„ este vorba doar de folosirea oral„ a limbii materne“. Din nefericire, acest lucru nu reiese explicit.

V„ mul˛umesc. Domnul B„doiu.

Trebuie s„ m„ declar Óntru totul de acord cu punctul de vedere exprimat at‚t de domnul deputat Valeriu Stoica, c‚t ∫i de domnul deputat Emil Boc. Au adus o sumedenie de argumente care pledeaz„ Ón favoarea acestei teze. Eu nu am de ad„ugat dec‚t c‚teva cuvinte, ∫i anume: dac„ nu vom fixa ∫i nu vom stabili c„ numai oral pot face acest lucru, Ón aceast„ situa˛ie intr„m Ón contradic˛ie cu alin. (1) la art. 127, alineat care spune c„: îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.“ Asta Ónseamn„ c„ inclusiv ∫i toate celelalte acte. Dac„ nu accepta˛i acest punct de vedere, sus˛inut de ceilal˛i doi colegi, Ón ipoteza aceasta, va trebui s„ fi˛i de acord cu un alt amendament, ∫i anume: îŒn ipoteza Ón care etnicul se exprim„ Ón scris Ón limba matern„, atunci f„r„ doar ∫i poate va trebui ca acel Ónscris s„ fie Ónso˛it de o traducere legalizat„ Ón limba rom‚n„“. Pentru c„, a∫a cum spunea bine domnul Emil Boc, nu se mai poate exercita controlul judiciar Ón faza urm„toare judec„˛ii de la acea dat„.

Drept urmare, v„ rog s„ fi˛i de acord cu amendamentul domnului Stoica, sus˛inut, dup„ cum v-am spus, ∫i de domnul Boc ∫i de subsemnatul.

Domnul C„∫unean.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Punctul 159 din cadrul îAmendamentelor respinse“, vizeaz„ propunerea obligativit„˛ii introducerii institu˛iei interpretului Ón cazul folosirii Ón justi˛ie a limbii materne a minorit„˛ilor na˛ionale, Ón ipoteza prev„zut„ de alin. (2) al art. 127 din proiectul de Lege privind modificarea Constitu˛iei.

Am solicitat, am cerut, de asemenea, prin acest amendament, ca exprimarea Ón limba matern„ s„ fie la cererea p„r˛ii sau persoanei chemate Ón justi˛ie care dore∫te s„ uzeze de acest drept, iar actele redactate Ón limba sa matern„ s„ fie Ónso˛ite de traducerea Ón limba rom‚n„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Amendamentul sun„ Ón felul urm„tor: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime, la cerere, Ón limba matern„, prin interpret, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice.

Toate actele din dosar redactate de p„r˛i Ón limba matern„ vor fi Ónso˛it„ de traducerea autorizat„ Ón limba rom‚n„.“ De ce am men˛ionat acest ultim alineat?

Pentru c„, Ón calitate de fost magistrat la o instan˛„, la Judec„toria T‚rgul Secuiesc, din jude˛ul Covasna, am avut posibilitatea s„ constat c„ foarte multe p„r˛i de etnie maghiar„ veneau ∫i Ómi depuneau la dosar, atunci c‚nd judecam anumite pricini, foarte multe antecontracte redactate Óntre p„r˛i Ón limba matern„. ™i atunci, eu nu puteam s„ dau — de exemplu — o hot„r‚re care s„ ˛in„ loc de act apt de intabulare, Ón cazul acestor antecontracte de v‚nzare-cump„rare, dec‚t dac„ le obligam pe p„r˛ile respective, chiar neav‚nd text de lege, le obligam s„ depun„ o traducere legalizat„ de pe aceste acte, pentru c„ numai Ón deplin„ cuno∫tin˛„ cu cuprinsul actelor respective puteam s„ dau o hot„r‚re dreapt„.

Actualul text constitu˛ional con˛ine dispozi˛ii care confer„ cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul de a lua cuno∫tin˛„ de toate actele ∫i lucr„rile dosarului, de a vorbi Ón instan˛„ ∫i de a pune concluzii, prin interpret, Ón toate cauzele Ón care ace∫ti cet„˛eni apar ca p„r˛i.

Œn opinia mea, aceste drepturi erau suficiente pentru a garanta, din punct de vere constitu˛ional, identitatea acestor persoane.

Domnul Varga Attila.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ am r„mas surprins de pozi˛ia unor distin∫i juri∫ti, de p„rerea pe care au exprimat-o ∫i de teama lor, Ón sensul c„ ar periclita cu ceva acest text al comisiei caracterul oficial al limbii rom‚ne, nemaivorbind c„ acest text este rezultatul unui acord politic convenit Ón cadrul comisiei ∫i Ón cadrul discu˛iilor dintre partidele politice.

Dincolo de aceste lucruri, trebuie s„ v„ spun c„ textul propus de c„tre comisie, care are urm„toarea formulare: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice“, deci acest text consacr„, Ón special, Ón domeniul justi˛iei o regul„ care deja este consacrat„ la nivelul legilor organice, respectiv ordinare, dar Ón special la nivelul legilor organice, at‚t Ón domeniul administra˛iei publice, c‚t ∫i Ón justi˛ie. M„ refer la prevederile Legii nr. 215/2001 cu privire la administra˛ia public„ local„ ∫i, respectiv, la recent modificatul Cod de procedur„ penal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 Textul nu face altceva dec‚t constitu˛ionalizeaz„ o realitate juridic„ legislativ„ care exist„ ∫i la ora actual„. Eu cred c„ dac„, Óntr-adev„r, dorim s„ fim consecven˛i, atunci nu poate s„ ne Ómpiedice s„ constitu˛ionaliz„m aceast„ realitate juridic„.

A∫ dori s„ invoc c‚teva argumente: meritul acestui text, respectiv a Óntregului art. 127, este acela c„ am f„cut o distinc˛ie clar„ Óntre cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale ∫i cet„˛enii str„ini sau apatrizi, care, din anumite motive, se Ónf„˛i∫eaz„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„. Textul actual al Constitu˛iei a asimilat cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale cu cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, ceea ce nu era deloc corect.

Deci primul merit al acestui text propus de Constitu˛ie este aceast„ distinc˛ie Óntre cele dou„ categorii de persoane. Mai mult, este vorba de dou„ situa˛ii juridice total distincte. Pentru c„ Ón primul caz este vorba de cet„˛eni rom‚ni care se bucur„, sper„m noi c„ se bucur„, de drepturile fundamentale prev„zute Ón Constitu˛ie, ∫i textul de la alin. (2), la care m-am referit ∫i despre care discut„m, care trebuie corelat ∫i cu art. 6 din Constitu˛ie, care prevede c„ statul garanteaz„ p„strarea, exprimarea ∫i dezvoltarea, printre altele, ∫i a identit„˛ii lingvistice a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

Mul˛umesc, domnule Varga. Domnul Moi∫.

## **Domnul V„s„lie Moi∫:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ dori s„ fac precizarea de la Ónceput c„ derobez interven˛ia mea de orice conota˛ii de alt ordin dec‚t cele strict juridice.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ aduc aminte c„ suntem la capitolul VI din Constitu˛ie, care reglementeaz„ autoritatea judec„toreasc„, sec˛iunea I, îInstan˛ele judec„tore∫ti“.

C‚nd s-a dezb„tut Constitu˛ia din 1991, at‚t Ón faza de teze, c‚t ∫i de articole finale, s-a ridicat o problem„, aceea a dreptului justi˛iabilului care nu vorbe∫te limba

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 rom‚n„ de a fi asistat, de a fi ajutat de un interpret, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„.

Acesta este terenul pe care trebuie s„ canton„m discu˛ia c‚nd ne referim la art. 127 din Constitu˛ie.

A∫adar, la 1991, Adunarea Constituant„ a ajuns la concluzia c„ atunci c‚nd Ón fa˛a unei instan˛e judec„tore∫ti exist„ un justi˛iabil care nu cunoa∫te limba oficial„, limba statului, el trebuie s„ fie ajutat de un interpret ∫i s-a f„cut precizarea c„ Ón materie penal„ interpretul este gratuit.

Ast„zi, la revizuirea Constitu˛iei, noi am derapat de la inten˛ia ini˛ial„ a Puterii Constituante ∫i analiz„m la art. 127 folosirea unei alte limbi dec‚t limba oficial„, cea prev„zut„ de art. 13 din Constitu˛ie, Ón fa˛a instan˛elor judec„tore∫ti.

Cu privire la acest aspect, doresc s„ fac urm„toarele preciz„ri:

Unu. Articolul 148 ne interzice s„ discut„m subiectul îLimb„ oficial„“. Dac„ prevedem la acest articol 127 folosirea limbii materne Ón justi˛ie, a∫a cum a˛i dori s„-i schimba˛i titlul articolului, deja suntem Ón contradic˛ie cu prevederile art. 148 ∫i suntem Ón contradic˛ie cu alin. (1) de la art. 127, care s-a p„strat.

Alineatul (1) spune: îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“, ceea ce este Ón concordan˛„ cu art. 13 ∫i cu art. 148.

Alineatul (2) propus de c„tre comisie este, dup„ p„rerea noastr„, Ón clar„ contradic˛ie cu art. 13, cu art. 148 ∫i cu materia reglementat„ de art. 127. V-a˛i Óndep„rtat de la reglementarea originar„ a art. 127, îFolosirea interpretului“.

Mul˛umesc. Domnul Babiuc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„rturisesc c„ n-am avut de g‚nd s„ iau cuv‚ntul la acest punct, mai ales c„ cele spuse de domnul Stoica, de domnul Boc ∫i de domnul general mi s-au p„rut conving„toare ∫i nu aveau nevoie de argumente Ón plus.

L-am ascultat, Óns„, pe colegul nostru Varga cu o pledoarie foarte lung„ ∫i care spunea orice, Ón afar„ de ce con˛ine textul Ón discu˛ie.

Domnul Varga ne-a spus lucruri cu care, Ón principiu, suntem de acord, dar nu era nimic sau aproape nimic care s„ aib„ vreo leg„tur„ cu textul Ón discu˛ie.

E interesant, pe de alt„ parte, c„ cei care au luat cuv‚ntul la acest text sunt din zone cu minoritari. Trebuie s„ v„ spun c„ ∫i eu am fost aleg„tor Óntr-o zon„ cu minoritari ∫i ∫tiu foarte bine care sunt problemele care se ridic„ Ón asemenea procese.

Dar nu ne intereseaz„!

## Dar ce v„ intereseaz„?

Textul care se pune Ón discu˛ie ast„zi din partea comisiei este un text deficitar. Colegul nostru C„∫unean a f„cut o analiz„ de text foarte riguroas„. Dac„ compar„m cele dou„ alineate, Ón care Ón primul text nu se vorbe∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 despre interpret, Ón al doilea se vorbe∫te despre interpret, este evident c„ textul prim permite folosirea ∫i oral„ ∫i scris„ a limbii materne.

Nu cred c„ acesta a fost scopul textului, de aceea trebuie s„ facem ce depinde de noi pentru ca ambiguitatea nefavorabil„ actului de justi˛ie s„ dispar„.

™i din acest punct de vedere sunt dou„ c„i la Óndem‚na noastr„, foarte simple: ori s„ se adauge cuv‚ntul îoral“ dup„ limba matern„, ceea ce ar face s„ dispar„ orice fel de ambiguitate, ori s„ se fac„ o referire la interpre˛i, care, de asemenea, pune Ón discu˛ie doar exprimarea oral„.

Suntem datori s„ elimin„m aceast„ ambiguitate care, repet, va crea dificult„˛i viitoare Ón s„v‚r∫irea actului de justi˛ie ∫i nu acesta este interesul nostru.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Tokay Gheorghe.

## **Domnul Tokay Gheorghe:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

La Ónceputul acestor dezbateri, domnul pre∫edinte conduc„tor de ∫edin˛„ a accentuat asupra ˛inutei, c„ este necesar s„ ne Ómbr„c„m cum se cuvine atunci c‚nd, sub cupola Parlamentului, discut„m Constitu˛ia Rom‚niei. ™i a avut perfect„ dreptate. Solemnitatea acestei ∫edin˛e este foarte important„.

Œn unele localuri mai bune nu te las„ dac„ nu ai cravat„, probabil po˛i g„si la garderob„ ∫i Ó˛i pui cravata ∫i e∫ti solemn, cum s-ar zice.

Domnilor, nu exist„ garderob„ a valorilor ∫i garderob„ ideologic„ Ón Parlamentul Rom‚niei! Nu po˛i s„ pui cravata cerut„ Ómprumut de la garderob„ ∫i s„ afirmi c„ e∫ti democratic, c„ e∫ti pentru egalitate, c„ e∫ti pentru drepturile minorit„˛ilor, pentru simplul motiv c„ valorile nu se afi∫eaz„ ca o cravat„, valorile se manifest„ prin fapte, prin fapte ∫i prin felul cum judec„m o cauz„. Aceasta este o chestiune.

A doua chestiune este un principiu de drept care este foarte bine cunoscut eminentului meu coleg, ∫i anume drepturile se invoc„ ∫i se exercit„ cu bun„ credin˛„. Timp de 10 ani de c‚nd avem aceast„ Constitu˛ie, Ón formula Ón care a existat p‚n„ Ón ziua de ast„zi, nu s-a Ónregistrat nici o Óncercare, m„car, de a abuza de un drept, motiv pentru care, Ón procedura penal„, de exemplu, am adoptat formula care este aproape identic„ cu cea din propunerea comisiei, chestiunea folosirii limbii materne.

™i se spune a∫a: îŒn fa˛a organelor judiciare se asigur„ p„r˛ilor ∫i altor persoane chemate la proces folosirea limbii materne, actele procedurale Óntocmindu-se Ón limba rom‚n„“. Nu se spune c„ la Curtea Suprem„…, nu se spune niciunde!

De ce pornim de la ideea c„ un drept trebuie neap„rat s„ fie exercitat cu rea-credin˛„, c‚nd de la Iustinian Óncoace, noi ∫tim, principiul este tocmai invers.

Cu alte cuvinte, eu cred c„ formularea la care a ajuns comisia ∫i propunerea comisiei este o propunere bun„. Ea va pune Rom‚nia iar acolo unde Ó∫i are locul o ˛ar„ care se preg„te∫te, dup„ cum am avut ocazia s„ spun, pentru Europa. Nu cred c„ ar fi o ru∫ine ca cineva s„ spun„: îUite, domnule, asta se cheam„ o reglementare democratic„!“, cum nu ne-a fost ru∫ine pentru c„ avem colegii no∫tri minoritari aici, de∫i nu era Ón toat„ Europa o ˛ar„ Ón care s„ fi existat aceast„ discriminarea pozitiv„ sau ac˛iune afirmativ„.

Mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu.

## **Domnul Damian Bruda∫ca:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am ascultat interven˛iile reprezentan˛ilor uneia dintre minorit„˛i, cea mai b„t„ioas„ Ón sus˛inerea necesit„˛ii men˛inerii formei adoptate de c„tre comisie, prin trecerea de la prevederile anterioare ale Constitu˛iei, Ónc„ Ón vigoare, care la art. 127 vorbe∫te despre dreptul la interpret, iar Ón acest art. 127, Ón formularea comisiei, este vorba de folosirea limbii materne ∫i a interpretului Ón justi˛ie.

Deci este o translare care mie mi se pare c„ este un pic diferit„ de ceea ce s-a avut Ón vedere Ón prima redactare a Constitu˛iei, din 1991.

N-a∫ vrea s„ intru Ón aspecte spinoase ∫i de strict„ specialitate, dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia asupra c‚torva dintre chestiunile ridicate de antevorbitori.

Unul dintre ace∫tia se referea la faptul c„ minorit„˛ile cunosc limba matern„, dar prezen˛a lor Ón fa˛a instan˛elor de judecat„ le creeaz„ o stare de emo˛ie special„, care Ói fac s„ nu mai fie capabili s„ urm„reasc„ expunerea celor prezen˛i Ón proces, respectiv a judec„torului sau procurorului, ∫i de aceea ar fi nevoie de folosirea limbii materne.

Eu a∫ dori s„ atrag aten˛ia c„ cel pu˛in mass-media audio ∫i vizual„ ne semnaleaz„ foarte frecvent cazuri de persoane apar˛in‚nd unor minorit„˛i etnice care pur ∫i simplu refuz„ s„ foloseasc„ limba rom‚n„, folosind-o ∫i Ón chestiuni minore: accidente, Ónt‚mpl„ri, reportaje transmise de televiziuni, indiferent c„ ele sunt private sau de stat, fiind extrem de relevante Ón acest sens.

Exist„ o v„dit„ dorin˛„ de renun˛are la limba rom‚n„, ca fiind o limb„, poate, inferioar„ valorilor lingvistice ale limbii materne Ón cauz„.

Pe de alt„ parte, tot ni se spune aici de faptul c„ vom intra Ón Europa ∫i va trebui s„ fim din ce Ón ce mai europeni, p‚n„ la uitarea demnit„˛ii na˛ionale proprii. S„ nu uit„m c„ aproape de noi este o ˛ar„ care deja este avansat„ Ón acest proces de integrare european„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 euroatlantic„, m„ refer la Ungaria, care manifest„ o total„ indiferen˛„ fa˛„ de reac˛ia european„ privind modul Ón care-∫i trateaz„ minorit„˛ile etnice.

.

Mul˛umesc. Domnul Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Avem Ón Constitu˛ia Rom‚niei dou„ texte foarte tari, referitor la art. 127 sau Ón interpretarea art. 127.

Primul: îLimba oficial„ Ón Rom‚nia este limba rom‚n„.“

™i al doilea: îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.“

Astfel de texte nu pot fi Ónc„lcate de nimeni ∫i nicidecum. Se introduc aici ni∫te temeri, ni∫te spaime care nu-∫i g„sesc locul. Eu nu cred c„ Ón justi˛ia rom‚n„ ne vom Ónt‚lni cu o situa˛ie de îTurn Babel“ sau c„ ad-hoc se vor vorbi 24 de limbi oficiale. Este o temere inutil„.

Nu este dec‚t vorba, Ón textul pe care-l propune Comisia de revizuire a Constitu˛iei, de a da posibilitatea cet„˛enilor de alt„ na˛ionalitate, cet„˛enilor rom‚ni, s„-∫i foloseasc„ limba matern„.

Nu este dec‚t urm„toarea situa˛ie. Eu nu-mi imaginez c„ judec„torul va vorbi limba maghiar„, limba german„ sau nu ∫tiu ce, c„ justi˛iabilii Ó∫i vor depune actele Ón limba lor matern„, ci este vorba, din textul a∫a cum este redactat, de folosirea oral„ a limbii Ón justi˛ie.

Imagina˛i-v„ c„ mai bine se exprim„ Feri Baci c‚nd a primit dou„ palme de la unchiul Fritz, cum ∫i ce a suferit el Ón momentul Ón care a primit acele palme.

Nu este vorba de altceva, de actele dosarului, de procedura judiciar„ Ón c„ile de atac ∫i a∫a mai departe, care se va desf„∫ura efectiv Ón limba rom‚n„.

Nici nu cred, de asemenea, c„ este vorba de o discriminare pozitiv„. Nici nu cred c„ se Óncalc„ drepturile celorlal˛i cet„˛eni. Este vorba de a stabili trei categorii de justi˛iabili sau, dac„ vre˛i, trei categorii de cet„˛eni: cet„˛eni rom‚ni care vorbesc limba rom‚n„, cet„˛eni rom‚ni care vorbesc Ón anumite condi˛ii limba matern„ ∫i cet„˛eni str„ini sau apatrizi care vor vorbi Ón instan˛„ prin interpret.

Dreptul de a folosi limba matern„ este un drept recunoscut Ón Europa. Majoritatea cet„˛enilor altor state Ón Óntrunirile interna˛ionale se exprim„ Ón limba matern„. Nu Ón˛eleg de ce introduce˛i astfel de temeri.

Œn consecin˛„, cred c„ textul propus de Comisia de revizuire este foarte bun, este constitu˛ional ∫i mai ales se Óntemeiaz„ pe cele dou„ texte tari pe care vi le-am amintit la Ónceput.

Mul˛umesc. Domnul Bolca∫.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnilor colegi,

Sus˛in Ón fa˛a Domniilor voastre, Ón primul r‚nd, amendamentul nostru de eliminare a acestei modific„ri din proiect.

S-au adus aici argumente de toate nuan˛ele, dar s-a uitat un singur lucru. A avut dreptate colegul antevorbitor: se introduc trei categorii, dar introducerea unor anume categorii urm„re∫te un scop ∫i o ra˛iune. Care este scopul? Care este ra˛iunea? Numai pentru a face categorii de dragul categoriilor, pentru c„ ele exist„, sau pentru a le crea un regim juridic diferen˛iat?

Œntr-o interpretare sistemic„, evident, avem art. 13 privind limba rom‚n„, care nu poate s„ fie atins, din fericire, ∫i nu va fi atins niciodat„. Dar, Ón raport de acest articol, exist„ posibilitatea cre„rii unei excep˛ii care va trece frumos, dac„ ve˛i adopta acest punct de vedere.

Acest text creeaz„ categoria cet„˛enilor rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„.

Suntem de acord cu aceast„ consemnare, au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„. O serie de ra˛iuni, ∫i Ón primul r‚nd respectul nostru pentru limba lor matern„, pe care-l afirm, dar pretind respectul lor pentru limba oficial„ a ˛„rii noastre, care este limba rom‚n„, Ón care se desf„∫oar„ toate procedurile judiciare.

Hai s„ presupunem c„ acest text se va aplica. Aceasta Ónseamn„, contrapun‚ndu-l celui de-al doilea text care creeaz„ un drept suplimentar, dreptul la interpret pentru cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, c„ Ói privez de un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003 drept, de dreptul la interpret, ceea ce nu se poate. Noi vrem s„ le acord„m dreptul la interpret. Pentru c„ dac„ acest drept nu este stipulat, Ón primul r‚nd, li se poate refuza interpretul ∫i, Ón al doilea r‚nd, interpretul poate s„ fie luat numai, procedural ∫i civil ∫i penal, numai pe cheltuiala lor. Dac„ este o obliga˛ie constitu˛ional„, eu le asigur, le garantez exprimarea Ón limba matern„ pe care, repet, o respect„m.

Mai este o problem„. Alineatul (1) spune ∫i s-a atins aceast„ interpretare: îExprimarea cet„˛enilor minorit„˛ilor Ón limba matern„ se va face Ón condi˛iile legii organice.“

Domnul Duv„z.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Parc„ fantomele din 1990 au Ónceput s„ invadeze undeva, sub cupol„, sala. Œmi aduc aminte de dezbaterile de la Constitu˛ia de atunci ∫i de momentul Ón care s-a decis, cu extrem de mare hot„r‚re, ∫i motiva˛ia ∫i ceea ce se sus˛inea atunci, ca cet„˛enii str„ini s„ nu poat„ de˛ine terenuri Ón proprietate Ón Rom‚nia.

M„ g‚ndesc acum, c‚nd suntem Óntr-un moment de revizuire a Constitu˛iei, c‚te necazuri ne-au adus aceste prevederi, luate atunci sub imperiul unei emo˛ii pe care mul˛i dintre colegii mei care erau Ón acel Parlament ∫i le amintesc, c‚t de mult am r„mas Ón urm„ Ón ceea ce prive∫te constituirea pie˛ei funciare, Ón ceea ce prive∫te privatizarea, Ón ceea ce prive∫te investi˛iile str„ine de capital, datorit„ acestor prevederi, care a trebuit Óncet, Óncet s„ le modific„m ∫i s„ ne dezmeticim, chiar for˛‚nd sau alunec‚nd pe l‚ng„ textul constitu˛ional. ™i v„d acum c„, Ón ceea ce prive∫te problema sus˛inerii Ón justi˛ie a

unor proceduri orale sau nu Ón limba minorit„˛ilor, se nasc acelea∫i temeri.

De altfel, to˛i cei care s-au exprimat de la aceast„ tribun„ au vrut s„ dea sens unei discu˛ii tehnice. Ea nu e deloc tehnic„, stima˛i colegi! Este strict ∫i pur politic„! Numai c„ nu ne place s„ o recunoa∫tem!

De altfel, se vede ∫i cum s-au creat aliniamentele Ón aceste discursuri ∫i, sincer s„ v„ spun, sunt surprins c„ nu mai Ón˛eleg cine a produs textul Ón Comisia Constitu˛ional„ din moment ce sunt at‚˛ia care vor s„-l amendeze. Pare c„, aproape, acest text, Ón Comisia Constitu˛ional„, nu a Óntrunit o majoritate, dac„ at‚˛ia Ól contest„ ast„zi.

Dar a∫ vrea s„ m„ refer la fondul problemei, fondul problemei este dac„ accept„m sau nu Ón zonele Ón care minorit„˛ilor le-am acceptat s„ Ónve˛e Ón limb„ matern„, am acceptat s„ se comporte ∫i s„ se adreseze chiar ∫i Ón administra˛ie Ón limba matern„, consider‚nd c„ le Ónlesnim ∫i nu c„ ne lezeaz„ demnitatea. Pentru c„, dup„ p„rerea mea, demnitatea de majoritar, demnitatea de rom‚n Óntr-un stat rom‚nesc nu este cum reu∫esc eu s„-l Óncalec mai bine pe minoritar sau s„-l ˛in la cutie sau s„-l oblig s„ fac„ ce vreau eu, ci demnitatea este s„ am puterea s„-i recunosc toate drepturile ∫i s„-i dau, cu u∫urin˛„, parteneriatul pe care-l merit„ al„turi de mine, ca cet„˛ean rom‚n, el cet„˛ean rom‚n de alt„ etnie.

## Mul˛umesc, domnule Duv„z.

Œi dau cuv‚ntul domnului Dorneanu. Este ultimul cuv‚nt de azi ∫i Óntrerupem discu˛iile. Dup„ care Óntrerupem ∫edin˛a, ∫i votul va urma m‚ine diminea˛„, pentru cele 3 amendamente care sunt depuse.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/7.VII.2003

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Condi˛ia limbii rom‚ne, ap„rarea ei, iat„ o tem„ unde se pot desf„∫ura ∫i dispute politice ∫i dezbateri pline de talent oratoric, un teren unde putem s„ le aducem aminte celorlal˛i ce s-a Ónt‚mplat Ón istorie, un teren unde ceilal˛i ne pot Óndemna s„ ne uit„m Ón prezent la documentele interna˛ionale. Un teren, adic„, de disput„, care poate alimenta ∫i Ónfl„c„r„ri, cum s-a Ónt‚mplat aici, Ón sal„, dar poate alimenta ∫i extremisme. Nu aici, Ón sal„, pentru c„ nu cred c„ vreunul dintre.parlamentarii reprezent‚nd grupurile alese Ón mod democratic ar putea utiliza o asemenea dezbatere pentru alimentarea terorismelor.

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ acest teren poate fi ∫i un teren al Ón˛elepciunii Ón m„sura Ón care noi uit„m de angoasele trecutului, de prejudec„˛i, uit„m c„ Ón decursul istoriei, uneori, s-a mutilat numele rom‚nilor sau, alt„ dat„, s-a rom‚nizat numele ungurilor, s„ uit„m c‚t am fost noi obliga˛i s„ ne Ónchin„m Ón limba maghiar„ sau c‚t au fost maghiarii obliga˛i s„ fac„ altminteri.

Cred c„ trebuie s„ fim reali∫ti ∫i s„ pornim de la premisa c„ Rom‚nia este patria noastr„ comun„ ∫i c„ Ómpreun„ trebuie s„ g„sim mijloacele de convie˛uire, mijloacele de Ón˛elegere la standarde europene ∫i conform spiritului european, aceasta Ónsemn‚nd c„ nu felul cum o anumit„ ˛ar„ rezolv„ la ea acas„ problema minorit„˛ilor trebuie s„ fie ghid pentru noi, nu trebuie s„ folosim acest principiu dup„ o solu˛ie îdinte pentru dinte“: dac„ voi n-a˛i dat nici o facilitate, n-a˛i recunoscut nici un drept minorit„˛ilor din ˛ara voastr„, nici noi nu v„ recunoa∫tem acelea∫i drepturi minorit„˛ilor noastre.

Eu cred c„ o asemenea manier„ de abordare este luat„, de undeva, din istoria pe care trebuie s„ o abord„m. Noi trebuie s„ g„sim acele solu˛ii pornite din toleran˛a specific„ rom‚nilor, pornit„ din dorin˛a lor de a convie˛ui cu cei care, de-a lungul timpului, s-au a∫ezat al„turi de noi, dar ∫i din dorin˛a rom‚nilor de a demonstra Europei c„ ∫tiu s„-∫i rezolve problemele interne la standardele europene.

Ce v„ este fric„, stima˛i colegi, c„ nesocotim limba rom‚n„, caracterul oficial al limbii rom‚ne? Nimic nu s-a t„g„duit de aici, acel text din Constitu˛ie a r„mas ∫i Ón art. 13 ∫i a r„mas ∫i Ón art. 127 la alin. (1).

Din c‚te ∫tiu eu, stimate prieten vechi, de 20 ∫i ∫tim noi c‚t, c‚nd a˛i vorbit dumneavoastr„, eu m-am uitat cu mu˛enie ∫i cu admira˛ie la argumentele dumneavoastr„. Da˛i-mi ∫i mie voie s„ Óncerc s„ fiu m„car pe jum„tate at‚t de elocvent, c‚t dumneavoastr„.

**Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

V„ rog s„ primi˛i scuzele mele!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci limba oficial„ este p„strat„ ∫i Ón art. 113 ∫i Ón art. 127, Ón alin. (1). Mai mult, legea organic„ care se Óngrije∫te de acest lucru, uita˛i-v„ Ón prima lege organic„, Ón Codul de procedur„ penal„, unde se p„streaz„ prevalen˛a oficial„ a limbii rom‚ne, spun‚ndu-se explicit: îToat„ procedura se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.“

™i atunci, dac„ lucrurile stau a∫a, mai departe plec‚nd, minorit„˛ile na˛ionale, cei care nu cunosc limba rom‚n„, nu au dreptul s„ se exprime, n-au dreptul s„ se exprime Ón limba lor matern„? Noi am spus Ón alt text c„ îJusti˛ia este unic„ ∫i egal„ pentru to˛i“. Cum poate s„ fie justi˛ia egal„ pentru to˛i dac„ unii dintre cet„˛enii, repet, cet„˛enii acestei ˛„ri, sunt obliga˛i s„ se exprime Ón limba rom‚n„, chiar dac„ nu cunosc perfect acest lucru, chiar dac„ limba juridic„ rom‚neasc„, cu o specificitate anume, Ón nici un caz nu poate s„ fie Ón˛eleas„ de ei?

Deci, ori suntem democra˛i ∫i l„s„m ca justi˛ia s„ fie Óntr-adev„r egal„ ∫i unic„ pentru to˛i ori, altfel, l„s„m mai jos not„rile la care suntem supu∫i, cu modul cum respect„m etaloanele europene.

Ce am spus noi, pentru c„ am fost.obliga˛i s„ distingem, stima˛i colegi, Óntre minorit„˛ile na˛ionale ∫i cei care nu ∫tiu limba rom‚n„, Óntre str„ini ∫i apatrizi? Textul actual din Constitu˛ie Ónglobeaz„ Ón acela∫i loc at‚t minorit„˛ile na˛ionale, care sunt cet„˛enii acestei ˛„ri, c‚t ∫i cei care se afl„ Ónt‚mpl„tor Ón aceast„ ˛ar„, str„inii ∫i apatrizii, ∫i Ómpreun„ le d„dea dreptul la un interpret. Œn procesele penale acesta era gratuit, Ón rest se descurcau.

## Stima˛i colegi,

Œn mod obligatoriu, european, civilizat, democratic era nevoie de departajarea celor dou„ categorii de solu˛ii: o solu˛ie pentru minorit„˛ile na˛ionale ∫i alta pentru apatrizi.

Ce am spus pentru minorit„˛ile na˛ionale? C„ au dreptul s„ se exprime Ón limba lor matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„. N-am stricat prin aceasta caracterul oficial, actele se desf„∫oar„ Ón continuare Ón limba rom‚n„: declara˛iile de martor, toate actele de procedur„ penal„.

Merge˛i, cei care nu v„ l„sa˛i stimula˛i de alarme false, duce˛i-v„ Ón instan˛ele superioare, la tribunale, la Curtea Suprem„, ve˛i vedea c„ toate actele care provin din jude˛ele Harghita ∫i Covasna sunt Óncheiate Ón limba rom‚n„. Cu ce am stricat prin faptul c„ am l„sat partea s„ se exprime acolo, Ón fa˛a instan˛ei, Ón limba ei?

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mul˛umesc.

Œncheiem aici ∫edin˛a. La ora 15,00 ne vedem Ón ∫edin˛„ comun„ cu Senatul, Ón aceast„ sal„.

V„ mul˛umesc.

M‚ine diminea˛„, la ora 8,30, continu„m dezbaterea Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 91/7.VII.2003 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 39.552 lei