Constantin Dumitru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Zilele trecute, mi-a atras aten˛ia o informa˛ie conform c„reia universit„˛ile rom‚ne∫ti lipsesc cu des„v‚r∫ire din clasamentul îTop 500“ mondial, ca ∫i din îTop 100“ european.

Realizat de c„tre Institutul pentru Œnv„˛„m‚nt Superior al Universit„˛ii Jiaotong din Shanghai, îTop 500“ are ca principal criteriu de apreciere performan˛a institutelor de Ónv„˛„m‚nt superior. Mai exact, au fost luate Ón considerare num„rul articolelor ap„rute Ón publica˛iile de specialitate ∫i, de asemenea, lucr„rile cercet„torilor ∫tiin˛ifici. Œn elaborarea topului un rol special Ól ocup„ num„rul laurea˛ilor Premiului Nobel Ón fizic„, medicin„ ∫i economie.

Œn clasamentul amintit, Óntre primele 20 de universit„˛i cele mai puternice din lume locurile sunt ocupate de Statele Unite cu 8 din primele 10 pozi˛ii, urmate de Marea Britanie, Japonia, Elve˛ia, Fran˛a, Suedia, Germania, Australia, Danemarca, Israel, Italia, Belgia,

Brazilia. Din Europa de Est singurele ˛„ri prezente Ón îTop 500“ sunt Polonia, Cehia ∫i Ungaria.

V„ m„rturisesc c„ absen˛a Rom‚niei din acest clasament m-a m‚hnit nu din pricina orgoliului sau, cum ar putea crede unii, a vreunui fel de frustrare, ci pentru c„, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, Rom‚nia dispune de un valoros poten˛ial de cadre universitare ∫i de cercet„tori. Nu Ón ultimul r‚nd, calitatea absolven˛ilor Ónv„˛„m‚ntului superior rom‚nesc este probat„ prin performan˛ele pe care mul˛i dintre ace∫tia le au dup„ integrarea lor Ón practic„, unii dintre ei fiind aprecia˛i chiar Ón ˛„rile vest-europene.

Pe de alt„ parte, se pune, pe bun„ dreptate, Óntrebarea: care ar fi solu˛iile pentru a atinge exigen˛ele unor asemenea clasamente interna˛ionale?

Dac„ ar fi s„ lu„m Ón considerare opiniile unor tineri absolven˛i ai universit„˛ilor rom‚ne∫ti, Ón institu˛iile noastre se merge Ónc„ pe acumularea unui volum de informa˛ii adesea inutile, stagiile de practic„ nu ajut„ cu nimic la formarea studentului, ele fiind efectuate doar teoretic. Se ajunge astfel la situa˛ia Ón care tinerii absolven˛i se lovesc de practic„.

Spre deosebire de universit„˛ile occidentale, Ón Rom‚nia studen˛ii nu-∫i pot alege materiile pe care vor s„ le studieze ∫i chiar dac„ exist„ posibilitatea de a alege Óntre mai multe op˛ionale, studentul rom‚n este Ónc„ prins de materii care nu-i sunt de folos dup„ absolvire sau nu-l intereseaz„. Rezultatul este c„, Ón locul unor speciali∫ti pe un domeniu, avem absolven˛i, aproximativ specializa˛i, pe mai multe domenii.

Pe de alt„ parte, nu putem trece cu vederea nici situa˛ia salariilor din Ónv„˛„m‚nt, care, fie c„ ne place sau nu, creeaz„ premisele ∫p„gii pentru note mari ∫i promovarea nemeritat„ a examenelor.

A∫ men˛iona aici opinia comisarului european pentru educa˛ie, Jan Figel, care consider„ c„ cercetarea nu trebuie numai finan˛at„, ci ∫i evaluat„ pe baza indicatorilor de performan˛„ interna˛ional„.