Monitorul Oficial·Partea II·10 noiembrie 2005
other · respins
Ioan Ghi∫e
Discurs
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Am cerut cuv‚ntul pentru a eviden˛ia aici o problem„ de principiu ∫i institu˛ional„.
Dac„, Ón general, accept„m c„ scopul sistemului politic este de a servi prin servicii politice binele public, Ón˛eleg‚nd interesele generale ale cet„˛enilor, atunci este important s„ ne raport„m Ón judecata noastr„ pornind de la dou„ principii fundamentale: un principiu este principiul responsabilit„˛ii individuale ∫i al doilea principiu este principiul reprezentativit„˛ii directe.
Aceste dou„ principii puse la baza sistemului administrativ, Ómpreun„ cu principiul legalit„˛ii, creeaz„ coeren˛„ institu˛ional„ Ón ceea ce prive∫te r„spunderea administrativ„ maxim„ pe care o are ∫eful unui executiv jude˛ean sau local ∫i, respectiv, genereaz„ coeren˛„ Ón actul managerial de conducere al executivului, al aparatului propriu al consiliului local, Ón cadrul unit„˛ii administrativ-teritoriale.
Vin s„ aduc dou„ exemple absolut semnificative, care s„ demonstreze c„ propunerea formulat„ de distinsul nostru coleg, domnul deputat Oltean, din punctul meu de vedere cel pu˛in, nu este bun„.
™i anume: primarul, ca ∫i personaj ales Ón mod uninominal de c„tre cet„˛eni, se poate Ónt‚mpla s„ fie dezavuat de c„tre organiza˛ia local„ sau jude˛ean„ de partid. Primarul sau primarii ajung Ón aceast„ func˛ie, Ón mod preponderent, prin votul cet„˛enilor, ∫i nu prin selec˛ia partidului. Partidele Ó∫i aleg candida˛i de primari acele persoane care au ∫anse pentru c„ sunt dorite de cet„˛eni. Or, principala leg„tur„ care trebuie servit„ este leg„tura dintre cet„˛ean, ca ∫i contribuabil al sistemului politic, ∫i primarul ales. Partidul aici are un rol de intermediar. Partidul este institu˛ia public„ Ón stare s„ identifice persoana care are ∫anse de a fi aleas„ Ón func˛ia de primar.
Am tr„it personal experien˛e prin care colegii de partid, care nu aveau nici fel de r„spundere fa˛„ de cet„˛eni, pentru c„ nu erau nici m„car consilieri locali sau jude˛eni, dar care din interese personale doreau
impunerea unor anume tipuri de politici Ón cadrul administra˛iei publice, f„ceau presiuni asupra primarului sau primarilor ∫i partidul se afla Ón postura de a-l agresa pe primarul pe care tocmai partidul l-a promovat. De ce? Pentru c„ interesele din interiorul partidului erau Ón contradic˛ie cu ceea ce primarul promova ca politici, politici pentru care s-a angajat Ón campania electoral„ atunci c‚nd a fost ales. Or, sunt situa˛ii c‚nd — citim ∫i Ón pres„ ∫i le ∫i cunoa∫tem — exist„ conflicte Óntre organiza˛iile locale sau jude˛ene ∫i primarii ale∫i.
Problema este ce trebuie s„ servim noi prin actul normativ. Œnt‚i de toate interesul partidului sau Ónt‚i de toate interesele cet„˛enilor?
Sigur c„ lucrurile se simplific„ — ∫i aici dau al doilea tip de exemplu — atunci c‚nd primarul, Ón interiorul organiza˛iei de partid locale sau jude˛ene, este recunoscut ∫i este ∫eful acestei organiza˛ii. Lucrurile se simplific„, Ón sensul c„ exist„ sus˛inerea partidului mai mare pentru primar, ∫i primarul, cu ajutorul consilierilor ∫i coali˛iei de guvernare pe care o face Ón consiliul local, Ómpline∫te mai u∫or politicile administrative pentru care s-a angajat Ón campania electoral„.