Stenogramă plen

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Stima˛i colegi,

Relu„m dezbaterile care au fost deschise la ora 8,30, conform programului votat de c„tre membrii Biroului permanent ∫i ai Comitetului ordinii de zi.

V„ mul˛umesc pentru prezen˛a dumneavoastr„.

Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ spun c„ nu putem intra Ón dezbateri datorit„ absen˛ei domnului secretar Victor Ponta. Cu privire la aceast„ situa˛ie, voi sesiza Biroul permanent. V„ cer scuze Ón numele lui ∫i mi-e jen„ c„ un coleg de-al meu din Biroul permanent provoac„

Ónt‚rzierea dezbaterilor. Vom fi nevoi˛i s„ suspend„m p‚n„ Ón momentul Ón care apare domnul secretar Ponta, neav‚nd al˛i secretari de ∫edin˛„ care s„-l Ónlocuiasc„.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ relua˛i locurile.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 120 de deputa˛i. Sunt absen˛i 211 ∫i restul, din care 19 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2005 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 16/1995 privind protec˛ia topografiilor circuitelor integrate;

— Legea privind unele m„suri pentru asigurarea respect„rii drepturilor de proprietate intelectual„ Ón cadrul opera˛iilor de v„muire;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori, pentru comercializarea produselor agricole ∫i silvice;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2002 privind unele m„suri de urm„rire a execut„rii obliga˛iilor asumate prin contractele de privatizare a societ„˛ilor comerciale;

— Legea privind regimul juridic al plantelor, substan˛elor ∫i preparatelor stupefiante ∫i psihotrope;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 — Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Oficiului Registrului Na˛ional al Informa˛iilor Secrete de Stat;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2005 privind organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ii de curierat pentru materialele NATO clasificate;

— Legea privind ratificarea Conven˛iei-cadru pentru controlul tutunului, adoptate la Geneva, Elve˛ia, la 21 mai 2003;

— Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital ∫i a protocolului anex„, semnate la Bucure∫ti, la 30 martie 2005.

Continu„m ordinea de zi astfel cum a r„mas de la ∫edin˛a anterioar„.

La punctul 12, propunere legislativ„ privind Legea Cur˛ii de Conturi. Lege organic„.

S-a Ónscris pe ordinea de zi Ón condi˛iile art. 35 lit. c) ∫i art. 80 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Este deci Ónscris„ pe ordinea de zi f„r„ raportul comisiei.

Rog membrii Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ ia loc.

Sunt la dezbateri Ón comisie, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii ministerului.

Œn aceste condi˛ii, pentru dezbateri generale, dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare. Cine dore∫te s„ se Ónscrie la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, cu privire la acest proiect de lege?

Nu sunt nici ini˛iatorii.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ nu sunt Ónscrieri, conform procedurii prev„zute de art. 104 alin. (4), dau cuv‚ntul ini˛iatorilor.

Ini˛iatorii acestui proiect de lege sunt urm„torii: domnul Nicol„escu Eugen — P.N.L.; domnul Ru∫anu Dan Radu — P.N.L.; domnul Ungureanu Petre — P.N.L.; doamna Iordache Gra˛iela — P.C.; domnul Erdei-Dolóczki István — U.D.M.R.; domnul Merka Adrian Miroslav — Grupul minorit„˛ilor na˛ionale; domnul Ovidenie Costel — independent.

Este prezent vreunul dintre d‚n∫ii? V„ rog, domnul...

## Domnule pre∫edinte,

Apreciez maniera Ón care dumneavoastr„ Óncerca˛i s„ reinstaura˛i ordinea Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i, spre jena mea ∫i a colegilor mei din toate partidele, constat„m c„ suntem foarte pu˛ini.

V„ rog frumos, pentru a nu trata cu superficialitate, a∫ spune, un proiect de lege at‚t de important. Av‚nd Ón vedere c„ nu sunt nici membrii comisiei, nu exist„ nici raportor, nu exist„ nici ini˛iatorii, risc„m ca aceast„ lege s„ respecte regulamentul, dar s„ nu respecte sub nici o form„ spiritul unei dezbateri.

De aceea, v„ solicit s„ face˛i Ónt‚i ∫i Ónt‚i un apel nominal ca s„ vedem pe cei care sunt cu adev„rat Ón sal„, pentru c„ dac„ num„r„m sunt vreo 30 de oameni, nu sunt mai mul˛i. Œnt‚i ∫i Ónt‚i, s„ vedem dac„ colegii no∫tri Ón˛eleg s„ coboare la plen, ∫i dac„ nu, eventual s„ suspenda˛i ∫edin˛a, pentru c„ Ón acest fel nu cred c„ vom produce o lege care s„ ne reprezinte.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Vreau s„ men˛ionez c„ pentru un pre∫edinte de ∫edin˛„ a˛i ridicat probleme importante, ∫i anume dac„ acest proiect de lege poate s„ fie tratat formal. Nu o s„ folosesc expresia dumneavoastr„, îsuperficial“, a˛i dorit s„ spune˛i, probabil, îstrict formal“ sau dac„ se poate g„si o alt„ solu˛ie procedural„.

Da˛i-mi voie, domnul Márton Árpád, s„ termin ∫i cu mult„ pl„cere voi continua.

V„ informez, ∫i acest lucru Ól pute˛i vedea ∫i din ordinea de zi care v-a fost pus„ la dispozi˛ie ∫i din datele care figureaz„ pe proiectul de lege, c„ pe data de s‚mb„t„, 5 noiembrie, se Ómpline∫te termenul de 45 de zile pentru aprobare tacit„.

Œn aceste condi˛ii, avem o singur„ solu˛ie procedural„ pe care voiam s-o urmez ∫i pe care v-o propun ∫i dumneavoastr„, anume ca, fiind vorba de o lege complex„ — cum bine s-a ar„tat aici —, unul din liderii grupurilor parlamentare s„ solicite prelungirea acestui termen la 60 de zile.

A∫tept.

Constat‚nd c„ liderii sunt pe cale de dispari˛ie, precum capra neagr„ Ón mun˛ii Carpa˛i, Ómi asum eu aceast„ sarcin„ de a cere prelungirea la 60 de zile a termenului pentru dezbatere ∫i vot final.

V„ mul˛umesc. Am luat act de aceasta. Domnul Márton Árpád, v„ rog.

Mai exist„ ∫i lideri Ón sal„! Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„ verifica˛i Ón Regulamentul Camerei Deputa˛ilor care este procedura de prelungire a unui termen de 45 de zile la 60 de zile ∫i dac„ asta se poate realiza f„r„ Biroul permanent ∫i f„r„ prezen˛a Comitetului ordinii de zi.

Deci o ∫edin˛„ a Biroului permanent dac„ se poate propune ∫i vota Ón plen aceast„ solicitare.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Da, domnule deputat.

Este adev„rat c„ o asemenea m„sur„, Ón mod riguros ∫i formal, se poate lua numai Ón momentul Ónscrierii pe ordinea de zi de c„tre Biroul permanent ∫i de c„tre Comitetul ordinii de zi. Se prevede aceast„ m„sur„ a Ónscrierii pe ordinea de zi. Alte situa˛ii nu sunt reglementate, deci ne afl„m Ón ceea ce Curtea Constitu˛ional„ a denumit, pentru mai multe fragmente din regulamentul nostru, un vid de reglementare, o lips„ de reglementare.

Œn aceste condi˛ii, consider c„, Ón raport de complexitatea care a rezultat din dezbateri ∫i mai ales de situa˛ia excep˛ional„ Ón care suntem Ón acest moment, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 anume to˛i membrii Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i ini˛iatorii sunt angrena˛i Ón discutarea bugetului,

v„ rog, dac„ ave˛i o problem„ de procedur„, pentru c„ aici sunt probleme de procedur„ multiple.

Domnule pre∫edinte,

Constat ca ∫i dumneavoastr„ c„ este o situa˛ie extrem de jenant„ pentru Camera Deputa˛ilor ∫i c„ o decizie pe care plenul ar putea s„ o ia, indiferent Ón ce form„, de aprobare sau de respingere, ar fi o m„sur„ profund degradant„ pentru imagina Parlamentului.

Propun colegilor no∫tri lideri de grup, care au mai multe prerogative, s„ g„seasc„ o solu˛ie, s„ propun„ un apel nominal sau, Ón cel mai nefericit caz, suspendarea ∫edin˛ei, dar Ón nici un caz s„ nu compromitem imaginea Parlamentului, discut‚nd o lege Ón absen˛a ini˛iatorilor ∫i a comisiei de specialitate.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, mai ales c„ situa˛ia este foarte complex„...

Da, domnule Árpád, imediat!

...Ón sensul c„ am fost aten˛ionat de un coleg deputat s„ nu tratez cu superficialitate aceast„ lege, dar Domnia sa a votat Ómpotriva prelungirii termenului de aprobare

tacit„. Œncepem s„ intr„m Ón ni∫te paradoxuri care aduc aminte de piesa lui Eugen Ionesco, îScaunele“. M„ refer la scaunele goale.

V„ rog, domnule Árpád.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Aparent, Óntr-adev„r, ne afl„m Óntr-o situa˛ie inedit„. Ineditul const„ tocmai Ón acea situa˛ie Ón care to˛i membrii ∫i ai comisiei, ∫i ini˛iatorii se afl„ Óntr-o activitate parlamentar„ decis„ de noi ∫i ∫tim cu to˛ii c„ se afl„ la aceast„ activitate. Ca atare, nu poate fi nici ini˛iatorul prezent, ∫i nici un membru al comisiei.

Pe de alt„ parte, situa˛ia nu este chiar inedit„. S-au mai Ónt‚mplat Ón aceast„ Camer„, s-au mai Ónt‚lnit astfel de situa˛ii c‚nd ini˛iatorul nu a fost prezent, ∫i atunci s-a trecut la urm„torul punct de pe ordinea de zi. O prezen˛„ pe care o avem nu reclam„ la dezbaterea pe articole, conform regulamentului nostru, un apel nominal. S-au dezb„tut legi, cu aceast„ prezen˛„ pe care o avem acum, pe articole, sute, f„r„ nici o problem„.

Deci putem trece la dezbaterea pe articole sau chiar anun˛area c„ majoritatea legilor care urmeaz„ sunt legi de respingere. ™i se anun˛„ propunerea de respingere a uneia sau a alteia dintre legi ∫i, dac„ ini˛iatorul este prezent, Ó∫i va men˛ine punctul de vedere ∫i se trece la votul final.

Deci putem trece la urm„torul punct de pe ordinea de zi. Œn acest interval de timp poate reu∫i˛i s„ lua˛i contactul cu careva dintre ini˛iatori ∫i un membru din biroul comisiei, eventual, s„ vin„ aici pentru cele 10 minute c‚t ia aceast„ lege. Nu este at‚t de complicat s-o dezbatem ∫i s-o vot„m. Dar Ón acest interval de 10—15 minute p‚n„ c‚nd pot s„ vin„ ei putem parcurge alte legi.

Sau, dac„ nu, da˛i o pauz„ de 15 minute, ∫i s„ face˛i aceste demersuri pentru prezen˛a unuia dintre ini˛iatori ∫i a unui membru din biroul comisiei. Eu cred c„ nu este nevoie nici de aceast„ pauz„. Putem trece la urm„torul punct de pe ordinea de zi ∫i revenim la acest punct c‚nd au ap„rut reprezentan˛ii ini˛iatorilor ∫i un membru al comisiei.

V„ mul˛umesc.

Propunerea dumneavoastr„, ca de obicei, este foarte pragmatic„, domnule deputat. Cred c„ ar putea s„ fie o solu˛ie, chiar dac„ formal regulamentul nu-mi Óng„duie acest lucru pentru c„ nu pot schimba ordinea Ón dezbatere. Dar putem accepta situa˛ia excep˛ional„ Ón care ne afl„m.

Œns„ mai este un impediment pe care Ól invoc: propunerea dumneavoastr„, dac„ p„c„tuie∫te prin formalism fa˛„ de regulament, ne propune un formalism. Pentru c„ to˛i deputa˛ii interesa˛i ∫i speciali∫ti Ón aceast„ materie se afl„ la dezbaterile Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, fapt ce nu este numai notoriu, ci poate s„ fie dovedit. Deci Ón mod corect m-a suspicionat primul deputat vorbitor c„ a∫ vrea s„ trec cu superficialitate sau cu formalism aceast„ lege. Suspiciunile de data aceasta se Óndreapt„ asupra dumneavoastr„, cred.

Pentru a g„si o rezolvare acestei situa˛ii, solicit ca liderii grupurilor parlamentare s„ se consulte Óntre ei ∫i s„ g„seasc„ o solu˛ie, timp Ón care vom trece mai departe la dezbaterea celorlalte proiecte de lege, pentru a nu pierde timpul cu pauze strict formale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 Œi rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ reanalizeze dac„ n-ar fi mai demn pentru Camera Deputa˛ilor s„ am‚ne aceste dezbateri la limita celor 60 de zile, nu pentru a impune o propunere, dar nici pentru a impune, prin aprobare tacit„, o lege. Pentru c„, orice am dezbate noi aici, nu vom avea cvorumul necesar votului final la o lege organic„.

Relu„m dezbaterile la acest proiect de lege la ora 10,00 fix. Sunte˛i de acord? Consens.

La punctul 13 avem propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali.

Ini˛iator, de aceea mi-am permis s„-l ∫i strig, ini˛iator domnul Oltean.

Comisia sesizat„ Ón fond, v„ rog.

V„ ascult!

Domnilor deputa˛i, eu am solicitat consultarea, dar v-a∫ ruga s-o facem Óntr-o manier„ Ón care colegul nostru s„ se poat„ exprima.

V„ rog, domnule deputat!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ care face obiectul dezbaterii Ón plenul Camerei Deputa˛ilor revine dup„ o absen˛„ de aproape un an.

Ea face parte dintr-un proiect mai mare al Partidului Democrat, ini˛iat Ónc„ acum 2-3 ani, prin care se Óncerca printr-o modalitate legislativ„ a se stabiliza via˛a politic„ rom‚neasc„ prin interzicerea migra˛iei politice Ón planul autorit„˛ilor publice locale. Toate Óncerc„rile de p‚n„ acum au e∫uat. Au e∫uat pentru c„ vechea putere, cea reprezentat„ de c„tre P.S.D., a respins Óntotdeauna aceste Óncerc„ri repetate ale Partidului Democrat.

Iat„ c„ ast„zi, c‚nd Partidul Democrat se afl„ la guvernare ∫i Ón mod normal n-ar trebui s„ fie interesat de promovarea unei asemenea ini˛iative, ∫tiut fiind c„ dac„ exist„ o migra˛ie politic„, aceasta Óntotdeauna este Ón favoarea partidelor de guvern„m‚nt, Óns„ consecvent unor principii promovate Ón opozi˛ie, nu poate s„ se dezic„ de aceste principii atunci c‚nd se afl„ la putere. De aceea, prin mine ∫i prin al˛i doi colegi de-ai mei, deputatul Zegrean ∫i deputatul Buda, se Óncearc„ promovarea acestui act normativ prin care autorit„˛ile publice locale alese s„ fie sanc˛ionate atunci c‚nd p„r„sesc partidul pe lista c„ruia au ajuns Óntr-o demnitate public„.

™tim cu to˛ii c„ mar˛i s-a f„cut pentru prima dat„ Ón Rom‚nia un pas foarte important Ón aceast„ privin˛„, prin adoptarea unei propuneri legislative ini˛iat„ de deputa˛i liberali ∫i prin care s-a aprobat sanc˛ionarea consilierilor locali ∫i jude˛eni, atunci c‚nd ace∫tia p„r„sesc partidul pe lista c„ruia au reu∫it s„ ob˛in„ o demnitate public„.

Acest pas Óns„ r„m‚ne unul singular ∫i nesemnificativ, Ón ultim„ instan˛„, Ón fenomenul migra˛iei politice, dac„ el nu are continuitate ∫i Ón ceea ce prive∫te primarul, pentru c„ autoritatea public„ local„ cea mai important„ ∫i care determin„ o anumit„ instabilitate politic„ prin migra˛ia de la un partid la altul este de fapt primarul, ∫i nu consilierii locali. Sunt foarte pu˛ine cazurile c‚nd trecerea unui consilier de la un partid la altul a determinat ∫i trecerea primarului. De regul„, procesul este invers: plecarea unui primar de la un partid la altul atrage dup„ sine ∫i plecarea consilierilor locali sau a consilierilor jude˛eni ∫i a unei mare p„r˛i din partidul respectiv.

De aceea, dac„ Óntr-adev„r se dore∫te ca acest fenomen s„ fie redus ca dimensiune, s„ se stopeze, pentru c„ — ca o parantez„ v„ spun — nic„ieri Ón Europa nu s-a Ónt‚lnit ∫i nu se Ónt‚lne∫te un fenomen al migra˛iei politice ca Ón Rom‚nia, atunci se impune luarea unor m„suri de natur„ coercitiv„ Ómpotriva celor care, din motive imputabile acestora, p„r„sesc forma˛iunea politic„ pe listele c„reia au reu∫it s„ ob˛in„ o demnitate public„.

Propunerea pe care eu o fac ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este aceea de a sanc˛iona, pe l‚ng„ alesul local, consilierii locali ∫i jude˛eni, ∫i primarul, atunci c‚nd acesta pleac„ din partidul respectiv din motive exclusiv imputabile acestuia.

™tim cu to˛ii c„ o forma˛iune politic„ face numeroase eforturi financiare, dar ∫i de alt„ natur„, pentru ca un anumit membru al acesteia s„ poat„ s„ ob˛in„ o demnitate public„ at‚t de Ónalt„ cum este cea de primar. ™tim cu to˛ii c„ votul electoratului este calat ∫i pe partidul din care face parte acest primar. De aceea, este exclus s„ credem c„ ob˛inerea unui mandat de primar s-ar datora Ón exclusivitate doar personalit„˛ii puternice a persoanei respective ∫i c„ partidul pe lista c„ruia candideaz„ nu ar avea nici un pic de importan˛„. Mai ales Ón localit„˛ile mari, Ón ora∫e, eu cred c„ deja partidul este cel care primeaz„ ∫i nu Óntotdeauna persoana respectiv„.

De aceea, domnilor colegi, vin ast„zi s„ Óncerc s„ v„ conving pe dumneavoastr„, pentru c„ n-am reu∫it s„ conving Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ adopte ∫i s„ sus˛in„ aceast„ propunere, vin s„ v„ conving pe dumneavoastr„ de necesitatea unui asemenea proiect.

Eu cred c„ P.D.-ul ∫i P.N.L.-ul ar trebui s„ voteze pentru articole severe ∫i cu ni∫te principii promovate, iar P.S.D.-ul s„ voteze ca s„ nu-∫i piard„ primarii. Deci exist„ suficient de multe motive pentru ca acest proiect s„ treac„ ∫i via˛a politic„ rom‚neasc„ s„ se stabilizeze. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea comisiei.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

O s„ Óncerc s„ nu ˛in ∫i eu o pledoarie pentru sau contra acestei propuneri legislative, av‚nd Ón vedere c„ ∫i la o ∫edin˛„ anterioar„ au fost spuse de la aceast„ tribun„ foarte multe lucruri, unele care, din nefericire, a∫ spune c„ nu fac cinste comisiei noastre. S-a afirmat chiar c„ Ón Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic nu se lucreaz„ cu profesionalism ∫i vreau s„ v„ spun cu toat„ responsabilitatea c„ se lucreaz„ cu foarte mult profesionalism.

Nu ar trebui s„ ne sup„r„m atunci c‚nd propunerea unuia dintre noi este respins„, mai ales atunci c‚nd este respins„ cu unanimitate de voturi, pentru c„ atunci Ónseamn„ c„ ceva nu este corect Ón propunerea noastr„. Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ aceea∫i comisie care a votat Ón unanimitate Ómpotriva pierderii mandatului de primar, Ón condi˛iile Ón care acesta p„r„se∫te partidul pe listele c„ruia a candidat, aceea∫i comisie, v„ spuneam, a votat Ón unanimitate pentru ca cei care sunt consilieri s„-∫i piard„ mandatul Ón aceea∫i situa˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 De ce am g‚ndit a∫a? Pentru c„, at‚t timp c‚t consilierii candideaz„ pe o list„ aprobat„ de un for al partidului pe listele c„ruia candideaz„, trebuie s„ recunoa∫tem c„, at‚t teoretic, c‚t ∫i mai ales practic, primarii de regul„ sunt cei care, a∫a cum spunem noi Ón campania electoral„, îtrag lista“, at‚t Ón comune, c‚t ∫i de multe ori Ón ora∫e ∫i municipii. At‚t timp c‚t pentru primari este un vot uninominal, am considerat — repet, aproape to˛i membrii comisiei, cu excep˛ia unuia — c„ nu putem s„-i lu„m acest drept unui om, Ón condi˛iile Ón care el consider„ c„ nu mai trebuie sau nu mai vrea sau nu mai poate face parte din acel partid politic.

F„r„ a mai insista, vreau s„ v„ spun c„ raportul comisiei a fost adoptat cu 11 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative ∫i eu v„ propun, deci, respingerea.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul deputat Ghi∫e, la dezbateri generale. Se Ónscrisese.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Am cerut cuv‚ntul pentru a eviden˛ia aici o problem„ de principiu ∫i institu˛ional„.

Dac„, Ón general, accept„m c„ scopul sistemului politic este de a servi prin servicii politice binele public, Ón˛eleg‚nd interesele generale ale cet„˛enilor, atunci este important s„ ne raport„m Ón judecata noastr„ pornind de la dou„ principii fundamentale: un principiu este principiul responsabilit„˛ii individuale ∫i al doilea principiu este principiul reprezentativit„˛ii directe.

Aceste dou„ principii puse la baza sistemului administrativ, Ómpreun„ cu principiul legalit„˛ii, creeaz„ coeren˛„ institu˛ional„ Ón ceea ce prive∫te r„spunderea administrativ„ maxim„ pe care o are ∫eful unui executiv jude˛ean sau local ∫i, respectiv, genereaz„ coeren˛„ Ón actul managerial de conducere al executivului, al aparatului propriu al consiliului local, Ón cadrul unit„˛ii administrativ-teritoriale.

Vin s„ aduc dou„ exemple absolut semnificative, care s„ demonstreze c„ propunerea formulat„ de distinsul nostru coleg, domnul deputat Oltean, din punctul meu de vedere cel pu˛in, nu este bun„.

™i anume: primarul, ca ∫i personaj ales Ón mod uninominal de c„tre cet„˛eni, se poate Ónt‚mpla s„ fie dezavuat de c„tre organiza˛ia local„ sau jude˛ean„ de partid. Primarul sau primarii ajung Ón aceast„ func˛ie, Ón mod preponderent, prin votul cet„˛enilor, ∫i nu prin selec˛ia partidului. Partidele Ó∫i aleg candida˛i de primari acele persoane care au ∫anse pentru c„ sunt dorite de cet„˛eni. Or, principala leg„tur„ care trebuie servit„ este leg„tura dintre cet„˛ean, ca ∫i contribuabil al sistemului politic, ∫i primarul ales. Partidul aici are un rol de intermediar. Partidul este institu˛ia public„ Ón stare s„ identifice persoana care are ∫anse de a fi aleas„ Ón func˛ia de primar.

Am tr„it personal experien˛e prin care colegii de partid, care nu aveau nici fel de r„spundere fa˛„ de cet„˛eni, pentru c„ nu erau nici m„car consilieri locali sau jude˛eni, dar care din interese personale doreau

impunerea unor anume tipuri de politici Ón cadrul administra˛iei publice, f„ceau presiuni asupra primarului sau primarilor ∫i partidul se afla Ón postura de a-l agresa pe primarul pe care tocmai partidul l-a promovat. De ce? Pentru c„ interesele din interiorul partidului erau Ón contradic˛ie cu ceea ce primarul promova ca politici, politici pentru care s-a angajat Ón campania electoral„ atunci c‚nd a fost ales. Or, sunt situa˛ii c‚nd — citim ∫i Ón pres„ ∫i le ∫i cunoa∫tem — exist„ conflicte Óntre organiza˛iile locale sau jude˛ene ∫i primarii ale∫i.

Problema este ce trebuie s„ servim noi prin actul normativ. Œnt‚i de toate interesul partidului sau Ónt‚i de toate interesele cet„˛enilor?

Sigur c„ lucrurile se simplific„ — ∫i aici dau al doilea tip de exemplu — atunci c‚nd primarul, Ón interiorul organiza˛iei de partid locale sau jude˛ene, este recunoscut ∫i este ∫eful acestei organiza˛ii. Lucrurile se simplific„, Ón sensul c„ exist„ sus˛inerea partidului mai mare pentru primar, ∫i primarul, cu ajutorul consilierilor ∫i coali˛iei de guvernare pe care o face Ón consiliul local, Ómpline∫te mai u∫or politicile administrative pentru care s-a angajat Ón campania electoral„.

Dar problema esen˛ial„ aici este urm„toarea: dorim s„ servim cet„˛enii, Ón sensul c„ omului Ón care au investit vot majoritar Ói d„m responsabilitatea ∫i autoritatea s„ decid„ cum s„ duc„ mai bine la Óndeplinire politicile pentru care s-a angajat? Dac„ da, trebuie s„-i respect„m independen˛a. M„ refer la o rela˛ie sl„bit„ din partea partidului fa˛„ de primar ∫i la r„spunderea lui fa˛„ de cet„˛eni.

Am tr„it personal urm„toarea situa˛ie, Óntr-un mandat Ón ’96—2000: am primit voturi c‚t pentru 28 de consilieri din 31 ∫i, Ón consiliul local, am avut 3 consilieri din 31 al„turi de mine, ai partidului meu. Œn consiliu am avut 14 partide reprezentate. ™i atunci problema este urm„toarea: colegi de partid veneau s„ impun„ anumite politici pe care s„ le fac„ primarul. N-am fost de acord. Am fost Ón conflict cu propriul partid ani de zile. Or, Ón situa˛ia asta, cui trebuie s„ d„m mai mare validare, partidului sau primarului? Œn opinia mea, primarului, pentru c„, atunci c‚nd te aleg 112.000 de cet„˛eni, iar partidul t„u are 1.500 de membri, p„i, este evident c„ trebuie s„ d„m prioritate celor 112.000 de cet„˛eni care au votat o anume politic„.

De aceea, din aceste considerente — sigur, sunt ∫i altele care, m„ rog, nuan˛ate, ar convinge mai mult, nu vreau Óns„ s„ v„ r„pesc prea mult timpul — v„ rog s„ re˛ine˛i c„, Ón opinia mea cel pu˛in, este cazul s„ respect„m primarul ca institu˛ia autorit„˛ii publice locale, Ón sensul c„ e reprezentant Ónt‚i al cet„˛enilor, ∫i apoi al partidului.

Sigur, lucrurile stau diferit pentru consilieri, pentru c„ ei nu pot ajunge consilieri dec‚t pe lista partidului.

™i Ónchei, domnule pre∫edinte — mul˛umesc pentru toleran˛a cu care mi-a˛i dat voie s„ m„ explic at‚t —, sistemul nostru de administra˛ie din Rom‚nia este prost constituit. Noi Ón Rom‚nia trebuie s„ decidem dac„ primarii r„m‚n ∫efi executivi ∫i poart„ Óntreaga r„spundere pentru conducerea executiv„? Dac„ da, trebuie garantat prin sistemul procedurilor de alegere a majorit„˛ii Ón consiliul local. Dac„ primarii Óns„ r„m‚n personaje preponderent reprezentative, de reprezentativitate local„, atunci trebuie ca institu˛ia îcity-manager“ s„ func˛ioneze ∫i pe baz„ de contract de performan˛„ cu autoritatea local„ — un personaj competent administrativ, prin studii de specialitate ∫i experien˛„, s„ poarte r„spunderea Óndeplinirii politicilor locale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 Or, c‚t timp noi nu avem aceast„ problem„ rezolvat„, p‚n„ atunci cred c„ este solu˛ia bun„ ca primarii s„ nu r„m‚n„ condi˛iona˛i de faptul c„ partidul Ói dezavueaz„ ∫i Ón aceast„ situa˛ie pierd mandatul. Prima leg„tur„ trebuie s„ fie cu cet„˛eanul ∫i a doua leg„tur„ cu partidul. Noi suferim Ón sistemul politic din Rom‚nia de faptul c„ prea mult partidele sunt cele care decid asupra ale∫ilor ∫i prea pu˛in cet„˛enii. Cet„˛enii nu aleg ca Ón Belgia sau Germania pe ale∫ii lor de pe lista partidului, ci partidul ∫i-i a∫az„ Ón primele pozi˛ii, doar aceia au ∫anse s„ fie ale∫i. ™i nu sunt pu˛ine situa˛iile c‚nd oamenii care vin ∫i pl„tesc la partide sunt pe liste, de∫i nu sunt activi∫ti loiali partidului, ∫i dup„ alegeri se Ónt‚mpl„ s„ migreze.

Ierta˛i-m„, domnule deputat, dac„ a˛i observat, prin becule˛ele ro∫ii v-am limitat timpul de expunere. V„ rog s„ Óncheia˛i!

## V„ mul˛umesc.

Deci Ónchei prin a v„ ruga s„ medita˛i profund Ónainte de a decide, pentru c„ propunerea formulat„ de domnul deputat personal n-o Ómp„rt„∫esc ∫i pe baza unei experien˛e personale, care mi-a demonstrat c„ nu este bine ca partidul s„-∫i impun„ voin˛a asupra primarilor. Mul˛umesc.

Domnul deputat Ponta.

Eu am reflectat profund c‚t a vorbit domnul Ghi∫e. Œn urma acestei reflec˛ii profunde, nu sunt de acord cu d‚nsul ∫i, Óntr-un mod pe care nu puteam s„-l anticipez vreodat„, am venit s„ sus˛in proiectul domnului Oltean.

M„ rog, c„ile politicii sunt Óntortocheate ∫i neb„nuite, pentru c„ ∫i Ón anii trecu˛i, ani Ón care partidul pe care-l reprezint ∫i din care fac parte se afla la putere, am considerat c„ trebuie s„ existe ni∫te m„suri ferme prin care migra˛ia politic„ s„ nu fie numai descurajat„, dar, Ón acela∫i timp, presiunile s„ fie descurajate. Œn m„sura Ón care ∫tim foarte clar c„ un primar dac„ pleac„ de la un partid Ó∫i pierde mandatul, sunt convins c„ prefec˛ii ∫i subprefec˛ii, fie ai Guvernului nostru, fie ai Guvernului actual, vor Ónceta cu controalele, vor Ónceta cu presiunile, vor Ónceta cu ∫antajele de toate tipurile.

Vin dintr-un jude˛ unde v‚rful pixului decidea unde s„ treac„ primarii ∫i personal... — nu vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D., eu personal ∫tiu c„ nu to˛i colegii mei sunt de acord — eu personal voi vota un asemenea proiect de lege, pentru c„ cred c„ la un moment dat va trebui s„ punem cap„t unui sistem care de 15 ani nu ne-a adus nimic bun, ci numai lucruri rele.

Am o singur„ observa˛ie, ∫i aici poate c„ ini˛iatorul... Nu ∫tiu dac„ mai are solu˛ia retrimiterii la comisie. Cred sincer c„ exprimarea strict juridic„ îsitua˛ia pierderii din vina sa“ nu acoper„, ba, dimpotriv„, va da loc la interpret„ri foarte multe. Vor fi primari care vor explica c„ nu din vina lor au plecat dintr-un partid, ci din vina partidului sau tot felul de lucruri de acest gen. Cred c„ o exprimare mai juridic„ ar fi fost mult mai bun„ ∫i, mai ales, cred c„ ar fi fost necesar„ o trimitere la Legea-cadru privind alegerea primarului, Ón cazul Ón care primarul Ón func˛ie Ó∫i pierde mandatul prin trecerea de la un partid la altul.

Evident c„ nu este o lege perfect„ ∫i nu cred c„ vom g„si un sistem politic perfect. Dar opinia mea, ca deputat ∫i ca persoan„ care fac de mai pu˛in timp politic„, dar care m-am lovit de ceea ce Ónseamn„ ∫i presiunile, ∫i labilitatea unora dintre ale∫ii no∫tri, opinia mea este c„, chiar ∫i a∫a imperfect„, este o solu˛ie mai bun„ dec‚t cea existent„ Ón acest moment.

Repet Ónc„ o dat„, este vorba de votul meu, nu de votul grupului meu, dar ˛ineam, Óntr-un mod, Ónc„ o dat„ spun, paradoxal sau nea∫teptat, s„-mi exprim sus˛inerea pentru proiectul domnului Oltean.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Iliescu s-a Ónscris la cuv‚nt. V„ rog.

Este vorba de dezbateri generale, stima˛i colegi.

## Domnule pre∫edinte,

Prin interven˛ia mea nu doresc s„ m„ solidarizez cu ini˛iatorul acestui proiect doar pentru c„ apar˛inem aceluia∫i grup parlamentar. Cred c„ este momentul — ∫i dac„ Camera Deputa˛ilor a avut Ón aceast„ s„pt„m‚n„ de luat o decizie istoric„ ∫i a luat-o, Ón sensul sanc˛ion„rii consilierilor jude˛eni, locali, care migreaz„ dup„ alegerea pe lista unui partid de la un partid la altul — cred c„ este momentul ast„zi s„ ducem aceast„ decizie politic„ important„ p‚n„ la cap„t.

Am ascultat cu mult„ aten˛ie argumentele prezentate ∫i de pre∫edintele comisiei, ∫i de colegul deputat Ghi∫e, ∫i trebuie s„ spun c„ par˛ial pot s„ fiu de acord, dar totu∫i exemplele date de colegul deputat Ghi∫e de la P.N.L. nu sunt suficiente. ™i vin ∫i-i spun urm„torul lucru: sigur, conteaz„ foarte mult ca un partid s„-∫i aleag„ cu adev„rat oameni credibili cu care s„ c‚∫tige alegerile pentru posturile de primar, totu∫i, un primar care candideaz„ pe lista unui partid are din capul locului multe avantaje.

Œn primul r‚nd, este numit de acel partid, spre deosebire de candidatul independent, care candideaz„ pe cont propriu, f„r„ s„ aib„ nevoie de un num„r de semn„turi. Este o prim„ obliga˛ie pe care el o are fa˛„ de acel partid. Œn al doilea r‚nd, o campanie sus˛inut„ de un partid, chiar pentru un primar foarte bun, Ónseamn„ un element de ajutor. Nu Ón ultimul r‚nd, cred c„ asocierea unei persoane credibile la un partid reprezint„ un element extrem de important.

Pe de alt„ parte, tocmai pentru c„ se vorbea de imixtiuni, Ón Óncercarea de a anihila, s„ zicem, o anumit„ tentativ„, o anumit„ ac˛iune a primarului, de c„tre partidul care l-a numit Ón acea func˛ie, vin ∫i spun c„ pot exista asemenea exemple, dar nu sunt semnificative. A∫ spune c„, judec‚nd statistic, prin prisma a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani, primarii care au plecat de la un partid la altul nu au plecat pentru c„ partidul respectiv i-a presat s„ fac„ ceva. Au plecat din alte considerente, care n-au nici o leg„tur„ cu binele comunit„˛ii: au fost presiuni politice, a fost dorin˛a lui de a se asocia pre∫edintelui de consiliu jude˛ean, a fost accesarea mult mai u∫oar„, mult mai simpl„ a fondurilor pentru localitatea respectiv„ ∫i, bineÓn˛eles, ∫i unele avantaje personale. ™i, dac„ vre˛i, o pozi˛ie mai comod„, de om care apar˛ine puterii. Pentru c„ sunt pu˛ine exemple de oameni care au plecat de la putere c„tre opozi˛ie ∫i foarte multe de la opozi˛ie c„tre putere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 Prin ceea ce spun, doresc — nu este cred un punct de vedere unanim al Grupului parlamentar P.D., dar m-am folosit de interven˛ia mea pe timpul Partidului Democrat — s„ spun c„ voi sus˛ine ini˛iativa colegului deputat Ioan Oltean, pentru c„, repet, cred c„ este o decizie extrem de important„ pentru Parlamentul Rom‚niei, pentru via˛a politic„ rom‚neasc„, care, Ón mod sigur, va fi corect ∫i bine apreciat„ de opinia public„ rom‚neasc„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnul deputat. Domnul deputat Munteanu. Ierta˛i-m„, ordinea mi-o transmit domnii secretari.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„, referindu-ne la ini˛iativa legislativ„, putem discuta despre responsabilitatea individual„, despre cea direct„, cu argumente ∫i contraargumente suficiente.

Eu cred c„ to˛i ale∫ii, c„ sunt primari, c„ sunt consilieri locali sau consilieri jude˛eni, au aceea∫i r„spundere, at‚t pentru electorat, c‚t ∫i pentru forma˛iunea politic„ de la care provin.

Nu cred c„ un candidat de primar vine pe o list„ de forma˛iune politic„ sub presiune. Poate oric‚nd s„ mearg„ pe list„ ca independent. Nimeni nu-l poate for˛a s„ vin„ pe o list„ politic„. Dac„ un primar vine pe o list„ politic„, atunci este Ón aceea∫i situa˛ie, foarte clar, ca ∫i consilierul local ∫i consilierul jude˛ean. De ce unui primar s„-i asigur„m noi protec˛ie?

A∫adar, at‚t timp c‚t noi, mai zilele trecute, am votat pentru stoparea migra˛iei consilierilor locali ∫i jude˛eni, de data aceasta Grupul parlamentar al P.S.D. — spun, at‚t timp c‚t am votat pentru acea stopare de migra˛iune — va vota ∫i pentru stoparea migra˛iei primarilor. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat.

Œnainte de a-i da cuv‚ntul domnului Márton, mai dore∫te cineva. Credeam c„ este o problem„ de procedur„.

Ierta˛i-m„, domnule deputat, un cuv‚nt.

Problema este important„ ∫i mi-am permis s„ derog de la dispozi˛iile art. 95, Ón conformitate cu care la dezbaterile generale nu particip„ dec‚t un reprezentant al grupului parlamentar. Dar v„ rog, Ón aceste condi˛ii, s„ v„ limita˛i timpul de expunere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi deputa˛i,

De la bun Ónceput Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru acest proiect de lege. ™i spun acest lucru plec‚nd de la exemplele pe care le avem de 15 ani de zile, de c‚nd se practic„ o adev„rat„ fug„ din Egipt, de la un partid la altul, a consilierilor locali ∫i a primarilor.

Sigur c„ uneori ei fac acest lucru datorit„ presiunilor exercitate de conducerea consiliilor jude˛ene sau de liderii de partide, uneori Ó∫i urm„resc anumite probleme personale, alteori de fric„ s„ nu realizeze, eventual, angajamentele ∫i promisiunile pe care le-au f„cut

electoratului ∫i ca s„ primeasc„ bani de la consiliul jude˛ean ∫i s„ mearg„ Ón alt„ parte. Or, pentru a stopa aceste ∫antaje, aceste lucruri oribile, a∫ putea spune, din partea consiliilor jude˛ene, a reprezentan˛ilor acestora sau a liderilor de partid, cred c„ acest proiect de lege, pe l‚ng„ faptul c„ duce la o Óns„n„to∫ire a climatului politic ∫i, Óntr-adev„r, la stabilirea unui echilibru Ón politica rom‚neasc„, duce ∫i la eliminarea unor asemenea practici ilegale care se dovedesc a fi de 15 ani de zile.

P„cat c„ aceast„ lege nu a ap„rut mai demult ∫i paradoxul este aici c„ vine chiar din partea unui reprezentant al puterii, care ar putea foarte bine s„ nu elaboreze ∫i s„ nu o sus˛in„, pentru a trece la ∫antajele acestea ∫i a acapara c‚t mai mul˛i primari ∫i consilieri locali. Aceasta este o laud„ pentru domnul Olteanu ∫i pentru P.D., pentru c„ au curajul s„ vin„ ∫i s„ sus˛in„ acest proiect de lege.

Problema care se pune Ón momentul de fa˛„... Noi Óntotdeauna facem lucrurile pe jum„tate. De aceea, ∫i legile pe care le-am aprobat, unele dintre ele, n-au fost aplicate practic cum trebuie ∫i n-au rezolvat tema ∫i problemele ridicate Ón proiectul de lege, pentru c„ nu am mers dec‚t p‚n„ la jum„tate ∫i acolo ne-am oprit, a∫a cum vre˛i s„ face˛i ∫i ast„zi.

De pild„ Comisia pentru administra˛ie public„ local„, unde se dore∫te s„ nu intre Ón aceast„ categorie ∫i primarii. P„i, de ce? Nu trebuie s„ particulariz„m ∫i nu trebuie s„ ˛inem cont de frustr„rile noastre individuale. Trebuie s„ plec„m de la faptul c„ ∫i primarul are acela∫i statut ca ∫i consilierul, partidul care l-a promovat a investit Ón el, l-a creat, i-a f„cut imagine, a muncit ani de zile ca s„-l aduc„ la nivelul de a c‚∫tiga alegerile ∫i, dac„ el simte c„ are at‚ta valoare ∫i este at‚t de minunat ∫i de sublim, nu are dec‚t s„ mearg„ independent ∫i atunci s„ c‚∫tige alegerile. Dar, de regul„, s„ ∫ti˛i c„ primarii au c‚∫tigat din partea partidelor care au fost pe val la vremea respectiv„. Deci el este tributar partidului pentru c„ Ól lanseaz„ ∫i partidul are calitatea aceasta, de Óns„n„to∫ire moral„, dac„ vre˛i, a clasei politice, ∫i, atunci c‚nd primarul gre∫e∫te, s„ aib„ dreptul acesta de a-l sanc˛iona.

De aceea, pentru a elimina disfunc˛ionalit„˛ile acestea ∫i a mai t„ia pofta liderilor de partid de a mai atrage consilierii de la un partid la altul — ∫i aici trebuie s„-i spun domnului Ghi∫e c„ partidul Domniei sale a mai practicat lucrurile acestea ∫i Ón actuala legislatur„, chiar ∫i de la noi din coali˛ie...

Am fost obligat s„ v„ limitez timpul, domnule deputat.

Œnchei, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ Óncheia˛i.

Ca atare, noi, Partidul Conservator, sus˛inem acest proiect de lege ∫i pentru consilierii locali, ∫i pentru primari.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Márton Árpád ∫i pe urm„ domnul deputat MÓnzÓn„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005

## Domnule pre∫edinte,

M„ bucur„ c„ Óntre timp v-a˛i dat seama care ar fi fost observa˛ia mea procedural„ pentru care am ridicat m‚na la un moment dat.

Pe procedur„, Óntr-adev„r, noi ne afl„m la dezbaterile generale ale unui proiect de lege care a venit cu un raport de respingere. Œn mod evident, dup„ ce ∫i reprezentantul Grupului parlamentar Rom‚nia Mare va lua cuv‚ntul, va trebui s„ trecem acest proiect de lege, cu raport de respingere, la voturile finale. Dac„ se respinge respingerea, atunci Óncepe de fapt posibilitatea unei eventuale interpret„ri de posibilitate de dezbatere pe fond, pe articole a legii. Aceasta, din punct de vedere procedural.

Din punct de vedere al fondului legii, Ón Rom‚nia sunt dou„ func˛ii alese uninominal ∫i Ón ambele cazuri persoana este cea care influen˛eaz„ decizia electoratului ∫i niciodat„ partidul care l-a propus. At‚t la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, c‚t ∫i Ón cazul primarilor, de foarte multe ori sunt alese persoane cu un num„r mai mare de voturi dec‚t a luat partidul respectiv. Este posibil, s-a Ónt‚mplat, ca nu numai s„ nu reu∫easc„ s„ trag„ dup„ el, dar s„ ia, s„ aib„ o minoritate — de exemplu primarul Ón consiliul local, s„ nu aib„ o majoritate clar„ parlamentar„ pre∫edintele ales al ˛„rii —, pentru c„ aceste persoane, prin Óns„∫i prezen˛a lor, sunt cele care decid, care influen˛eaz„ electoratul, ∫i nicicum partidele. S-a Ónt‚mplat, cunoa∫tem, ∫i la noi Ón jude˛ exist„ astfel de primari. Unul sigur, care a pornit independent, a ajuns la un partid, a ajuns pe partea opus„, mai tot timpul c‚∫tig‚nd alegerile, pentru c„ are o sus˛inere majoritar„ Ón comuna respectiv„. ™i orice s-ar Ónt‚mpla, astfel de primari... Pute˛i s„-i lua˛i mandatul, vor fi alegeri anticipate, se vor ˛ine acele alegeri, primarul va candida independent ∫i v„ asigur c„ va c‚∫tiga din nou. Va c‚∫tiga din nou ∫i va fi o pierdere de timp ∫i de bani.

Ca atare, fiind vorba de un post ales uninominal, Óntr-o comunitate Ón care Óntr-adev„r este posibil ca persoanele respective s„ fie bine cunoscute ∫i s„ fie alese pentru c„ sunt cunoscute, mi se pare aceast„ propunere nu prea bine venit„.

Este adev„rat c„ am fost ∫i singurul grup parlamentar care n-am votat nici pentru luarea mandatului consilierilor ale∫i Ón consiliile jude˛ene ∫i locale. Poate a˛i observat, unii dintre noi am votat Ómpotriv„, iar al˛ii ne-am ab˛inut la aceast„ decizie. Deci consecven˛a noastr„ r„m‚ne. Nu suntem de acord cu acest proiect de lege. Vom vota, ca atare, Ómpotriva proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat MÓnzÓn„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La tot ceea ce s-a spus aici, lucruri adev„rate, v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva respingerii, pentru c„, din p„cate, trebuie s„ asigur„m o protec˛ie a ale∫ilor locali de presiunile care se fac, mai ales de c„tre cei afla˛i la putere.

Salut ini˛iativa unui reprezentant al puterii ∫i consider c„ este un moment de desp„r˛ire a apelor, Ón care

Óntr-adev„r s„ g„sim acei oameni capabili s„ reprezinte un partid, nu acei trasei∫ti care schimb„ partidele precum unii c„m„∫ile.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Imediat, domnule Ghi∫e, v„ dau dreptul la replic„. Mai este un coleg. Sper c„ nu o s„-mi face˛i observa˛ie c„ Óncalc regulamentul Ón mod repetat.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ prin ceea ce s-a spus de la aceast„ tribun„ d„m dovad„ de o mare inconsecven˛„, pentru c„, la ora actual„, votul asupra primarului este singurul vot care se Óncadreaz„ Ón votul uninominal, vot pe care Ón viitoarele alegeri toate partidele vor s„-l introduc„. ™i acum atac„m acest principiu.

Pentru c„ atunci c‚nd primarul candideaz„ ∫i c‚nd va fi uninominal, l‚ng„ el va fi ∫i sigla partidului, pentru c„ altfel vom desfiin˛a partidele politice ∫i vom candida to˛i de la noi de acas„. Eu nu cred c„ este acest caz ∫i este o fug„ dup„ personalit„˛i, atunci c‚nd se numesc candida˛ii de primari, ∫i nu invers, prin personalit„˛ile la partide. Sunt primari care vor candida de 100 de ori, de 100 de ori vor ie∫i primari ∫i vom vedea ∫i ridicolul ca Ón Rom‚nia, Ón cazul adopt„rii acestui proiect de lege, s„ avem Ón fiecare lun„ c‚te 10, 20, 30 de alegeri Ón fiecare jude˛, pentru c„ ∫tim c„ Ón momentul Ón care el Ó∫i pierde aceast„ calitate, pentru c„ a candidat uninominal, se vor organiza alegeri din nou.

Cred c„ va trebui s„ fim consecven˛i ∫i, dac„ vrem s„ introducem votul uninominal, s„-l accept„m pe acesta ∫i voin˛a primarului ∫i a alesului, pentru c„ este singurul care la ora actual„ reprezint„ ceea ce to˛i vrem s„ introducem.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ghi∫e are exact un minut, conform regulamentului, pentru un drept la replic„ Ón probleme personale, deci nu legate de dezbaterea proiectului.

Mul˛umesc. 3 propozi˛ii doresc s„ spun.

Prima. Sibiul este un exemplu elocvent pentru faptul c„ primarul dorit de cet„˛eni trebuie ∫i merit„ s„ aib„ reprezentativitate.

A doua propozi˛ie. Noi trebuie s„ facem prin actul normativ ca cet„˛enii s„-∫i exprime Ón mod prioritar voin˛a asupra ale∫ilor, ∫i nu partidele.

™i a treia propozi˛ie. Exist„ principii care fundamenteaz„ crearea unui sistem politic ∫i, Ón opinia mea, proiectul de lege propus nu respect„ principiile pe care anterior le-am men˛ionat. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat, pentru respectarea timpului, dar nu a fost un drept la replic„, ci o problem„ de substan˛„.

Doamna deputat Gabriela Cre˛u.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005

## Stima˛i colegi, Voi fi extrem de succint„.

Deci, Ón principiu ∫i _de facto_ , suntem de acord cu stoparea migra˛iei politice, ∫i aceasta nu din motivul invocat aici de domnul Oltean, ∫i anume c„ am fi Ón opozi˛ie ∫i c„ Ón fiecare zi sunt presiuni asupra primarilor no∫tri.

Œn al doilea r‚nd Óns„, am auzit aici o mul˛ime de argumente factuale care nu ∫tiu dac„ au ce c„uta Ón aceast„ discu˛ie. ™i anume c„ exist„ situa˛ii Ón care primarii trag lista. Foarte corect! Exist„ Óns„ ∫i situa˛ii la extrema cealalt„. Eu stau Ón sectorul 4 ∫i nu o s„ m„ conving„ nimeni c„ domnul Inim„roiu a tras lista Alian˛ei Ón alegerile anterioare. Exist„ situa˛ii Ón care rela˛iile dintre primari ∫i partide sunt bune, Ón altele sunt proaste. Œn unele localit„˛i consilierii Ó∫i fac treaba, iar Ón altele consiliile s-au transformat Ón ma∫ini de votare a hot„r‚rilor pe care le iau primarii.

OK! Toate acestea sunt argumente factuale ∫i de luat Ón considerare. Eu Óns„ v„ pun Ón fa˛„ o problem„ care este constitu˛ional„, pentru c„, Ón al treilea r‚nd, totu∫i, trebuie s„ ne punem ∫i problema dac„, de principiu m„car, suntem de acord ∫i cu respectarea Constitu˛iei. Ce tip de mandat este cel pe care Ól au ale∫ii? Mandat imperativ? Mandat reprezentativ? ™i atunci putem s„ g„sim o solu˛ie, dar nu ∫tiu dac„ aceast„ solu˛ie este cea dat„ de legea propus„, aceasta este problema!

V„ mul˛umesc, doamna deputat. V„ rog, doamna deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vin cu rug„mintea fa˛„ de colegii mei. De fapt, cred c„ ei sunt de acord cu sus˛inerea acestei propuneri legislative ∫i vreau s„ spun c„ venim chiar Ón sprijinul primarilor. Deci nu venim Ón detrimentul lor cu aceast„ sus˛inere. Tocmai Ói ajut„m s„ nu li se mai fac„ ni∫te promisiuni mincinoase, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ schimbe forma˛iunea politic„, ∫i dup„ aceea regret„ faptul c„ au f„cut un pas, dar regretul este tardiv.

Deci eu cred c„ venim Ón sprijinul lor, pentru c„ nu cred c„ o forma˛iune politic„ va demite un primar care este consecvent principiilor sale, care opteaz„ pentru interesele comunit„˛ii din care face parte ∫i care de fapt Ó∫i duce munca lui la bun sf‚r∫it. Nu cred c„ o forma˛iune politic„ va face un astfel de gest, mai ales c„ articolul de lege spune c„: î...Ó∫i pierde mandatul Ón situa˛ia pierderii, din vina sa, a calit„˛ii de membru al partidului“.

Poate c„ aici ar trebui s„ venim cu un amendament Ón care s„ facem o men˛iune: ce Ónseamn„ îdin vina sa“, ca s„ nu credem c„ el va fi dat afar„ din partid pentru faptul c„ nu a dus undeva interesele partidului.

Eu nu cred c„ sunt exemple de primari buni care au fost da˛i afar„ dintr-o forma˛iune politic„. Dimpotriv„, cred c„ fiecare forma˛iune politic„ are tot interesul s„ sus˛in„ ∫i s„ promoveze primarii care sunt buni.

Deci, repet, vom vota pentru sus˛inerea propunerii legislative. ™i men˛ionez Ónc„ o dat„: consider c„ venim Ón sprijinul primarilor buni, ∫i nu Ón detrimentul lor. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat. Din partea comisiei, ca s„ Óncheiem dezbaterile generale.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am vrut s„ fac c‚teva preciz„ri, pentru c„, Ón primul r‚nd, eu consider c„ s-a trecut la dezbaterea pe articole.

Sunt dou„ articole ale acestei propuneri. Noi am discutat de fapt foarte Ón am„nunt art. 1, care este, de fapt, aici art. 2. Vreau s„ mai fac precizarea: comisia a f„cut deja un raport suplimentar, nu ∫tiu dac„ se mai poate trimite o dat„ la comisie aceast„ lege. Dar cel mai important lucru este c„ aceast„ sintagm„, dup„ p„rerea mea — îpierderea din vina sa a calit„˛ii de membru“ —, este cel pu˛in nepotrivit„, ar da na∫tere la numeroase discu˛ii ∫i vreau s„ v„ g‚ndi˛i to˛i, cei care sunte˛i aici de fa˛„, cum ∫i cine stabile∫te dac„ un primar ∫i-a pierdut calitatea de membru al partidului din vina sa, din vina partidului, din vina comunit„˛ii sau dintr-o alt„ vin„.

A∫a Ónc‚t, cel pu˛in Ón aceast„ form„, nu cred c„ poate aceast„ lege s„ treac„ de institu˛ia care se nume∫te Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Am Óncheiat faza dezbaterilor generale. Eu spun c„ au fost deosebit de interesante ∫i mul˛umesc tuturor celor care au luat cuv‚ntul pentru a elucida o problem„ foarte important„ ∫i, dac„ vre˛i, ∫i foarte actual„.

Din p„cate, termenul de aprobare tacit„ se Ómpline∫te pe data de 12 noiembrie, s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ ar fi meritat, eventual, o retrimitere la comisie, pentru eventuale reformul„ri Ón lumina celor discutate. Dar nu mai putem face acest lucru. De abia acum sim˛im, Ón practica noastr„, c‚t de d„un„toare este aceast„ modificare constitu˛ional„ privind aprobarea tacit„, care permite ∫i jocuri procedurale, dar ne ∫i v„duve∫te de formularea unor proiecte de lege corespunz„toare.

Av‚nd Ón vedere c„ nu avem cvorumul necesar pentru a da un vot final la o lege organic„, am‚n votul final pentru luni, c‚nd se va fixa ∫edin˛„ de vot final special„ pentru acest proiect de lege. Rog stafful tehnic s„ noteze ∫i s„ ia act de acest lucru.

Revin la propunerea legislativ„ privind Legea Cur˛ii de Conturi.

Dac„ din discu˛iile liderilor grupurilor parlamentare s-a conturat vreo alt„ opinie, vreo alt„ solu˛ie? V„ rog, domnule deputat. Sunte˛i ini˛iator...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ini˛iatori ∫i consider c„ am putea trece la discutarea pe articole a legii, de∫i ea nu are rapoartele nici ale Comisiei juridice, nici ale comisiei de fond. Cred c„ putem intra Ón dezbateri. Mul˛umesc.

Domnilor colegi, Situa˛ia se prezint„ Ón felul urm„tor.

Toat„ lumea este de acord c„ este o lege foarte important„, dar, prin votul dumneavoastr„, a fost respins„ propunerea de prelungire a termenului aprob„rii tacite la 60 de zile ca fiind o lege complex„. Ea este Ónscris„ pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 ordinea de zi f„r„ raport ∫i termenul de adoptare tacit„ se Ómpline∫te pe data de s‚mb„t„, 5 noiembrie.

La aceast„ or„, Ón Camera Deputa˛ilor este o situa˛ie special„, datorit„ prezen˛ei majorit„˛ii speciali∫tilor Ón domeniu, inclusiv a tuturor membrilor Comisiei de buget, finan˛e — care ∫i Ón lipsa raportului trebuie s„ se pronun˛e —, care particip„ la dezbaterea bugetului de stat.

Œn aceste condi˛ii, ar trebui s„ supun, a∫a cum a solicitat ini˛iatorul, Ón dezbatere fiecare articol Ón parte ∫i ne-am afla Ón prezen˛a unei dezbateri pur formale, care nu aduce profit nim„nui ∫i Ón primul r‚nd nu aduce profit prestigiului Camerei Deputa˛ilor. Chiar dac„ am face aceste dezbateri, finalitatea adopt„rii tacite este evident„. ™i, Ón condi˛iile Ón care nu facem aceste dezbateri, tot la finalitatea adopt„rii tacite se va ajunge.

Œn aceste condi˛ii, am‚n dezbaterea proiectului de lege pentru ∫edin˛a de luni. Nu vreau s„-mi asum r„spunderea unor dezbateri formale numai de dragul de a contabiliza c„ am dezb„tut un proiect de lege Ón Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc. Continu„m. Procedur„, domnule deputat?

Am o Óntrebare pe care sunt convins c„ o au mai mul˛i colegi deputa˛i, tocmai pentru c„ este colegul ini˛iator, ∫i Ói mul˛umesc pentru c„ a l„sat, Ón˛eleg, dezbaterea de la Comisia de buget.

Totu∫i a∫ vrea s„ pun o Óntrebare — dac„ se poate r„spunde ast„zi, dac„ nu, m„car luni. De ce, totu∫i, cele dou„ comisii nu au Óntocmit raportul, av‚nd Ón vedere faptul c„ mul˛i dintre ini˛iatori chiar f„ceau parte din Comisia de buget, finan˛e?

V„ mul˛umesc pentru aceast„ Óntrebare, domnule deputat, pentru c„ exist„ o responsabilitate pentru fiecare adoptare tacit„ ∫i sigur c„ trebuie s„ c‚nt„rim aceste responsabilit„˛i.

V„ mul˛umesc. Trecem mai departe. Procedur„? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu am fost unul dintre cei care nu am fost de acord cu aceast„ prevedere a Constitu˛iei ∫i am Óncercat s„ blochez aprobarea acestei prevederi. Mai mult, Ón Camera Deputa˛ilor s-au adoptat alte termene, la propunerea mea, de 60 de zile, respectiv 90 de zile. La Senat a intervenit o modificare, care pe urm„ a primit votul ambelor Camere.

Acei colegi care au Óncercat s„ m„ conving„ despre aceast„ necesitate a existen˛ei aprob„rii tacite au avut urm„toarea argumenta˛ie: dac„ Ón acest interval de timp prima Camer„ nu are observa˛ii, nu are probleme cu legea respectiv„, atunci nu d„ un vot. Deci inexisten˛a unui vot Ón termen util Ónseamn„ c„ prima Camer„ este mul˛umit„ cu forma cu care a venit legea respectiv„ ∫i nu are probleme cu acea lege. ™i de aceea se consider„ aprobare tacit„.

Se pare c„ aceste comisii nu au avut probleme cu aceast„ lege, de aceea nu au luat-o repede la dezbatere, la puricat, la amendat ∫i depus raportul. Ca

atare, Ónseamn„ c„ totu∫i trebuie s„ existe un acord, mai ales c„ to˛i membrii sunt din acea comisie, care ar fi trebuit s„ dea acest aviz pentru acest raport. Chiar ∫i de aceea exist„ — chiar ∫i Ón regulamentul nostru — acea prevedere c„ dac„ nu exist„ un raport poate fi pus„ pe ordinea de zi o lege, c„ Ónseamn„ c„ nu are probleme din partea comisiei ∫i n-au Óntocmit nici m„car un raport favorabil, Ón forma Ónaintat„. Œn aceast„ situa˛ie ne afl„m.

Cred c„, probabil, acea comisie, speciali∫tii, n-au avut probleme cu aceast„ lege, altfel ar fi venit aici s„ sus˛in„ contrariul ∫i mi se pare justificat s„ treac„ cu aprobare tacit„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ mai dore∫te s„ intervin„ cineva? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ fi vrut... Regret c„ nu pot s„ dau r„spunsul la Óntrebarea de ce nu a fost aprobat„ Ón comisie. Regret lucrul acesta ∫i nu pot s„ r„spund la el. Nu, deci la Comisia juridic„ a venit pentru discu˛ie, Óns„ s-a am‚nat, aceasta este problema. La buget nu ∫tiu de ce s-a Ónt‚mplat lucrul acesta.

Cert este c„ ∫i eu, Ón calitate de ini˛iator al„turi de ceilal˛i, a∫ fi vrut s„ avem o discu˛ie serioas„ Ón comisii, cu at‚t mai mult cu c‚t sunt observa˛ii ∫i de la Consiliul Legislativ, ∫i de la Guvern, dar toate privesc lucruri de armonizare legislativ„, de tehnic„ legislativ„, lucruri care trebuiau rezolvate. Sigur c„ mi-a∫ fi dorit, ca ini˛iator, o na∫tere normal„ ∫i la termen. Ea va fi, p‚n„ la urm„, o na∫tere prin cezarian„. Dar legea, Ón esen˛a ei, este, zic eu, bun„. Sper„m ca la Senat s„ fie rezolvate problemele de care vorbeam.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Nu fac altceva dec‚t s„ consemnez ∫i eu importan˛a acestui proiect de lege ∫i s„ regret maniera Ón care a fost tratat.

Punctul 14 pe ordinea de zi. Propunerea legislativ„ pentru Óncheierea unui Memorandum Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind Ónfr„˛irea unit„˛ilor administrativ-teritoriale din cele dou„ state.

Comisia de administra˛ie, raportul dumneavoastr„?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de administra˛ie a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru Óncheierea unui Memorandum Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind Ónfr„˛irea unit„˛ilor administrativ-teritoriale din cele dou„ state.

Propunerea legislativ„ are ca obiect adoptarea unei legi prin care s„ se stabileasc„ obliga˛ia pentru Guvernul Rom‚niei de a Óncheia cu Guvernul Republicii Moldova un Memorandum privind Ónfr„˛irea unit„˛ilor administrativ-teritoriale din cele dou„ state.

Œmi cer scuze, nu ∫tiu dac„ este ini˛iatorul aici, pentru c„ am fi curio∫i cu to˛ii s„ vedem ce a stat la baza acestei propuneri.

Cert este c„ comisia noastr„ propune respingerea propunerii legislative, motivat de faptul c„, potrivit Legii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 nr. 590/2003 privind tratatele, pentru aprobarea ini˛ierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, precum ∫i a semn„rii acestuia, se aplic„ o anumit„ procedur„, potrivit c„reia institu˛ia ini˛iatoare, care are aceast„ atribu˛ie expres prev„zut„, elaboreaz„ un memorandum ce va fi avizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum ∫i de celelalte ministere Ón competen˛a c„rora se afl„ domeniul reglementat, document care se Ónainteaz„ spre aprobare Guvernului Rom‚niei. A∫a zice legea Ón momentul de fa˛„.

Men˛ion„m c„ sistemul existent Ón legisla˛ia rom‚neasc„ din acest domeniu se reg„se∫te Ón toate statele. Procedura de Óncheiere a tratatelor, precum ∫i modalit„˛ile de care trebuie s„ ˛inem seama sunt reglementate at‚t la nivel constitu˛ional, c‚t ∫i printr-o lege organic„ ∫i, ca atare, ea nu poate fi ocolit„ prin adoptarea unei legi care ar pune Ón discu˛ie reglementarea existent„.

Prin urmare, propunerea legislativ„ nu este Ón concordan˛„ cu prevederile constitu˛ionale ∫i legea men˛ionat„.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu 18 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„ ∫i raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La dezbateri generale? V„ rog, doamna deputat.

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ spun c„ Ón cealalt„ legislatur„ a existat o comisie pe nume îBucure∫ti—Chi∫in„u“. Aceast„ comisie nu a avut nici o activitate, nu a Óntreprins absolut nimic pentru apropierea acestor dou„ parlamente, a Parlamentului de la Bucure∫ti cu cel de la Chi∫in„u.

Eu consider c„ ar trebui s„ ne g‚ndim bine Ónainte de a respinge aceast„ propunere legislativ„ ∫i, Ón mod succint, am s„ v„ ofer c‚teva argumente.

Indiferent din partea c„rui partid vine o asemenea propunere, aici e vorba de interesul na˛ional ∫i, dac„ la nivel de parlamente nu s-a reu∫it o apropiere, dat fiind faptul c„ Parlamentul de la Bucure∫ti a dorit aceast„ apropiere... Œns„ s„ nu uit„m c„ majoritatea parlamentarilor din Parlamentul chi∫in„uian sunt de orientare prorus„, adic„ mai mult rus„ dec‚t comunist„. Acum fire∫te c„ domnul Voronin se mai reorienteaz„, dat fiind c„ Rom‚nia are posibilit„˛i de a intra Ón Uniunea European„, ∫i fire∫te c„ el, nefiind chiar dus cu pluta, nefiind chiar prost cu totul, Ó∫i d„ seama c„ ar beneficia ∫i Republica Moldova de anumite facilit„˛i Ón ce prive∫te situa˛ia economic„.

Un alt argument ar fi c‚nd s-a votat Ón 1918 realipirea Basarabiei la ˛ara mam„ de c„tre Sfatul fi„rii. S„ nu uit„m c„ Ón acel Sfat al fi„rii nu erau numai intelectuali, erau categorii sociale diverse, erau ∫i muncitori ∫i ˛„rani.

Uita˛i! Acum, la Chi∫in„u de exemplu, se face o mare mi∫care, cred c„ e al treilea val al mi∫c„rii de eliberare na˛ional„, ∫i se nume∫te Forul Democrat. Nu mai e Frontul Popular, e Forul Democrat, care adun„ Ón sine sute de mii de oameni ce fac acest front na˛ional pentru reunificare. E o mare eroare din partea Parlamentului rom‚n s„ nu voteze aceast„ propunere legislativ„, pentru

c„ ar fi un semnal nedorit pentru Forul Democrat din Basarabia, una la m‚n„, ∫i, a doua, s-ar putea Ónt‚mpla ca anume vot‚nd aceast„ propunere s„ o Óncepem cu talpa ˛„rii; dac„ la v‚rf nu s-a putut face o apropiere, s„ se fac„ de la talpa ˛„rii, de la aceast„ Ónfr„˛ire a unor raioane din Basarabia cu unele jude˛e din Rom‚nia.

V„ rog, stima˛i colegi, lua˛i aminte ce v-am spus, c„ ar fi bine pentru ideea na˛ional„ la care vis„m to˛i: reunificarea ˛„rii.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

V„ rog, Ón ordinea pe care o stabili˛i, sunte˛i ∫i colegi de banc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Strung„ Emil m„ numesc, sunt deputat de Gala˛i ∫i, Ón aceast„ calitate, ca jude˛ vecin al Republicii Moldova, Ón˛eleg demersurile ∫i pasiunea care se pune Ón formularea acestei legi.

Din p„cate, Óns„, cred c„ ea r„m‚ne la capitolul bune inten˛ii ∫i cred c„ dumneavoastr„ v„ aminti˛i de proverbul c„ ∫i drumul spre iad poate fi pavat cu bune inten˛ii.

Motivele legale pentru care noi nu putem sus˛ine acest proiect au fost expuse aici de c„tre pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„ local„ ∫i, din acest punct de vedere, trebuie s„ recunoa∫tem c„ proiectul de lege excede cadrul legal.

Mai mult dec‚t at‚t, din ceea ce rezult„ chiar din titlul acestei legi, noi Óncerc„m s„ impunem o reglementare unei ˛„ri vecine. Chiar dac„ aceast„ ˛ar„ din punct de vedere istoric este str‚ns legat„ de Rom‚nia, ea Ón momentul de fa˛„ constituie un stat independent, iar Parlamentul nostru nu poate impune nici un fel de reglement„ri acestei forma˛iuni statale.

Din acest punct de vedere, se pot stabili alte modalit„˛i de colaborare, la nivelul administra˛iilor publice locale din cele dou„ state, dar nu Ón aceast„ form„ Ón care prevede proiectul de lege pe care Ól dezbatem acum. A∫a c„, din p„cate, nu r„m‚ne dec‚t o singur„ posibilitate, aceea de a-l respinge prin vot.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog s„ pofti˛i.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt membru al Grupului interparlamentar Bucure∫ti—Chi∫in„u ∫i, de∫i avem 10 luni de c‚nd suntem la guvernare, acest grup nu are nici un fel de activitate. Am luat leg„tura cu doamna deputat Leonida Lari, am discutat cu domnul pre∫edinte Adrian N„stase ∫i Óncerc s„ reactiv„m acest grup interparlamentar.

Problema dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova trebuie privit„ din dou„ unghiuri de vedere: ∫tim cu to˛ii c„ neamurile nu ˛i le alegi, e un dat ∫i e un dat c„ Moldova de dincolo de Prut este teritoriu rom‚nesc. Conjunctura istoric„, vicisitudinile care au trecut peste noi au f„cut s„ tr„im Ón dou„ state separate.

Am pierdut o oportunitate ∫i v„ spun c„ Ón 1992 am fost la podul de flori de la Sculeni. Nu v„ pot spune ce am sim˛it ∫i ce au tr„it acele c‚teva zeci de mii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 oameni de acolo. Politica noastr„ legat„ de Republica Moldova nu cred c„ a fost corect„, este o p„rere personal„, ∫i am l„sat s„ treac„ o oportunitate Ón care Rom‚nia s„ devin„... îMare“.

Suflete∫te, sunt al„turi de doamna Leonida Lari ∫i ar trebui s„ facem mult mai mult pentru rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, Óns„ nu se poate, prin lege, s„ oblig„m administra˛iile locale s„ se Ónfr„˛easc„ cu unit„˛i administrative corespunz„toare din Republica Moldova.

Dar, stima˛i colegi, nici nu este drept ∫i nu este bine s„ ne uit„m fra˛ii Ón felul Ón care o facem noi. Avem necazuri multe, avem probleme, via˛a social„ ∫i economic„ din Rom‚nia nu este extraordinar„, dar s„ ∫ti˛i c„ noi pentru Republica Moldova suntem cam cum sunt Germania sau Fran˛a pentru Rom‚nia. Salariul mediu din Republica Moldova fa˛„ de Rom‚nia ∫i salariul mediu din Rom‚nia fa˛„ de ˛„rile occidentale este cam la acelea∫i dispropor˛ii. ™i atunci, cred c„ noi, la nivel parlamentar, ar trebui s„ ne aducem aminte mai des, s„ g„sim formule de comunicare, mai ales Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului, Ón domeniul Ministerului S„n„t„˛ii, avem multe, multe lucruri comune ∫i s„ ∫ti˛i c„ dac„ noi nu facem nimic... C„ suntem mai puternici, mai mul˛i, pentru ei este mult mai greu.

™i Ónchei prin a spune: nu trebuie s„ ne lu„m dup„ ceea ce spune pre∫edintele Voronin, care joac„ la dou„ capete, Ón func˛ie de conjunctur„. Œn campania electoral„ d„ semnale prooccidentale, pro-Uniunea European„, prorom‚ni, pentru ca dup„ aceea — c‚nd se vede cu sacii Ón c„ru˛„, spus rom‚ne∫te — s„ Ó∫i schimbe atitudinea.

Cred c„ este de datoria noastr„, ∫i moral„, ∫i sentimental„, s„ facem mai mult pentru leg„tura cu Republica Moldova.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ponta.

O s„ v„ dau cuv‚ntul la sf‚r∫it, doamna Lari, a˛i mai vorbit.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ exact s„pt„m‚na trecut„ n-a∫ fi fost Ón Moldova, la Chi∫in„u ∫i Ón Transnistria, pe baza rela˛iilor pe care le avem cu oamenii tineri de acolo. ™i vreau s„ v„ spun, dincolo de faptul c„ eu personal voi vota acest proiect de lege, c„ ceea ce au spus ∫i colegii mei Ónainte este extrem de adev„rat.

E o ruptur„ uria∫„ Óntre o mic„ clas„ politic„, care vrea s„-∫i p„streze privilegiile aproape feudale ∫i care nu vrea s„ aib„ nici un fel de rela˛ii cu Rom‚nia, tocmai pentru c„-∫i Ónchipuie c„ ∫i-ar pierde locurile de frunte — prefer„ s„ fie frunta∫i Ón satul lor, dec‚t s„ fie coda∫i Ón alt„ parte —, ∫i restul popula˛iei, care prive∫te cu mare speran˛„ spre Rom‚nia, dar care este tot timpul alimentat„ cu ideea c„ Rom‚nia nu-i vrea ∫i c„ orice fel de ini˛iativ„ din Rom‚nia este negativ„ la adresa lor.

Sunt de acord, am citit ∫i explica˛iile tehnice privind respingerea acestui proiect de lege ∫i bineÓn˛eles c„, strict juridic, multe dintre ele sunt corecte. Dar noi, ca Parlament, nu suntem numai un organ tehnic legislativ, ci suntem organul politic suprem al acestei ˛„ri ∫i cred c„ un mesaj politic adresat popula˛iei — Ónc„ o dat„ spun, nu clasei politice, ci popula˛iei din Moldova care a∫teapt„

foarte mult de la noi —, un mesaj prin care noi respingem orice fel de idee de colaborare, ar fi extrem de negativ, extrem de mult utilizat Ón manipul„rile pe care unii politicieni din acea zon„ le promoveaz„. ™i cred c„ semnalul politic pe care noi Ól d„m prin aceast„ lege este mult mai important la un moment dat chiar ∫i dec‚t o anumit„ observa˛ie de natur„ tehnic„.

Eu personal voi vota acest proiect, con∫tient de imperfec˛iunile sale, dar spun c„, merg‚nd acolo s„pt„m‚na trecut„, merg‚nd de multe ori — ∫i vreau s„ merg Ón continuare —, simt c„ ceea ce facem noi e poate chiar mai important acolo dec‚t aici ∫i poate uneori nu realiz„m c„ un gest mic de aici acolo cap„t„ cu totul ∫i cu totul alt„ semnifica˛ie.

Voi vota acest proiect ∫i mi-a∫ dori ca ∫i ceilal˛i colegi ai mei s„ Ón˛eleag„ semnifica˛ia sa.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ierta˛i-m„, aveam Ónscris Ónaintea dumneavoastr„, urma˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ cer scuze pentru calitatea vocii. Œn leg„tur„ cu acest proiect de lege, cred c„ el vizeaz„ de fapt Ón realitate o chestiune mult mai complex„, sensibil„, rela˛ia de fond a Rom‚niei cu Republica Moldova.

Problema care se pune este foarte simpl„ Ón realitate. Dup„ 1990 au existat segmente de strategie, din p„cate segmente doar de strategie, pe rela˛ia Rom‚niei cu Republica Moldova, niciodat„ o strategie coerent„, dus„, implementat„ p‚n„ la cap„t.

Noi trebuie s„ ne raport„m la realit„˛ile de ast„zi, ˛in‚nd cont de faptul c„ Rom‚nia este practic Ón pragul ader„rii la Uniunea European„ ∫i c„ frontiera Uniunii Europene se va situa Ón 2007 pe Prut.

Plec‚nd de la interesul pe care nu-l putem nega ∫i niciodat„ nu-l vom respinge, dimpotriv„, Ól vom asuma, al dorin˛ei de racordare de o manier„ sau alta a Rom‚nia cu Republica Moldova, noi trebuie s„ ac˛ion„m de o manier„ politic„ ∫i pragmatic„ Ón acela∫i timp pe aceast„ rela˛ie. Proiectele de racordare, inclusiv Óntr-un mediu european, cred c„ vor trebui s„ fie de alt„ natur„ dec‚t cea Óncercat„ p‚n„ Ón acest moment, este vorba de o rela˛ionare la nivel central, la nivelul unei conduceri na˛ionale centrale. Realitatea european„ a demonstrat c„ cele mai fezabile proiecte sunt cele de Ónfr„˛ire la nivelul structurilor administra˛iei locale.

Dac„ trat„m acest proiect de lege de o manier„ formalist„, strict tehnic„, f„r„ discu˛ie c„ argumentele prezentate, argumentele juridice, au o anumit„ fundamentare. Cred Óns„ c„ am face o mare gre∫eal„. Aceast„ discu˛ie am avut-o la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i noi am Óncercat acolo s„ g„sim, mai degrab„, o abordare pozitiv„, s„ g„sim solu˛iile pozitive pentru a da un semnal politic, pentru c„ aici acesta este important. Parlamentul poate da ∫i este oportun s„ dea un semnal politic important pe rela˛ia cu Republica Moldova.

La acel moment, la Comisia pentru politic„ extern„, eu personal am atras aten˛ia asupra faptului c„, a∫a cum era proiectul redactat Ón prim„ instan˛„, era vorba de o obliga˛ie de rezultat, care era impus„ de Parlament fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 Guvernului, fie unit„˛ilor administrativ-teritoriale. Din aceast„ cauz„ am solicitat g„sirea unei alte modalit„˛i, unei alte formule de text, care s„ dea mai degrab„ semnalul politic c„tre o obliga˛ie de diligen˛„. Acesta este lucrul important, faptul c„ Parlamentul solicit„ Guvernului ∫i autorit„˛ilor locale s„ ini˛ieze anumite demersuri prin intermediul acestor Ónfr„˛iri. E o nuan˛„ care cred eu, totu∫i, c„ este important„, pentru c„ dac„ nu d„m un semnal politic probabil c„ vom continua s„ ne limit„m la aceea∫i retoric„ deja dep„∫it„. De asemenea, Ón mod practic nu au existat, Ón ciuda unor declara˛ii, chestiuni cu adev„rat concrete care s„ fie duse p‚n„ la cap„t.

Cred c„ printr-un proiect de lege cu formulele, iat„, nuan˛ate, care s„ duc„ mai degrab„, Ónc„ o dat„, spre o obliga˛ie de diligen˛„, ac˛iune politic„ pe o anumit„ direc˛ie, am putea s„ lans„m un semnal politic important ∫i nu cred c„ trebuie s„ trat„m acest proiect de lege de pe baze pur ideologice. Cine anume propune acest proiect? Substan˛a proiectului este mai important„ ∫i mesajul politic este mult mai important.

Cred c„, domnule pre∫edinte, ar fi bine s„ trat„m cu Ón˛elepciune politic„ acest proiect, s„ g„sim o solu˛ie procedural„ pentru a face ca acest proiect de lege s„ treac„ mai departe.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

25 de ani am lucrat Ón administra˛ia public„ local„ ∫i mul˛i ani am fost pre∫edintele Federa˛iei Autorit„˛ilor Publice Locale din Rom‚nia ∫i pre∫edintele Asocia˛iei Pre∫edin˛ilor de Consilii Jude˛ene din Rom‚nia. De altfel, am ∫i Ónfiin˛at aceste autorit„˛i.

Œn ceea ce prive∫te aceste structuri asociative, Ón ceea ce prive∫te rela˛ia autorit„˛ilor publice din Rom‚nia cu structuri similare din Republica Moldova, am o experien˛„ care cred c„-mi d„ dreptul s„-mi exprim un punct de vedere.

Œn 1997 am ini˛iat, Ómpreun„ cu fostul primar al municipiului Chi∫in„u ∫i pre∫edintele Asocia˛iei Autorit„˛ilor Publice Locale din Republica Moldova, un parteneriat de Ónfr„˛ire Óntre raioanele din Moldova ∫i jude˛ele din Rom‚nia, dup„ principiul îun jude˛—un raion“. To˛i pre∫edin˛ii de raioane din Republica Moldova au fost Ón Rom‚nia ∫i vreau s„ v„ spun c„ erau extrem de bucuro∫i c„ se ini˛iaz„ acest parteneriat. Ulterior am realizat Ónfr„˛iri Óntre toate comunele din jude˛ul Constan˛a ∫i comune din raionul Chi∫in„u din Republica Moldova ∫i, de asemenea, o rela˛ie de Ónfr„˛ire Óntre jude˛ul Constan˛a ∫i jude˛ul Chi∫in„u. Apoi am constatat atunci un orizont de a∫teptare ∫i de Óncredere Ón reprezentan˛i ai autorit„˛ilor publice locale din Rom‚nia, am primit ∫i sprijinul Ministerului Afacerilor de Externe din Rom‚nia ∫i, de asemenea, al ministerului corespunz„tor din Republica Moldova.

Am citit cu aten˛ie proiectul de lege prezentat nou„ ∫i cred c„ nu excede cadrul legal existent, Ón sensul c„ sunt invitate cele dou„ guverne s„ ini˛ieze un memorandum prin care s„ se sprijine realizarea de rela˛ii de Ónfr„˛ire Óntre unit„˛i administrativ-teritoriale din cele dou„ state. ™i, de asemenea, se stabile∫te nu neap„rat o norm„ obligatorie, ci nu se face altceva dec‚t s„ se

repete norma juridic„ care este Ón Legea nr. 215, prin care autorit„˛ile publice locale din Rom‚nia au dreptul s„ ini˛ieze rela˛ii de Ónfr„˛ire cu structuri similare din alte state. Dar cred c„ am putea s„ atragem la acest efort ∫i structurile asociative din Rom‚nia, astfel Ónc‚t s„ sprijine efortul de Ónfr„˛ire Óntre structurile administra˛iei publice locale din Republica Moldova ∫i din Rom‚nia.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine o astfel de ini˛iativ„ legislativ„ ∫i cred c„ este momentul ca, Óntr-un parteneriat real, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia ∫i structurile asociative s„ ini˛ieze astfel de programe.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V-a∫ ruga, domnul deputat Iliescu.

O problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte. Ascult‚nd argumentele c‚t se poate de pertinente ale colegilor no∫tri care au vrut s„ intervin„ la dezbaterile generale, uit‚ndu-m„ ∫i la faptul c„ avem Ón fa˛„ un raport de respingere, motivat Ón primul r‚nd de elemente de natur„ tehnico-legislativ„ ∫i de importan˛a momentului de reglementare, pe de alt„ parte, pun‚ndu-mi Óntrebarea de ce oare pe fond Comisia pentru politic„ extern„ nu a fost sesizat„ cu aceast„ ini˛iativ„...

A fost!

A fost?

...v-a∫ propune — dac„, ∫tiu eu, domnul pre∫edinte al comisiei are bun„voin˛a s„ m„ asculte — s„ propun retrimiterea la comisie ∫i Óntocmirea unui raport suplimentar, consider‚nd c„ orice solu˛ie Ón favoarea apropierii rela˛iilor Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova este mult mai bun„ dec‚t respingerea unui asemenea memorandum.

V„ dau dumneavoastr„ cuv‚ntul. Doamna Leonida Lari va Óncheia.

V„ rog, domnul deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Vorbesc ca locuitor al jude˛ului Ia∫i care se afl„ la grani˛a cu Republica Moldova, cu fra˛ii no∫tri, ∫i Ón˛eleg pe deplin fondul pe care-l prezint„ doamna Leonida Lari, locul unde dumneaei ar vrea s„ ating„ acest subiect.

Poate forma aceasta propus„ nu este cea mai fericit„ ∫i, a∫a cum s-au exprimat ∫i colegii dinaintea mea, am putea s„ mai lucr„m, prin urmare, dac„ s-ar retrimite la comisie, eu a∫ fi de acord. Œns„ a∫ fi vrut s„ vin cu o idee nou„. Œn afar„ de discutarea despre forme p‚n„ la urm„ f„r„ fond, ast„zi avem un fond ∫i am s„ vreau s„ v„ invit s„ v„ g‚ndi˛i, stima˛i colegi ∫i colege deputa˛i, cam ce am putea s„ facem noi, ca parlamentari ∫i apoi ca reprezentan˛i ai comunit„˛ilor din care venim, pentru a-i sprijini pe acei oameni.

™i am s„ vin cu un exemplu concret. Chiar s„pt„m‚na trecut„, la Ia∫i, am Óncheiat un seminar na˛ional Óntre tineri din Republica Moldova, de data aceasta ei fiind liberali, ∫i tineri din Rom‚nia, ∫i ei liberali, ∫i am hot„r‚t ca acest proiect s„ fie un proiect

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 geam„n, astfel Ónc‚t Ón luna decembrie eu m„ voi deplasa cu o echip„ de tineri liberali la Chi∫in„u ∫i, dac„ acest lucru ar putea s„ v„ dea o idee Ón plus, v„ invit, pentru c„ eu consider c„ fondul pe care-l dorea doamna Lari a fi atins este ca noi s„ fim c‚t mai activi ∫i c‚t mai mult prezen˛i Ón Republica Moldova.

Dumneaei a propus o form„, eu v-am propus ∫i alt„ form„. ™i repet, sus˛in ca s„ retrimitem la comisie, poate g„sim o formulare mai fericit„, ca s„ nu spunem un îNu“, pentru c„, p‚n„ la urm„, Ón fond, nu putem obliga un alt Guvern s„ Óncheie ceva cu noi.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnul deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, este de bun-sim˛ s„ sus˛inem Óncheierea unor acorduri cu statele vecine, cu at‚t mai mult cu Republica Moldova, Óns„, a∫a cum se vede ∫i din... — eu ca jurist vorbesc acum —, cred c„ este contraproductiv, dac„ n-ar fi neconstitu˛ional, s„ oblig„m printr-o lege pe cineva s„ se asocieze sau s„ se Ónfr„˛easc„ cu altcineva.

De aceea, cred c„, v„z‚nd ∫i avizul Consiliului Legislativ, care spune negru pe alb faptul c„ este neconstitu˛ional„ legea, cred c„ trebuie respins„. Mul˛umesc.

Da, domnule deputat. Fiind deputat independent, a˛i vorbit Ón nume personal.

Dac„ nu mai sunt...

V„ rog, domnul deputat Dorneanu.

## Stima˛i colegi,

N-a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ nu s-ar fi propus aici at‚t de ferm respingerea proiectului, pentru c„ Ón˛elesesem c„ a luat o turnur„ pozitiv„ dezbaterea asupra acestuia. Sigur c„ noi, dac„ analiz„m strict juridic, strict formal, putem s„ categorisim proiectul acesta ca u∫or naiv, pornit numai din inim„, dar f„r„ pragmatismul politicianului.

Au vorbit aici foarte bine doi colegi de-ai mei din P.S.D. care au adus Ón discu˛ie valen˛ele europene ale unei solu˛ii pe care noi suntem obliga˛i s„ o adopt„m, ca putere legiuitoare, ca putere politic„. Dac„ noi tot vom vorbi doar lament‚ndu-ne atunci c‚nd abord„m subiectul despre Republica Moldova, dac„ vom spune c„ noi avem toate bunele inten˛ii, dar nu-l vor ceilal˛i, atunci nu vom face nimic, nu vom face nici un pas. Haide˛i s„ privim din punct de vedere european, din punct de vedere al unor aspira˛ii comune care s„ ne reg„seasc„ Ón final acolo, pe ambele maluri ale Prutului, dar p‚n„ atunci s„ vedem ce putem face totu∫i, legislativ, cu aceast„ propunere.

S-a spus aici c„ o obliga˛ie de rezultat este imposibil„ ∫i, Óntr-adev„r, este neconstitu˛ional„. Dar, pentru c„ suntem juri∫ti — ∫i fac apel la cel care a luat cuv‚ntul Ónaintea mea s„-∫i aminteasc„ ∫i d‚nsul acest lucru —, dac„ vorbim de o obliga˛ie de diligen˛„, de o obliga˛ie care s„ recomande Guvernului ∫i autorit„˛ilor locale s„ fac„ eforturi Ón stilul legalit„˛ii interna˛ionale, Ón stilul principiilor interna˛ionale, ca s„ realizeze astfel de Ónfr„˛iri, atunci lucrurile sunt plauzibile ∫i sunt absolut compatibile cu Constitu˛ia ∫i cu principiile rela˛iilor interna˛ionale. Deci

cu aceast„ propunere concret„ de a se transforma obliga˛ia de rezultat, at‚t pentru Guvern, c‚t ∫i pentru autorit„˛ile locale, Óntr-o norm„ de diligen˛„, Óntr-o norm„ de recomandare — care s„ fie apoi completat„, eventual, ∫i cu alte prevederi care s„ dea mai mult sens ∫i mai mult„ angajare —, cred c„ se poate dep„∫i acest moment.

Dac„ noi l„s„m aceast„ lege pentru luni, ca s„ fie respins„ sau s„ cad„ sub inciden˛a adopt„rii tacite a propunerii de respingere, facem o mare gre∫eal„. V„ propun s„ sus˛inem ceea ce s-a propus aici, trimiterea la comisie, ∫i comisia p‚n„ luni s„ vin„ cu o propunere de reformulare a legii. ™i cred c„ ∫i distinsa noastr„ coleg„ va Ón˛elege acest lucru ∫i va ad„uga sufletul ei mare ∫i o doz„ de pragmatism pentru a g„si, Ómpreun„ cu juri∫tii de acolo, o solu˛ie bun„.

V„ mul˛umesc.

E o problem„, domnule deputat. Adoptarea tacit„ Ónseamn„ adoptarea proiectului de lege, nu a propunerii comisiei. Nici o propunere a comisiei nu se adopt„ tacit. E o problem„ de drept constitu˛ional.

V„ rog, domnule Márton.

Ierta˛i-m„, voiam s„ mai adaug o fraz„ colegial„, aceasta pentru c„ sub pre∫edin˛ia dumneavoastr„ s-a votat textul privind aprobarea tacit„. V„ rog, domnule.

Textul aprob„rii tacite s-a votat cu votul majorit„˛ii de dou„ treimi a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, dac„-mi permite˛i s„ fac aceast„ remarc„. Œn aceast„ majoritate de dou„ treimi au fost prezente multe partide, prezente ∫i actualmente Ón sal„.

Ierta˛i-m„, domnul Márton Árpád, intervin tot colegial: atunci am‚ndoi am f„cut parte din minoritate.

## Este adev„rat.

Trebuie s„ v„ spun c„ noi credem ∫i suntem convin∫i c„ rela˛iile de prietenie Óntre jude˛ele de pe cele dou„ maluri sunt o solu˛ie politic„ de dorit.

Eu cred totodat„ c„ aceast„ solu˛ie, ∫i ca mesaj, se poate realiza foarte u∫or, pentru c„ Ón fiecare jude˛ din jude˛ele din Rom‚nia avem o majoritate de consiliu jude˛ean, compus„ din aceste partide care stau ast„zi aici Ón sala de ∫edin˛„ ∫i care sus˛in aceast„ idee, ∫i ei, ca o solu˛ie politic„, pot s„ Óns„rcineze conducerea consiliului jude˛ean s„ duc„ tratative pentru realizarea acestor Ónfr„˛iri Óntre jude˛e ∫i „sta ar fi, Óntr-adev„r, un mesaj politic.

Dac„, chiar prin aprobare tacit„, ar trece prin Camer„ o lege care spune ce s„ fac„ Guvernul unui alt stat, acesta este un alt mesaj politic, poate nefericit. G‚ndi˛i-v„ ce s-ar Ónt‚mpla dac„ la Chi∫in„u s-ar adopta o lege Ón care s„ se spun„ ce s„ fac„ Guvernul nostru. Poate s„ interzic„ Ónfr„˛irea, de exemplu, Óntre aceste dou„ jude˛e.

Ca atare, ∫i eu cred c„ ar fi bun„ aceast„ idee de salvare a situa˛iei, de∫i trebuie s„ men˛ionez c„, din p„cate, ini˛iatorii acestei legi au obiceiul de a Óncerca s„ solu˛ioneze ceva Ón forma cea mai nefericit„. S„ fie retrimis„ la comisie, dar cu un termen. Deci, Ónaintea datei de 17, s„ se vin„ cu o solu˛ie prin care o lege de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 rezultat obligatoriu s„ aib„ un caracter mai mult de declara˛ie politic„ sau sus˛inere. M„ rog, s-o g„seasc„ cei mai aviza˛i dec‚t mine Ón problemele de politic„ extern„.

™i atunci, sus˛in retrimiterea la comisie, dar cu o observa˛ie: s„ le d„m un termen util Ón care s„ vin„ cu un raport, ∫i raportul acela, de modificare a acestui proiect, s„-l vot„m Ónaintea datei de 17 noiembrie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Un minut, pe o problem„ de tehnic„ legislativ„, domnul Dorneanu.

ocolit„. Deci acesta era primul punct. Comisia pentru politic„ extern„ trebuie s„-∫i dea avizul.

Doi. Aten˛ie! Aici noi am Óncercat ∫i s-a Óncercat evitarea unei obliga˛ii de rezultat ∫i a unei norme imperative vizavi de Guvernul rom‚n ∫i de un subiect de drept interna˛ional str„in, Guvernul moldovean: îS„ Óncheia˛i, p‚n„ Ón 2006, un acord de Ónfr„˛ire“.

Nu, formula de text deja este un pas Ónainte. Este vorba de solicitarea — ∫i e o solicitare politic„ din partea Parlamentului — c„tre Guvernul Rom‚niei, at‚t: s„ ini˛ieze Óncheierea unui acord, dac„ se poate, Óncheiere p‚n„ Ón 2006.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

™ti˛i c„ v-am admirat Óntotdeauna rigoarea ∫tiin˛ific„ ∫i elocin˛a. Œmi pare r„u c„ n-am fost Ón˛eles.

Este evident c„ aprobarea tacit„ viza proiectul ini˛ial. Eu am spus c„, dac„ l„s„m s„ curg„ proiectul, propunerea, a∫a cum curge acum, fie va fi respins„ la votul final luni, fie va fi aprobat„ prin aprobare tacit„. Iar aprobarea tacit„ poart„ amenin˛area neconstitu˛ionalit„˛ii.

De aceea, am spus s„ nu ajungem la acel moment al aprob„rii tacite sau s„ fie respins proiectul, ci s„-l trimitem comisiei pentru a-l reface, pentru a da un text constitu˛ional.

V„ mul˛umesc.

Domnule Dorneanu, v„ mul˛umesc.

Œntr-adev„r, am profitat de o anume exprimare a dumneavoastr„ pentru a ∫arja nu persoana dumneavoastr„, ci aceast„ idee a aprob„rii tacite.

Suntem la faz„ de dezbateri generale.

V„ rog, domnule deputat. Dar scurt, un minut numai, pentru c„ a˛i mai intervenit.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am preluat ∫i ideea domnului Dorneanu ∫i cred c„, dac„ nu admite˛i ideea mea c„ proiectul ar trebui respins pentru neconstitu˛ionalitate ∫i pentru argumentele expuse p‚n„ acum, eu cred c„, dac„-l trimite˛i la comisie, solu˛ia ar fi — de∫i nu sunt expert Ón dreptul interna˛ional —, cred c„ solu˛ia la comisie ar fi reformularea Ón sensul c„ noi, dac„ nu vrem s„ devenim ridicoli, nu putem interzice Ónfr„˛irea. Este singurul lucru strict juridic pe care-l putem face dac„ vrem s„ ne sc„rpin„m cu m‚na dreapt„ la urechea st‚ng„.

Deci putem spune c„ nu putem interzice, dar nu-i putem obliga.

V„ mul˛umesc.

Da. Este un punct de vedere care demonstreaz„ c„ discu˛ii pot s„ existe.

Domnul Corl„˛ean, tot un minut, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dou„ chestiuni.

Œn primul r‚nd, la prima discu˛ie pe proiectul ini˛ial Comisia pentru politic„ extern„ fusese sesizat„. Am avut discu˛ia pentru aviz. Dup„ relansarea proiectului de lege, am constatat cum Comisia pentru politic„ extern„ a fost

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Leonida Lari, Ón Óncheierea dezbaterilor generale. Sau nu, Ón Óncheiere Ómi permit s„-mi expun ∫i eu punctul de vedere! V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Anume de aceea c„ am fost pragmatic„, atunci c‚nd statul rom‚n a recunoscut independen˛a Republicii Moldova am cerut audien˛„ la domnul Ion Iliescu ∫i am Óntrebat de ce se recunoa∫te un stat Ón stat, pentru c„ se vor crea probleme extraordinar de mari. Orice pre∫edinte de colhoz sau de sovhoz va dori s„ fie pre∫edinte de a∫a-zis stat, Republica Moldova. A∫a s-a ∫i Ónt‚mplat.

Dac„ Ón anul de gra˛ie oferit nou„, rom‚nilor din Basarabia, ’89, am ob˛inut acele mari victorii, ∫i limba rom‚n„ limb„ de stat, ∫i grafia latin„, ∫i tricolor, ∫i istoria rom‚nilor, ∫i eram majoritari — rom‚nii „ia care doreau unirea erau majoritari Ón Parlamentul Republicii Moldova —, dup„ aceea, revigor‚ndu-se de urgen˛„ statul imperial rus, toate aceste victorii s-au dus pe apa s‚mbetei. S-au pierdut dou„ momente prielnice ca Rom‚nia s„ fac„ reunificarea ˛„rii: momentul ’90 c‚nd s-au deschis hotarele — acestea nu mai erau Óntre U.R.S.S. ∫i Rom‚nia, erau Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova — ∫i alt moment, momentul puciului, c‚nd Rusiei nu-i p„sa ce se Ónt‚mpl„ prin alte p„r˛i, prin alte zone, pentru c„ ardea focul la d‚n∫ii Ón cas„. Dou„ momente, dou„ trenuri le-am pierdut.

Anume de aceea c„ sunt pragmatic„ i-am spus domnului Iliescu: m„car tratat nu face˛i Óntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, c„ orice tratat Ónseamn„ o leg„tur„ pe zeci de ani. î™ti˛i..., orice tratat are neprev„zutul lui.“ Zic: îIat„, de exemplu R.F.G. cu R.D.G. n-au f„cut nici un tratat, au f„cut acorduri economice.“

A∫a c„ domnului de la comisie pot s„-i spun urm„toarele, Ón mod pragmatic, de∫i eu nu sunt jurist: deocamdat„, Rom‚nia nu are tratat cu Republica Moldova, a∫a c„ orice acord poate s„-l fac„. ™i, precum ∫tim, sunt ni∫te rela˛ii mai... bl‚nde de la o vreme. V-am explicat ∫i de ce: din cauza faptului c„ se apropie anul 2007, c‚nd Uniunea European„ se zice c„ ne prime∫te ∫i pe noi. A∫a c„, nefiind vorba de tratate, nu Ónc„lc„m legisla˛ia. Una la m‚n„.

Doi. Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ oamenii care g‚ndesc ∫i care sufer„ cu adev„rat — ∫i din Basarabia, ∫i din Rom‚nia — ∫i care sunt fra˛i de s‚nge ∫i de suflet, deja au f„cut aceste Ónfr„˛iri, precum v-a spus colegul dumneavoastr„. Au f„cut Ónfr„˛iri la nivel de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 prim„rii or„∫ene∫ti, la nivel de prim„rii comunale. Zeci ∫i sute de ora∫e ∫i comune din Rom‚nia ∫i din Basarabia sunt deja Ónfr„˛ite.

A∫a Ónc‚t, care-i treaba? V„ spun eu care-i treaba: treaba e c„ Parlamentul Rom‚niei mereu este Ón defensiv„. Niciodat„ nu vrea s„ fie Ón ofensiv„! Dac„ vom fi mereu Ón defensiv„ ce ob˛inem? Ce facem? Cu c‚˛i ani mai Ónstr„in„m aceast„ clip„ de gra˛ie pentru poporul rom‚n: reunificarea ˛„rii?

™i ultimul aspect pe care am vrut s„-l spun. Consider c„ nu se cere nici o reformulare, pentru c„ ∫i Guvernul de la Chi∫in„u v-am spus c„ vede Guvernul de la Bucure∫ti cu ochi mai buni. Ar fi bine s„ vot„m acum. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul pre∫edinte al comisiei. V„ rog.

V„ mul˛umesc, dar am vrut s„ fac ni∫te preciz„ri care mi se par...

Nu, v„ dau voie ∫i Ón continuare s„ vorbi˛i, dar vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ vorbi˛i Ón Parlamentul Rom‚niei despre Moldova rom‚neasc„.

V„ rog s„ continua˛i.

V„ mul˛umesc.

At‚t am vrut s„ v„ spun ∫i recomand ∫i rog to˛i parlamentarii s„ se g‚ndeasc„ c„ acest proiect de lege, aceast„ idee poate fi dus„ la cap„t numai cu munca fiec„ruia dintre noi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Nu ∫tiu dac„ trebuie s„ iau cuv‚ntul pentru un drept la replic„ sau pentru a ap„ra propunerea comisiei.

Dar vreau s„ v„ spun, stimat„ doamn„ deputat, ∫i vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi deputa˛i, c„ problema aceasta are dou„ feluri de abord„ri: are o abordare de aici, de la tribun„, Ón care mul˛i spunem c„ dorim, vrem s„ facem, ∫i mai exist„ ∫i o alt„ abordare, stima˛i colegi, pe care eu personal o realizez — ∫i m„ adresez ∫i doamnei, cu tot respectul.

Pentru c„ vreau s„ v„ spun c„ Ómpreun„ cu principele Radu Duda am organizat manifest„ri, zic eu f„r„ precedent, cu privire la Ónt„rirea rela˛iilor dintre jude˛ul Ia∫i, din care fac parte, ∫i Chi∫in„u. Vreau s„ v„ spun c„, pentru prima oar„, cred, se desf„∫oar„ Ónt‚lniri bilaterale la cel mai Ónalt nivel — Óncep‚nd cu pre∫edintele ˛„rii, continu‚nd cu primul-ministru, la nivel de mini∫tri de externe — Ón Ia∫i. Vreau s„ v„ spun c„ o mare delega˛ie de oameni de afaceri din Ia∫i ∫i din zona Moldovei vor pleca Ón luna martie la Chi∫in„u pentru chestiuni foarte concrete: pentru Ónceperea posibilit„˛ii investi˛iilor Ón Moldova.

A∫a c„, stima˛i colegi deputa˛i, dec‚t s„ veni˛i aici ∫i s„ spune˛i c„ vom obliga sau vom cere autorit„˛ilor locale s„ fac„ memorandumuri, v„ recomand dumneavoastr„ tuturor s„ merge˛i Ón localit„˛ile din care face˛i parte, Ón jude˛ele care v-au ales, ∫i face˛i singuri aceast„ chestie, pentru c„ dorim cu to˛ii autonomie local„. Nu putem s„ cerem Guvernului s„ impun„ autorit„˛ilor locale acest lucru. Nu putem s„ le cerem celor din Arad s„ se Ónfr„˛easc„ cu nu ∫tiu ce zon„ din Moldova. Aceste lucruri vin de la sine. ™i dumneavoastr„, dec‚t s„ veni˛i aici ∫i — m„ scuza˛i, dar demagogic — s„ cere˛i acest lucru, cred c„ a˛i avea obliga˛ia s„ merge˛i Ón jude˛ele care v-au ales ∫i s„ face˛i acest lucru. Putem s„ facem, dac„ dori˛i, o trecere Ón revist„ anual„ sau bianual„ ce am f„cut fiecare dintre parlamentari pentru Ónt„rirea rela˛iilor dintre jude˛ele din care facem parte ∫i Moldova, ∫i nu s„ d„m o lege declarativ„ ∫i Ómpotriva Constitu˛iei, care s„ nu duc„ la nimic.

Municipiul Ia∫i este Ónfr„˛it cu peste 80 de ora∫e, cu 80 de unit„˛i administrative din lume...

Ierta˛i-m„, domnule deputat...

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Consider c„ am Óncheiat faza dezbaterilor generale.

Ca pre∫edinte de ∫edin˛„, Ómi permit s„ contabilizez ∫i s„ mul˛umesc tuturor celor care s-au exprimat Ón sensul importan˛ei ce trebuie acordate Moldovei rom‚ne∫ti ∫i mijloacelor pa∫nice de apropiere ∫i de unificare. A˛i vorbit cu to˛ii aproape, ca adev„ra˛i cet„˛eni ai Rom‚niei, ca cet„˛eni ai unei Rom‚nii europene.

Din punct de vedere strict formal, am primit mai multe, 5 sau 6, propuneri de retrimitere la comisie, pentru a se da textelor o reformulare, dac„ vre˛i, de tehnic„ legislativ„, propuneri toate fundamentate. Din dezbateri, deci, a rezultat necesitatea trimiterii la comisie ∫i, mai mult dec‚t la oricare alt proiect de lege, a rezultat posibilitatea ca la comisie s„ se rezolve.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, v„ supun la vot retrimiterea la comisie, evident, cu stabilirea unui termen de redepunere a raportului ∫i a textului reformulat.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Cine se ab˛ine?

V„ mul˛umesc.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege este retrimis la comisie.

Domnule pre∫edinte,

S„ ne consult„m cu privire la dat„. Av‚nd Ón vedere c„ termenul de adoptare tacit„ este 17 noiembrie, v-a∫ propune ca raportul s„ fie f„cut p‚n„ joi, 10 noiembrie. Sunte˛i de acord?

## **Domnul Relu Fenechiu**

**:**

Da.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Este un termen rezonabil.

Mai fixez comisiei obliga˛ia de a consulta pe to˛i deputa˛ii care ast„zi au fundamentat cererea de retrimitere la comisie ∫i de a invita ini˛iatorii pentru a participa la aceste discu˛ii.

Suspend„m 10 minute, dup„ care relu„m dezbaterile. _™edin˛a s-a Óntrerupt la ora 11,15._

## PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005 ## DUP√ PAUZ√

Rog liderii grupurilor parlamentare s„-∫i invite colegii Ón sal„ ca s„ continu„m dezbaterile.

La punctul 15 de pe ordinea de zi, propunere legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu este. Domnul pre∫edinte al comisiei, v„ rog s„ face˛i onorurile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Ini˛ial, comisia a dat un raport de respingere pentru aceast„ propunere legislativ„.

Propunerea legislativ„ a fost retrimis„ la comisie ∫i, Ón urma dezbaterilor ∫i dup„ ce au fost aduse materialele cerute pentru a Óndeplini condi˛iile impuse de lege, comisia a aprobat, cu unanimitate de voturi, raportul pentru aprobarea propunerii legislative.

Domnule pre∫edinte,

V„ referi˛i la raportul din 25 octombrie 2005? S„ nu fie o eroare. V„ rog s„ revede˛i. Sunt dou„ propuneri legislative.

Œmi cer scuze.

Da, sunt dou„ propuneri legislative pentru declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru. Una ∫tiu sigur c„ a fost aprobat„.

Iar aceasta, v„ informez eu sigur c„ a fost respins„ prin dou„ rapoarte.

Da. Am raportul aici, l-am g„sit. Œmi cer scuze.

A∫a este, domnule pre∫edinte.

Deci aici este vorba de propunerea legislativ„ nr. 431 din 19 octombrie 2005.

Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ nu mai are obiect. Œn ∫edin˛a din 25 octombrie 2005 s-a propus respingerea propunerii legislative, a∫a Ónc‚t raportul de respingere a fost aprobat de comisie Ón unanimitate de voturi. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ dezbateri generale? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca locuitor al jude˛ului Ilfov, vreau s„ sus˛in propunerea comisiei, av‚nd Ón vedere, totu∫i, c„ prima solu˛ie, aceea de acceptare, a fost cea favorabil„. V„ mul˛umesc.

Am luat act.

Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale?

Œn aceste condi˛ii, neav‚nd cvorumul necesar pentru vot la o lege organic„, vot final luni.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2005 pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Scrisoarea de Ón˛elegere privind controlul drogurilor ∫i aplicarea legii, semnat„ la Bucure∫ti la 3 iulie 2001, Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucure∫ti la 26 septembrie 2005.

Din partea ini˛iatorului?

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn anul 2001 a fost ratificat„, prin ordonan˛a de urgen˛„, o scrisoare de Ón˛elegere Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Statele Unite ale Americii, prin care s-a convenit ca cele dou„ p„r˛i s„ ini˛ieze ∫i s„ sprijine un proiect destinat s„ consolideze institu˛iile rom‚ne∫ti cu atribu˛ii Ón aplicarea legii, prin acordarea de asisten˛„, care include instruire ∫i dotare cu echipamente.

La aceast„ Ón˛elegere s-a convenit ca, anual, prin protocol adi˛ional, s„ se modifice documentul de cooperare semnat Ón anul 2001, Ón sensul supliment„rii asisten˛ei oferite de Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru Guvernul Rom‚niei. Œn virtutea acestei Ón˛elegeri, Ón fiecare an s-a semnat la Bucure∫ti acest Protocol de suplimentare ∫i asisten˛„ tehnic„.

Ultimul document de acest fel a fost Óncheiat la 6 septembrie 2005, c‚nd Ambasada Statelor Unite ale Americii a notificat Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor aprobarea aloc„rii de c„tre Guvernul Statelor Unite ale Americii a sumei de 1.750.000 de dolari S.U.A., const‚nd Ón asisten˛„ suplimentar„ Ón beneficiul Guvernului Rom‚niei. Din aceast„ sum„, aproximativ 1.185.000 de dolari vor reprezenta costul ac˛iunilor de preg„tire suplimentar„ ∫i asisten˛„ tehnic„ contractat„ prin alte agen˛ii ale Guvernului Statelor Unite Ón beneficiul Guvernului Rom‚niei, Ón conformitate cu termenii ∫i condi˛iile Scrisorii de Ón˛elegere Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite pe care am Óncheiat-o Ón anul 2001, la care am f„cut referire.

Av‚nd Ón vedere importan˛a ob˛inerii asisten˛ei tehnice ∫i financiare pentru activit„˛i specifice Ón domeniile de competen˛„ ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i faptul c„, potrivit punctului 4 din Protocolul adi˛ional, pentru intrarea Ón vigoare a acestuia este necesar ca notificarea cu privire la Óndeplinirea procedurilor interne de aprobare s„ fie f„cut„ de Guvernul Rom‚niei c„tre Guvernul Statelor Unite, este necesar ca acest document s„ fie aprobat prin lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul pre∫edinte al comisiei, raport ∫i timpi sau timpi ∫i raport, cum dori˛i dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005

Domnule pre∫edinte, propun 5 minute total ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbaterile generale?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Voi fi foarte scurt.

Consider de utilitate maxim„ adoptarea acestei ini˛iative legislative, ratificarea acestui acord, Óntruc‚t este spre binele Rom‚niei, este spre binele evalu„rii legislative pe plan european.

Œn ceea ce ne prive∫te, vom sus˛ine prin votul nostru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Dac„ nu, domnul pre∫edinte al comisiei, concluziile raportului?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au fost sesizate spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2005. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare al ini˛iativei legislative Ól constituie ratificarea Protocolului adi˛ional la Scrisoarea de Ón˛elegere privind controlul drogurilor ∫i aplicarea legii, semnat„ Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii la Bucure∫ti, Ón 26 septembrie 2005, protocol ale c„rui prevederi se refer„ la acordarea asisten˛ei tehnice ∫i financiare Guvernului Rom‚niei de c„tre Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru realizarea a 4 proiecte. ™i anume: proiectul privind consilierul juridic rezident, continuarea asisten˛ei Ón domeniul criminalit„˛ii cibernetice ∫i drogurilor, managementul institu˛iilor cu atribu˛ii Ón domeniul aplic„rii legii ∫i proiectul privind institu˛iile din sistemul de justi˛ie.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Œn urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, comisiile reunite propun plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea, f„r„ modific„ri, a proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat Ón unanimitate. Trecem la textul ordonan˛ei de urgen˛„. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Observa˛ii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Unanimitate. Articolul unic al ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ sunt observa˛ii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

R„mas pentru ∫edin˛a de vot final de luni. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate.

Acest proiect de lege se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte al comisiei, v„ rug„m s„ supune˛i spre aprobare timpul afectat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia propune 5 minute, cu un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ supun aprob„rii propunerile f„cute de comisie. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbateri.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog?

**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Comisia European„ a recomandat pentru sectorul feroviar adoptarea unui plan privind strategia pe termen lung a sectorului, Ón vederea restabilirii echilibrului financiar al ministerului, infrastructurii ∫i Ón vederea moderniz„rii ∫i reÓnnoirii infrastructurii.

Pentru aceasta, se modific„ prin acest act normativ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998, act normativ care cuprinde: Ómbun„t„˛irea mecanismului de finan˛are a infrastructurii feroviare, crearea condi˛iilor pentru exploatarea infrastructurii feroviare pe principii comerciale mai eficiente ∫i reglementarea pe principii nediscriminatorii a Óncheierii contractelor de servicii publice Óntre operatorii de transport feroviar care efectueaz„ transport feroviar public de c„l„tori, pe de o parte, ∫i institu˛iile publice Ón numele statului, pe de alt„ parte.

Mul˛umesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/10.XI.2005

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ Ón cadrul dezbaterilor generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Proiectul de lege, cu privire la titlul legii. Observa˛ii? Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Articol unic. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Textul ordonan˛ei de urgen˛„. Titlul ordonan˛ei, nemodificat Ón raportul comisiei. Observa˛ii? A fost adoptat. Articol unic, nemodificat. Observa˛ii? A fost adoptat. Pe textul ordonan˛ei. Alin. 1 art. 5, nemodificat Ón varianta Senatului. Observa˛ii? A fost adoptat.

Dup„ alin. 3 al art. 5 se introduc 5 alineate noi Ón varianta Senatului, nemodificate; procedura comisiei pentru toate cele cuprinse la punctul 7.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? A fost adoptat Ón unanimitate. La punctul 8, dup„ art. 11 se introduce un nou articol, art. 11[1] Ón textul Senatului, iar Ón textul comisiei, la articolul unic, punctul 3: îart. 11[1] va avea un nou cuprins...“

Cine este pentru textul propus de comisie? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La punctul 9, text nemodificat. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

La punctul 10, dup„ art. 21 se introduce un nou articol, art. 21[1] .

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? A fost adoptat Ón unanimitate. Punctul 11, art. 25, completat de Senat. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? A fost adoptat. Titlul Capitolului VI, modificat Ón varianta Senatului, p„strat de comisie. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? A fost adoptat. Punctul 13, nemodificat, ∫i Ón varianta Senatului, ∫i Ón varianta comisiei.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

A fost adoptat.

Punctul 14, art. 38, nemodificat Ón varianta Senatului, nemodificat Ón varianta comisiei.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

A fost adoptat.

Ultimul punct, punctul 15 din raportul comisiei, art. 39, nemodificat Ón varianta Senatului, nemodificat Ón varianta comisiei.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? A fost adoptat. Se supune votului final Ón ∫edin˛a de luni.

Av‚nd Ón vedere c„ urmeaz„ ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului privind alocu˛iunea unui distins oaspete str„in, suspend„m lucr„rile ∫edin˛ei p‚n„ la ora 12,15, c‚nd se vor relua Ón plenul Camerelor reunite.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|065338]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 168/10.XI.2005 con˛ine 20 de pagini.** Pre˛ul: 3,85 lei noi/38.500 lei vechi