Titus Corl„˛ean

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi concis.

Pentru c„ s-a vorbit, ceva mai devreme, despre angajamentele europene ale Rom‚niei care ar face inoportun„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a∫ vrea s„ fie lucrurile, totu∫i, ceva mai clare vizavi de aceast„ afirma˛ie care se reg„se∫te, Óntr-o anumit„ m„sur„, ∫i Ón raportul Comisiei juridice. Pentru c„ ceva mai devreme colegul meu Victor Ponta men˛iona faptul c„ Ónchiderea Capitolului îJusti˛ie, afaceri interne“, a Capitolului 24 de negocieri, Ón decembrie 2004, s-a f„cut Ón anumite condi˛ii, Óntr-o anumit„ formul„ legislativ„ ∫i institu˛ional„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 care ulterior a fost modificat„, deci la acel moment acea chestiune a constituit angajamentul Rom‚niei fa˛„ de Comisia European„, fa˛„ de Uniunea European„, n-am s„ mai insist. Am s„ spun, Óns„, un al doilea lucru, pentru c„ adesea trecem destul de rapid peste lucruri sau poate le ignor„m.

Este vorba de faptul c„, Ón 1998, Curtea European„ a Drepturilor Omului a condamnat Rom‚nia Ón cauza Vasilescu. A fost prima condamnare a Rom‚niei la Curtea European„ de la Strasbourg. Spe˛a respectiv„ nu este Ónchis„ nici la aceast„ or„. Ea se afl„, Ón continuare, pe rolul Comitetului Mini∫trilor Consiliului Europei, care, Ón sistemul de la Strasbourg, asigur„ verificarea respect„rii, de c„tre statul condamnat, a deciziei Cur˛ii Europene, iar motivul este foarte simplu: Curtea European„ men˛ioneaz„, Ón ra˛ionamentul s„u Ón drept, faptul c„ îProcurorul Ón Rom‚nia“, ∫i m„ refer la sistemul institu˛ional legislativ din 1996—1998, îprocurorul subordonat ierarhic procurorului general ∫i, Ón consecin˛„, Ministerul Public, nu beneficiaz„ de garan˛ia de independen˛„ fa˛„ de Executiv, Ón primul r‚nd de Ministerul Justi˛iei“. ™i am Óncheiat citatul, care este chiar foarte exact.

™i la acel moment exista un raport de subordonare, Ómbr„cat Óntr-o anumit„ form„, Óntre procurorul general, procurori ∫i ministrul justi˛iei. Curtea European„ a Drepturilor Omului a spus ∫i la acea etap„ c„ este nevoie s„ fie Óndep„rtat riscul unei interferen˛e de ordin politic Ón judiciar.

Aten˛ie! Nu vorbim de persoane. Discu˛ia este absolut valabil„ ∫i ast„zi. Nu vorbim de persoane, vorbim de institu˛ii ∫i vorbim de riscul interferen˛ei politicului Ón sistemul judiciar. Repet, aceast„ cauz„ nu a fost Ónchis„ nici — ∫i suntem Ón 2006 — nici dup„ opt ani la Curtea European„, la Comitetul Mini∫trilor, de fapt, al Consiliului Europei, pentru c„ aceast„ exigen˛„, ∫i vorbim de o obliga˛ie pentru statul rom‚n, de a-∫i modifica legisla˛ia Ón acest sens, aceast„ exigen˛„, iat„, nu este Óndeplinit„.

Vorbind de angajamente europene, statul rom‚n, potrivit statutului Consiliului Europei, este obligat s„-∫i modifice legisla˛ia Ón acest sens, sanc˛iunea, Ón ultim„ instan˛„, pentru abateri repetate ∫i grave fiind excluderea, pierderea calit„˛ii de membru al Consiliului Europei. Este un angajament european extrem de important.