Stenogramă plen

1. Lucian Augustin Bolca∫

   #1638

   ## Stima˛i colegi,

   Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, la ora 16,00, a∫a cum s-a stabilit.

   Conform programului, ∫edin˛a noastr„ va dura p‚n„ la ora 17,15.

   V„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 168, sunt absen˛i 163, dintre care 35 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

   Œn conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 19, mar˛i, 20, ∫i joi, 22 iunie 2006; programul de lucru pentru perioada 19 — 24 iunie 2006; informare cu privire la ini˛iativele legislative

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse Ón perioada 14 — 19 iunie 2006 de comisiile permanente sesizate Ón fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale; sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.

   A∫tept‚nd ∫i al doilea secretar, intr„m Ón ordinea de zi. Da, sigur. Ave˛i o problem„ de procedur„? V„ rog.

2. Adrian Moisoiu

   #2901

   ## Domnule pre∫edinte,

   ## Stima˛i colegi,

   Permite˛i-mi ca, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, s„ prezint un protest fa˛„ de modul Ón care s-au desf„∫urat lucr„rile ∫edin˛ei comune a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i a Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, pe problemele privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, ce a avut loc mar˛i, 13 iunie, Ón sala îDrepturile omului“.

   Aceste lucr„ri s-au desf„∫urat Ón lipsa cvorumului regulamentar, care trebuia s„ fie de 35 de persoane.

   Grupul parlamentar al U.D.M.R. a uzitat de 6 deputa˛i, de∫i Ón cele trei comisii are dreptul numai la 5 deputa˛i. De asemenea, domnul deputat Márton Árpád a balansat Óntre locul din comisie, unde se vota, ∫i locul din spate, unde era reprezentat.

   Domnul pre∫edinte Sergiu Andon a condus lucr„rile Ón lipsa cvorumului, de∫i i s-a atras aten˛ia de nenum„rate ori asupra faptului c„ nu este cvorum, ∫i, de asemenea, asupra faptului c„ a num„rat numai voturile contra ∫i ab˛inerile, iar cele pentru nu s-au num„rat.

   De asemenea, s-a cerut la ∫edin˛a precedent„ prezen˛a domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii. Totu∫i nu s-a acceptat, adic„, d‚nsul nefiind acolo, s-a acceptat Ónlocuirea d‚nsului cu domnul secretar de stat Köto˝, care nu era Ón m„sur„ s„ reprezinte punctul de vedere al ministrului, fiind o problem„ deosebit de important„ Ón ceea ce prive∫te statutul minorit„˛ilor.

   Av‚nd Ón vedere toate acestea, repet Ónc„ o dat„, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare protesteaz„ ∫i, Ón acela∫i timp, solicit„ urm„toarele lucruri: Ón primul r‚nd, ca Óntreaga ∫edin˛„ s„ fie considerat„ nul„, deci s„ se reia din nou, de la Ónceput dezbaterile, Ón condi˛iile Ón care exist„ cvorum, a∫a cum trebuie de altfel s„ fie; sanc˛ionarea domnului deputat Márton Árpád pentru vot fraudulos; sanc˛ionarea domnului pre∫edinte Andon pentru Ónc„lcarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, c‚t ∫i avertizarea domnului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, adic„ a domnului Bogdan Olteanu,

   care, fiind participant la ∫edin˛„, Ónlocuind un coleg al d‚nsului, totu∫i, nu a luat o pozi˛ie corespunz„toare.

   S„ nu uit„m c„ un pre∫edinte al Camerei este pre∫edinte al Camerei chiar dac„ Ónlocuie∫te la un moment dat un coleg.

   Œn speran˛a c„ cele ar„tate vor fi luate Ón considera˛ie, domnule pre∫edinte, permite˛i-mi s„ v„ Ónm‚nez acest protest al nostru.

   V„ mul˛umesc.

3. Lucian Augustin Bolca∫

   #5413

   Fiind vorba de o problem„ pe care o poate rezolva numai Biroul permanent, am luat act ∫i vom deduce Biroului permanent protestul dumneavoastr„.

   V„ rog, dar numai pe procedur„.

4. Mircea Du∫a

   #5630

   ## Domnule pre∫edinte,

   ## Stima˛i colegi,

   Cred c„ acest demers al colegului de la P.R.M. a fost unul inten˛ionat, av‚nd Ón vedere Adunarea secuiasc„ de la Ditr„u, unde pentru prima dat„ s-a adoptat o rezolu˛ie privind dreptul la autodeterminare, privind grani˛ele provizorii ale f nutului Secuiesc ∫i, sigur, culmin‚nd cu acea presiune care se face asupra pre∫edintelui, asupra Parlamentului ∫i Guvernului, ca p‚n„ la 30 septembrie s„ se rezolve juridic problema juridic„ a f nutului Secuiesc.

   Eu, fiind din jude˛ul Harghita, am v„zut foarte multe documente, dar acesta mi se pare cel mai obraznic dintre toate.

5. Lucian Augustin Bolca∫

   #6274

   V„ mul˛umesc, domnule deputat.

   Œn aceste condi˛ii, pentru c„ a mai existat o interven˛ie, voi deduce Biroului permanent Óntreaga stenogram„ a acestor dezbateri.

   La punctul 2 de pe ordinea de zi — propunerea legislativ„ pentru completarea art. 10 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

   Din partea ini˛iatorilor, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul cineva?

   Reamintesc c„ ini˛iatorii acestui proiect de lege sunt domnii deputa˛i Paul Magheru, Adrian Moisoiu, Claudiu Adrian Pop, Petru Andea, Marcel Lauren˛iu Romanescu, Iulian BÓrsan, Ion Preda, Pantelimon...

   Dintre ini˛iatori, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

6. Paul Magheru

   #7004

   ## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

   ## Stima˛i colegi,

   Am semnat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ómpreun„ cu mai mul˛i colegi, aproape de la toate partidele parlamentare, av‚nd Ón vedere motiva˛ia acestei ini˛iative.

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Œntre timp, un coleg s-a desolidarizat de proiectul nostru.

   Œn continuare, noi Ól sus˛inem, av‚nd Ón vedere un drept consfin˛it de Legea nr. 128 privind Statutul cadrelor didactice care, Ón cazul reducerilor de activitate, d„ posibilitatea cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar la o opera˛ie care se nume∫te îpretransferuri“ ∫i care, bineÓn˛eles, nu presupune concursul.

   Noi am crezut c„ este bine s„ se extind„ aceast„ posibilitate ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar, av‚nd Ón vedere urm„toarele considerente: ini˛iativa noastr„ porne∫te de la o realitate, ∫i anume: conform noii reorganiz„ri a Ónv„˛„m‚ntului superior, prin Procesul de la Bologna, Legea nr. 288/2004, s-a redus drastic num„rul specializ„rilor din Ónv„˛„m‚ntul superior, ceea ce a adus atingere foarte mare mai ales universit„˛ilor tinere, universit„˛ilor — este adev„rat — mai pu˛in, s„ zic a∫a, centenare, cum sunt marile universit„˛i, ∫i care nu cunosc acest fenomen.

   Œn acela∫i timp, Ón Ónv„˛„m‚ntul superior s-a redus forma de ∫colarizare de scurt„ durat„, Ónv„˛„m‚ntul de la distan˛„. Foarte multe cadre didactice, ∫i aceasta este o realitate, mai ales, Ónc„ o dat„, Ón centrele universitare mici, de∫i au titlul didactic de lector, conferen˛iar sau profesor, au titlul de doctor, nu au posibilitate la aceast„ prevedere legal„ de pretransfer.

   Deci noi am propus s„ se extind„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior aceast„ posibilitate legal„ de pretransfer. Ini˛ial, am avut ∫i acceptul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dar, din p„cate, c‚nd s-a pus Ónc„ o dat„ Ón discu˛ie, ministerul nu a mai fost de acord cu acest lucru. Au fost invitate ∫i sindicatele care, spre surprinderea noastr„, n-au dat explica˛ia corespunz„toare, mai degrab„ una jignitoare ∫i invidioas„ Ón ceea ce prive∫te presta˛ia cadrelor didactice universitare.

   Votul din comisie s-a dovedit, de altfel, c„ este o problem„ care poate s„ fie Ón˛eleas„.

7. Lucian Augustin Bolca∫

   #9505

   Mul˛umesc, domnule deputat.

   V„ cer scuze, stima˛i colegi. Rumoarea este prea intens„ ca s„ nu devin„ deranjant„. V-a∫ ruga s„ acorda˛i aten˛ie vorbitorului.

   Doamna pre∫edint„ a Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, v„ rog, raportul dumneavoastr„.

8. Lia Olgu˛a Vasilescu

   #9811

   Stima˛i colegi,

   Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a avut Ón vedere avizul primit de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Consiliului Legislativ.

   Propunerea legislativ„ se refer„ la transferarea unor cadre didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior, cu titlul ∫tiin˛ific de doctor, pe catedre, posturi didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, ca urmare a restr‚ngerii de activitate.

   Face parte din categoria legilor organice.

   La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 15 deputa˛i ∫i, Óntr-adev„r, a∫a cum a spus ∫i domnul Magheru, au fost 7 voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ceea ce a dus la respingerea ini˛iativei legislative, din urm„toarele motive: potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, posturile didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar se ocup„ prin concurs organizat la nivel na˛ional; Ón Ónv„˛„m‚ntul superior candida˛ii sus˛in concurs pe post, fiind nominaliza˛i dup„ promovarea concursului pentru a ocupa func˛ia didactic„ respectiv„; Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar concursul se organizeaz„ la nivel na˛ional, candida˛ii reu∫i˛i fiind titulariza˛i Ón Ónv„˛„m‚nt pe posturile corespunz„toare specializ„rii, Ón ordinea mediilor; restr‚ngerea de activitate Ón Ónv„˛„m‚ntul superior nu constituie un fenomen, ˛in‚nd seama de faptul c„ Ón prezent aproximativ 40% din posturile didactice sunt vacante, iar personalul didactic din Ónv„˛„m‚ntul superior, intrat Ón restr‚ngere de activitate, poate accede Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, prin concurs, Ón condi˛iile legii.

   V„ mul˛umesc.

9. Lucian Augustin Bolca∫

   #11410

   V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

   Œn cadrul dezbaterilor generale, dac„ se ia cuv‚ntul din partea grupurilor parlamentare?

   V„ rog, domnul deputat Adrian Moisoiu, pofti˛i.

10. Adrian Moisoiu

    #11622

    V„ mul˛umesc.

    Domnule pre∫edinte,

    Eu credeam c„ Ónainte Ói da˛i cuv‚ntul doamnei secretar de stat Paloma Petrescu, pentru c„ a∫ fi fost curios s„ v„d care este pozi˛ia, Ón clipa de fa˛„, a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Dar poate ∫i dup„ mine s„ vorbeasc„, ∫i m„ bucur c„ o v„d pe d‚nsa ast„zi.

11. Lucian Augustin Bolca∫

    #11958

    Dac„ dumneavoastr„ cunoa∫te˛i procedura dup„ care trebuie s„ dau, la o ini˛iativ„ legislativ„ a MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006

    parlamentarilor, ∫i cuv‚ntul reprezentantului ministerului, v„ rog s„ mi-o enun˛a˛i.

    Continua˛i, v„ rog, domnule deputat.

12. Adrian Moisoiu

    #12289

    M„ scuza˛i! Eu am spus c„ speram, dar speram, aici, este o form„ de exprimare, domnule pre∫edinte.

    Deci, Ón leg„tur„ cu cele ce s-au prezentat aici, a∫ dori s„ ar„t urm„torul lucru: Óntr-adev„r, legea stipuleaz„ concursul, a∫a este, dar, Ón acest caz, fiind un caz de excep˛ie, fiind vorba de reducere de posturi de la Ónv„˛„m‚ntul superior c„tre Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, deci de la acele cadre didactice care intr„ Ón comisiile de promovare a gradelor didactice, definitiv, gradul II, gradul I., ∫i, Ón consecin˛„, au aceast„ posibilitate, ca s„ examineze, cred c„ este mai mult dec‚t acoperitor faptul c„ pot s„ ocupe un post Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

    Deci, Ón aceast„ idee, merg‚nd ∫i pe un alt principiu, ∫i anume c„ cel care poate mai mult poate ∫i mai pu˛in, Ón consecin˛„, cred c„ este de dorit ca s„ se accepte aceast„ îfavorizare“. De fapt nu este o favorizare, este o obliga˛ie, s„ spun, mai mult, care ar trebui f„cut„ c„tre cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul superior care, din motive independente de ele, ajung Ón situa˛ia s„ le fie restructurat postul Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, ∫i, ceea ce este deosebit de important, doresc s„ profeseze Ón continuare Ón Ónv„˛„m‚nt, Ón condi˛iile Ón care Ónv„˛„m‚ntul este pl„tit, deci este salarizat a∫a cum se ∫tie.

    Eu sper Ón Ón˛elegerea dumneavoastr„.

    V„ mul˛umesc.

13. Lucian Augustin Bolca∫

    #13653

    V„ mul˛umesc.

    Domnul deputat Petru C„lian.

14. Petru C„lian

    #13737

    ## Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Constat c„ suntem prim„ Camer„ sesizat„, iar acest proiect de lege are un raport de respingere.

    Cunosc Ón mare parte proiectul, deoarece s-a dezb„tut Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Óns„, din p„cate, a primit un aviz negativ, datorit„ interpret„rii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, consider‚ndu-se c„ este un proiect de lege neconstitu˛ional.

    Cred eu c„ ar fi bine ca aceast„ chestiune s„ fie totu∫i tran∫at„ la Senat, pentru c„ este Camer„ decizional„, ∫i s„ ne uit„m un pic cu aten˛ie la avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

    Œn rest, proiectul mi se pare just, Óns„, este grav c„ nu avem s„ d„m de lucru, la capacitatea fiec„rei persoane din zona cadrelor didactice. Acolo cred eu c„

    ar trebui s„ rezolv„m problema, nu s„ le d„m ceva de lucru inferior preg„tirii lor.

    Da, stimate coleg, Óntr-adev„r, este din p„cate un raport de respingere ∫i un aviz negativ din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

    V„ mul˛umesc.

15. Lucian Augustin Bolca∫

    #14795

    V„ mul˛umesc.

    Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale?

    ## Domnilor colegi,

    Œn conformitate cu art. 104 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, raportul comisiei presupun‚nd respingerea, proiectul de lege este dedus direct votului final de m‚ine.

    Punctul 3 al ordinii de zi — propunere legislativ„ pentru modificarea alin. 1 al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

    Din partea ini˛iatorului, domnul senator Gheorghe Frunda.

    Sper c„ a fost invitat...

    V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

    ## **Domnul György Frunda —** _senator_ **:**

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate doamne deputate ∫i stima˛i domni deputa˛i,

    Œn ultimii ani, am Óncercat Ómpreun„ s„ Ónt„rim independen˛a justi˛iei. Cele trei puteri ale statului — Legislativul, Executivul ∫i juridicul — ∫i-au g„sit un loc din ce Ón ce mai bine definit, mai bine creionat Ón ceea ce numim echilibrarea ∫i controlul reciproc al puterilor statului.

    La ora actual„, Ón reglementarea Legii nr. 303/2004, s-a f„cut, exist„ o dubl„ unitate de m„sur„: pe de o parte, judec„torii sunt numi˛i la propunerea C.S.M.-ului de c„tre pre∫edintele republicii; pe de alt„ parte, procurorul general ∫i adjunc˛ii acestuia sunt numi˛i de c„tre pre∫edintele republicii, la propunerea ministrului justi˛iei.

    Cred, ∫i credem mai mul˛i care lucr„m Ón acest domeniu, c„ este necesar ca pentru independen˛a justi˛iei, pentru ca procurorii s„ poat„ s„ aib„ putere decizional„, s„ nu poat„ fi influen˛a˛i politic, propunerea de numire a acestora s„ nu se fac„ de c„tre ministrul justi˛iei, ci s„ se fac„ de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii.

    Credem c„ aceasta este linia care e Ón concordan˛„ cu practica european„, credem c„ aceast„ practic„ ar reÓnvia propunerile interbelice ale justi˛iei din Rom‚nia ∫i credem c„ astfel procurorii ar putea s„-∫i desf„∫oare mai bine activitatea.

    Pentru aceste motive, cunosc‚nd ∫i raportul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care, s„ spun a∫a, este un raport îla musta˛„“ — 8 la 6, dac„ ∫tiu eu

16. Lucian Augustin Bolca∫

    #17296

    V„ mul˛umesc, domnule senator.

    V-a∫ ruga, dac„ dori˛i s„ asista˛i la dezbateri, s„ lua˛i loc al„turi de colegii din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Noi nu avem un loc prestabilit pentru ini˛iatori, a∫a cum se procedeaz„ la Senat.

    V„ rog, domnule pre∫edinte Andon, raportul comisiei.

17. Sergiu Andon

    #17635

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Doamnelor ∫i domnilor colegi,

    Am s„ prezint raportul îla musta˛„“, cum spunea ini˛iatorul.

    Obiectul reglement„rii este cel anun˛at de domnul senator György Frunda.

    Suntem prim„ Camer„ sesizat„, motiv pentru care ne-am ∫i gr„bit s„ Óntocmim raportul la nivelul unui cvorum la limit„.

    Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

    Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea.

    Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a avizat negativ.

    Propunerea face parte din categoria legilor organice. A fost analizat„ Ón ∫edin˛a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din 13 iunie.

    S-au formulat amendamente Ón timpul dezbaterilor.

    Cum spuneam, cvorumul comisiei a fost format din 13 deputa˛i, din totalul de 25 la acea dat„, deci la limit„, iar votul a fost ∫i el destul de str‚ns — cu 8 voturi Ómpotriva proiectului ∫i 5 pentru, s-a hot„r‚t s„ se Ónainteze plenului propunerea de respingere a propunerii legislative.

    Anun˛am c„ este vorba de o reglementare din categoria legilor organice.

    Mul˛umesc.

18. Lucian Augustin Bolca∫

    #18732

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Œn cadrul dezbaterilor generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

    V„ rog, domnule deputat Ponta.

    Ca s„ nu vorbi˛i Ón continuare Ómi permite˛i o alternan˛„.

19. Victor Viorel Ponta

    #18968

    Domnule pre∫edinte,

    Stima˛i colegi,

    Am ajuns ∫i la acest proiect de lege pe care credeam c„ am reu∫it sau Ón privin˛a c„ruia credeam c„ am reu∫it s„ ajungem la un consens politic. ™i m„ refer la Ónt‚lnirea, la discu˛iile pe care pre∫edintele Traian B„sescu le-a avut la Cotroceni cu reprezentan˛ii grupurilor parlamentare, referitoare atunci la organizarea D.N.A. ™i atunci, pre∫edintele ˛„rii, ascult‚nd propunerile, nu numai ale Partidului Social Democrat, ci ale celorlalte partide, desigur, mai pu˛in Partidul Democrat, a spus c„ i se pare normal, pentru a avea o independen˛„ real„ a procurorilor, ca ace∫tia s„ fie numi˛i, evident, de pre∫edinte, a∫a cum este normal, dar la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

    S„ scoatem din aceast„ schem„ ceea ce s-a b„gat Ón mod gre∫it, prin asumarea r„spunderii Guvernului Ón 2005, ∫i anume un ministru al justi˛iei, un ministru politic, indiferent c„ acum este un ministru al P.D., sau data viitoare va fi al P.S.D., care Ói propune pe ∫efii parchetelor.

    Acum, din p„cate, colegii no∫tri din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i probabil nu au ∫tiut de acest acord politic ∫i au mers mai pu˛in pe aceast„ cale de normalitate.

    Ceea ce este totu∫i anormal este faptul c„ aici, Ón raportul comisiei, exist„ o fraz„ — sper s„ nu-l recunosc pe domnul Buda Ón ea — Ón care se spune: îNu este oportun la momentul actual. Ar fi Ón m„sur„ s„ afecteze func˛ionarea unui sistem bine apreciat pe plan intern ∫i la nivel european“.

    P„i, ierta˛i-m„, este o eroare, o eroare grav„! Capitolul 24 — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“ Ón decembrie 2004 a fost Ónchis tocmai pentru c„ legisla˛ia nou„ prevedea ca procurorii-∫efi s„ fie numi˛i la propunerea C.S.M.

    Œn continuare, ∫i aici o s„-l rog pe colegul meu Titus Corl„˛ean, care ∫tie chiar mai mult pe partea de drept comparat, Ón toate ˛„rile europene ministrul justi˛iei se ocup„ de administrare, se ocup„ de a promova legi bune ∫i de a avea grij„ ca justi˛ia s„ func˛ioneze Óntr-un cadru administrativ normal, nu pune ∫efi ministrul justi˛iei, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ast„zi la noi.

    Ne Óntreb„m de ce nu avem dosare serioase? At‚t timp c‚t ∫eful D.N.A. execut„ zi de zi ordinele unui ministru al justi˛iei, normal c„ nu o s„ avem dosare serioase, pentru c„ procurorii nu sunt independen˛i. Ei pot fi numi˛i de pre∫edinte, la propunerea C.S.M.-ului, a∫a cum s-a trecut Ón legisla˛ie Ón 2004, a∫a cum este reglementarea la nivel european ∫i credeam c„ to˛i am

20. Lucian Augustin Bolca∫

    #23656

    V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Sergiu Andon, v„ rog.

21. Sergiu Andon

    #23764

    ## **Domnul Sergiu Andon:**

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    A∫ vrea s„ Óncep prin a-i ruga pe colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, asigur‚ndu-i c„ rug„mintea mea se Ónscrie Ón atitudinea constant„ a

    partidului nostru ∫i, Ón acela∫i timp, Ón programul pe care-l avem Ón ceea ce prive∫te reforma statului de drept, s„ voteze pentru adoptarea acestui proiect de lege, Ómpotriva respingerii.

    ## **Domnul Victor Viorel Ponta**

22. Sergiu Andon

    #24222

    **:**

    Corect!

23. Sergiu Andon

    #24239

    Aceasta, de altfel, a fost pozi˛ia noastr„ ∫i Ón Comisia juridic„, unde, acel vot, cum spunea domnul senator Funda, îla musta˛„“, foarte str‚ns, poate chiar la limita cvorumului, a fost dat Ón condi˛iile Ón care, din motive, dup„ c‚te ∫tiu, obiective, configura˛ia Camerei nu era nici pe departe reflectat„ ∫i Ón configura˛ia Comisiei juridice, o parte dintre colegii anumitor grupuri parlamentare av‚nd alte activit„˛i. Se ∫i Ónt‚mpl„ rar ca, Ón Comisia juridic„, s„ fie cvorumul la limit„. Asta Ómi spune mult.

    Dar, se spunea aici, aducea domnul secretar Ponta — ∫i toat„ considera˛ia pentru Domnia sa, sper s„ nu cear„ drept la replic„ — c„ exist„ o Ónc„rc„tur„ politic„ Ón acest vot care nu are de-a face, Ón opinia noastr„, cu con∫tiin˛a dreptului ∫i con∫tiin˛a reformei care trebuie f„cut„.

    Cred c„ este mult spus îÓnc„rc„tur„ politic„“. Poate era Ónc„rc„tur„ politic„ la Ónceputul legislaturii, c‚nd aveam o Óncredere mai mare Ón acest minister, c„ va face ordine de drept, va rezolva problemele criminalit„˛ii ∫.a.m.d. Nu le-a f„cut. Œn schimb, propunerea legislativ„ venit„ din partea uneia dintre eminen˛ele juridice ale Parlamentului, din partea unei forma˛iuni politice constante Ón atitudinea proconstitu˛ional„, responsabil„ ∫i profesionist„ este punctul pe îi“ care trebuie pus Ón acea c„su˛„ Ón ceea ce prive∫te reforma institu˛iilor statului de drept, reforma justi˛iei, revenirea la normal ∫i la constitu˛ionalitate.

    Dac„ votul n-a fost a∫a, ∫i uneori nu este a∫a, nu este pentru Ónc„rc„tur„ politic„. S„ o spunem deschis: este datorit„ hachi˛elor ministrului justi˛iei, obi∫nuit„ s„ vin„ ∫i s„ dicteze la Parlament, s„ fac„ fasoane, s„-∫i echivaleze tot ceea ce este mai important pentru integrarea noastr„ Ón Europa ∫i pentru rezolvarea restan˛elor pe care le avem sub aspectul ordinii de drept, s„ le echivaleze cu meritul s„u personal, c‚nd nu este nici pe departe a∫a.

    De altfel, spuneam c„ este mult spus o Ónc„rc„tur„ politic„. Aceast„ identificare a ambi˛iilor personale ale doamnei ministru al justi˛iei eu am impresia c„ a sc„zut ∫i Ón cazul Coali˛iei Guvernamentale ∫i chiar Ón ochii pre∫edintelui.

    Spunea domnul secretar Victor Ponta, evoca ∫i s-a evocat ∫i Ón Comisia juridic„ o anumit„ Ón˛elegere de la Cotroceni, la care, Óntr-adev„r, am asistat. Cinstit vorbind,

24. Lucian Augustin Bolca∫

    #27489

    V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád Francisc.

25. Márton Árpád Francisc

    #27598

    Domnule pre∫edinte,

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Nu vreau s„ invoc Ónc„ o dat„ aceast„ Ón˛elegere la care ∫i eu am fost de fa˛„, Ón˛elegere care izvor„∫te din Óns„∫i principiul independen˛ei justi˛iei ∫i al unui control reciproc al puterilor din stat, pentru c„, Ón mod evident, atunci c‚nd avem un sistem care s-ar putea Ónfiin˛a conform acestei Ón˛elegeri, adic„ o propunere de numire din partea C.S.M.-ului, adic„ autoritatea judec„toreasc„, c„tre pre∫edintele ˛„rii, care este mai aproape de Executiv, posibilitatea acestuia ca, eventual, s„ nu fie de acord cu acea propunere — iat„ un control perfect.

    Din moment ce aceast„ propunere vine din partea Executivului, Ón mod clar e o linie politic„, Ón mod clar nu mai este vorba despre independen˛a justi˛iei.

    Eu ∫tiu c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ nu prea sunt Ónc‚nta˛i c‚nd v„d aceast„ carte. Mi s-a mai ∫i spus, chiar s„pt„m‚na trecut„, c„ poate am gre∫it Ón unele lucruri pe care le-am scris aici. Noi nu credem c„ am gre∫it, din contr„, noi credem c„ doar atunci gre∫im, c‚nd Ónc„lc„m aceste promisiuni. ™i, numai pentru aducere aminte, aici scrie clar, la îDezvoltarea cadrului institu˛ional“: îRestr‚ngerea treptat„ a competen˛elor Ministerului Justi˛iei corespunz„tor cre∫terii competen˛elor Consiliului Superior al Magistraturii“.

    Este o formulare destul de clar„ ∫i un r„spuns la acest deziderat mai clar dec‚t dup„ ce o perioad„ de vreme a avut ministrul justi˛iei aceast„ posibilitate de a propune numirea procurorilor-∫efi. Iat„, restr‚ngem aceste

    drepturi ale Ministerului Justi˛iei ∫i le transfer„m prin m„rirea competen˛elor C.S.M.-ului.

    Da, Óntr-adev„r, erau voci cum c„ ar fi Ón pericol un mecanism care a Ónceput s„ func˛ioneze, dar noi nu spunem s„ fie demis„ prin aceast„ lege orice persoan„ care este Óntr-o func˛ie de autoritate Ón acest domeniu. Nu! Spunem c„, de acum Óncolo, cine va fi numit, cine va fi schimbat se va Ónt‚mpla numirea acestora pe baza acestei propuneri.

    Deci acele persoane care acum Ó∫i fac treaba vor r„m‚ne Ón continuare, numai c„ de acum Óncolo vom crea un sistem, ∫i cei care au ap„rat, nu au ap„rat sistemul... Ei s-au g‚ndit c„ s-ar putea ca un mecanism care ei cred c„ a Ónceput s„ func˛ioneze printr-o modificare a legii, cum de obicei din p„cate avem acest p„cat de a demite Óntreaga conducere a unei institu˛ii printr-o modificare a legii, s„ duc„ la blocarea acestui demers. Nu este vorba de a∫a ceva. Cei care sunt Ón func˛ie r„m‚n Ón func˛ie, Óns„ vom construi un alt sistem — sistemul adev„rat de stat de drept.

26. Lucian Augustin Bolca∫

    #30402

    Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat.

27. O voce din sal„

    #30507

    Este al doilea membru din grup!

28. Lucian Augustin Bolca∫

    #30565

    Nefiind vorba de procedur„ de urgen˛„, Óng„dui, la dezbateri generale, s„ ia c‚t mai mul˛i. V„ dau ∫i dumneavoastr„ cuv‚ntul, dac„ dori˛i. Avem timp.

    V„ rog, domnule deputat.

29. Titus Corl„˛ean

    #30781

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi concis.

    Pentru c„ s-a vorbit, ceva mai devreme, despre angajamentele europene ale Rom‚niei care ar face inoportun„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i a∫ vrea s„ fie lucrurile, totu∫i, ceva mai clare vizavi de aceast„ afirma˛ie care se reg„se∫te, Óntr-o anumit„ m„sur„, ∫i Ón raportul Comisiei juridice. Pentru c„ ceva mai devreme colegul meu Victor Ponta men˛iona faptul c„ Ónchiderea Capitolului îJusti˛ie, afaceri interne“, a Capitolului 24 de negocieri, Ón decembrie 2004, s-a f„cut Ón anumite condi˛ii, Óntr-o anumit„ formul„ legislativ„ ∫i institu˛ional„,

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 care ulterior a fost modificat„, deci la acel moment acea chestiune a constituit angajamentul Rom‚niei fa˛„ de Comisia European„, fa˛„ de Uniunea European„, n-am s„ mai insist. Am s„ spun, Óns„, un al doilea lucru, pentru c„ adesea trecem destul de rapid peste lucruri sau poate le ignor„m.

    Este vorba de faptul c„, Ón 1998, Curtea European„ a Drepturilor Omului a condamnat Rom‚nia Ón cauza Vasilescu. A fost prima condamnare a Rom‚niei la Curtea European„ de la Strasbourg. Spe˛a respectiv„ nu este Ónchis„ nici la aceast„ or„. Ea se afl„, Ón continuare, pe rolul Comitetului Mini∫trilor Consiliului Europei, care, Ón sistemul de la Strasbourg, asigur„ verificarea respect„rii, de c„tre statul condamnat, a deciziei Cur˛ii Europene, iar motivul este foarte simplu: Curtea European„ men˛ioneaz„, Ón ra˛ionamentul s„u Ón drept, faptul c„ îProcurorul Ón Rom‚nia“, ∫i m„ refer la sistemul institu˛ional legislativ din 1996—1998, îprocurorul subordonat ierarhic procurorului general ∫i, Ón consecin˛„, Ministerul Public, nu beneficiaz„ de garan˛ia de independen˛„ fa˛„ de Executiv, Ón primul r‚nd de Ministerul Justi˛iei“. ™i am Óncheiat citatul, care este chiar foarte exact.

    ™i la acel moment exista un raport de subordonare, Ómbr„cat Óntr-o anumit„ form„, Óntre procurorul general, procurori ∫i ministrul justi˛iei. Curtea European„ a Drepturilor Omului a spus ∫i la acea etap„ c„ este nevoie s„ fie Óndep„rtat riscul unei interferen˛e de ordin politic Ón judiciar.

    Aten˛ie! Nu vorbim de persoane. Discu˛ia este absolut valabil„ ∫i ast„zi. Nu vorbim de persoane, vorbim de institu˛ii ∫i vorbim de riscul interferen˛ei politicului Ón sistemul judiciar. Repet, aceast„ cauz„ nu a fost Ónchis„ nici — ∫i suntem Ón 2006 — nici dup„ opt ani la Curtea European„, la Comitetul Mini∫trilor, de fapt, al Consiliului Europei, pentru c„ aceast„ exigen˛„, ∫i vorbim de o obliga˛ie pentru statul rom‚n, de a-∫i modifica legisla˛ia Ón acest sens, aceast„ exigen˛„, iat„, nu este Óndeplinit„.

30. Lucian Augustin Bolca∫

    #34596

    V„ mul˛umesc.

    V„ rog, pofti˛i la dezbateri generale, cu rug„mintea de a aprecia asupra timpului. Totu∫i, trebuie s„ ne pronun˛„m prin vot.

31. Niculae Mircovici

    #34776

    Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale s-a angajat, de la Ónceput acestei legislaturi, s„ sprijine guvernarea Coali˛iei care Ón momentul de fa˛„ guverneaz„ Rom‚nia ∫i, prin cele 18 voturi, Ón marea majoritate a cazurilor sub aceast„ form„ s-a prezentat.

    Atunci, Óns„, c‚nd apar situa˛ii Ón care exist„ puncte de vedere diferite Ón partidele care compun Coali˛ia, este firesc c„ Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale voteaz„ conform Constitu˛iei, conform propriilor con∫tiin˛e ∫i conform intereselor minorit„˛ilor na˛ionale pe care le reprezint„.

    Œn situa˛ia de fa˛„, este firesc, o real„ separa˛ie a puterilor Ón stat se poate asigura atunci c‚nd Consiliul Superior al Magistraturii Ó∫i Óndepline∫te atribu˛iile pe care le are, ∫i cu c‚t va fi mai puternic Consiliul Superior al Magistraturii, cu at‚t vom avea o justi˛ie mai independent„.

    Pentru aceste considerente, precum ∫i pentru faptul c„ deputa˛ii din acest grup nu au un interes politic direct dec‚t acela al stabilit„˛ii ˛„rii ∫i conform intereselor minorit„˛ilor na˛ionale de a avea o ˛ar„ Ón care separa˛ia puterilor Ón stat s„ fie un element real, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, deputa˛ii din acest grup vor vota pentru sus˛inerea ini˛iativei legislative a domnului senator Frunda.

    V„ mul˛umesc.

32. Lucian Augustin Bolca∫

    #36160

    ## V„ mul˛umesc.

    Dac„ mai dore∫te cineva, la dezbateri generale? Dac„ nu, o s„-mi permite˛i s„ iau cuv‚ntul ca deputat din partea Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 ## ( _Pre∫edintele de ∫edin˛„ vorbe∫te de la tribun„_ .)

    Stima˛i colegi,

    Partidul Rom‚nia Mare va vota pentru respingerea respingerii propuse de c„tre comisie. Va vota pentru acest proiect de lege.

    Este unul corect ∫i este unul european, a∫a cum Ói place ∫i ini˛iatorului, domnului Frunda, s„ spun„ ∫i c‚nd trebuie ∫i c‚nd nu trebuie. Acum trebuie, este corect. Œntr-adev„r, este un proiect european.

    S-a vorbit despre independen˛a justi˛iei. S„ v„ spun un singur lucru. Conform Constitu˛iei Rom‚niei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul acestei independen˛e. A-i lua atributul de propunere de numire Ónseamn„ a ∫tirbi din garan˛ia constitu˛ional„ a independen˛ei justi˛iei.

    O s„ v„ mai spun ∫i altceva, de ce este european. Pentru c„ ne afl„m pe filiera care ne une∫te cel mai mult Ón tradi˛ia dreptului rom‚nesc de actualitatea european„ a dreptului.

    Este vorba de Ómprejurarea c„ institu˛ia procurorilor, absolut necesar„, gliseaz„ spre forma procedural„ a judec„torului de instruc˛ie, care a fost tradi˛ional Ón dreptul nostru ∫i care este, Ón continuare, unul dintre factorii institu˛ionali importan˛i Ón procedurile penale occidentale. Este vorba ∫i de p„strarea unei tradi˛ii a dreptului de sorginte latin„, din acest punct de vedere.

    A∫ vrea, cu tot respectul pentru ini˛iator, s„-i sesizez o Ómprejurare asupra c„reia numai Domnia sa poate s„ se pronun˛e. Art. 54 alin. 1, Ón proiectul de lege, prevede c„ procurorii generali ∫.a.m.d. sunt numi˛i de pre∫edintele Rom‚niei, este constitu˛ional, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justi˛iei.

    Œn primul r‚nd, vreau s„ spun c„ nu se poate ca un act al Consiliului Superior al Magistraturii s„ fie avizat de ministrul justi˛iei. Este inacceptabil ca rolul constitu˛ional al Consiliului Superior al Magistraturii s„ fie supus avizului Executivului. Œn acela∫i timp, nu putem, spun eu, Ón mod corect, s„ r„pim dreptul ministrului justi˛iei de a face propuneri pentru aceast„ func˛ie, a∫a cum propuneri poate s„ fac„ ∫i Consiliul Superior al Magistraturii. ™i, Ón aceste condi˛ii, a∫ spune c„ îNumirea se face de pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii“, sau îde c„tre ministrul justi˛iei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii“. Subliniez, avizul conform, care Ónseamn„, practic, propunere Ónsu∫it„.

33. Augustin Zegrean

    #40161

    Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

    Doamnelor ∫i domnilor,

    Partidul Democrat va vota Ómpotriva acestui proiect de lege. ™i vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege, Ón primul r‚nd, dintr-un argument de ordin constitu˛ional. Art. 132 din Constitu˛ie spune c„: îProcurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sub autoritatea ministrului justi˛iei“. Oric‚t a˛i vrea s„ fi˛i de europeni, ∫i nu cred c„ sunte˛i mai europeni dec‚t noi, cel pu˛in Ón dorin˛„, nu pute˛i trece peste acest text constitu˛ional.

    Sigur, este ∫i un alt argument de ordin practic. Nu este acum momentul, c‚nd ne-am angajat cu to˛ii, chiar ∫i dumneavoastr„, cei din partea st‚ng„ a s„lii, Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, s„ schimb„m procurorii, s„ schimb„m conducerile parchetelor ∫i asta s„ dureze p‚n„ la toamn„, pentru c„ nu este un lucru u∫or s„ faci acum aceste schimb„ri.

    Sunt ∫i alte argumente ∫i domnul Bolca∫ mi-a oferit un argument, de aceea am ∫i ie∫it dup„ dumnealui s„ vorbesc, Ómi cer iertare c„ am f„cut-o dup„ dumneavoastr„, ar fi fost normal s„ vorbesc Ónainte, ∫i dumnealui spunea c„ textul de lege nu poate fi salvat. A spus dumnealui despre ce este vorba ∫i nu v„ mai re˛in aten˛ia.

    Deci noi v„ rug„m s„ vota˛i Ómpotriva acestui proiect de lege acum.

    V„ mul˛umesc.

34. Lucian Augustin Bolca∫

    #41440

    V„ mul˛umesc.

    Ini˛iatorul?

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Vreau s„ v„ anun˛ c„, din partea Ministerului Justi˛iei, mi s-a cerut cuv‚ntul pe aceast„ problem„. Regulamentul nu prevede interven˛ia unui ministru Óntr-o procedur„ legislativ„, dar regulamentul spune c„ ministrul poate interveni Ón orice faz„ a dezbaterii.

    Dup„ domnul Frunda... da, v„ rog, doamna ministru. Doamna secretar de stat, v„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul. Vreau s„ fiu corect ∫i cu regulamentul, ∫i cu dumneavoastr„.

    V„ rog.

    ## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

    ## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

    V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

    Am ascultat cu mult„ aten˛ie argumentele care s-au spus, mai multe pentru sus˛inerea ini˛iativei legislative, ∫i un punct de vedere care nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

    Ceea ce a∫ dori s„ subliniez, dincolo de toate argumentele, este urm„torul fapt. Ca practician, ani de zile am constat ce anume confer„ calitatea unui act normativ, fie c„ acesta este emis de c„tre Guvern, fie c„ este adoptat de Parlamentul Rom‚niei, ∫i anume ce anume produce Ón practic„, sub aspectul tuturor consecin˛elor. ™i ca aplicabilitate este exact ca ∫i un bun care este proiectat, dac„ dori˛i, de c„tre un inginer ∫i se vede Ón practic„ dac„, Óntr-adev„r, a creat ceva valabil, viabil, fiabil ∫.a.m.d.

    Modific„rile care au fost aduse Legii nr. 303/2004 dateaz„ de circa un an de zile. Ele, deja, ∫i-au produs consecin˛ele Ón practic„ ∫i sub aspectul rezonan˛ei pe care au avut-o Ón opinia public„ intern„, dar ∫i cea extern„.

    Dac„ s-ar fi constatat vreo Ónc„lcare ∫i vreo periclitare a independen˛ei justi˛iei, care a fost un capitol deosebit de fragil Ón rapoartele de ˛ar„ Óntocmite, Ón mod cert c„, mai ales la ultima pozi˛ie pe care a avut-o Uniunea European„, exprimat„ fa˛„ de ceea ce s-a corectat la capitolul îJusti˛ie“, atunci acest aspect ar fi fost imputat, Ón primul r‚nd pentru c„, dac„ este at‚t de grav afectat„ independen˛a prin aceast„ competen˛„ a ministrului justi˛iei de a propune v‚rfurile din parchete, atunci Ón mod cert nu ar fi fost sc„pat„ din vedere.

35. Lucian Augustin Bolca∫

    #45850

    V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

    Vreau s-o dau exemplu pe doamna secretar de stat care este atent„ la limitarea timpului vorbitorului pentru a evita interven˛iile, uneori inelegante, ale pre∫edintelui de ∫edin˛„. V„ rog s„-i urma˛i exemplul.

    Din partea ini˛iatorului, domnul György Frunda, cuv‚ntul de Óncheiere.

    Domnule senator, pofti˛i.

36. Frunda György

    #46238

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamna secretar de stat,

    V„ mul˛umesc pentru onestitatea ∫i profesionalismul cu care v-a˛i prezentat argumentele, dar, cu toate acestea, sus˛in cu insisten˛„ proiectul meu de lege.

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Desigur, putem deschide un capitol ca s„ discut„m despre procurori, nu din Óntreaga lume, pentru c„ e o plaj„ mult prea larg„, dar Ón Uniunea European„ f„r„ doar ∫i poate.

    Œn Uniunea European„ sunt sisteme democratice care func˛ioneaz„, Ón care un ministru al justi˛iei poate face numiri pentru c„ Ón˛elege s„ respecte legea. Tot a∫a cum Marea Britanie poate avea un sistem constitu˛ional f„r„ Constitu˛ie, tot a∫a Ón Germania un ministru al justi˛iei poate numi procurorii f„r„ s„-i sune vreodat„ sau s„-i ∫tie cine sunt ace∫tia, propunerile venind din verificarea Óndeplinirii condi˛iilor pentru Óndeplinirea acestora.

    Situa˛ia Ón cazul Rom‚niei este diferit„ ∫i eu cred c„ discu˛iile pe care reprezentan˛ii Guvernului Rom‚niei le au cu reprezentan˛ii Uniunii Europene nu trebuie s„ ne situeze pe pozi˛ia elevului silitor care a venit doar s„ Ónve˛e, ci a partenerului de dialog care vine s„ Ómpart„ ni∫te sisteme de valori ∫i caut„ solu˛ii bune pentru Rom‚nia.

    Or, Ón Rom‚nia, care Ón ultimii 16 ani nu se poate spune c„ a fost ferit„ de interven˛iile oamenilor politici asupra procurorilor, este cert c„ ceea ce trebuie s„ facem este Ónt„rirea independen˛ei acestora, or, propunerea pe care ne-o face˛i dumneavoastr„, ca ∫i Ón continuare ministrul justi˛iei s„ fac„ propunerile, Ónseamn„ c„ ministrul justi˛iei care, pe l‚ng„ dreptul constitu˛ional de a-∫i exercita autoritatea asupra unui coleg magistrat, mai are ∫i dreptul ca s„-l propun„ ∫i oric‚nd s„ existe pericolul de a-l revoca, Ón aceast„ situa˛ie eu cred c„ este o influen˛„ politic„ nedorit„ asupra activit„˛ii politicului, asupra activit„˛ii Parchetului de c„tre politic, ∫i dac„ dorim ca urm„rirea penal„, ca rechizitoriile s„ fie apartidice, s„ fie oneste ∫i cinstite, s„ fie pentru o societate curat„, ∫i nu pentru a pl„ti poli˛e, atunci trebuie s„ accept„m propunerea numirii procurorilor-∫efi de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i nu de c„tre ministrul justi˛iei.

37. Lucian Augustin Bolca∫

    #50465

    V„ mul˛umesc, domnule senator, c„ ne-a˛i acordat ∫i timpul de a trece la vot.

    Supun la vot raportul de respingere a proiectului de lege formulat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

    Cine voteaz„ pentru raport Ónseamn„ c„ dore∫te respingerea proiectului de lege.

    Cine voteaz„ Ómpotriva raportului Ónseamn„ c„ dore∫te adoptarea proiectului de lege.

    - Ab˛inerea e ab˛inere.

    - Proced„m la vot.

    - V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

    - Mai Ónt‚i prezen˛a.

    - V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul.

    194 prezen˛i, 101 Ómpotriv„, 80 pentru, 7 ab˛ineri.

    Œn aceste condi˛ii vom proceda Ón conformitate cu art.

    104 alin. (3) din regulament, propunerea de respingere fiind respins„, dezbaterea pe articole se va face Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„, conform ordinii de zi.

    Av‚nd Ón vedere c„ termenul de adoptare tacit„ este pe data de 23, fixez dezbaterea pe articole Ón ∫edin˛a de m‚ine, unde figureaz„ pe primul loc. Œn aceste condi˛ii, problem„ de procedur„.

    V„ rog, domnule deputat.

38. Vladimir Alexandru M„n„stireanu

    #51483

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

    Stima˛i colegi,

    Œn temeiul art. 112 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 149—153 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Grupul parlamentar al P.S.D., prin cei 57 de deputa˛i MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006

    semnatari, depun ast„zi ∫i v„ Ónainteaz„ mo˛iunea simpl„ cu titlul: îEduca˛ia — victim„ Ón lupta dintre P.N.L. ∫i P.D“.

    V„ mul˛umesc.

39. Lucian Augustin Bolca∫

    #51986

    ## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

    V„ mul˛umesc, domnule deputat.

    Iau act de depunerea acestei mo˛iuni simple ∫i o voi prezenta pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor pentru a hot„rÓ

    asupra admisibilit„˛ii sale ∫i a fix„rii termenelor prev„zute de regulament.

    Av‚nd Ón vedere ∫edin˛a comun„ protocolar„ ce urmeaz„, da˛i-mi voie s„ declar Ónchise dezbaterile din ∫edin˛a Ón plen a Camerei Deputa˛ilor.

    V„ mul˛umesc, domnilor colegi.

40. EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR

    #52463

    > Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

    &JUYDGY|124134]

    **ISSN** 1220–4870

    **Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 104/29.VI.2006 con˛ine 12 pagini.**

    Pre˛ul: 2,52 lei noi/25.200 lei vechi

Din cei 15 prezen˛i, 7 au fost pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o singur„ ab˛inere, colegul care de altfel Óntre timp ∫i-a retras semn„tura.

Œn speran˛a c„ ve˛i Ón˛elege fenomenul acesta, eu v„ rog s„ accepta˛i aceast„ ini˛iativ„, pentru care eu v„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 bine — v„ rog s„ reflecta˛i asupra propunerii pe care o fac, ∫i cei care doresc ca justi˛ia Ón aceast„ ˛ar„ s„ fie independent„, care doresc ca procurorii s„ aib„ r„spunderea deciziei lor ∫i s„ nu poat„ fi influen˛a˛i printr-un telefon venit de la un om politic, s„ voteze pentru propunerea mea.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 fost de acord cu acest lucru, mai pu˛in poate c‚˛iva colegi din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Mai mult, am fost convins c„ aceast„ propunere va fi sus˛inut„, indiferent c„ este din partea domnului senator Frunda sau a altcuiva, va fi sus˛inut„ ∫i de doamna Macovei. Asta ne spunea Domnia sa Ón 2003, ∫ef„ la APADOR-CH, c„ ministrul justi˛iei nu trebuie s„-i numeasc„ pe ∫efii procurorilor.

Nu cred c„ s-a schimbat de atunci, cred c„ pur ∫i simplu a uitat ce-a zis. ™i Ói aducem aminte! ™efii parchetelor trebuie s„ fie numi˛i la propunerea C.S.M.-ului, altfel se va Ónt‚mpla ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i ast„zi, ∫i cred c„ a˛i v„zut: ministrul justi˛iei vrea s„-l schimbe pe procurorul general, pe Ilie Boto∫.

Nu m„ intereseaz„ ce vrea ministrul justi˛iei, m„ intereseaz„ dac„ C.S.M.-ul, garantul independen˛ei justi˛iei, propune pre∫edintelui schimbarea sau nu a lui Ilie Boto∫ sau a oricui altcuiva. Altfel, vom avea Ón continuare procurori schimba˛i din func˛ie pentru c„ nu plac ministrului, indiferent care este acel ministru, ∫i vom avea ni∫te procurori-∫efi subordona˛i ministrului, care face respectiva propunere.

Vreau s„ cred c„ ceea ce au Ón˛eles toate grupurile parlamentare, ceea ce am discutat la Cotroceni cu pre∫edintele B„sescu, ceea ce cere Uniunea European„, ∫i anume o independen˛„ a justi˛iei, nu un ministru care s„-i schimbe pe procurorul general sau pe procurorul-∫ef pentru c„ nu-i execut„ ordinele ∫i pentru c„ nu perchezi˛ioneaz„ termopane, acesta s„ fie criteriul de numire.

Voiam s„ v„ spun c„ C.S.M.-ul a avizat favorabil acest proiect. Era normal s„ fac„ lucrul „sta. Are vreodat„ C.S.M.-ul dreptul m„car s„ ia o decizie Ón ceea ce prive∫te justi˛ia? Pentru c„ altfel o va lua tot un ministru care probabil de anul viitor va pleca din Rom‚nia.

V„ rog frumos s„ vota˛i Ómpotriva respingerii, s„ intr„m Ón normalitate cu justi˛ia ∫i cu numirea procurorilor generali ∫i procurorilor-∫efi ∫i s„ sper„m cu to˛ii c„ vom avea o justi˛ie independent„, nesubordonat„ unui ministru politic, indiferent c„ ast„zi este de la P.D., iar m‚ine va fi de la alt partid.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 n-a fost chiar o Ón˛elegere, a fost o propunere, o contrapropunere, o condi˛ionare f„cut„ din partea unui partid, Ón fa˛a pre∫edintelui, de a subscrie la o solu˛ie juridic„ spinoas„ la acea dat„, cu promisiunea c„, ulterior, se va accepta acest punct de vedere care nu este al unui partid sau al unui parlamentar, este al Constitu˛iei ∫i al rolului Parchetului ∫i C.S.M.-ului Ón statul nostru de drept.

Pre∫edintele Rom‚niei a fost prudent atunci ∫i nu a f„cut, cel pu˛in de fa˛„ cu mine, o promisiune, dar a l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ aceste lucruri se vor produce. Nu se produc, suntem Parlament, hot„r‚m ∫i, peste voia unor grupuri, cercuri, partide sau persoane, eu v„ propun s„ hot„r‚m a∫a cum spune Constitu˛ia, a∫a cum este normal, s„ vota˛i Ómpotriva respingerii pentru propunerea legislativ„ a domnului senator György Frunda.

Mul˛umesc.

™i dac„ am reu∫it s„ v„ conving s„pt„m‚na trecut„ pe mul˛i dintre dumneavoastr„ s„ vota˛i pe un principiu corect, am speran˛a c„ ∫i s„pt„m‚na aceasta foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ vor vota pentru acest principiu corect.

V„ mul˛umesc.

Vorbind de angajamente europene, statul rom‚n, potrivit statutului Consiliului Europei, este obligat s„-∫i modifice legisla˛ia Ón acest sens, sanc˛iunea, Ón ultim„ instan˛„, pentru abateri repetate ∫i grave fiind excluderea, pierderea calit„˛ii de membru al Consiliului Europei. Este un angajament european extrem de important.

Al doilea a fost men˛ionat, se refer„ la Capitolul îJusti˛ie, afaceri interne“.

Al treilea, pentru c„ vorbim de Alian˛a D.A., a fost men˛ionat de colegul de la U.D.M.R. Este vorba de Capitolul 10, paragraf III al Programului de guvernare al Alian˛ei, care spune foarte clar: îProcurorul general — ∫eful P.N.A., la acel moment — s„ fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de c„tre pre∫edintele statului“. Sunt tot at‚tea argumente care vin

Ón favoarea sprijinirii ini˛iativei legislative care a fost prezentat„ de domnul senator Frunda.

™i, pentru a Óncheia, ˛in‚nd cont de concluzia real„ a discu˛iilor de la Cotroceni, la care am participat, v„ anun˛ c„ Partidul Social Democrat, Grupul parlamentar al P.S.D., va vota Ón favoarea acestei ini˛iative legislative.

Mul˛umesc.

Este o Óndreptare ∫i crearea unui echilibru de care am fost v„duvi˛i Ón activitatea Ministerului Justi˛iei, pe de o parte, ∫i a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru c„ nu s-a reu∫it s„ se ˛in„ cump„na dreapt„ Óntre ceea ce Ónseamn„ garantul independen˛ei justi˛iei ∫i responsabilul pentru func˛ionarea justi˛iei.

Œn Óncheiere vreau s„ spun colegilor no∫tri care alc„tuiesc alian˛a de la guvernare c„, prin aceasta, se

Óndepline∫te un paragraf expres al Programului de guvernare, care a fost c„lcat Ón picioare de c„tre modific„rile ce au fost impuse prin asumarea r„spunderii Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea magistraturii.

Este vorba de faptul, da˛i-mi voie s„ citesc din memorie, c„ la Capitolul îLupta Ómpotriva corup˛iei“ se prevede, Ón mod expres, de acum Óncolo, procurorii de la toate instan˛ele vor fi numi˛i de Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i nu de ministrul justi˛iei, cum se f„cea p‚n„ Ón prezent. Inexact! Nu se f„cea p‚n„ Ón prezent a∫a, dar nici s„ r„sturn„m aceast„ fraz„ a Programului de guvernare nu se poate, pentru c„ a∫a este corect, a∫a este constitu˛ional ∫i a∫a vom func˛iona Ón deplin„ legalitate.

Vom vota Ómpotriva raportului de respingere. V„ mul˛umesc.

( _Pre∫edintele de ∫edin˛„ se Óntoarce la prezidiu_ .)

Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat.

De ce aceast„ pozi˛ie? O s„ v„ rog s„-mi mai permite˛i s„ v„ re˛in aten˛ia Ón∫ir‚nd acele state europene unde procedura de numire ∫i de revocare din func˛ie a conduc„torilor parchetelor este aceea∫i ca cea din legisla˛ia care este acum Ón vigoare. Aceste state sunt: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Spania, Portugalia, Cheia, Estonia, Slovenia. Aici ne-am referit ∫i la state foste comuniste, ∫i la state care nu au trecut prin acest regim.

Or, Ón condi˛iile Ón care noi nu suntem judeca˛i din exterior, argumentele care s-au mai expus aici, de ordin constitu˛ional, respectiv ce Ónseamn„ atunci ∫i ce r„m‚ne din activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justi˛iei, vom goli, cred, de con˛inut, acest text, mai ales c„ problema independen˛ei procurorului, a statutului acestuia este o problem„ controversat„ Ón Óntreaga lume. O Óntreag„ Organiza˛ie a Na˛iunilor Unite nu a reu∫it s„ dea un r„spuns categoric la aceast„ problem„. De asemenea, marcan˛i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile Ó∫i doresc s„ reduc„ procurorul la un func˛ionar public Ón m‚na Executivului.

Opiniile sunt extrem de controversate dar, merg‚nd pe consecven˛a textului din Constitu˛ie, pe ceea ce v-am expus dar, mai ales, ∫i aici cred c„ trebuie subliniat„ a doua consecin˛„ practic„ pe care ∫i-a demonstrat-o aceast„ modificare, ministrul justi˛iei nu monopolizeaz„ func˛iile de conducere. Pentru c„, p‚n„ la urm„, a∫a cum este textul Ón vigoare, ∫i-a produs efectul, Ón sensul c„ acea propunere a ministrului justi˛iei care nu a fost agreat„ de Consiliul Superior al Magistraturii ∫i a dat un aviz negativ, p‚n„ la urm„, din punct de vedere al pre∫edintelui Rom‚niei a fost judecat„ Ón acest sens ∫i a dat o eficien˛„ pozi˛iei ∫i opiniei Consiliului Superior al Magistraturii, ∫i nu ministrului justi˛iei.

Œnc„ o dat„, atunci, primejdia de a afecta independen˛a ∫i sub acest aspect credem c„ este Ónl„turat„.

De aceea, pun‚nd Ón cump„n„ argumentele pro ∫i contra ∫i, repet, este o problem„ extrem de sensibil„ ∫i mult disputat„ Ón Óntreaga legisla˛ie din lume, ∫i nu numai cea european„, urmeaz„ ca dumneavoastr„ s„ judeca˛i.

Noi, oricum, ne men˛inem pozi˛ia care v-a fost comunicat„ Ón scris.

Mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ v„ dau c‚teva r„spunsuri foarte clare ∫i acesta este efectul principal la care m-am g‚ndit, imposibilitatea influen˛„rii deciziei penale a procurorului Ón urm„ririle ∫i Ón cercet„rile penale.

Œn ceea ce prive∫te observa˛iile a∫ r„spunde domnului deputat, Ón leg„tur„ cu art. 132 din Constitu˛ie, ca s„ fim foarte exac˛i, alin. 1 spune: îProcurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi˛iei“. Este vorba despre activitatea lor profesional„, nu despre func˛iile de conducere ale parchetelor, deci eu cred c„ aceast„ autoritate a ministrului este asupra tuturor procurorilor, nu asupra a celor care sunt procurori-∫efi. Deci aceast„ excep˛ie de neconstitu˛ionalitate nu cred c„ ar fi Óncununat„ de succes Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn ceea ce prive∫te termenul, ∫i ave˛i dreptate s„ ridica˛i aceste probleme, este evident, domnule coleg,

am‚ndoi suntem avoca˛i, _tempus regit actum_ , Ón situa˛ia Ón care-mi accepta˛i procedura, aceasta se va aplica procurorilor de la urm„torul mandat.

Deci s„ fie clar, doamnelor ∫i domnilor colegi, nu Ónseamn„ c„ m‚ine vom schimba pe procurorii-∫efi, pe procurorul general al republicii ∫i pe ceilal˛i procurori pentru c„ s-a schimbat legea. Ei Ó∫i vor duce mandatul p‚n„ la sf‚r∫it ∫i noul mandat se va face sub imperiul noii legi.

Œn ceea ce prive∫te propunerea domnului Bolca∫, cu care m„ voi Ón˛elege, Ómi pare r„u, sunt deschis la o solu˛ie de compromis, v„ propun s„ discut„m noi doi. Nu cred c„ propunerea dumneavoastr„ este benefic„, ar dilua foarte mult puterea concret„ a Consiliului Superior al Magistraturii, iar un aviz conform al Ministerului Justi˛iei, pe care-l propun eu, este cel mai slab nivel al avizelor pe care ministrul trebuie s„-l dea Ón 30 de zile. Dac„ nu-l d„ Ón 30 de zile, se ia act de acest lucru ∫i se fac propunerile.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.