Gheorghe-Eugen Nicolãescu

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o declaraþie referitoare la necorelarea politicilor antiinflaþioniste dintre Guvern ºi Banca Naþionalã.

Perspectiva evoluþiei indicatorilor macroeconomici pe primele ºapte luni ale anului 2002 este în mare mãsurã alteratã de angajamentele guvernamentale într-o serie de programe contradictorii, evident nuanþate de aplicarea Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaþional.

O primã constatare scoate în evidenþã necorelarea programului de reducere a inflaþiei administrat de Banca Naþionalã a României cu cel guvernamental de aplicare în economia realã a aceluiaºi program de stãpânire a procesului inflaþionist. De aceea, spuneam cã Banca Naþionalã a României, prin intervenþiile sale deseori justificate, a gestionat suficient de convingãtor o parte a programului antiinflaþionist, nesusþinut însã de Guvern, care s-a blocat de mai multe ori în relaþiile cu Fondul Monetar Internaþional, pânã când s-a angajat mai ferm prin scrisoarea suplimentarã cã va promova reforma economicã.

Semiechilibrele macroeconomice prezentate în indicatorii statistici nu au fost reprezentative în economia realã, care a gâfâit ca o locomotivã cu aburi ºi care se strãduieºte sã înþeleagã discrepanþa dintre intenþii ºi fapte.

Numai prin intervenþiile Bãncii Naþionale s-au putut atenua nereuºitele guvernamentale privind salariile din domeniul bugetar ºi sectorului privat al statului, precum ºi eºecurile referitoare la arierate, la colectarea veniturilor bugetare.

Toate modificãrile din sistemul fiscal operate în prima parte a anului au evidenþiat cã sistemul de colectare a impozitelor ºi taxelor este încã tributar impozitelor directe, în special impozitului pe venit, aceastã structurã fiind necesar a fi contracaratã de mãsuri suplimentare ale bãncii centrale.

Este de presupus ca anul 2002 sã nu fie afectat macroeconomic de inconsistenþa sistemului fiscal pe drumul dezvoltãrii exporturilor, iar aprecierea monedei naþionale sã nu afecteze trendul pozitiv al activitãþii de export, cu efect deosebit pe creºterea economicã.

În aceeaºi ordine de idei, se poate crede cã se vor disemina neconcordanþele dintre cursul de schimb ºi rata dobânzii active bancare ca urmare a implicãrii substanþiale a Ministerului Finanþelor Publice pe piaþa financiarã.

Teoretic, tendinþa de scãdere a dobânzilor pasive ºi de menþinere a acestora la un nivel acceptabil în raport cu rata inflaþiei, superioarã evoluþiei cursului de schimb leu-dolar ºi leu-euro, poate fi apreciatã ca fiind apropiatã intrãrii într-o normalitate relativã.

Însã anul 2003 va acumula neajunsurile de ordin conceptual existente în economia româneascã nerestructuratã, cu un mare potenþial de escaladare a pierderilor din sectorul de stat ºi implicãrii bugetului în acoperirea incapacitãþii de platã totale sau parþiale a unui segment important al populaþiei pentru facturile aferente întreþinerii lunare.