Gheorghe Dinu

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”C.F.R.-ul, încotro?Ò De peste 100 de ani, calea feratã a reprezentat principalul mijloc de transport în România, atât pentru cãlãtori, cât ºi pentru marfã. În perioada 1960 Ñ 1990, calea feratã a avut parte de mari transformãri ºi modernizãri, constând în automatizãri Ñ centralizãri electrodinamice, introducerea de bloc de linie automat, bariere automate, triaje mecanizate, dublãri de linii, electrificãri pe liniile magistrale. Calea feratã avea, în 1990, un efectiv de 260.000 de salariaþi care, pe lângã activitatea propriuzisã de efectuare a transportului feroviar, îºi producea singurã, pentru uzul propriu, dar ºi pentru alþi beneficiari, aproape totul, de la ac la computer.

În ultimii 13 ani, însã, calea feratã se confruntã cu o cãdere fãrã precedent, urmare a unor procese masive de restructurare, reorganizare, divizare, externalizare iniþiate de tot felul de neaveniþi care au dirijat activitatea acestui sector vital al economiei naþionale.

Fãrã nici o diferenþã, fiecare ministru, când ºi-a vãzut visul de a se aºeza pe fotoliul de ministru ºi peste transporturi, a vrut sã fie original, ajutat ºi de echipa de neprofesioniºti pe care ºi-o aducea cu sine, rãsturnând completamente tot ceea ce prin efort, sacrificiu, rãspundere efectuate în timp de mai bine de 100 de ani, marea masã a ceferiºtilor o aºezase pe baze trainice.

De la 260.000 de ceferiºti s-a ajuns acum la 90.000. Aproape întreaga presã a comunicat, în sãptãmâna tre-

cutã, cã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei are în vedere, în perioada urmãtoare, reducerea cu încã 18.000 de salariaþi angajaþi ai cãii ferate.

Reducerea are în vedere acoperirea fondului de salarii pe întreg anul, pentru cã, în bugetul cãii ferate, ultimele douã luni ale anului au rãmas descoperite. Dar haideþi sã vedeþi prin ce mijloace doresc marii diriguitori ai cãii ferate sã rezolve problema scoaterii din sistem a încã 18.000 de salariaþi.

O primã mãsurã constã în înfiinþarea, pe lângã fiecare actualã Regionalã C.F.R., a câte unei regionale secundare care sã gestioneze liniile secundare de gen Sf. Gheorghe Ñ Breþcu, Vânãtori Ñ Odorheiul Secuiesc, Luduº Ñ Lechinþa etc.

A doua mãsurã constã în externalizarea unor activitãþi, adicã înfiinþarea de noi filiale cu actualele P.R.A.M-uri, Laboratoare S.C.B., T.T.R., E.L.F., I.F.T.E., adicã activitãþi indispensabile ºi vitale pentru corecta ºi buna funcþionare a instalaþiilor ce asigura siguranþa circulaþiei feroviare.

În sfârºit, o serie de activitãþi ca ale zonei E.L.F. (electrificare, luminã ºi forþã), S.I.M.C. (secþii de industrializare maºini cale), P.A.Z. (protecþia ºi administrarea zonei cãii ferate), atelierele de tabliere vor fi complet scoase din structura cãii ferate.

Menþionez cã, pânã la aceastã datã, numai din structura C.N. Ñ C.F.R. Ñ S.A. s-au înfiinþat 18 filiale independente, funcþionând ca societãþi pe acþiuni cu capital integral C.N. Ñ C.F.R. Ñ S.A., care, la rândul ei, are tot capitalul aparþinând statului, iar din celelalte societãþi de cãi ferate: marfã ºi cãlãtori, s-au mai înfiinþat la fiecare câte 5 Ñ 10 societãþi; îþi stã mintea-n loc câte societãþi au mai apãrut, toate serviciile între ele derulându-se cu facturi în bancã, purtãtoare de t.v.a. ºi comisioane bancare, spoliind resursele financiare ale cãii ferate, ºi aºa din an în an diminuate.