Pusk‡s Valentin-Zolt‡n

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Aceastã declaraþie politicã este în nume personal ºi se referã la o problemã care de 12 ani parcã bântuie în mediile politice din þara noastrã ºi care, pânã în prezent nu a fost rezolvatã în mod corespunzãtor. Este vorba de cooperaþie.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor a amintit de cooperaþie ºi tocmai acest fapt, cã chiar expresia se foloseºte mai mult în sens negativ, parcã ne sperie sã ne gândim la o structurã economicã care are o vechime, chiar în acest an, de 150 de ani de existenþã, pentru cã primele forme ale cooperaþiei în România au fost înfiinþate în 1852, care a dãinuit de-a lungul timpurilor pânã la venirea comunismului, când s-a trecut la o cooperativizare tip sovietic, când acest cuvânt, ”cooperativãÒ, a însemnat cã au fost luate vitele ºi boii, cã au fost luate uneltele de lucru, pâmântulÉ ºi aºa mai departeÉ ºi a rãmas în conºtiinþa noastrã naþionalã acest lucru, cooperativa poate fi folositã numai în sens negativ. Nu este aºa, stimaþi colegi! Alianþa Cooperatistã Internaþionalã numãrã peste 800 milioane, nu am greºit, 800 milioane de membri. În cele mai dezvoltate þãri din punct de vedere economic din Europa ºi din întreaga lume are o mare pondere în activitatea economicã, activitatea cooperatistã, iar la noi în þarã, datoritã acestor 50 de ani care au adus acest cuvânt la o altã dimensiune, am încercat, în anul 1990, sã desfiinþãm cooperativele agricole de producþie, le-am desfiinþat, dar aºa cum le-am desfiinþat, vã rog sã mã credeþi, eu nu sunt specialist în agriculturã, am fãcut mult mai mult rãu decât bine. Alte þãri au acþionat altfel. Am distrus sau demolat foarte multe clãdiri care erau înzestrate la vremea respectivã cu foarte multe dotãri necesare agriculturii, creºterii animalelorÉ ºi aºa mai departeÉ fiecare a luat câte o þiglã, câte o cãrãmidã, pentru cã considera cã este a lui. Mai departe, datoritã faptului cã nu au fost reglementate activitãþile din cadrul cooperativelor de consum, de credit ºi meºteºugãreºti, au început ºi acestea sã decadã.

Mergem prin sate, prin comune ºi vedem acele magazine sau complexe comerciale construite de cãtre cooperaþie în anii precedenþi, ruinate, lãsate în paraginã, nefolosite, eventual, închiriate. Cooperativele de credit am vãzut ce au pãþit, cu toate cã a existat o lege care a fost votatã în 1996, dar care nu a rezistat cerinþelor actuale, iar cooperaþia meºteºugãreascã, ultima formã a cooperaþiei care încearcã sã mai reziste, datoritã lipsei de reglementare, este pe cale de a se dãrâma ºi aceastã formã a cooperaþiei. Vorbesc despre aceste probleme având în vedere faptul cã prin Senat a trecut în 1997, reþineþi, în 1997, un proiect de lege care, de atunci, se gãseºte la Camera Deputaþilor, se referea la cooperaþia meºteºugãreascã.

În 1997, cooperaþia meºteºugãreascã avea peste 150.000 de angajaþi care lucrau în cooperaþie, acum abia sunt 70.000.

Dacã în viitor nu apare o lege, ºi cooperaþia meºteºugãreascã ºi celelalte forme ale cooperaþiei se destramã, nu avem voie sã lãsãm ca aceastã formã a economiei, care în alte þãri înseamnã o coloanã vertebralã a economiei, a activitãþii economice, clasa de mijloc se formeazã la întreprinderi mici ºi mijlocii ºi la cooperaþie, nu avem voie sã lãsãm ca acest sistem sã se desfiinþeze, sã fie, hai sã zic aºa, acaparate aceste utilaje ºi imobile de cãtre anumite persoane mai descurcãreþe.