Stenogramă plen

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Deschidem lucrãrile ºedinþei Senatului din 27 mai 2002.

La aceste lucrãri, prezidate de mine, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, ºi asistat de domnii secretari Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, vã fac cunoscut faptul cã sunt colegi care absenteazã motivat de la lucrãri, respectiv domnii senatori: Doru-Laurian Bãdulescu, Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Radu Alexandru Feldman, Ilie Ilaºcu, Mihail Lupoi, Ghiorghi Prisãcaru, Petre Roman, doamna senator Rodica Mihaela Stãnoiu, Emil Rãzvan Theodorescu, Nicolae Vãcãroiu.

Am rugãmintea sã vã exprimaþi prin vot asupra ordinii de zi, dacã nu sunt observaþii, comentarii, asupra acesteia.

Vã rog, domnul senator Viorel ªtefan, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

În numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci am rugãmintea sã supuneþi la vot amânarea dezbaterii proiectului de lege de la punctul 1 al ordinii de zi, în legãturã cu impozitul pe venitul agricol. Vã rugãm sã fiþi de acord sã îl amânãm o sãptãmânã.

Vã referiþi la punctul 10 de pe ordinea de zi. Ca sã fim mai exacþi!

În ordinea de zi pe care am vãzut-o eu era la punctul 1.

Deci punctul 10 de pe ordinea de zi. Pentru ce motiv, domnule senator?

Sunt chestiuni de ordin tehnic. În cursul dimineþii am avut o discuþie cu Ministerul Finanþelor Publice pe marginea acestui proiect. Între timp a mai apãrut o reglementare în materie, iar Ministerul Finanþelor Publice ne-a rugat dacã putem sã mai amânãm o sãptãmânã dezbaterea, ca sã clarificãm aceste chestiuni.

Solicitarea este din partea comisiei?

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

Sunt alte observaþii la ordinea de zi? Dacã nu sunt, supun, mai întâi, votului dumneavoastrã propunerea pe care ne-o face Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, prin preºedintele sãu, de a scoate din ordinea de zi a dezbaterilor de astãzi proiectul de lege de la punctul 10 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord cu amânarea o sãptãmânã, în vederea dezbaterii acestui proiect în ºedinþa de sãptãmâna viitoare.

Cererea a fost aprobatã cu 70 de voturi pentru, 12 împotrivã, 3 abþineri.

Mai existã alte observaþii pe marginea ordinii de zi care v-a fost prezentatã? Dacã nu sunt alte observaþii, v-aº ruga sã vã exprimaþi prin vot asupra ordinii de zi pentru ºedinþa noastrã de astãzi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Ordinea de zi, amendatã cum s-a votat anterior, a fost adoptatã cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri.

Cum ºtiþi, programul de lucru al Senatului prevede, ca de obicei, în ziua de luni: declaraþii politice, pe o perioadã de o orã ºi jumãtate, dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi, votatã de plenul Senatului, iar de la ora 18,00 Ñ întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri la întrebãrile ºi interpelãrile colegilor senatori.

La punctul 1 din ordinea de zi, la declaraþii politice, reamintesc colegilor senatori, deºi le stãruie, cred, bine în memorie, totuºi, timpii alocaþi fiecãrui grup parlamentar: pentru Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 38 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 22 de minute; pentru Grupul parlamentar al P.N.L. Ñ 10 minute; pentru Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 9 minute; pentru Grupul parlamentar al P.D. Ñ 10 minute ºi pentru senatorii independenþi Ñ 6 minute.

Existã vreun comentariu? Dacã nu, o sã îl invit pe domnul senator George Pruteanu, pentru a face o scurtã declaraþie.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În aceste vremuri tulburi, sã le spunem, am fost cu toþii în preajma unei tragedii pe care nu mã sfiesc sã o numesc zguduitoare, tulburãtoare, ca o scenã dintr-o tragedie anticã. Un mare meºter al cuvântului, aº spune, un maestru al cuvântului, s-a prãpãdit la vârsta de 80 de ani ºi, la nu puþine ore dupã aceea, o mare artistã a gestului, o mare artistã a dansului, care i-a fost alãturi o viaþã întreagã, întru cãsnicie, cu tot ce înseamnã ea, ºi întru frumos, nu a suportat lipsa celui de lângã ea ºi ºi-a pus capãt zilelor. Este un gest care tulburã pânã la catarsis ºi aceastã superbã, dacã îmi este îngãduit cuvântul, solidaritate întru moarte. Este pentru noi un semn cã ceea ce este sublim, cã ceea ce este înalt în om nu dispare, oricât ar fi vremurile de serbede.

Este vorba, bineînþeles Ñ ºtiþi Ñ, de ªtefan Augustin Doinaº, un om care ar fi împlinit astãzi 80 de ani ºi o lunã. S-a nãscut în aprilie 1922. A vrut sã studieze medicina, dar ºi-a descoperit repede adevãrata vocaþie ºi a fãcut literele ºi filosofia la Cluj, avându-l acolo ca maestru pe Blaga, atunci ºi tot restul vieþii. A fãcut parte din Cercul literar de la Sibiu, împreunã cu Radu Stanca, cu Cornel Regman, cu Negoiþescu, cu Ioanichie Olteanu, Ovidiu Cotruº, Radu Enescu, oameni care, în atmosfera romanticã ºi cãrturãreascã a Sibiului, au gândit, încã o datã, rostul culturii pentru oamenii mulþi ºi au gândit, încã o datã, rostul poeziei pentru oamenii sensibili la ea, pentru oamenii mult sensibili la ea, sub forma baladei.

Doinaº, cel care s-a prãpãdit, a fost un poet foarte intelectual, un poet extrem de cult ºi a scris mult despre poezie, a fost un mare înþelegãtor de poezie, dar, la începuturile sale ºi pânã târziu, a ºtiut sã facã o poezie pe gustul oamenilor de toate profesiile, de toate înãlþimile spirituale, e vorba de balade, iar una dintre ele, ”Mistreþul cu colþi de argintÒ, a ajuns aproape folcloricã. ªi trebuie sã spun, în spiritul adevãrului, cã un coleg al nostru, un coleg al nostru cu mare greutate în toate sensurile, a fãcut mult în anii mai de demult pentru rãspândirea acestei poezii în urechile a milioane de oameni.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Ion-Pãun Otiman din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, cultura româneascã, Academia Românã, precum ºi viaþa politicã ºi publicã din þara noastrã, noi toþi am pierdut un mare cãrturar, un mare poet ºi, deopotrivã, un remarcabil ºi lucid om politic, un mare prieten, pe ªtefan Augustin Doinaº.

Nãscut la 26 aprilie 1922, în comuna Caporal Alexa din judeþul Arad, ªtefan Augustin Doinaº s-a fãcut cunoscut, în primul rând, ca poet ºi eseist, provenind din

rândurile Cercului literar din jurul lui Lucian Blaga, de la Sibiu, iar în anii din urmã, ca publicist ºi prozator, romanul sãu, de fapt, ultimul, ”T de la trezorÒ, fiind nominalizat la Premiul pentru prozã al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2001.

Debutul ca poet a avut loc în 1939 în ”Jurnal literarÒ, iar în anul 1947, cum consemna ºi colegul meu, George Pruteanu, primeºte Premiul ”Eugen LovinescuÒ pentru manuscrisul ”Alfabet poeticÒ. Din 1956 este redactor al revistei ”TeatruÒ, iar în 1969, redactor al revistei ”Secolul XXÒ.

ªtefan Augustin Doinaº a fost un deosebit eseist, cu o vastã culturã filozoficã, s-a remarcat ºi ca un excelent traducãtor al unor capodopere ale literaturii universale.

Academician ºi preºedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, laureat a numeroase premii internaþionale ºi naþionale, ªtefan Augustin Doinaº s-a implicat, în ultimii 12 ani, ºi în viaþa politicã, fiind senator de Bucureºti din partea Partidului Alianþa Civicã în legislatura 1992Ñ1996, ºi membru fondator al Grupului pentru Dialog Social al Alianþei Civice ºi al Partidului Alianþa Civicã.

Ne amintim toþi, cei care l-am cunoscut ca senator în legislatura 1992Ñ1996, cât de elegante ºi pline de substanþã au fost intervenþiile celui dispãrut. Rãmân remarcabile ºi pline de pilde, stãri pentru noi toþi, discursurile rostite în Senatul României, cât ºi scrierile politice publicate în mai multe ziare ºi reviste.

Partidul Naþional Liberal i-a acordat, chiat în ultima sa zi de viaþã, Premiul ”Ion I.C. BrãtianuÒ, în semn de profundã preþuire pentru întreaga sa activitate.

Dar, doamnelor ºi domnilor, iatã cum sãgeþile mitice ale morþii alegorice l-au ajuns din urmã pe prinþul contemporan nouã, care a tronat regeºte gândirea liricã, filosoficã ºi politicã, decenii la rând, ca într-o devenire simbolicã a tot ceea ce divinitatea i-a creat har gândirii româneºti. Iatã cum cel hãrãzit de Dumnezeu sã lumineze atunci când a fost întuneric în lirism, sã lumineze atunci când neguri pluteau în politicã, sã lumineze, cu limpezimea apei clarul lunii ºi prospeþimea firului de iarbã, caractere în formare, sã dãruiascã ºi sã se dãruiascã în iubire, pleacã dintre noi ºi ne lasã sãrãciþi spiritual, frustraþi într-o mare pierdere valoricã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sigur, înainte de declaraþiile politice, permiteþi-mi Ñ chiar nemergând la pupitru Ñ în calitate de persoanã care nu mã pot mândri cu statura de prieten al lui ªtefan Augustin Doinaº, dar de bunã cunoºtinþã a sa, în anumite momente ale vieþii lui, sã adaug un lucru important, cred eu, anume acela cã, dacã valoarea înfrânge bicisnicia vremii ºi a oamenilor, sigur, respectul pe care Senatul României, pe care lumea româneascã i-l acordã ºi i l-a acordat ºi în viaþã, ca un paradox minunat, trebuie sã stãruie în atitudinea noastrã nu numai pentru cel care a fost Ñ cum s-a spus aici Ñ poate ”colþul de argint al poeziei româneºtiÒ, dar ºi pentru toþi cei care, fãuritori de valoare peste timp, din pãcate, vai, sunt confruntaþi cu uitarea în timpul vieþii ºi cu dezbateri foarte ironice dupã ce mor.

Cred cã Senatul României, astãzi, nu doar comemoreazã trecerea în nefiinþã a celui care a fost ªtefan Augustin Doinaº, dar cred cã începe sã dea o pildã pilduitoare întregii societãþi româneºti cã trebuie sã ne apreciem, sã iubim ºi sã susþinem valorile acestei þãri nu numai când trec atât de fragilul prag al vieþii.

Cu acestea, trecem la declaraþiile politice.

Invit la cuvânt pe domnul senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi mulþumesc, domnilor colegi.

Ar fi, probabil, nemeritat ºi absurd ca, într-o clipã cum este aceasta, în care doi colegi au vorbit despre un mare poet român care s-a stins ºi despre iubita lui care l-a urmat voluntar în moarte, aºa cum l-a urmat, totdeauna, ºi în viaþã, eu, care tocmai mã îndeletnicesc cu poezia, sã trec la cele de fiecare zi, fãrã a spune câteva cuvinte despre semnificaþia acestei morþi, despre semnificaþia acelei vieþi ºi despre iubire, care, iatã, dovedeºte pentru noi toþi care nu suntem totdeauna capabili de ea, cã e mai mare decât moartea.

Sincer sã fiu, nu mi-am închipuit cã unui om atât de riguros ºi care se domina în atâtea ocazii ale vieþii ºi care îºi construise o familie, ea însãºi echilibratã ºi raþionalã, îi va putea urma, la câteva secunde dupã propria moarte, o asemenea extraordinarã tragedie asumatã. Nu mi-am închipuit cã, la 80 de ani cât avea marele poet ºi la 74 de ani cât avea marea artistã, retrasã de multã vreme din activitatea publicã, se mai pot întâmpla iubiri ca la 20 de ani ºi cã, pur ºi simplu, pierderea unui asemenea om care, pentru nimeni, nici pentru prieteni, nici pentru adversari, nu e uºoarã, devine, într-o asemenea mãsurã de nesuportat pentru cea care l-a iubit ºi pe care a iubit-o, încât ea sã sãvârºeascã un gest paradoxal creºtinesc, într-o formã pe care creºtinii nu o acceptã, ºi anume: luarea vieþii.

Nu ºtiu ce sã omagiez mai mult, opera extraordinarã a marelui poet, faptul cã el ºi-a învins, de atâtea ori, piedicile de toate naturile care i-au stat în cale sau acest fapt inimaginabil: cã a putut stârni o asemenea dragoste. ªi ce om trebuie sã fi fost Irinel Liciu Ñ Dumnezeu s-o ierte ºi pe dânsa! Ñ dacã a înþeles, pânã la confundarea cu moartea, cine este cel pe care îl pierdea, cine este cel de a cãrui moarte a luat cunoºtinþã ºi s-a întors în casa care fusese a amândurora ºi a hotãrât sã îl caute dincolo de hotarele vieþii. ªi sã-l urmeze imediat.

Într-adevãr, cum spunea colegul mai pleºuv, aici Ñ pentru cã dumnealui a spus cã eu sunt ”mai greuÒ, nu aveam numeÉ

Mai cu greutate!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, cum a spus colegul ”mai cu pleºuvieÒ, aici, m-am ocupat, în Cenaclul ”FlacãraÒ, ani ºi ani, ºi cu rãspândirea marilor poezii române ºi unversale printre cititorii unor generaþii, unor generaþii care aveau nevoie de hranã. ªi una dintre aceste mari poezii a fost ºi rãmâne ”Mistreþul cu colþi de argintÒ. Vreau sã vã spun cã, printr-un exerciþiu permanent de educaþie, oameni care nu aveau nici un fel de alt reper educaþional, ajunseserã sã iubeascã poezia lui Doinaº, ca ºi alte poezii mari ale lumii ºi ale limbii române, ºi sã ºi-o doreascã în momentele de sãrbãtoare. Poate nu ºtiþi, dar poezia ”Mistreþul cu colþi de argintÒ se recita la nunþi, se recita la momentele în care se regãseau colegi dupã ani ºi ani de despãrþire, se recita pe stadioane, se recita în munþi, se recita în intimitate.

Sunt fericit cã, în ciuda faptului cã nu am avut niciodatã relaþii foarte apropiate cu marele poet, nu l-am atacat niciodatã ºi nu am pãrãsit niciodatã opþiunea mea pentru marea lui poezie, inclusiv în momentul în care a publicat o carte de traduceri foarte importantã pentru cultura românã, în urmã cu câteva luni, o carte de traduceri din care lipsea tocmai ceea ce mi se pare cã s-a împlinit acum, lipseau traducerile lui Shakespeare, Shakespeare cu care seamãnã acest episod din viaþa culturii române ºi din moartea culturii române, episodul celor doi iubiþi care pleacã împreunã din viaþã pe tãrâmul necunoscut. Parcã Doinaº a încheiat de tradus ceea ce multã vreme n-a îndrãznit, Shakespeare, un sonet absolut din care el ºi soþia lui a ales sã fie un distih, distihul final, 14 tãceri aliniate solemn ºi ei doi încheind sonetul acestei definitive tãceri! Aº spune, aºadar, aici, pe loc:

”Aceasta-i iubirea, în formã de ranã,

Un insuportabil destin ucigaº, Ca în tragedia shakespeareanã, Aºa au murit Irinel ºi Doinaº. Mistreþul cu colþi de argint peste arte, Nãvalnic porni, sã omoare discret, Cei doi logodiþi pe vecie în moarte

Sunt tragic distih dintr-un ultim sonet.Ò

În ceea ce priveºte partea de declaraþie cu adevãrat politicã vreau sã spun cã e urgent sã atragem atenþia de la tribuna Senatului, celor în drept, sã se ocupe de problema pâinii din toamna ºi din iarna care vin, pentru cã seceta în care ne zbatem poate fi catastrofalã, poate fi mortalã pentru România.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Onoraþi colegi,

Nu mi-am scris un discurs, am sã vorbesc liber, pentru cã la urma-urmei, aºa cum spunea Nicolae Titulescu, în familie nu se þin discursuri, nu se rostesc toasturi. Noi vorbim noi între noi, pentru cã suntem legiuitorii acestei þãri ºi interesul naþional reclamã, într-adevãr, sã ne dãm mâna pentru a scoate þara din prãpastia acestei crize politice, economice, sociale ºi, în primul rând, morale. Colegul Adrian Pãunescu a vorbit bine, convingãtor despre necesitatea unui moratoriu, cel puþin pentru ceea ce eu numesc ”Anul PragaÒ, dar este greu sã se accepte un moratoriu de cãtre partidele de opoziþie, ºi vorbesc aici în numele partidului pe care-l conduc. Presupun cã ceilalþi ºi-au formulat deja o opinie, întrucât ”sãtulul nu crede celui flãmândÒ ºi cum mai spune altã zicalã româneascã: ”Cel cãlare nu crede celui pe josÒ. E uºor din poziþia în care conduci absolut tot ce miºcã în þara asta sã propui un moratoriu. Dar dumneavoastrã nu vã gândiþi cã noi avem câteva milioane de votanþi sau de simpatizanþi care nu vor sã audã de un asemenea moratoriu în numele unui ideal pe care chiar reprezentanþii partidului de guvernãmânt nu-l slujesc, ba chiar, în multe privinþe, îl trãdeazã. Politica este foarte relativã, mai ales la acest început de secol ºi de mileniu: stânga devine dreapta, dreapta devine stânga, e o geometrie variabilã a punctelor cardinale în politicã, noþiunile cu care se opera pânã acum câþiva ani devin revolute ºi iatã cã trãim surpriza de a-l vedea astãzi huiduit pe preºedintele american George Bush exact de aceia care acum douã-trei sãptãmâni îl huiduiau pe Jean Marie Le Pen. Din alte poziþii ºi din alte puncte de vedere probabil cã mai rãmãsese un rest de platã pentru demonstranþii respectivi. Pentru cã eu am fost ºi în Parisul ºi în Strasbourgul acelor zile fierbinþi ale alegerilor din Franþa ºi ºtiu cum s-a fãcut: cine l-a huiduit pe Le Pen l-a huiduit ºi pe George Bush. În mare parte erau troþkiºtii, erau cei de extremã stângã, erau magrebienii ºi erau ºi cei cu anumite orientãri sexuale, nu mai intru în amãnunte, cãrora nimic nu le convine. Oricine ar veni este bun de carne de tun, cum ar fi spus Napoleon în tinereþea lui. De unde vine acest val al miºcãrilor greºit numite ”populisteÒ? Este vorba de eºecul lamentabil al aºa-zisului liberalism, pe care chiar un preºedinte de bancã, nu-i mai dau numele, s-a simþit dator sã mã sune ºi sã mi-l incrimineze pentru cã vrea ºi el sã participe la viaþa cetãþii ºi mi-a spus: ”Domnule, eu vã înþeleg perfect. Liberalismul sado-masochist a adus Europa cel puþin în aceastã situaþieÒ. Asta este realitatea. Nu vorbesc de partidul dumneavoastrã, dar este vorba de cei care au împins totul pânã la limita insuportabilului. Au transformat democraþia într-o anarhie, în virtutea cãreia orice este posibil. Este posibil ca aceia care acuzã un partid de extremism fãrã sã facã nici o dovadã sã poatã pune mâna pe pistol ºi sã omoare un lider politic. Ei nu sunt extremiºti, ei sunt democraþi!

É nici el nu ºtie, nu s-a hotãrât dacã este uniune culturalã sau altceva.

Dar dacã vor domnii de la U.D.M.R. sã fie credibili ºi eu le vorbesc frumos, pentru cãÉ

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

:

Vorbeºte!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Épentru cã acesta este stilul meuÉ

É toatã lumea îl ºtie. Voi puteþi sã luaþi notã. Deci, dragã FrundaÉ

**Domnul Frunda Gyšrgy**

:

Édragã TudorÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Étu ºtii cã nu am nimic cu tine ºi eu nu am nimic cu persoanele, ci cu faptele.

Existã un viceprimar al Aradului, Levente Bognar. Nu o spun eu, ci foarte mulþi oameni de acolo, inclusiv presa de acolo. Existã indicii cã el a fabricat un certificat de moºtenire al unei femei care murise în urmã cu câteva decenii, care îi lãsase mãtuºii unei soþii a lui un bloc de 32 de apartamente ºi a pus mâna pe acest bloc. Avocatului lui, maghiar, care l-a apãrat ºi l-a ajutat sã iasã la luminã cu aceastã scamatorie i-a dat 5 apartamente din blocul respectiv. Existã ºi un proces penal, pentru cã chiriaºii de acolo, daþi afarã în stradã Ñ ºi iatã cã s-a nãscut o problemã socialã Ñ, l-au dat în judecatã.

Eu nu zic cã este aºa, dar problema existã ºi dacã dumneavoastrã vreþi sã aveþi credit moral la electoratul dumneavoastrã, ordonaþi o anchetã sã vedeþi. Aveþi o asemenea oaie neagrã acolo? A fraudat, a falsificat? Daþi-l afarã, domnilor! Asta vã cer, ºi atunci vom avea dialogul pe care îl consideraþi dumneavoastrã necesar.

De asemenea, subcomisia senatorialã de anchetare a privatizãrii frauduloase a staþiunii Sovata nici pânã acum nu a reuºit sã ajungã la un rezultat. Unii trag hãis, alþii trag cea. Dar realitatea din teren este asta. O staþiune cu peste 170 de vile, cu 5 mari hoteluri ºi restaurante ºi cu 7 lacuri s-a dat pe un bacºiº, s-a dat pe nimica toatã clientelei politice a U.D.M.R.-ului. Aºa e, dragã Adrian Pãunescu? Îþi mai menþii opinia cã ceva necurat s-a întâmplat la privatizarea staþiunii Sovata? Da sau nu? Tu rãspunde aici, ca la detectorul de minciuni, nu-mi þine un discurs.

Nu sunt obiºnuit sã fiu întrebat în felul ãsta, dar dacã erai la ºedinþa la care s-a discutat raportul comisiei de anchetã vedeai cã am votat împotriva a ceea ce a fost raportul majoritar.

Vã mulþumesc.

Era suficient doar sã fii aici.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Bine, îþi mulþumesc. Înseamnã cã rãmâi un om de caracter.

Domnule preºedinteÉ

Ce? Câte minute mai am?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

O eternitate!

O eternitate! Ai vorbit ca Goethe, ca Shakespeare.

Ésingura problemã este cã atunci când doriþi sã dialogaþi cu sala întrebãrile se pun prin preºedintele de ºedinþã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Dar noi nu suntem la tribunal, domnule preºedinte.

Nu. Suntem într-o ºedinþã organizatã dupã proiectul tribunalului.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

De asemenea, mã refer la Bãile Herculane. Acolo alþi parlamentari ai P.S.D.-ului au pus mâna pe un patrimoniu colosal. Mã refer la staþiunea viticolã ”OstrovitÒ. Este o fermã în judeþul Constanþa. Printr-o femeie, printr-o interpusã, doi parlamentari cunoscuþi ai P.S.D.-ului au pus mâna pe o avere colosalã. Numai prin vânzarea celor 1.200 de vagoane de vin de Ostrov existente acolo ei ºi-au scos de câteva zeci de ori preþul pe care îl dãduserã.

Iatã ºi suveica de la RAFO Oneºti. Credeþi cã eu nu ºtiu toate astea ºi noi, de la Partidul România Mare? Le ºtim. Facem moratoriu, dar dupã ce se reglementeazã toate litigiile astea ºi dupã ce dau înapoi cei ce au furat. Toþi au furat.

Aºa e, Radu Vasile? Îmi daþi voie sã-l întreb pe domnul Radu Vasile?

Écã a fost premierÉ cã vãd cã râzi pe sub mustaþã, pe acolo.

Deci la ora la care vã vorbesc distinsul nostru coleg Viorel Hrebenciuc face niºte presiuni. Dã telefoane la conducerea ”PetromÒ-ului sã o sileascã sã dea în continuare petrol gratis la rafinãria de buzunar Dãrmãneºti, care proceseazã þiþeiul, se fac combustibilii necesari, se dau la RAFO Oneºti, RAFO Oneºti vinde combustibilii ºi scoate banii cu care se plãtesc activele, cu care se plãtesc datoriile, bani cu care zic ei cã au cumpãrat RAFO Oneºti. Asta e suveica.

Eu nu au dat nici un leu! Este vorba de o firmã, ”ServicosÒ LTD., care este o cãsuþã poºtalã din Portugalia. Îi merge mintea lui Viorel Hrebenciuc. Dar ºi nouã, nici noi nu suntem veniþi cu pluta. Suntem veniþi cu Plutarh!

Mergem mai departe. Aici voiam sã ajung.

În urmã cu câteva luni, domnul Ion Iliescu a fost din nou în vizitã în S.U.A., a 20-a oarã, a 30-a oarã, nu ºtiu, pentru cã eu nu am fost în viaþa mea în America. Domnia sa merge, e bine cã merge, îi doresc multã sãnãtate, iar dacã ar lua mai puþini trepãduºi, gen Corina Creþu, ºi tot felul de bãgãtori de seamã, i-aº fi mult mai recunoscãtor.

Toatã lumea a vãzut-o pe un post de televiziune pe Wall Street sau nu ºtiu unde cum se zbãnþuia, mânca mititei, dansaÉ Þara nu plãteºte milioane de dolari ca sã danseze Corina Creþu în centrul New York-ului.

Deci domnul Ion Iliescu a primit niºte recomandãri Ñ pentru cã la nivelul Domniei sale de ºef de stat porunci nu i se pot da, cel puþin nu în faza asta Ñ de la oficialii S.U.A. pentru a fi eliberaþi din funcþie 4 miniºtri corupþi. Ce vã spun acum face parte dintr-un document care mie îmi parvine pe o filierã verificatã. Cei 4 miniºtri foarte corupþi, în accepþiunea oficialitãþilor americane care ne studiazã cu lupa, sunt: Miron Mitrea, Ovidiu Muºetescu, ªerban Mihãilescu ºi distinsa noastrã colegã, mereu absentã, Rodica Stãnoiu. ªi-a mai rupt ceva?

Vreun picior, vreo mânã?

Deci domnul Iliescu a venit în þarã, a vorbit cu cine trebuia sã vorbeascã, dar domnul Adrian Nãstase nu a acceptat. Aºa s-a declanºat blocajul relaþiilor noastre cu F.M.I. Blocajul relaþiilor noastre cu F.M.I. de aici a plecat, pentru cã ºeful guvernului nu a acceptat sã se dispenseze de aceºti miniºtri.

Eu mã mir cã pe aceastã listã nu figura ºi domnul ministru Ioan Mircea Paºcu. De ce? Domnul Ioan Mircea Paºcu, pe lângã foarte multe ilegalitãþi ºi abuzuri pe care le sãvârºeºte, a dat de curând suma de 92 miliarde lei din bugetul M.Ap.N., aproape 3 milioane de dolari, unei firme din Negreºti Oaº, care aparþine, nu ºtiu dacã direct, poate prin intermediari, prefectului judeþului Satu Mare, domnul Gheorghe Ciocan.

De ce? Sã fie fãcute niºte corturi pentru a fi amplasate în Portul liber Constanþa pentru trupele americane ºi pentru o parte din armamentul dislocat din Kosovo. Corturile s-au ridicat în parte. Da, domnule senator Cârciumaru? Dar nu e cam mare suma asta de 3 milioane de dolari? Cu bani ãºtia se puteau construi niºte hangare, niºte utilitãþi cu adevãrat de cazarmament militar, se puteau face chiar câteva vile pentru înaltele oficialitãþi americane pe care vrem sã le primim în condiþii civilizate.

Domnul Ioan Mircea Paºcu face cam multe greºeli. Ia avionul militar periodic ºi se deplaseazã ba la Oradea, unde are el niºte cursuri, ba la Satu Mare, ba la Baia Mare. Nu eu, ci parlamentarii dumneavoastrã mi-au spus cã prefectul de Maramureº, Liviu Bichiº, ºi prefectul de Satu Mare, Gheorghe Ciocan, i-au construit o vilã la Bucureºti domnului Ioan Mircea Paºcu. ªi tot un serviciu i-a fãcut ºi un colonel chirurg, Timaru, de la Spitalul Militar. Numai pentru cã l-a operat de vezicã pe domnul ministru Ioan Mircea Paºcu, în douã luni a devenit general. Aºa se cumpãrã stelele de general în România? Pãi atunci Moº Teacã, iertaþi-mã, era mareºal faþã de asemenea aventurieri!

Mi-a sunat ceasul?

Nu. A expirat timpul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vreau sã formulez o concluzie, stimate domnule preºedinte de ºedinþã ºi membru în consiliul de administraþie al Clubului de Fotbal ”SteauaÒ Bucureºti.

Poate te vedem cã intri o datã, în minutul 90, în poarta echipei ”SteauaÒ!

Domnul Ioan Mircea Paºcu propune Legea dreptului la replicã, o lege care i-a scandalizat pe bunã dreptate pe ziariºti. Dar mult mai bine i-ar sta ca autor al Legii dreptului la ºpagã.

M-am ocupat mai mult de acest caz, stimaþi colegi, pentru cã intrã în zona de contact a NATO. Îi furãm pe faþã pe cei de la NATO, pentru cã raportãm cã alocãm sute de miliarde de lei ºi zeci de milioane de dolari ca sã aderãm la NATO ºi uite ce facem, aderã domnul Ciocan. Banii ãia se duc în buzunarele numitului Ciocan.

E soþul doamnei?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu este. Nu are nici o legãturã cu doamna.

Trebuie sã luãm exemplu de la Coreea de Sud, stimaþi prieteni, unde periodic intrã la închisoare preºedinþi de republicã ºi nici nu mai protesteazã. Zilele trecute a fost închis chiar fiul preºedintelui în exerciþiu al Coreei de Sud.

Fac apel, de asemenea, la ambasadorul S.U.A. la Bucureºti, domnul Michael Guest, care, de trei luni de zile, nu mai zice nimic pe tema luptei anticorupþie. Oare de ce? De când l-au întrebat câteva publicaþii, inclusiv ”BursaÒ, inclusiv ”România MareÒ, de ce nu ia nici o atitudine faþã de frauda fiscalã în care este implicat un diplomat, coleg al Domniei sale Ñ Ronald Lauder se cheamã Ñ, care este patronul din umbrã al postului PRO TV. Acolo e evaziune fiscalã de 1.800 de miliarde de lei ºi, deodatã, domnul Michael Guest tace ca mortuÕn pãpuºoi. Nu-i mai convine. Deci lupta anticorupþie a Domniei sale era aºa, un fel de artificii, un fel de praf în ochii românilor.

Jaful s-a generalizat în þara asta, dragã Adrian Pãunescu. Nu avem ce moratoriu sã facem. Moratoriu este în privinþa alegerilor anticipate. Daþi-vã demisia cu toþii, sã venim noi la putere!

Vã mulþumesc.

Mulþumim, domnule preºedinte. Amânãm alegerile anticipate ºi darea demisiei ºi are cuvântul domnul senator Avram Crãciun, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Avram Crãciun:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Suntem în ”Anul internaþional al muntelui Ñ 2002Ò, iniþiat de O.N.U., ocazie cu care, pe întreg mapamondul au avut ºi vor mai avea loc evenimente importante, consacrate problematicii complexe legate de acest monstru sacru care se numeºte munte.

La invitaþia Asociaþiei Internaþionale ”EuromontanaÒ ºi cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, am participat la cea de-a III-a Convenþie a muntelui european, care s-a þinut la Inverness, Scoþia, între 16 ºi 18 mai a.c.

A fost o mobilizare ºi o participare extraordinarã de organizaþii ºi instituþii importante din lume Ñ UNESCO, FAO, Forumul European Montan, Comisia Europeanã, reprezentatã de dl Michel Barnier, comisar pentru cooperare ºi dezvoltare regionalã, deputaþi din Parlamentul European, miniºtri din unele þãri din Uniunea Europeanã, precum ºi din alte þãri candidate la intrarea în Uniunea Europeanã.

La Inverness a fost o demonstraþie cât se poate de clarã a interesului major pentru dezvoltarea zonelor de munte din Europa, de trecere în revistã a situaþiilor economico-sociale, de mediu, de dotare ºi echipare teritorialã, bazate pe studii ºi proiecte, precum ºi conturarea unei viziuni responsabile asupra viitorului munþilorÉ

Vã rog, pãstraþi liniºtea în salã!

Éal localitãþilor montane, în contextul lãrgirii Uniunii Europene ºi al fenomenului globalizãrii ºi mondializãrii.

A fost, de asemenea, o demonstraþie de competenþã bazatã pe o lungã experienþã în domeniul respectiv ºi de o responsabilitate evidentã pentru viitorul tinerelor generaþii, pentru rezerva de spaþiu ecologic, pentru atuurile muntelui vizavi de marile probleme ºi fenomene de poluare din zonele superindustrializate.

Pe de altã parte, muntele, populaþiile montane îºi cer dreptul la recunoaºterea specificului modului de viaþã, a domeniului de activitate, a agriculturii, în special, ºi a serviciilor, la compensarea unor venituri paritare cu cele din regiunile mai fertile, la combaterea sãrãciei ºi a exodului populaþiei montane.

De asemenea, s-a accentuat la toate secþiunile asupra nevoii de solidaritate intermontanã, de un rol activ al comunitãþilor montane, de nevoia de implicare a autoritãþilor ºi guvernelor, pentru asigurarea unei stãri de echilibru social, prin politici montane adecvate, la nivel naþional ºi regional.

Evoluþia ºi dezvoltarea durabilã a zonelor de munte în viitor presupun ºi reclamã, în primul rând, o construcþie infrastructuralã adecvatã, o identitate culturalã atrãgãtoare, o pluriactivitate ºi o multifuncþionalitate pe întreg parcursul anului. Toate acestea, însã, vor trebui statuate mai clar ºi precis prin legi moderne ºi nediscriminatorii, prin reprezentãri adecvate la toate nivelurile, prin alocãri de resurse corespunzãtoare ºi de o recunoaºtere a valorii superioare a produselor ecologice.

Cât priveºte participarea delegaþiei române la aceastã convenþie, se poate spune cã a fost activã ºi complexã, reuºindu-se cuprinderea tuturor secþiunilor organizate, adunând aprecieri pozitive din partea unor oficiali de primã mãrime, cum am amintit pe Michel Barnier, pe Douglas McGuire, directorul FAO, reprezentantul Americii, preºedintele ”EuromontanaÒ, domnul Frank Gaskell ºi alþii, aprecieri pline de speranþe în ceea ce priveºte prezenþa româneascã viitoare la asemenea reuniuni.

Am pomenit, de asemenea, de aceste reprezentãri nu pentru a le remarca, a le scoate în evidenþã, ci pentru faptul cã prezenþa noastrã este destul de rarã ºi, de multe ori, nesemnificativã, nespecificã problematicilor aduse în discuþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Doamna senator, aveþi cuvântul!

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sper cã tentaþia alegerilor anticipate nu ne bântuie ºi pe noi. Declaraþia mea politicã este inspiratã de sãptãmâna amãrãciunilor. Aºa numesc eu sãptãmâna trecutã. Cã a fost o sãptãmânã a amãrãciunilor a transpãrut ºi în declaraþiile antevorbitorilor mei Ñ a domnului Pãunescu, a domnului Vadim Tudor. Amãrãciunile sunt generate de politica dublului limbaj pe care Guvernul o promoveazã, dublu limbaj sancþionat prin amânarea celei de-a doua tranºe din împrumutul stand-by, deci de un organism financiar, ºi de Uniunea Europeanã care a stabilit cã nu va preciza o datã în ceea ce priveºte aderarea României ºi a Bulgariei la structura europeanã.

Este cert, stimaþi colegi, cã aceastã politicã a dublului limbaj, pe care Guvernul de la Bucureºti o practicã Ñ una spune aici, pentru noi, alta spune în afarã, pentru alþii Ñ nu a rãmas fãrã ecou. În acest context, îmi permit sã vã reamintesc câteva fapte de comportament politic, care, în opinia mea, au cântãrit destul pe talerul balanþei aprecierilor negative.

Sã ne amintim împreunã cã în urmã cu aproape o lunã eram admonestaþi de o manierã sforãitoare ºi propagandisticã, printr-o scrisoare a Guvernului, cã tergiversãm procesul legislativ ºi cã punem în pericol adoptarea acquis-ului comunitar ºi, implicit, accesul þãrii spre structurile europene. Dar trebuie sã ne amintim, stimaþi colegi, cã primim frecvent scrisori de la diverºi ºi diverse doamne miniºtri, care tergiverseazã iniþiativele legislative, multe în acord cu principiile europene, ºi care ne cer un time-out pentru a-ºi gândi o politicã coerentã în diverse domenii. ªi vã reamintesc finanþele, vã reamintesc sãnãtatea, vã reamintesc agricultura, ceea ce, din punctul meu de vedere Ñ mã refer la Legea creditului agricol, pentru cã cineva se uitã mirat la noiÉ ”Nu acceptãm iniþiativele dumneavoastrã, domnilor parlamentari, deºi Constituþia vã dã dreptul sã le aveþi, pentru cã ne gândim noi, la SfântuÕ aºteaptã, la o astfel de iniþiativãÒ.

Toate aceste comportamente de sfidare a principiilor constituþionale ºi parlamentare nu au rãmas fãrã ecou, într-o societate ale cãrei valori comune dorim sã le împãrtãºim. ªi cuvântul dat, ºi respectarea valorilor constituþionale ºi a valorilor legale sunt valori comune, la care ºi noi trebuie sã ne ducem.

Da, vã mulþumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Zolt‡n Pusk‡s, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Aceastã declaraþie politicã este în nume personal ºi se referã la o problemã care de 12 ani parcã bântuie în mediile politice din þara noastrã ºi care, pânã în prezent nu a fost rezolvatã în mod corespunzãtor. Este vorba de cooperaþie.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor a amintit de cooperaþie ºi tocmai acest fapt, cã chiar expresia se foloseºte mai mult în sens negativ, parcã ne sperie sã ne gândim la o structurã economicã care are o vechime, chiar în acest an, de 150 de ani de existenþã, pentru cã primele forme ale cooperaþiei în România au fost înfiinþate în 1852, care a dãinuit de-a lungul timpurilor pânã la venirea comunismului, când s-a trecut la o cooperativizare tip sovietic, când acest cuvânt, ”cooperativãÒ, a însemnat cã au fost luate vitele ºi boii, cã au fost luate uneltele de lucru, pâmântulÉ ºi aºa mai departeÉ ºi a rãmas în conºtiinþa noastrã naþionalã acest lucru, cooperativa poate fi folositã numai în sens negativ. Nu este aºa, stimaþi colegi! Alianþa Cooperatistã Internaþionalã numãrã peste 800 milioane, nu am greºit, 800 milioane de membri. În cele mai dezvoltate þãri din punct de vedere economic din Europa ºi din întreaga lume are o mare pondere în activitatea economicã, activitatea cooperatistã, iar la noi în þarã, datoritã acestor 50 de ani care au adus acest cuvânt la o altã dimensiune, am încercat, în anul 1990, sã desfiinþãm cooperativele agricole de producþie, le-am desfiinþat, dar aºa cum le-am desfiinþat, vã rog sã mã credeþi, eu nu sunt specialist în agriculturã, am fãcut mult mai mult rãu decât bine. Alte þãri au acþionat altfel. Am distrus sau demolat foarte multe clãdiri care erau înzestrate la vremea respectivã cu foarte multe dotãri necesare agriculturii, creºterii animalelorÉ ºi aºa mai departeÉ fiecare a luat câte o þiglã, câte o cãrãmidã, pentru cã considera cã este a lui. Mai departe, datoritã faptului cã nu au fost reglementate activitãþile din cadrul cooperativelor de consum, de credit ºi meºteºugãreºti, au început ºi acestea sã decadã.

Mergem prin sate, prin comune ºi vedem acele magazine sau complexe comerciale construite de cãtre cooperaþie în anii precedenþi, ruinate, lãsate în paraginã, nefolosite, eventual, închiriate. Cooperativele de credit am vãzut ce au pãþit, cu toate cã a existat o lege care a fost votatã în 1996, dar care nu a rezistat cerinþelor actuale, iar cooperaþia meºteºugãreascã, ultima formã a cooperaþiei care încearcã sã mai reziste, datoritã lipsei de reglementare, este pe cale de a se dãrâma ºi aceastã formã a cooperaþiei. Vorbesc despre aceste probleme având în vedere faptul cã prin Senat a trecut în 1997, reþineþi, în 1997, un proiect de lege care, de atunci, se gãseºte la Camera Deputaþilor, se referea la cooperaþia meºteºugãreascã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea sã mã refer în scurta mea declaraþie la câteva probleme pe care consider eu cã este bine sã le lãmurim aici, ºi nu în altã parte.

Am auzit o afirmaþie care s-a lansat de la aceastã tribunã în legãturã cu amânarea de cãtre Uniunea Europeanã a precizãrii datei cu privire la accederea României în uniune.

Vreau sã precizez, ºi cred cã sunt în cunoºtinþã de cauzã, cã Uniunea Europeanã, în toate actele sale de pânã acum, a propus ºi a fixat ca, la Consiliul European de la Copenhaga, din decembrie 2002, sã facã precizãrile în legãturã cu data admiterii României ºi a Bulgariei în Uniunea Europeanã.

Deci, haideþi sãÉ mã rog, o fi puterea coerentã, incoerentã, dar vreau sã vã spun cã ºi dumneavoastrã când faceþi asemenea afirmaþii deveniþi la fel de incoerenþi. Ce facem?! Ne plasãm toþi într-o zonã a incoerenþei, de nu mai ºtie nimeni când se spune adevãrul ºi când nu se spune. ªi ca sã continuu, sãptãmâna trectutã au fost o serie întreagã de afirmaþii referitor la raportul de þarã, obiºnuitul raport al Parlamentului European, care este comentat în sezonul cireºelor ºi al cãpºunilor cu foarte multã pasiune ºi lansându-se însã ºi foarte multe neadevãruri.

Doamnelor ºi domnilor,

Acest raport este al Comisiei de politicã externã, drepturile omului ºi apãrare, este cunoscut sub numele de ”Raportul BrockÒ a fost publicat de cãtre ziarul ”Curierul naþionalÒ, în luna martie a acestui an, fãrã sã stârneascã absolut nici un interes. Brusc, s-a nãscut aºa, ca un vulcan, o evaluare aiurea ºi de-a dreptul supãrãtoare.

Domnilor, raportul definitiv, forma definitivã a acestui raport este gata mâine. Mâine!

Se practicã, mai nou, obiceiul ca, luându-se un proiect, se iau ºi amendamentele care sunt destul de multe Ñ ºi anul trecut am mai spus acest lucru Ñ, au fost prezentate, tot aºa, amendamente care au fost respinse în Parlamentul European ºi în Comisia de politicã externã ºi drepturile omului, ca lucruri stabilite ºi reale.

Domnilor, ne simþim obligaþi toþi sã demonstrãm, am mai spus-o de la aceastã tribunã, de ce România nu trebuie sã intre în NATO ºi de ce România nu trebuie sã intre în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumim, domnule senator. Am încheiat acest prim punct al ordinii de zi.

Domnul Adrian Pãunescu solicitã cuvântulÉ

Da, domnule senatorÉ daÉ într-un sens pozitivÉ

În legãturã cu moratoriul pe care l-am propus, vreau sã fac douã precizãri: una, este un citat al unui tenisman român, care dupã un meci, România Ñ U.R.S.S., de la Tbilisi, unde noi am fost furaþi, a spus: ”Domnule, singura problemã a fost cã trebuia sã marcãm un punct de douã ori ca sã ni se recunoascã o datãÒ.

Eu aº spune cã nu suntem în situaþia politicã de a marca puncte pentru þarã de douã ori ca sã ni se recunoascã ºi acasã o datã, asta este unu. ªi a doua, care este un vechi banc românesc, poate ºi internaþional Ñ pe mine m-a amuzat cum unele fiinþe au vorbit aici despre faptul cã nu vor sprijini moratoriul respectiv Ñ ºi, v-am amintit, repet, de acel banc: ”Mergeau elefantul ºi ºoricelul pe un pod cãtre Europa ºi ºoricelul zicea: Tropãim, tropãim!Ò

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

De acum înainte sper sã nu tropãim.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.

Vã fac cunoscute proiectele de lege care pot fi supuse controlului constituþional din partea Curþii Constituþionale dupã cum urmeazã:

Ñ Legea privind taxa pe valoarea adãugatã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii bancare nr. 58/1998;

Ñ Legea pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr. 16/1996;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului;

Ñ Legea privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere dintre Guvernul României ºi Organizaþia Naþiunilor Unite privind contribuþia cu resurse la unitatea specialã de poliþie a Naþiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11 februarie 2002;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale;

Ñ Legea privind statutul poliþistului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.;

Ñ Legea privind comerþul electronic;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare;

Ñ Legea pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;

Ñ Legea privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii;

La punctul 4 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc.

Din partea comisiei, dacã vreunul din colegii senatori doreºte sã ia loc?

Dacã nu, vã amintesc, potrivit raportului, cã existã un singur text în mediere. A fost adoptat de cãtre comisia de mediere în varianta adoptatã la Senat, motiv pentru care vã solicit votul pe raport, ºi nu pe text.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite.

ªi acest raport a preluat în totalitate formulele adoptate de cãtre Senat, motiv pentru care vã

Raportul comisiei de mediere pentru souluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.

În acest raport avem un text adoptat de comisia de mediere, este vorba de punctul 2 din raport, articolul 1 punctul 2, alineatul 2 al articolului 4, pentru care se adoptã varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Adoptat cu 83 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã,

- 3 abþineri.

La punctul 4 din raport, referitor la articolul I, punctul 5, articolele 11[1] ºi 11[2] , texte introduse pentru prima datã în conþinutul legii, în varianta adoptatã de Senat, existã un text comun votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

- Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã,

- 4 abþineri.

Vã solicit votul pe raport, în ansamblul sãu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

- Adoptat cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã,

- douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Sunt toate textele Camerei Deputaþilor.

Stimaþi colegi,

Vã propun urmãtoarea soluþie: întrucât toate textele din raportul comisiei de mediere sunt propuse în formula adoptatã la Camera Deputaþilor, dacã sunteþi de acord sã dãm un unic vot asupra raportului în ansamblul sãu, ceea ce, implicit, semnificã ºi faptul cã existã agrementul Senatului pentru toate poziþiile din raport pentru care a fost promovatã formula de la Camera Deputaþilor.

Colegii sunt de acord cu aceastã procedurã?

De acord!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Atunci, vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare.

ªi în acest caz, comisia de mediere, în unanimitate, a promovat punctul de vedere al Camerei Deputaþilor la toate textele aflate în litigiu.

Existã un text comun.

Îl supun pe acesta votului, pentru cã este un text nou care nu a fost cunoscut la momentul dezbaterii proiectului. Adoptat cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri.

- Potrivit procedurii pe care am acceptat-o, vã supun

- votului raportul comisiei în ansamblul sãu.

- Adoptat cu 80 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã,

- 3 abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor.

- Punctul 1 din raport, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã,

- 4 abþineri.

- Punctul 2 din raport, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã,

- 5 abþineri.

- Punctul 3 din raport este textul Senatului, nu se

- supune votului.

- Punctul 4, idem.

- Punctul 5, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã,

- douã abþineri.

- Punctul 6 din raport, text comun, votat în unanimitatea

- membrilor comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, o

- abþinere.

- Punctul 7 din raport, text adoptat în forma propusã de

- Camera Deputaþilor.

Punctul 9 din raport, text adoptat în forma promovatã de Camera Deputaþilor, votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

Punctul 10 din raport, adoptat în forma Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri.

Punctul 11, acelaºi lucru, text promovat în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

- Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, 7 abþineri.

Punctul 12 din raport, alineatul 1, text în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Alineatul urmãtor este textul Senatului, motiv pentru care nu vi-l

La litera f) este un text comun pe care vi-l supun, de asemenea, votului.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

Celelalte litere ale acestui alineat, precum ºi alineatul 3 sunt adoptate în formula de la Camera Deputaþilor. Dacã sunteþi de acord, le

La poziþia 14 din raport, text comun.

Vi-l

La poziþia 15 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

Acelaºi lucru la poziþia 16 din raport, textul Camerei Deputaþilor.

Vi-l

La poziþia 17 din raport, text comun. E vorba de primul alineat al articolului 18.

Vi-l

Alineatele 2 ºi 3 sunt în formularea Camerei Deputaþilor.

Vi le supun, pe amândouã, votului.

Adoptate cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere.

Ultimul alineat este în varianta de la Senat, motiv pentru care trecem la punctul 18 din raport, textul Camerei Deputaþilor, în întregime.

Deci toate textele în divergenþã la acest articol 19 aparþin Camerei Deputaþilor.

Vã

La poziþia 20, articolul 21 alineatul 1 litera a) este textul Senatului. La literea c) este textul Camerei Deputaþilor. De asemenea ºi alineatul 2 este textul Camerei Deputaþilor.

Vã

- o abþinere.

- La punctul 21 din raport, text Camera Deputaþilor. Vi-l

- douã abþineri.

La poziþia 22 din raport sunt toate textele propuse de Camera Deputaþilor, aºa încât vã

La poziþia 23 din raport, referitor la articolul 24. La litera c) este textul Camerei Deputaþilor.

- Vi-l

- douã abþineri.

- La alineatul 2 al acestui articol 24 este un text

- comun.

- Vi-l

- 3 abþineri.

La poziþia 24 din raport, referitor la art. 25 alin. 1, text comun.

Vi-l

La alin. 3 al acestui articol, textul în formularea Camerei Deputaþilor.

Vi-l

La poziþia 25 este vorba de introducerea articolului 25[1] , lucru care s-a fãcut la Camera Deputaþilor. Deci un text care nu a fost adoptat de cãtre Senat, motiv pentru care, la aceastã poziþie, vã

La poziþia 26 din raport referitoare la art. 26, la alineatul 2, text comun.

Vi-l

La alineatul 4 al aceluiaºi articol, text, de asemenea, comun.

Vi-l supun textului.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere.

- La poziþia 27 din raport referitoare la art. 27, textul

- Camerei Deputaþilor.

Vi-l

- 4 abþineri.

- La poziþia 28 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- douã abþineri.

- La poziþia 29 din raport se introduce de Camera

- Deputaþilor un capitol, 3[1] , cu un titlu evident nou, ºi comisia de mediere propune introducerea acestui text în corpul final al legii. Deci formula de la Camera Deputaþilor. Votul, vã rog.

- Adoptat cu 83 de voturi pentru, unul împotrivã,

- 4 abþineri.

- La poziþia 30 din raport este, de asemenea, varianta

- Camerei Deputaþilor la cele 2 alineate ale articolului.

- Vã

- 4 abþineri.

La poziþia 31 din raport, referitoare la art. 31, aceeaºi situaþie. Trei alineate, toate adoptate în formula de la Camera Deputaþilor.

Vi-l

La poziþia 32 din raport, de asemenea, un articol nou introdus la Camera Deputaþilor ºi reþinut de comisia de mediere pentru a fi inclus în corpul legii.

Vi-l

- 4 abþineri.

- La poziþia 33 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 4 abþineri.

La poziþia 34 din raport, text comun.

Vi-l

La poziþia 35 din raport referitoare la art. 33, textul Camerei Deputaþilor.

Vi-l

- 6 abþineri.

La poziþia 36 din raport, text comun. Vi-l

La poziþia 37 din raport, referitoare la art. 36, textul Camerei Deputaþilor.

Vi-l

- abþineri.

- La poziþia 38 din raport referitoare la art. 38, textul

- Camerei Deputaþilor.

Vi-l

- 4 abþineri.

- La poziþia 39 din raport, referitoare la art. 39, se pro-

- pune de comisia de mediere varianta Camerei Deputaþilor.

Vã solicit votul.

- Adoptat cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 5 abþineri.

- La poziþia 40 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 4 abþineri.

- La poziþia 41 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 3 abþineri.

- La poziþia 42 din raport, referitoare la art. 42, textul

- Camerei Deputaþilor.

Vi-l

- 3 abþineri.

La poziþia 43 din raport. Este vorba de art. 42[1] introdus în textul legii la Camera Deputaþilor, asupra cãruia comisia de mediere formuleazã o propunere de text comun, pe care v-o

- abþinere.

- La poziþia 44 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 4 abþineri.

- La poziþia 45 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 6 abþineri.

La poziþia 46 din raport, referitoare la art. 45[1] , nouintrodus de Camera Deputaþilor, comisia de mediere, în unanimitate, îl propune spre adoptare.

- Vi-l

- 5 abþineri.

- La poziþia 47 din raport, referitoare la art. 46, textul

- Camerei Deputaþilor.

- Vi-l

- 5 abþineri.

- ªi, în fine, poziþia 48 din raport, textul Camerei

- Deputaþilor.

- Vi-l

Vã

Mergem mai departe. Din agenda de lucru a ºedinþei Senatului, la punctul 10, prin votul exprimat de cãtre Senat a fost scos de pe ordinea de zi proiectul Legii privind Ordonanþa Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Punctul 11 din ordinea de zi Ñ proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Maria Ciocan.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi succint proiectul de lege.

## **Domnul Teodor Bobiº Ð** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã dispoziþiile cuprinse în proiectul Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole au fost abrogate prin lit. g), art. 80 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002, propunem aprobarea raportului comisiei de specialitate, în sensul respingerii acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei are cuvântul doamna senator Maria Ciocan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii, avizeazã negativ proiectul de lege ºi îl supune plenului Senatului spre dezbatere, întocmind raport negativ.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pentru informarea colegilor Ñ reglementãrile care erau propuse în aceastã ordonanþã au fost preluate de Ordonanþa Guvernului nr. 158/2001, astfel încât modificãrile pe care le viza ordonanþa în discuþie au rãmas fãrã obiect, ele fiind deja preluate de o altã reglementare care este în vigoare de la 1 ianuarie 2002.

Acestea au fost motivele, suficiente pentru a determina comisia, în unanimitatea membrilor ei, ca vot, sã solicite respingerea acestui proiect de lege.

La dezbateri generale existã luãri de cuvânt?

Dacã nu, vã

Întrucât procedura regulamentarã impune într-o asemenea situaþie direct votul asupra legii, voi explica pe scurt votul.

Cine voteazã împotriva legii înseamnã cã este de acord cu raportul pe care tocmai l-a votat, cine voteazã pentru lege înseamnã cã nu a fost de acord cu raportul prezentat de comisie.

Comisia a propus prin raportul pe care l-am adoptat respingerea legii, nu împotriva acestei legi. Legea de respingere. Deci acum de respingere a ordonanþei. Este o lege privind respingerea ordonanþei. Dumneavoastrã va trebui, prin vot, sã exprimaþi respingerea ordonanþei.

Aþi schimbat ºi titlul? Pentru cã în raport nu aþi schimbat titlul!

Doamna senator,

Aþi propus respingereaÉ?

Proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 147/1998É

De acord.

Se va vota ”daÒ pentru cã s-a schimbat titlul legii. Iniþial titlul era pentru aprobarea ordonanþei. ”DaÒ, lege pentru respingerea ordonanþei.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Voteazã ”daÒ cine este pentru respingerea ordonanþei. Adoptat cu 74 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi Ñ proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României EXIMBANK Ñ S.A.

Vã rog, din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi, pe scurt, expunerea de motive.

**Domnul Iacob Zelenco Ð** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României EXIMBANK Ñ S.A. vine sã sprijine eforturile bãncii în susþinerea exporturilor României, prin extinderea operaþiunilor de export ºi crearea unui mecanism de concurenþã pe pieþele interne, incluzând finanþãri, garanþii ºi asigurãri.

În acelaºi timp, EXIMBANK are menirea de a furniza servicii complementare, în raport cu cele oferite de bãncile comerciale, prin asumarea unor riscuri pe care aceste bãnci nu le pot prelua în mod obiºnuit.

Pentru a-ºi aduce la îndeplinire misiunea, banca are nevoie, pe termen mediu, de extinderea resurselor, întrucât nivelul actual al capitalului social al bãncii nu este suficient sã asigure finanþarea ºi garantarea adecvatã a operaþiunilor de comerþ exterior.

Ca urmare, cea mai rapidã procedurã de recapitalizare a bãncii se poate face prin intervenþia statului, prin acþionarul majoritar, respectiv A.P.A.P.S.-ul, în acest sens ordonanþa prevãzând majorarea capitalului social cu 350 miliarde lei. Întrucât sumele cu care se face majorarea de capital social sunt constituite din fonduri ale bãncii, alimentate din bugetul de stat, sume provenite din recuperarea unor creanþe externe, recuperate de stat de la þãrile debitoare, statul înþelege sã-ºi majoreze participaþia deþinutã la EXIMBANK ºi sã acorde aceste acþiuni Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, în calitate de administrator în numele statului.

Doamna senator, vã rog, din partea comisiei. Domnul preºedinte Carol Dina, din partea Comisiei pentru privatizare.

În completarea celor prezentate de domnul secretar de stat Zelenco vreau sã fac urmãtoarele precizãri: obiectul de reglementare al acestui proiect de lege îl constituie majorarea capitalului social al bãncii EXIMBANK cu 350 miliarde lei.

Structura acþionariatului EXIMBANK este urmãtoarea: 74 % din capitalul social este deþinut de stat ºi 26 % aparþine celor cinci societãþi de investiþii financiare.

Precizãm cã sursele de majorare a capitalului social sunt fonduri speciale de stat, existente deja în gestiunea EXIMBANK. Prin utilizarea acestora la majorarea capitalului social se modificã corespunzãtor structura acþionariatului în favoarea statului. Capitalul de lucru, la data apariþiei ordonanþei de urgenþã, era de 660 miliarde lei, circa 20 milioane dolari, astfel cã, în condiþiile unei expuneri maxime, de 20%, potrivit Legii bancare, nu se puteau garanta credite decât în limita a 4,2 milioane de dolari, ceea ce nu acoperã nevoile de creditare a exporturilor, în special a celor complexe ºi cu ciclu lung de fabricaþie.

În condiþiile majorãrii capitalului social cu suma de 350 miliarde lei, se pot susþine eforturi în limita unei sume majorate de pânã la 9 milioane de dolari.

Facem precizarea cã Adunarea Generalã a Acþionarilor a aprobat majorarea capitalului social în data de 18 martie 2002, iar Banca Naþionalã a României a autorizat aceastã majorare, care s-a concretizat prin înregistrarea menþiunii la Registrul Comerþului, cu încheierea nr. 5.013 din 25 aprilie 2002.

Întrunitã în ºedinþa din 14 mai 2002, Comisia pentru privatizare a dezbãtut prezentul proiect de lege ºi a hotãrât sã-l supunã plenului Senatului în forma prezentatã în anexã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte. Restul precizãrilor nu sunt esenþiale. Vã mulþumim.

Dacã la dezbateri generale existã înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Dacã nu sunt înscrieri la cuvânt, întrucât raportul conþine unele amendamente pe care, în unanimitate, membrii Comisiei pentru privatizare le-au votat, vã

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

:

Iniþiatorul este de acord cu aceste amendamente?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, este de acord.

Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.

Mulþumesc.

Datoritã unei menþiuni eronate am sãrit peste un proiect de lege, la punctul 11 din ordinea de zi Ñ, proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 147/1998 privind impozitul pe spectacole.

## **Doamna Maria Ciocan:**

Este vorba de punctul 12 din ordinea de zi, Ordonanþa nr. 44/2001.

Pe acela l-aþi prezentat, dar iniþiatorul a vorbit de un alt proiect. S-a produs o încurcãturã. Iniþiatorul a prezentat un alt proiect.

Aþi prezentat acest proiect sau pe cel de la punctul 12, pentru cã la amândouãÉ Aþi prezentat pe cel de la punctul 12.

Am discutat punctul 11 din ordinea de zi, unde este vorba de proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 147/1998, iar la punctul 12 din ordinea de zi este Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001, care urmeazã sã fie discutatã.

Exact.

Eu la aceasta m-am referit.

Nu, pentru cã iniþiatorul prezentase, mi s-a pãrut, exact completarea Ordonanþei nr. 27/2000. De aceeaÉ

Trecem la punctul 12, unde avem, de asemenea, un raport de respingere.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã o susþineþi, pe scurt.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã materia Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 supusã aprobãrii dumneavoastrã a fost preluatã, iar în momentul de faþã ea este fãrã obiect, vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului adoptarea proiectului Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? O situaþie similarã cu cea dinainte. Este vorba de un raport prin care se propune respingerea ordonanþei, dat fiind faptul cã prevederile sale au fost incluse în corpul unei alte reglementãri deja în vigoare.

Comisia propune modificarea titlului, din ”proiect de Lege pentru aprobarea OrdonanþeiÉÒ, în ”proiect de Lege pentru respingerea OrdonanþeiÉÒ. ªi aici votul trebuie sã fie ”daÒ pentru proiectul de lege de respingere sau cine este împotriva respingerii ordonanþei va vota ”nuÒ.

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, proiectul de lege privind respingerea ordonanþei a fost adoptat.

La punctul 14 din ordinea de zi avem proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice.

Vã rog, domnule ministru Dan Nica.

Am rugãmintea sã prezentaþi foarte pe scurt expunerea de motive.

## **Domnul Dan Nica Ñ** _ministrul comunicaþiilor, tehnologiei ºi informaþiilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu am sã vã dau decât situaþia pe care o avem astãzi în acest sistem:

1.996 de licitaþii care au fost închise pânã în acest moment, o economie în medie de 30%, cu economii pe subgrupe de produse pânã la 70%.

Douã noutãþi Ñ faptul cã s-a introdus ºi motorina de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi astãzi am primit solicitarea domnului ministru

Dan Ioan Popescu ºi vom intra, foarte curând, cu achiziþia de utilaje pentru Regia Autonomã a Huilei, tocmai pentru a elimina aceste lucruri care au apãrut în ultima perioadã, adicã achiziþii de utilaje care ne-au creat tuturor atâtea probleme.

Mulþumesc colegilor din Comisia economicã a Senatului pentru munca pe care au depus-o la elaborarea acestui raport ºi sã vedem cum merge în continuare sistemul.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Înþeleg cã sunteþi de acord cu unicul amendament pe care l-a formulat comisia ºi care are în vedere o anumitã modificare a titulaturii celui care controleazã desfãºurarea acestor licitaþii prin intermediul mijloacelor electronice.

Da, sigur cã da.

Vã rog, domnule senator Novolan, din partea comisiei, sã prezentaþi raportul.

Comisia economicã a întocmit raport favorabil ºi supune aprobãrii plenului Senatului raportul cu amendamentele din anexã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã înþeleg bine e vorba de un singur amendament, nu de mai multe.

Domnule ministru, felicitãri!

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, poziþia 15 Ñ proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea ºi menþinerea stocurilor minime de siguranþã pentru þiþei ºi produse petroliere.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de o ordonanþã de urgenþã care de fapt nu face decât sã alinieze România la directivele europene privind constituirea de stocuri minime de þiþei brut sau de produse petroliere, la 90 de zile, pentru funcþionarea în siguranþã a sistemelor naþionale.

M-aº opri aici, domnule preºedinte, întrucât bãnuiesc cã textul ºi amendamentele sunt cunoscute.

Vã mulþumim. Din partea comisiei, pe scurt.

Stimaþi colegi, Comisia economicã a întocmit raport favorabil, dar cu douã amendamente, cele din anexã, cu care iniþiatorul a fost de acord. Supun aprobãrii plenului raportul cu amendamentele din anexã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã.

Vã rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Conform art. 89 din Legea nr. 18/1991, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor are obligaþia ca, împreunã cu Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, sã elaboreze un set de informaþii cu privire la monitorizarea sol-teren pentru agriculturã ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã.

În acelaºi timp, la cererea Guverului, anumite zone sunt investigate, mai ales unde procesul de eroziune este mai pregnant.

Sigur cã toate acestea sunt necesare, întrucât toate deciziile care se iau, cu impact asupra solului, trebuie foarte bine fundamentate.

Banii sunt alocaþi din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Domnule secretar de stat Ñ intrãm în transmisie directã la radio Ñ mai e vreo problemã?

Nu.

Nu e nici o problemã, nu existã amendamente în raport.

Existã amendament, domnule preºedinte de ºedinþã. Este vorba de denumire, Centrul Naþional pentru Programele Europene de Monitorizare Forestierã, se modificãÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

E în cuprinsul raportului. Aveþi dreptate. Amendament cu care a fost de acord iniþiatorul.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobatã prin Legea nr. 383/2001.

Domnul secretar de stat Giurescu, vã rog, prezentaþi pe scurt.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ _**:**_

Este proiectul nostru. Domnule preºedinte,

Stimaþi parlamentari,

Solicitãm aprobarea proiectului de ordonanþã de urgenþã. De fapt, se introduc funcþiile de bioinginer medical, care nu a existat, ºi de asistent medical pe grade profesionale, cu studii superioare de scurtã duratã.

De asemenea, se reglementeazã modul de platã unic pentru rezidenþi, indiferent de unitatea sanitarã unde sunt repartizaþi, pentru a nu mai fi nemulþumiri în rândul acestora.

Având în vedere avizele favorabile, vã rugãm sã aprobaþi proiectul.

Doamna secretar de stat, vã mulþumim.

Domnul preºedinte Bãlãlãu, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a luat în dezbatere proiectul de lege menþionat ºi a hotãrât întocmirea unui raport favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Aºadar, fãrã amendamente, motiv pentru care

Ultimul proiect de lege de pe agenda de lucru a Senatului, în cadrul programului legislativ, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa se referã la introducerea unor noi funcþii, ºi anume director adjunct ºi ºef de birou, precum ºi modificarea coeficientului de multiplicare pentru funcþia de ºef de serviciu, toate în cadrul Curþii de Conturi.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Bãlãlãu.

Cu un amendament prezentat în anexa la raportÉ

Aþi alãturat ºi municipiul Bucureºti pe lângã aparatul central, ca nivel de salarizare.

Exact.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra raportului, întrucât raportul are un amendament. Deci asupra raportului comisiei, vã rog.

Adoptat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Trecem la urmãtorul punct pe agenda de lucru a Senatului Ñ întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Începem cu întrebãrile.

O invit pe doamna senator Angela Mihaela Bãlan sã punã întrebarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Vã rog, doamna senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O datã cu statuarea medicinei de familie, numeroºi doctori generaliºti au pãrãsit cabinetele ºcolare pentru a-ºi organiza o afacere proprie. Aºa se face cã, în urmã cu 2-3 ani, în Bucureºti Ñ spre exemplu Ñ rãmãseserã doar 25 de medici ºcolari la 260.000 de elevi. Nu mai vorbim de mediul rural.

Prin Ordinul nr. 653/2001, doamna ministru Daniela Bartoº a încercat sã reabiliteze medicii ºcolari ºi sã-i atragã în unitãþile de învãþãmânt, dar acest ordin nu a fost urmat de efectele concrete, practice pentru cã, iatã, se încheie acest an ºcolar ºi pânã la aceastã orã medi-

cii ºcolari nu au primit truse medicale, materialele necesare.

Întrebãm pe doamna ministru:

1. Cum vrea Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sã reabiliteze reþeaua medicalã din învãþãmânt ºi sã atragã cadrele medicale dacã, în Bucureºti, refuzã sã scoatã la concurs 40 de posturi, în prezent încadrate temporar, posturi pe care, oricum, le plãteºte?

Menþionãm cã în Bucureºti existã un medic generalist ºi un stomatolog la un numãr de 2.500 elevi.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Ciocan, vã rog sã puneþi întrebarea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru cã producãtorii autohtoni de carne au cerut indexarea taxelor vamale la importul de carne, procesatorii ne anunþã o scumpire cu 20% a cãrnii ºi a produselor din carne.

Întrebare: de ce Guvernul nu limiteazã atât preþul de vânzare al producãtorilor pânã la preþul de import, cât ºi adaosul comercial al procesatorilor ºi mai ales la cei care desfac produsul final, evitându-se astfel majorãrile de preþuri nejustificate?

Mulþumesc.

Aºtept rãspuns scris ºi oral.

Rãspuns scris ºi oral. Vã rog sã se consemneze în stenogramã.

Doamna senator Maria Petre, vã rog, o întrebare pentru ministrul justiþiei ºi pentru primul-ministru.

Prima întrebare, adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, se referã la un fapt asupra cãruia cer aprecierea doamnei ministru.

Întrebarea sunã astfel: cum apreciaþi faptul cã o persoanã care adreseazã o contestaþie primului-procuror militar al Parchetului Militar de pe lângã Tribunalul Municipiului Bucureºti, transmisã cu scrisoarea recomandatã cu nr. 40.012 din 12 iunie 2001, nu a primit nici pânã astãzi nici un rãspuns, ºi ce demersuri ar mai putea fi fãcute în aceastã situaþie.

Cel în cauzã se numeºte Meca Radu ºi domiciliazã în comuna Amara, str. Oituz nr. 33, judeþul Ialomiþa, ºi a înaintat contestaþia la soluþia dispusã în Dosarul nr. 720/2001.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Cea de a doua întrebare este adresatã domnului primministru Adrian Nãstase ºi ea sunã astfel: în declaraþia politicã prezentatã în plenul Senatului României în ºedinþa din 2 aprilie 2002 v-am solicitat sprijinul, utilizând Corpul de control al primului-ministru, în privinþa clarificãrii situaþiei privatizãrii Societãþii Comerciale ”HorticonsÒ Ñ S.A. din municipiul Feteºti, judeþul Ialomiþa.

Vã reamintesc cã, în timp ce Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor îmi rãspunde la întrebarea adresatã pe aceastã temã cã firma a fost vândutã P.A.S., domnul Gheorghe Sabu, preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa, declarã cã a achiziþionat pachetul majoritar de acþiuni la aceastã societate.

Vã rog, domnule prim-ministru, sã-mi faceþi cunoscut rezultatul demersului dumneavoastrã.

Solicit, de asemenea, rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Hermann Fabini, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea ºi se referã la lucrãri din judeþul Sibiu.

Vã rugãm sã ne informaþi asupra stadiului de realizare a urmãtoarelor trei lucrãri de drumuri din judeþul Sibiu: 1. ºoseaua de centurã a Municipiului Sibiu; 2. tronsonul DN1 Miercurea Sibiului Ð Deºten; 3. deviere ºi trecere denivelatã DN1 în dreptul oraºului Avrig.

Electoratul nostru este îndeosebi interesat de faptul dacã termenele planificate pot fi respectate sau dacã, din cauza unor greutãþi sau situaþii neprevãzute apãrute pe parcurs, acestea vor trebui decalate.

Mulþumesc. Doresc rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru are de pus o întrebare. Puteþi sã o puneþi ºi de acolo, de la microfon, sã nu mai pierdeþi vremea. Oricum, sunteþi ascultat de ascultãtorii Radio România Actualitãþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, vã rog sã-mi precizaþi în baza cãrei înþelegeri cu Statele Unite a putut fi deportat în þara noastrã, încãlcându-se, astfel, Constituþia, nazistul Nicholaus Schiffer, bãnuit de crime contra umanitãþii, în calitatea sa de membru al trupelor SS ºi de gardian al unor lagãre de concentrare naziste în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Personal consider cã expulzarea trebuia fãcutã în Germania, þarã unde a avut ultima cetãþenie, în calitatea sa de membru al Partidului Nazist ºi de component al trupelor SS.

Vã rog sã îmi explicaþi ºi cum se împacã primirea în România a unui nazist cu Ordonanþa de urgenþã a

Guvernului nr. 31/2002, cea referitoare la holocaust, a Guvernului dumneavoastrã?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul? Nu aþi precizat: în scris ºi oral, ca sã se consemneze.

Rãspuns scris ºi oral.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, la interpelãri. Îl invitãm pe domnul senator Aron Belaºcu sã prezinte interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã Guvernului, respectiv, Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

Domnule ministru, Copºa Micã reprezintã etalonul oraºelor-martir, care s-a dezvoltat cu preþul agresiunii insidioase ºi permanente a poluãrii asupra unei întregi populaþii, de la nou-nãscut pânã la cel rãpus înainte de vreme. Impactul negativ al poluãrii asupra solului, apei, vegetaþiei, animalelor ºi oamenilor este resimþit într-un mod pregnant pe o distanþã de aproximativ 36 de kilometri, afectând grav ºi comunele limitrofe Micãsa ori Axente Sever, Târnava ºi Valea Viilor, precum ºi ceva mai redus, pe o distanþã de 65 de kilometri aproximativ între oraºele Blaj ºi Dumbrãveni. Situaþia se datoreazã industriilor producãtoare de acid sulfuric, metale neferoase, aliaje de aur, argint ºi acid cianhidric de la Societatea Comercialã ”SometraÒ S.A. Copºa Micã, un holding din Grecia, principalii poluanþi fiind dioxidul de sulf, pulberile de plumb, acidul sulfuric, precum ºi trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul, zincul, cadmiul, metacrilatul ºi metacrilatul de metil, care determinã afecþiuni cardiovasculare ºi hipertensiune, afecþiuni ale sistemului nervos central, tulburãri de comportament ºi convulsii, intoxicaþiile putând fi letale, iar nichelul determinã cancerul pulmonar.

Prin urmare, dispare fauna, dispare flora, se usucã pãdurile, se îmbolnãvesc frecvent ºi mor animale, 23 de cai din comuna Micãsa au decedat într-o perioadã de numai 6 luni. Mor oameni, se nasc copii cu malformaþii.

Cu alte cuvinte, urmãrind analizele de laborator, care atestã ºi concentraþii de 225 de unitãþi, mai mari decât concentraþia maximã admisã, se poate aprecia cã este vorba de un dezastru ecologic. Prin urmare, la Copºa Micã se moare lent, în comparaþie cu modul în care se moare la Vulcan, Târgoviºte ºi în alte locuri din þarã. Demersurile disperate ale locuitorilor acestor þinuturi la oraganele abilitate au rãmas fãrã vreun efect concret.

Faþã de cele prezentate, vã adresez rugãmintea sã îmi comunicaþi ce mãsuri va întreprinde ministerul pentru soluþionarea acestei situaþii grave ce pericliteazã însãºi existenþa ºi fibra biologicã a populaþiilor din zonã, cu referire directã la prevederile Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, precum ºi la prevederile Programului de guvernare al P.S.D.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Bichineþ. Îl invit la microfon pentru a susþine interpelarea.

Interpelarea mea se adreseazã ministrului sãnãtãþii ºi familiei, doamnei Daniela Bartoº. În preambul am fãcut aprecieri pozitive privind rãspunsurile doamnei ministru Daniela Bartoº, care, de fiecare datã, a fost promptã ºi eficientã la întrebãrile ºi interpelãrile mele. S-au acumulat, însã, din nefericire, mai multe anomalii în ceea ce priveºte organizarea spitaliceascã din judeþul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Vaslui, fapt ce mã obligã sã folosesc acest rodnic instrument parlamentar Ð interpelarea. Despre ce este vorba?

Spitalul orãºenesc Negreºti se zbate, pe mai departe, într-o nedescrisã sãrãcie, fapt care se întâmplã ºi în alte pãrþi. Atât medicii, cât ºi asistenþii, bolnavii, de asemenea, sunt nemulþumiþi de starea de lucruri de aici.

1. O rog pe doamna ministru Daniela Bartoº sã þinã cont de propunerile directorului acestei instituþii, medicul Corneliu Ciocârlan, om ce doreºte ºi poate sã eficientizeze printr-o nouã organizare spitalul.

2. Ce mãsuri intenþionaþi, doamnã ministru Daniela Bartoº, sã luaþi cu acei care, rãu inspiraþi, au ”mutatÒ o grupare de bolnavi psihici în mijlocul comunei Bãceºti, în spitalul ce de ani buni deservea populaþia din zonã, deci în mijlocul satului.

Aflaþi cã astãzi, nesupravegheaþi, noii pacienþi ai Spitalului din Bãceºti cutreierã, îmbrãcaþi ori dezbrãcaþi, pentru cã a venit vara, cãldura, satele din jur, constitutind o adevãratã teroare pentru truditorii ogoarelor secãtuite din zonã. Vã imaginaþi, cel care prãºeºte pe câmp nu este atât de fericit când se trezeºte la spate cu un bolnav psihic agitat.

3. De ce în Secþia de boli interne a Spitalului Comunal Puieºti au fost aduºi, din Spitalul Municipal Bârlad, bolnavii TBC, punându-se, astfel, în pericol o întreagã comunitate umanã, cea de pe valea Tutovei, vãduvitã în aceeaºi mãsurã ºi de serviciile medicilor interniºti care au fãcut o treabã de excepþie, ani la rând, în secþia menþionatã iniþial.

Va ºi veni, la fel de normal, ºi scris ºi oral. Vã rog, doamna senator Angela Bãlan, sã prezentaþi interpelarea adresatã ministrului tineretului ºi sportului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþi tineri români viseazã sã vadã Europa, sã trãiascã un timp, mai mare sau mai mic, pe alte meleaguri. Unii tineri au reuºit sau reuºesc prin burse de studii, iar în ultima perioadã, prin intermediul Agenþiei Române pentru Cooperare Europeanã în Domeniul Tineretului (EUROTIN), mulþi tineri sunt sprijiniþi sã gãseascã un proiect în cadrul cãruia sã lucreze ca voluntari în altã þarã, fãrã sã îi coste nimic, singura condiþie care li se impune fiind seriozitatea.

În cadrul acestor programe, prin muncã voluntarã Ð subliniem, prin muncã voluntarã Ð tinerii români au participat la construirea de trecãtori ecologice în Grecia, în Franþa, în regiunea Normandiei, la construirea unui labirint vegetal ºi a douã lacuri pedagogice, unde copiii francezi sã vadã, în mediu lor natural, animalele, plantele specifice. Sigur, aceºti tineri români s-au întors în þarã mai maturi, cu experienþe unice, schimbaþi ca mentalitate, dar ºi cu sentimentul cã a fi român nu este o ruºine, cã românii pot fi competitivi oriunde ºi în orice domeniu. Am fãcut aceastã introducere pentru a arãta cã tinerii noºtri pot cuceri Europa ºi prin muncã voluntarã.

Deºi la noi aceastã noþiune a fost golitã de conþinutul ei sãnãtos în anii de dinainte de 1989, întrebãm Ministerul Tineretului ºi Sportului, pe domnul ministru Georgiu Gingãraº, dacã are în vedere unul sau mai multe programe pentru tinerii români ºi Ð de ce nu? Ð din alte þãri, prin care, pe bazã de voluntariat, sã se reabiliteze zone turistice, zone istorice, sã se construiascã obiective de interes pentru ei? Care sunt aceste programe ºi ce obiective vizeazã în mod direct?

Aºteptãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, doamna senator.

Doamna senator Maria Ciocan, vã rog sã susþineþi interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Judeþul Maramureº, încadrându-se într-o zonã specialã, de deal ºi de munte, unde terenurile nu pot fi cultivate pe suprafeþe întinse ºi având în vedere numeroasele semnale din partea þãranilor maramureºeni, nu pot sã nu intervin cu modificarea privind neacordarea subvenþiilor în agriculturã pentru suprafeþe sub 50 de hectare, care trebuie sã elimine micii producãtori de la primirea subvenþiei. Este corect ca asociaþiile sã primeascã subvenþii, dar, în acelaºi timp, ºi micii producãtori ar trebui sã aibã dreptul la aceste subvenþii, având în vedere condiþiile naturale ale zonelor de munte, unde este imposibil sã se ajungã la asemenea suprafeþe arabile, iar fãrã ajutor micii producãtori nu au posibilitatea sã cultive suprafeþele mai mici de 50 de hectare, riscând ca, dupã doi ani, conform prevederilor Legii nr. 18/1991, sã îºi piardã dreptul de folosinþã.

Rugãm a se þine cont de condiþiile reale cu care se confruntã micii producãtori din agricultura din zona de deal ºi de munte, pentru a putea veni ºi în sprijinul lor. Totodatã, rugãm sã ni se comunice punctul de vedere al Guvernului privind sprijinirea micilor producãtori agricoli, care deþin suprafeþe mai mici de 50 de hectare.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

La interpelãri, ultimul coleg senator care urmeazã sã susþinã interpelarea, domnul senator Ilie Petrescu. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Guvernului, doamnei ministru al justiþiei, Rodica Mihaela Stãnoiu, ºi doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei, Daniela Bartoº.

Obiectul ºi motivarea interpelãrii mele: Doamnã ministru Stãnoiu,

Doamnã ministru Bartoº,

La data de 25.08.1999, numitul Milconiu Ion, domiciliat în satul Râpa, judeþul Gorj, a fost supus unei intervenþii chirurgicale la Spitalul de Chirurgie din Târgu-Jiu, în urma cãreia pacientul a paralizat, azi fiind în situaþia de handicap gradul I. Vina actului medical defectuos aparþine direct medicului chirurg Neaþã Gheorghe.

În urma demersurilor fãcute de I.N.M.L. ”Mina MinoviciÒ, s-a stabilit culpa medicalã ºi fals, uz de fals în foaia de observaþie, fãcutã de medicul Frãsie Mariana, medic în acelaºi spital cu inculpatul.

Deºi au trecut mai mulþi ani de când un cetãþean a rãmas paralizat pe viaþã datoritã incompetenþei sau neatenþiei unor cadre medicale cu pregãtire superioarã, pânã acum organele de cercetare penalã nu au întreprins nimic concret pentru a i se face dreptate, pentru ca pe viitor nici un pacient sã nu mai fie nenorocit pe viaþã de medici iresponsabili.

Vã rugãm, doamnã ministru Stãnoiu, doamnã ministru Bartoº, sã ne comunicaþi ce mãsuri veþi lua în acest caz, pentru acest cetãþean, protejat ºi de prevederile art. 33 alin. (1), (2) ºi (3) din Constituþia României, pentru a fi apãrat de organele statului de drept, când i se va face dreptate, când va fi despãgubit, rugându-vã sã dispuneþi sã fie internat într-o clinicã de specialitate în vederea vindecãrii ºi recuperãrii sale grabnice.

Am anexat memoriul ºi documentele doveditoare în cauzã la aceastã interpelare pe care am fãcut-o.

Vã mulþumesc, domnule senator. Am epuizat capitolul dedicat interpelãrilor.

Îl invit pe domnul Gheorghe Predilã, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, sã prezinte rãspunsul la întrebãrile puse de doamna senator Maria Ciocan ºi de doamna senator Maria Petre.

Vã rog, domnule secretar de stat, prezentaþi rãspunsul la cele douã întrebãri care v-au fost adresate într-o ºedinþã anterioarã.

## Domnule preºedinte,

Referitor la întrebarea adresatã de doamna senator Maria Ciocan, în legãturã cu regimul vamal de import al României, în ceea ce priveºte protejarea cãrnii ºi efectivelor de animale din România, îi pot comunica urmãtoarele: aplicarea legislaþiei privind zonele defavorizate a stimulat, într-o anumitã perioadã, sectorul cãrnii, ºi mai ales la începutul anului 2000, unde s-au fãcut ºi investiþii, iar agenþii economici din aceste zone au importat materie primã, animale vii ºi carne fãrã sã plãteascã taxe vamale, creându-se astfel, într-adevãr, o concurenþã neloialã atât faþã de procesatorii din afara acestor zone, cât ºi faþã de crescãtorii interni de animale, care, nebeneficiind de subvenþii directe, au fost în mod sistematic excluºi de pe propria piaþã, fiind obligaþi sã stocheze marfa, iar apoi sã îºi reducã efectivele de animale.

În aceste condiþii, s-a impus adoptarea unor mãsuri care sã stabileascã modalitãþile în care îºi pot desfãºura activitatea agenþii economici ce realizeazã producþie din produse alimentare în zonele defavorizate ºi beneficiazã de scutire de la plata taxelor vamale, ºi chiar sã restrângã gama de materii prime care sã beneficieze de facilitãþi.

În acest mod, au fost adoptate douã ordine comune cu Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei ºi Ministerul Finanþelor Publice, în noiembrie 2001 ºi aprilie 2002, întrucât s-a preconizat scãderea importurilor de carne ºi animale vii în regim de scutire de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicãrii acestor mãsuri ºi Ñ pentru cã importurile erau absolut necesare în condiþiile în care efectivele din producþia internã nu s-au putut asigura ºi nu puteau asigura necesarul de consum pentru populaþie Ñ s-a luat decizia de a se scãdea taxele vamale la carnea de porc.

Efortul era absolut necesar. În condiþiile în care efectivele din producþia internã nu s-au putut asigura ºi nu puteau asigura necesarul de consum pentru populaþie, s-a luat decizia de a se scãdea taxele vamale la carnea de porc de la 45% la 20% ºi la carnea de vitã de la 40% la 20%. Aceastã mãsurã a asigurat atât protecþie socialã, prin menþinerea preþurilor de vânzare în ultimele 14 luni, cât ºi profituri rezonabile investitorilor în sectorul zootehnic porcin, unde ºeptelul a crescut cu 8%.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da vã mulþumim.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi rãspunsul la întrebarea doamnei senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre**

_**:**_

Nu am întrebare.

Nu, doamna senator Maria Petre, legat de aceastã societate, a sesizat ºi pe premier ºi pe ministrul de justiþie, deciÉ

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Doamna senator, autoarea întrebãrii, mai aveþi vreun comentariu succint de fãcut în legãturã cu rãspunsul primit astãzi?

Mulþumesc mult pentru rãspunsul care mi s-a dat, dar solicit sã mi se dea ºi rãspunsul în scris.

Sigur cã da, vã mulþumim.

Sigur, vi-l punem la dispoziþie chiar azi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Ce s-a întâmplat, doamna senator, nu aveþi întrebãri puse? Nu e nevoie, spuneþi-mi din bancã care e problema!

## **Doamna Maria Petre**

_**:**_

Nu am nici o întrebare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Apãreþi aici cã aþi pus o întrebare legatã de Societatea Comercialã ”HorticonsÒ Ñ S.A. Ialomiþa.

Îl invitãm pe domnul secretar de stat Costache Alexe Ivanov, din partea Ministerului Justiþiei, sã prezinte rãspunsurile la întrebãrile care au fost puse, precum ºi la interpelãri, dacã este cazul, la întrebãrile puse de doamna senator Maria Petre ºi de domnul senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ _**:**_

Îmi permit sã încep cu domnul senator Mircea Mihordea, care nu este în salã, avem un rãspunsÉ

## **Doamna Maria Petre**

_**:**_

ªi am primit deja rãspunsul.

A, l-aþi primit, de acord.

Deci doamna senator Maria Ciocan, dacã în legãturã cu rãspunsul primitÉ

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, în legãturã cu întrebarea formulatã de doamna senator Maria PetreÉ

A formulat-o, a primit rãspuns, nu mai solicitã altceva!

Solicitã un rãspuns de la domnul prim-ministru Adrian Nãstase, prin Corpul de control.

Pânã la aceastã datã situaþia se menþine, este cea pe care noi am prezentat-o, în sensul cã nici din Registrul Acþionariatului ºi nici din Registrul Comerþului nu existã o modificare în ceea ce priveºte cumpãrãtorul, deci oficial nu existã nici o modificare.

Dacã dânsa are informaþiiÉ ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor a dispus Corpului de control ºi unui colectiv mai larg sã verifice aceastã informaþie, dar, deocamdatã, PAS-ul, care a fost la negociere, este singurul careÉ

Dacã nu este în salã, domnule secretar de stat, rãspunsul în scris. Nu îi mai rãspundeþi, îi transmiteþi în scris.

Voiam sã spun cã îl trimitem în scris.

Numai în scris. Deci numai în legãturã cu interpelãrile formulate de colegii senatori care sunt acum prezenþi în salã, când dumneavoastrã le rãspundeþi la interpelare, este o minimã curtoazie pe care reciproc trebuie sã ne-o acordãm.

Domnului senator Gheorghe Acatrinei ºi domnului senator Ionel Alexandru le cerem îngãduinþa sã le dãm rãspunsul, pentru cã trebuie fãcute o serie de verificãri, în ºedinþa urmãtoare de rãspunsuri. În acest sens avem fãcutã cererea, cerem aceastã îngãduinþã.

Avem întocmit rãspunsul pentru doamna senator Maria Petre.

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la contestaþia domnului Meca Radu împotriva soluþiei dispuse în Dosarul de urmãrire penalã nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial Bucureºti, vã comunicãm urmãtoarele: din informaþiile pe care le-am primit de la secþia Parchetelor militare a Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, rezultã cã la 15 iunie 2001 a fost înregistratã plângerea formulatã de Meca Radu împotriva soluþiei dispuse în Dosarul nr. 720/2001 al Parchetului Militar Teritorial Bucureºti, plângere înaintatã de Secretariatul general al Ministerului de Interne. La aceeaºi datã s-a înregistrat o plângere cu conþinut similar, trimisã de preºedintele României, Departamentul politic.

Dosarul priveºte pe locotenent-colonelul Staicu Gheorghe ºi pe cãpitanul Dincã Mihai, din cadrul I.P.J. Ialomiþa, faþã de care, la 22 mai 2001, s-a dispus neînceperea urmãririi penale sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ºi purtare abuzivã, prevãzute de art. 246 ºi art. 250 alin. 1 din Codul penal.

Secþia Parchetelor Militare a solicitat dosarul cauzei pentru verificãri ºi þinând cont ºi de susþinerile petentului a constatat cã cercetãrile sunt incomplete. Ca urmare, a dispus infirmarea soluþiei de neîncepere a urmãririi penale ºi a reþinut dosarul pentru completarea probelor ºi elucidarea tuturor aspectelor neclare ale speþei.

Dupã definitivarea acestor cercetãri petentul urmeazã sã fie informat cu precãdere despre soluþia care va fi adoptatã. Deci cercetãrile sunt în curs ºi cel în cauzã va fi informat în momentul în care ele vor fi definitivate.

Vã rog sã primiþi, doamnã senator, asigurarea întregii mele consideraþii. Semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Doamna senator, aveþi vreun comentariu de fãcut în legãturã cu rãspunsul primit?

Vreau doar sã-i mulþumesc ºi doamnei ministru ºi domnului secretar de stat, cu rugãmintea ca exact toate precizãrile fãcute sã-mi fie transmise în scris acum, pentru cã aºa am solicitat rãspunsul.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Nu e nici o problemã, le veþi primi în scris, potrivit procedurii.

Îl invitãm pe domnul secretar de stat Pavel Abraham, de la Ministerul de Interne, sã rãspundã la interpelãrile formulate de colegul senator Ionel Alexandru în legãturã cu privatizarea ”RomtelecomÒ ºi problema extrãdãrii Ioanei Maria Vlas.

Ceilalþi colegi senatori care v-au formulat interpelãri nu sunt prezenþi în salã, o sã vã rugãm sã le transmiteþi rãspunsul la interpelare în scris.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ _**:**_

Mã refeream, îndeosebi, domnule preºedinte, la domnul senator Mircea Mihordea, cãruia o sã îi dãm rãspunsul scrisÉ

ªi domnului senator Iuliu Pãcurariu, de asemenea. Domnia sa a solicitat în mod expres sã îi dãm rãspunsul pe 3, luna viitoare, deoarece, probabil, a anticipat cã nu va fi prezent astãzi, aiciÉ

A amânat, vom nota amânat, de acord.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Pentru domnul senator Ionel Alexandru, în legãturã cu interpelarea referitoare la mãsurile întreprinse pentru readucerea în þarã a Ioanei Maria Vlas, transmisã Ministerului de Interne, avem onoarea sã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele.

Inspectoratul General al Poliþiei a efectuat, în conformitate cu prevederile legale ºi în limitele competenþelor ce îi revin, demersurile ºi actele procedurale necesare readucerii în þarã a Ioanei Maria Vlas.

Astfel, la data de 23 mai 2000, Inspectoratul General al Poliþiei a dispus urmãrirea generalã a acesteia ºi a solicitat consemnul de frontierã. În aceeaºi zi, sesizându-se din oficiu cã Ioana Maria Vlas a pãrãsit þara, poliþia a solicitat celor 178 state membre ale OIPIC Interpol localizarea acesteia.

Din verificãrile efectuate a rezultat cã cea în cauzã a pãrãsit þara ºi a intrat în Bulgaria la data de 22 mai 2000, dupã care la 23 mai 2000 a pãrãsit Bulgaria cu avionul, cu destinaþia Israel. La data de 31 mai 2000, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a emis, în lipsã, faþã de Ioana Maria Vlas, mandatul de arestare preventivã nr. 53 pentru o perioadã de 30 de zile, pentru comiterea infracþiunilor de înºelãciune ºi fals intelectual.

Dupã primirea la Inspectoratul General al Poliþiei a mandatului de arestare, Biroul Naþional Interpol a dispus în aceeaºi zi prin telegrama nr. 3317 cãtre OIPIC Interpol urmãrirea internaþionalã, în vederea arestãrii acesteia.

La data de 4 iunie 2000, prin mesajul nr. 182, Biroul Central Naþional Interpol Ierusalim a informat cã existã în evidenþele Poliþiei israeliene de frontierã menþiunea cã începând cu data de 24 mai 2000 a intrat în Israel Ioana Maria Vlas, iar datele acestea au fost introduse în computere ºi cã va comunica, ca urmare, dacã va pãrãsi ºi aceastã þarã.

Prin telegramele din 6 ºi 7 iunie 2000 Poliþia românã a comunicat Poliþiei israeliene date despre trei locuri posibile unde aceasta ar putea sã se ascundã ºi ºase numere de telefon ce puteau fi valorificate în procesul de urmãrire, prindere ºi arestare.

Ulterior, au mai fost schimbate 11 mesaje cu poliþia din Israel, prin care s-au dat detalii în legãturã cu acest caz. Pentru impulsionarea soluþionãrii acestui caz, la data de 25 iulie 2001 s-a transmis autoritãþilor competente din Israel o scrisoare semnatã de domnul Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Aºteptaþi sã vã rãspundã la ambele întrebãri ca sã vã exprimaþi mulþumirile o singurã datã.

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, adresatã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al României, transmisã Ministerului de Interne, pentru verificare, cu privire la ancheta privatizãrii ”RomtelecomÒ, cât ºi la concluziile trase pânã în acest moment în aceastã cauzã, precum ºi la mãsurile ce au stat la baza recuperãrii celor 75 milioane dolari plãtiþi ilegal unor firme ºi persoane, avem onoarea sã vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele:

a. La data de 30 mai 2000, prin nota de constatare a Direcþiei generale de îndrumare ºi control fiscal din cadrul Ministerului Finanþelor Publice, s-a constatat cã plata consultanþei pentru privatizarea ”RomtelecomÒ, în valoare de 10 milioane dolari S.U.A., s-a efectuat de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat (F.P.S.) fãrã bazã legalã, în urma încheierii unui act adiþional la data de 30 decembrie 1998.

De asemenea, în conþinutul documentului amintit se menþioneazã cã suma de opt milioane patru sute de mii dolari S.U.A., reprezentând plata efectuatã la extern cu titlu de onorariu, nu a fost fãcutã în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Organele de control au lãsat la aprecierea Regiei Autonome a Administraþiei Patrimoniului Protocolului de Stat sã hotãrascã dacã se considerã prejudiciatã cu suma de opt milioane patru sute mii dolari S.U.A. ºi cu suma de treizeci ºi nouã miliarde opt sute ºaizeci ºi trei de milioane trei sute treizeci ºi ºapte de mii douã sute cincizeci ºi opt de lei, reprezentând impozite ºi taxe aferente, achitate de Fondul Proprietãþii de Stat conform ordinelor de platã nr. 1906, 1907, ambele din 31 decembrie 1998.

Pentru completarea notei de constatare ºi pentru stabilirea existenþei sau inexistenþei unor fapte cu caracter penal, colectivul desemnat în cauzã a desfãºurat urmãtoarele activitãþi:

A. Au fost indentificate ºi analizate documentele relevante în cauzã, astfel:

Ñ documentele orginale care au stat la baza organizãrii licitaþiei în vederea angajãrii consultantului;

Ñ documentele originale privind derularea contractului de consultanþã;

Ñ contractul ºi actul adiþional la contract;

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Pe scurt, dacã aveþi vreun comentariu, domnule senator.

Da, vã mulþumesc.

Încep cu rãspunsul la cea de-a doua problemã. Într-un fel, sunt mulþumit. Deci începe sã se descâlceascã lanþul escrocheriilor care au încoronat guvernarea trecutã. Oricum, mai avem puþin ºi sperãm ca infractorii sã ajungã în faþa instanþei de judecatã. În legãturã cu prima problemã, aici rãspunsul este tot la fel de imprecis ca ºi cele pe care le-am mai primit. Vreau sã vã reamintesc cã acum vreo lunã de zile am solicitat din partea Ministerului de Externe un rãspuns cu privire la acþiunile pe care le-au fãcut în privinþa extrãdãrii Ioanei Maria Vlas ºi dumnealor, de faþã cu toatã lumea, au spus cã nu au avut competenþa din acest punct de vedere. Iar recent, a citit toatã lumea în presã faptul cã în realitate doamna ambasadoare Maria Stoica a avut tangenþã cu avocatul Ioanei Maria Vlas încã din februarie. Deci undeva, cineva

cautã sã dezinformeze ºi presa, ºi Senatul României, ºi, eu ºtiu, organele de stat.

Din punctul de vedere al rãspunsului pe care l-am primit acum, aº vrea totuºi sã-l întreb pe domnul ministru dacã ºtie cumva din ce cauzã domnul general Sandu Florin a declarat cã dumnealui cunoaºte þara ºi locul unde se aflã aceastã infractoare. Dacã ar putea sã-mi dea un rãspuns din punctul acesta de vedere.

Da, dacã cunoaºte rãspunsul.

Da. Aº dori sã fac întâi o precizare: eu cred cã rãspunsul Ministerului de Externe a fost pertinent, deoarece în materie judiciarã existã niºte competenþe bine stabilite de lege pentru Ministerul Justiþiei, Ministerul Public ºi, sigur, în anumite limite, pentru Ministerul de Interne. ªi, în al doilea rând, aº dori sã dau un rãspuns concret domnului senator în legãturã cu ceea ce spunea Domnia sa cã a afirmat domnul ºef al Inspectoratului General al Poliþiei Române. Sigur, într-un anumit moment, au fost probabil distorsiuni, aº spune eu, de comunicare, dar eu cred cã în prezentarea acestui caz, în momentul în care noi v-am arãtat aici ºi am fãcut trimiteri exacte, cu numãr de intervenþii, de discuþii, cu locul unde avem ultima noastrã informaþie cã s-ar fi gãsit, deci eu cred cã rãspunsul este foarte, foarte clar. Sigur cã celelalte aspecte rãmân de comentat. Dar eu cred cã nu este vorba de nici un fel de mistificare a adevãrului de a gãsi soluþii în acest caz, deºi eu cred cã rãspunsul este transparent, cu precizãri inclusiv de ordin concret.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna secretar de stat Maria Manolescu sã rãspundã la interpelarea adresatã de domnul senator Dumitru Pop.

**Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, vã rogÉ

Urmare interpelãrii adresate de domnul senator Dumitru Pop, prin adresa nr. 2486/9 mai 2002, Ministerul Finanþelor Publice transmite anexat lista primilor 50 de contribuabili cu obligaþii restante la bugetul de stat la data de 31 martie 2002. Totodatã, în adresã se menþioneazã cã obligaþiile restante faþã de bugetul de stat ale acestor contribuabili, conform informaþiilor transmise de Direcþiile generale ale finanþelor publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti unde aceºtia sunt înregistraþi ca plãtitori de impozite ºi taxe, sunt urmãtoarele:

Total obligaþii restante pentru cei 50 de contribuabili: 5.458 de miliarde 297 milioane de lei, din care impozit pe profit 523.863.000.000 lei, impozit pe salarii 3.908.000.000 lei, impozit pe venituri din salarii 189.032.000.000 lei, taxã pe valoare adãugatã 2.429.572.000.000 lei, accize Ñ 1.027.841.000.000 lei, impozit pe þiþei ºi gaze nagurale Ñ 55.905.000.000 lei, alte impozite ºi taxe Ñ 1.228.176.000.000 lei. Menþionãm cã informaþii referitoare la datoriile acumulate de societãþile comerciale înregistrate ca plãtitoare de impozite ºi taxe în România pot fi furnizate conform prevederilor art. 111 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996, cu completãrile ºi modificãrile sale ulterioare, în urmãtoarele situaþii: altor organe, în scopul realizãrii unor obligaþii ce decurg din aplicarea unei legi, unui organ din domeniul muncii ºi protecþiei sociale care face plãþi de asigurãri sociale sau alte plãþi similare, autoritãþilor fiscale ale altor þãri, în baza unei convenþii pentru evitarea dublei impuneri, autoritãþilor judiciare competente potrivit legii. Informaþii referitoare la plãtitori pot fi transmise ºi altor organe sau autoritãþi, altele decât cele menþionate la alineatul precedent, care le solicitã, dar numai cu consimþãmântul scris al plãtitorului. Organul sau autoritatea care primeºte informaþii fiscale este obligatã sã pãstreze secretul asupra informaþiilor primite. De asemenea, legea prevede cã nerespectarea obligaþiei de pãstrare a secretului fiscal atrage dupã sine rãspunderea potrivit legii. La aceastã adresã este anexatã, aºa cum spuneam mai înainte, lista primilor 50 de contribuabili cu obligaþii restante la bugetul de stat la 31 martie 2002, grupaþi pe judeþe, în ordine alfabeticã, iar în subsolul acestei note se face menþiunea cã înlesnirile la plata obligaþiilor bugetare restante se acordã la cererea temeinic justificatã a debitorilor, în funcþie de punctajul obþinut de aceºtia ca urmare a analizei criteriilor prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. Bineînþeles cã acest lucru este la latitudinea contribuabililor în cauzã.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Aveþi vreun comentariu, domnule senator Pop?

Mulþumesc, cu respect foarte mult, doamnei secretar de stat. Îi pun o întrebare: pe ce considerente s-a ajuns numai la numãrul de 50 de contribuabili referitor la soldul debitor pe care-l au faþã de dumneavoastrã sauÉ

Cei mai importanþi, a spus doamna secretar de stat.

Poate o sã vã lãmuriþi vãzând din anexã.

O sã mã edific ºi, bineînþeles, s-ar putea sã continuãm.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Rog pe domnul secretar de stat Constantin Corega, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, dacã esteÉ Da, vã rog, sã rãspundãÉ

Domnule secretar de stat Zelenco, nu mai este prezent domnul senator Aron Belaºcu, a plecat acum cinci Ñ zece minute, îi veþi trimite rãspunsul în scris.

Vã rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Constantin Corega Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ _**:**_

Domnule preºedinte,

Referitor la interpelarea domnului senator Gheorghe AcatrineiÉ

Gheorghe Acatrinei, da.

É înaintatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, facem urmãtoarele precizãri: în clãdirea Casei Corpului Didactic din oraºul Fãlticeni, ºi în prezent filiala P.N.L. deþine o singurã încãpere. Toate volumele din bibliotecã au fost transferate la biblioteca ºcolii cu clasele IÑVIII, unde funcþioneazã ca bibliotecar o profesoarã de limba ºi literatura românã. Precizãm cã acest transfer s-a realizat în anul ºcolar 1996Ð1997, din cauza condiþiilor improprii în care funcþiona biblioteca Ñ umezealã excesivã. În ceea ce priveºte condiþionarea acordãrii împrumuturilor C.A.R. de înscriere în P.N.L., problema a fost adusã la cunoºtinþa Inspectoratului ªcolar al Judeþului Suceava, care ne-a informat cã nu deþine date concrete în acest sens. Precizãm cã acordarea împrumuturilor prin C.A.R. nu este o problemã care intrã în sfera de competenþã a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, Casa de Ajutor Reciproc nefiind o instituþie în subordinea ministerului. Dorim sã vã asigurãm cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va monitoriza aspectele semnalate de dumneavoastrã prin intermediul Inspectoratului ªcolar al Judeþului Suceava.

Cu deosebitã consideraþie, semneazã ministrul Ecaterina Andronescu.

DaÉ

Cred cã la nivel de þarã acest numãr de 50 de contribuabili este foarte, foarte mic. Bineînþeles, mulþumesc cã o sã primesc ºi acel desfãºurãtor din partea onoratului minister ºi o sã mã edificÉ

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator, aveþi vreun comentariu de fãcut? Mai rãmâneþi, domnule secretar de stat.

Existã vreun comentariu sau o întrebare din partea domnului senator Acatrinei?

## Domnule preºedinte,

Rãspunsul formulat de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin domnul secretar de stat, vreau sã vã spun de la început cã nu mã mulþumeºte. În primul rând, eu am apreciat foarte mult mãsurile pe care le-a luat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii privind verificarea directorilor de ºcoli, pentru cã înaintea guvernãrii actualului Guvern s-au petrecut foarte multe nereguli, au fost promovaþi în conducerea instituþiilor de învãþãmânt oameni mai puþin competenþi. Cred însã cã formularea acestui rãspuns pe baza celor date de la judeþ nu e corectã. Îmi pare rãu, eu îl cunosc pe inspectorul general al învãþãmântului, domnul profesor Vitcu Mihai, ca un om de mare competenþã, un om cu calitãþi deosebite de organizator, un om care þine în mâini judeþul Suceava ºi este apreciat de cadrele didactice ºi pentru modul cum a condus înainte alte instituþii de învãþãmânt din judeþ, inclusiv din municipiul Fãlticeni. Pânã aici totul e bun. Un singur lucru, Casa Corpului Didactic din municipiul Fãlticeni, care este construitã prin contribuþia cadrelor didactice, din

1920, ºi la care intelectualitatea din acest municipiu þine foarte mult, solicit Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii sã fie repusã în drepturile ei, inclusiv biblioteca. Nu este adevãrat cã este o clãdire cu igrasie. Eu am fost primar al acestui oraº peste 8 ani de zile. Pe banii primãriei a fost renovatã ºi pusã în valoare aceastã instituþie pentru corpul didactic al municipiului, la care eu am þinut foarte mult. Acolo funcþioneazã trei licee foarte puternice. Nu mai vorbim de instituþiile care sunt, de muzee ºi aºa mai departe.

Aceasta nu mã satisface, domnule preºedinte, ºi rog pe domnul secretar de stat sã revadã încã o datã aceste probleme. N-are ce cãuta politicul într-o instituþie care aparþine învãþãmântului. Asta vã rog.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am reþinut, domnule senator. Vã mulþumim.

Cu aceasta, lucrãrile ºedinþei Senatului din 27 mai iau sfârºit.

Mulþumesc colegilor.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 90/7.VI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei