Titu-Nicolae Gheorghiof

Mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dezbaterea cu privire la modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor va continua cred eu ºi dupã ce noi ne vom pronunþa printr-un vot asupra acestei modificãri. Aceste comentarii care s-au fãcut ºi care se vor face asupra protecþiei constituþionale ºi regulamentare a mandatului de deputat ºi în special a instituþiei imunitãþii parlamentare, pe care am dori sã vi le prezentãm, va continua, credem noi, nu numai în acest mandat ºi nu numai în aceastã legislaturã, ci ºi în cele care vor urma.

În toate sistemele parlamentare democratice, deputaþii se bucurã de independenþã faþã de structurile statale ºi îºi exercitã, pe durata mandatului, prerogativele autoritãþii publice, ceea ce justificã mãsuri de protecþie stabilite de Constituþie ºi de regulamentele parlamentare, însã rolul mãsurii de protecþie este de a garanta deputaþilor o deplinã libertate de acþiune în exercitarea mandatului cu care au fost învestiþi ºi, în acelaºi timp, de a-i feri de ipoteticele ingerinþe ºi intimidãri din partea oricui, din partea puterii executive, din partea puterii judecãtoreºti ºi chiar din partea partidelor politice care i-au propus candidaþi ori a altor organisme guvernamentale.

În consens cu aceastã concepþie, art. 69 din Constituþia României reglementeazã imunitatea parlamentarã care, ca instituþie tradiþionalã a dreptului parlamentar, se prezintã sub douã forme, dupã cum bine ºtim: o lipsã a rãspunderii juridice pentru voturile date ºi pentru opinia

politicã exprimatã de parlamentar în exercitarea mandatului ºi inviolabilitatea membrilor Parlamentului.

În art. 69 Constituþia se referã de fapt la inviolabilitatea parlamentarã, iar în art. 70 la rãspunderea juridicã a deputaþilor. Imunitatea parlamentarã reglementatã de art. 69 din Constituþie ºi dezvoltatã de regulamente este o garanþie a noastrã, a deputaþilor, cã vom fi la adãpost de orice încercare a puterii executive sau judecãtoreºti de a intimida, de a ne sancþiona pentru modul în care ne exercitãm prerogativele. Practic, imunitatea parlamentarã acoperã întreaga activitate desfãºuratã de deputaþi în exercitarea mandatului. În fapt, este o realã inviolabilitate a acestora.

Potrivit art. 69 din Constituþie ”Deputatul sau senatorul nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã, penalã ori contravenþionalã, fãrã încuviinþarea Camerei din care face parte, dupã ascultarea sa. Competenþa de judecatã aparþine Curþii SupremeÒ.

În actuala formulare a art. 176 alin. 5 din regulament, Camera Deputaþilor hotãrãºte prin vot secret asupra cererii cu majoritate de douã treimi din numãrul deputaþilor. În ceea ce priveºte încuviinþarea Camerelor, cerutã de art. 69 alin. 1 din Constituþie, acesta are exclusiv un conþinut politic. Este de notat cã trebuie sã ne orientãm ºi sã vedem asupra acestui fapt. Însãºi Constituþia, deci, reglementând, se referã la conþinutul politic al acestui articol.