Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 septembrie 2000
other · respins
Liviu Titus Paºca
Discurs
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Noi astãzi ne aflãm într-o situaþie destul de interesantã. Discutãm aceastã Ordonanþã nr. 30/1998, care modificã Legea nr. 145/1997, ºi toþi vorbitorii au apreciat cã este bine venitã, pentru cã dacã nu exista aceastã ordonanþã sigur cã posibilitatea de construire a Caselor judeþene de asigurãri ar fi întârziat foarte mult prin ceea ce stipula Legea nr. 145, respectiv alegeri foarte laborioase, foarte greoaie ºi foarte costisitoare. Ceea ce eu vreau sã vã supun atenþiei este faptul cã în aceste zileÉ ºi aici poate ar trebui sã rugãm pe domnul ministru sã ne spunã dacã astãzi a venit în plenul Senatului ºi susþine aceastã ordonanþã ºi ne convinge cã e bunã ºi cã trebuie sã o transformãm în lege, peste o sãptãmânã sau douã va veni tot dânsul sã susþinã cã de fapt ceea ce votãm noi astãzi nu a fost bun ºi nu a fost bine. Pentru cã în aceste zile Ñ poate cã nu ºtiþi Ñ pe masa Guvernului existã o ordonanþã care modificã total Legea nr. 145. În mod normal nici nu ar mai trebui ca noi, astãzi, sã discutãm aceastã Ordonanþã nr. 30/1998. Ar trebui sã o respingem. Dacã Domnia sa ne va spune ºi ne va convinge cã, practic, Guvernul a greºit cu aceastã ordonanþã, pentru cã dacã aceastã Ordonanþã nr. 30/1998 vine ºi instituie conducerea tripartitã la nivel de case judeþene Ñ Casa naþionalã ºi Case judeþene Ñ dacã existã la fiecare casã judeþeanã un preºedinte care este ordonator secundar de credite, dacã la Casa naþionalã acest ordonator este preºedintele Casei naþionale, ei bine, ordonanþa de care vã spuneam cã în aceste zile este pe masa Guvernului vine ºi rãstoarnã toate aceastã situaþie.
Dacã în urma acestei ordonanþe Ñ nr. 30/1998 Ñ aceste consilii de administraþie cu aceste conduceri s-au mobilizat ºi au reuºit sã colecteze sume importante de bani... Vã dau un exemplu: bugetul Casei naþionale în 1999 a fost stabilit la 13.000 de miliarde lei. Ei bine, ei au reuºit sã colecteze în 1999 nu mai puþin de 18.000 de miliarde lei. În acest an bugetul Casei naþionale a fost votat la nivelul de 26.000 de miliarde lei ºi ei deja au un excedent mult mai important. Iatã cã aceastã Ordonanþã nr. 30 pe care o discutãm astãzi a fost un lucru bun. Iatã cã prin aceastã conducere tripartitã s-a reuºit sã se mobilizeze sume importante de bani. Sigur cã au existat
ºi costuri de administraþie. Sigur cã au existat ºi costuri salariale. Dar hai sã punem în cumpãnã beneficiul adus de aceste consilii de administraþie ºi de caracterul lor autonom în contrapartidã cu cheltuielile care efectiv sunt reale. ªi încã un lucru care nu este de neglijat. S-a tot vorbit în ultima perioadã de aceºti bani care existã în contul Casei Naþionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, dar care nu pot fi folosiþi. ªi aici este problema. Aceºti bani nu pot fi folosiþi nu pentru cã Casele judeþene, nu pentru cã consiliile de administraþie ale acestor case nu doresc sã-i cheltuiascã. Pentru cã acest fond de sãnãtate al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate este inclus în bugetul consolidat ºi pentru cã este singurul buget excedentar, aceºti bani adunaþi de aceste consilii, adunaþi de peste tot, fac ca prin acest excedent Guvernul sã jongleze deficitul enorm pe care îl are pe bugetul de stat prin rãmânerile în urmã sub aspectul recuperãrii arieratelor ºi a celorlalte taxe ºi impozite ºi þine aceºti bani blocaþi ca, per total, pe bugetul consolidat, sã-ºi îmbunãtãþeascã indicatorii de deficit bugetar la valori acceptabile prin ceea ce au negociat cu F.M.I.-ul. Aici este problema.