Stenogramă plen

Înainte de a începe lucrãrile vreau sã vã informez asupra propunerilor supuse dezbaterii Birourilor permanente reunite, în vederea stabilirii ordinii de zi pentru ºedinþa comunã de mâine.

Astfel, s-a ajuns la urmãtoarea propunere: sã fie dezbãtute, mâine, începând cu ora 9,00 pânã la ora 13,00, în ºedinþã comunã:

Ñ solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului privind aprobarea suplimentãrii participãrii României la misiunea MONUC din Republica Democratã Congo cu 20 de militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale;

Ñ solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului privind aprobarea participãrii României la misiunea O.N.U. de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea cu 8 ofiþeri de legãturã din Ministerul Apãrãrii Naþionale;

Ñ textele în divergenþã la proiectul Legii privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu;

Ñ textele în divergenþã la proiectul Legii privind regimul strãinilor în România;

Ñ textele în divergenþã la proiectul Legii privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei;

Ñ numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare;

Ñ reînnoirea Consiliului Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare;

Ñ raportul de activitate al Consiliului de Administraþie al Societãþii Române de Televiziune pentru perioada 10 iulie Ð 31 decembrie 1998 ºi raportul privind rezultatele financiare ºi contul de execuþie bugetarã la 31 decembrie 1998 ale Societãþii Române de Televiziune;

Ñ raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 1998;

Ñ propunerea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat ca preºedinþia Comisiei de integrare europeanã sã revinã, pe perioada rãmasã, de douã luni, domnului Victor Boºtinaru, ºtiindu-se faptul cã doamna deputat Mariana Stoica a fost acreditatã ambasador în Israel. Dânsul este preºedintele Comisiei de politicã externã ºi este ºi membru al Comisiei de integrare europeanã; va fi interimar. Pentru o lunã sau o lunã ºi jumãtate am considerat cã este legal.

Ceea ce vreau sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã, în propunerea pe care o aveam ºi am dezbãtut-o în cadrul Birourilor permanente reunite referitor la raportul Comisiei de anchetã privind modul de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi a pieþei monetare de

cãtre Banca Naþionalã a României, pornind de la constatarea stãrii de încetare de plãþi a F.N.I. Ð Sovinvest, precum ºi pentru verificãri la societãþile comerciale cu capital majoritar de stat ºi la instituþiile publice implicate în cazul F.N.I. Ð Sovinvest, s-a decis sã se difuzeze raportul comisiei de anchetã tuturor colegilor parlamentari ºi sã fie programatã o dezbatere numai pe acest subiect miercurea viitoare toatã ziua.

Stimaþi colegi, v-aº propune sã intrãm în ordinea noastrã de zi de astãzi.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au anunþat prezenþa 119.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori. Sunt motivaþi un numãr de 5 colegi senatori.

Ordinea de zi o cunoaºteþi. Existã observaþii asupra acesteia?

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, referitor la punctul 3 al ordinii de zi, noi am aºteptat de 2 ani de zile sã discutãm aceste modificãri ºi completãri la Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, însã, dupã câte ºtiu eu, sãptãmâna trecutã a fost emisã o nouã ordonanþã privitoare tocmai la modul de funcþionare a Casei Naþionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate.

Propunerea mea ºi rugãmintea mea ar fi sã amânãm acest punct. Mâine sã discutãm în Comisia de sãnãtate noua ordonanþã ºi joi putem discuta în plen împreunã. Pentru cã altfel discutãm o ordonanþã care poate fi deja modificatã de noua ordonanþã.

Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Alte observaþii?

Nefiind alte observaþii,

Nu sunt de acord sã amânãm, pentru cã nu are nici o legãturã ordonanþa care va veni, încã nu a venit, nu are nici o legãturã cu modificãrile pe care le-am propus noi în raport.

Aºa cã s-o discutãm astãzi ºi dupã aceea o sã discutãm când va veni ordonanþa de urgenþã ºi o sã facem raport.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut, domnule senator, dar eu sunt obligat sã

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Vreau sã revin cu ideea pe care am susþinut-o ºi sãptãmâna trecutã. Personal nu voi participa la votarea nici unei legi care prevede discutarea ordonanþelor de urgenþã, fiindcã, dupã cum am arãtat ºi în declaraþia de ieri, Senatul a devenit doar un birou de înregistrare a ordonanþelor de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi... Vã rog, da, domnul senator.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Deci cele douã ordonanþe au douã elemente total diferite: ordonanþa pe care noi o discutãm astãzi se referã la Casa de Asigurãri a Armatei, iar cealaltã este legatã de structura Casei naþionale. Deci, pledez pentru discutarea în ordinea care a fost bine conturatã, deci sã rãmânã pe punctul de discuþie.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator.

Îmi cer scuze, eu nu mã refeream la Casa de Asigurãri a Armatei, mã refeream la punctul 3, Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate. Este vorba de Casa naþionalã, Ordonanþa nr. 30, deci nu mã refeream la punctul 1 ºi 2. Aici era rugãmintea mea de amânare pentru douã zile sau 3 zile.

Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la primul punct de pe ordinea de zi pentru dezbatere, domnul senator Dumitraºcu a solicitat cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Respectuos rog delegaþia permanentã a Senatului sã ia act de demisia mea din Partidul Democraþiei Sociale din România, din acest Partid al Democraþiei Sociale din România, ºi sã acþioneze în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la punctul 1 de pe ordinea de zi, raport asupra rezultatelor comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996.

Invit din partea colegilor care ne-au reprezentat în aceastã comisie de mediere la pupitru, pentru a susþine acest raport. Au fãcut parte domnii senatori: Pop Sabin, Blejan Constantin, Bãdiceanu Nistor, NŽmeth Csaba, Petrescu Mihai, Triþã Fãniþã, Cataramã Viorel.

Vã rog, domnule senator.

A avut loc ºedinþa de mediere a comisiei pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii, la care au participat de la Senat 4 senatori ºi de la Camera Deputaþilor 6 deputaþi.

În discuþie au fost articolele pe care le aveþi în raport. Majoritatea articolelor sunt ale Camerei Deputaþilor, având în vedere cã legea a fost discutatã ultima datã în Camera Deputaþilor, aºa încât, domnule preºedinte, sã treceþi la raport.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc foarte mult.

La art. 2 alin. 2 ni se propune de cãtre comisia de mediere textul Camerei Deputaþilor, cu unanimitate de voturi.

Sunt observaþii? Nefiind observaþii

Observaþii? Nefiind,

De asemenea, art. 10 din textul iniþial devine pct. 4 la art. 9, în numerotarea Camerei Deputaþilor.

Aveþi obiecþiuni asupra acestui aspect? Nefiind,

Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind, îl

Art. 46, de asemenea, unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Aþi sãrit peste articolul 41.

La ce poziþie?

La poziþia 7.

Vã rog, domnule, de asemenea, din partea iniþiatorului, domnul ministru al sãnãtãþii Hajdœ G‡bor.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministru de stat,_

## _ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, deci sã notãm cã s-a votat poziþia 9 art. 46 cu 72 de voturi pentru, unul împotrivã, 5 abþineri.

Revenim la poziþia 7, art. 41, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor, cu unanimitate de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nefiind, îl

La poziþia 11, art. 2 devine art. 3, numãrãtoarea în varianta Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nefiind, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere în totalitate. Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 4 abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti. Este vorba de votul final, care nu a fost exprimat.

Invit pe domnul preºedinte Ion Cârciumaru. Votul final cere, aºa prevede regulamentul, sã fiþi prezent la pupitru ºi, de asemenea, domnul Nicolae Alexandru.

Fac precizarea cã legea este ordinarã, întrucât aceastã ordonanþã a fost emisã pe perioada vacanþei noastre parlamentare, iar abilitarea datã de Parlamentul României se referã numai la legile ordinare, nu cum greºit s-a considerat cã este vorba de o lege organicã.

Stimaþi colegi, dacã nu mai existã alte obiecþiuni asupra acestui proiect de lege,

Mulþumesc foarte mult.

La punctul 3, domnul Cârciumaru, vã rog sã rãmâneþi pe poziþie, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997.

Caracterul legii, de asemenea, ordinarã.

N-aº vrea sã repet acele argumente care sunt arãtate în scris, aº vrea sã arãt totuºi punctual câteva aspecte care ne-au determinat, în urmã cu 2 ani, sã iniþiem modificarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997. Acea lege a prevãzut organizarea unor alegeri pe diferite segmente de populaþie. Dacã îmi permiteþi...

Deci iniþial se prevãzuse cã asiguraþii ºi angajatorii aleg Ñ asiguraþii, separat, ºi angajatorii Ñ pe reprezentanþii lor pe grupe reprezentative, astfel: pentru salariaþi, pentru liber-profesioniºti, pentru agricultori cu gospodãrie individualã, pentru pensionari, pentru ºomeri, pentru personal casnic, pentru elevi ºi studenþi, deci 7 segmente de populaþie.

Organizarea unor alegeri generale, deci la nivelul þãrii, ºi, de asemenea, a unor alegeri locale judeþene era imposibil de realizat, motiv pentru care, împreunã cu specialiºtii Ministerului Sãnãtãþii, împreunã cu consultanþii strãini, am iniþiat modificarea acestei legi în sensul de a se înfiinþa Consiliile de administraþie la nivelul Casei naþionale ºi, de asemenea, Consiliul de administraþie la nivelul Caselor judeþene de asigurãri de sãnãtate.

În aceste structuri am preconizat sã fie numiþi de cãtre sindicate, de cãtre organizaþiile patronale ºi, de asemenea, de cãtre Consiliile judeþene la nivelul judeþelor, respectiv de cãtre puterea executivã, deci de Guvern, primul-ministru, respectiv Preºedintele þãrii, câte un numãr de reprezentanþi, ºi anume la nivelul judeþelor câte 3, iar la nivelul Consiliului Naþional câte 5.

Astfel, aceste consilii s-au înfiinþat începând din luna decembrie 1998 ºi în mod special în luna ianuarie 1999 am asigurat condiþii de funcþionare ºi la nivelul Consiliului Naþional pentru Casa naþionalã ºi, de asemenea, Ministerul Sãnãtãþii a dat dispoziþii potrivit prevederilor Ordonanþei de a se asigura sedii corespunzãtoare ºi la nivelul judeþelor. ªi aºa s-a ºi întâmplat.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte Cârciumaru, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Raport cu privire la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997.

Cu adresa L339 din 2.11.1998, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege mai sus menþionat.

Potrivit articolelor 72 ºi 74 din Constituþie, comisia a hotãrât ca legea sã aibã caracter ordinar. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia întrunitã în majoritate în ziua de 2.12.1998 a dezbãtut proiectul de lege propus ºi a hotãrât acordarea avizului favorabil, cu urmãtoarele amendamente prevãzute în anexa la raport.

În privinþa propunerii domnului ministru, noi nu am analizat-o în comisie Ñ nu am mai avut comisie de atunci ca s-o analizãm Ñ ºi eu propun domnului ministru cã la viitoarea ordonanþã care vine putem, pentru cã este vorba de Casa de Asigurãri de Sãnãtate, la ordonanþa aceea care o sã vinã s-o discutãm, s-o introducem atunci.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Legea nr. 145/1997, pe care am susþinut-o în 10 septembrie 1994 aici, în Senat, iar în data de 10 iulie 1997

a reuºit sã treacã ºi la Camerã ºi sã ajungã ca lege, a avut o serie de lacune care au necesitat emiterea unor ordonanþe de completare a acestei legi.

Astfel, articolul 88 prevedea cã ministerele cu reþea proprie se vor adopta la condiþiile acestei legi. ªi astfel a apãrut ordonanþa pe care am discutat-o. ªi mai este ºi Casa transportatorilor. Tot aºa s-a impus ºi aceastã Ordonanþã nr. 30/1998, de modificare a unor articole, care au dus la simplificarea metodologiei de alegere a consiliilor de administraþie la nivel naþional ºi judeþean; altfel, ar fi impus o pierdere enormã de timp ºi de bani. Sigur cã legea... Nemþii au aceastã lege de 100 de ani ºi ei au modificat-o de ”nÒ ori. Am fost în vizitã cu colegii la nemþi ºi am vãzut. Ei au adaptat-o din mers. Deci ºi legea noastrã este o lege care poate fi îmbunãtãþitã ºi timpul a arãtat cã aceste consilii de administraþie care sunt la nivel judeþean ºi la nivel naþional au depãºit în fiecare an sumele planificate a fi colectate prin bugetul de stat. Anul trecut, de exemplu, suma a fost depãºitã cu vreo 2.300 de miliarde lei. În anul ãsta se estimau tot 2.300, dar pânã în prezent Casa Naþionalã are peste 5.000 de miliarde lei în plus faþã de bugetul preliminat.

Sigur cã la rectificarea bugetului se impune modificarea sumei alocate Ñ erau 22.000 de miliarde în acest an Ñ pentru acoperirea nevoilor de spital, ale unitãþilor sanitare din România. ªi aþi vãzut ºi problema cu salarizarea rezidenþilor, care au primit numai 2 luni salariu, iar dupã aceea Ministerul Sãnãtãþii n-a mai avut din ce sã-i plãteascã ºi au fost trecuþi la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

Modificãrile care apar prin aceastã ordonanþã au fost imperios necesare ºi au dus la simplificarea acestor proceduri de alegere, la economie de timp ºi la economie de bani. De doi ani de când aceste Case judeþene ºi Casa naþionalã funcþioneazã s-a vãzut eficienþa lor. Sigur cã este loc pentru mai bine ºi posibilitãþi de completare, cum zicea domnul ministru. Puten sã ne însuºim acest amendament, de cuprindere a unei pãturi mari a populaþiei Ñ mã refer la pensionari, care sunt peste 4 milioane ºi jumãtate, care nu au avut un cuvânt de spus nici în Casele judeþene, nici în Casa naþionalã. Cred cã acest amendament ni-l putem însuºi noi. ªi sã mai adãugãm noi, pe lângã reprezentanþii sindicatelor, patronatelor ºi consiliilor judeþene, respectiv Preºedinþie, primministru ºi ministere, sã putem bãga ºi câte un reprezentant din partea pensionarilor ºi am rezolvat deocamdatã aceastã problemã.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Ardelean.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Încerc sã mã înscriu în circuitul acestor discuþii pe seama amendamentelor care vor fi fãcute astãzi, referitoare la completarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate. Multe, frumoase ºi bune s-au fãcut în acest sens. Din pãcate, ºi sperãm, domnule ministru, cã o datã cu modificãrile care se vor realiza se va stopa acþiunea distructivã pe care Casele de sãnãtate o au asupra desfãºurãrii activitãþii farmaciilor. Poate cã am exagerat puþin spunând ”distructivãÒ, dar faptul ºi modul cum se deconteazã reþelele la farmacii, cu întârzieri foarte mari, de douã-trei sau chiar mai multe luni, nu face altceva decât sã le punã pe aceste farmacii, mai ales pe cele mãrunte din mediul rural, sã le aºeze într-o concurenþã nepotrivitã cu farmaciile mari din mediul urban. Credem cã decontarea, conform legii, a sumelor care sunt vechiculate se va face la timp ºi atunci acest sector va merge bine.

Apreciez sesizarea pe care dumneavoastrã aþi fãcut-o, cu achitarea la timp ºi în condiþii optime a tuturor sumelor ce revin membrilor consiliului de administraþie. Aº face o apreciere cã aceste sume chiar sunt destul de consistente. Trecând prin câteva din judeþele noastre am remarcat cã în aceste centre ale Caselor de asigurãri existã chiar o tentã de lux. Nu este nimic cã este aceastã tentã. Este bine ca aceste Case sã aibã un nivel de prezentare foarte bun. Din pãcate, însã, alte resorturi ale domeniului sanitar suferã. Poate cã o cheltuialã mai micã la acest nivel ar avea efect benefic pentru cheltuielile la celelalte nivele.

Grupul nostru parlamentar va susþine aceste amendamente ºi sperãm ca ele sã treacã prin Senatul României. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mortun.

Jocul democratic, prin esenþã, nu acceptã ca o lege de fond, care a fost discutatã de specialiºti medicali, a fost discutatã în comisii ºi de Parlament sã fie modificatã foarte urgent de o ordonanþã. Dar putem sã pornim de la premisa cã aceastã ordonanþã aduce îmbunãtãþiri. Ceea ce ºi, probabil, Grupul parlamentar P.N.L., în funcþie ºi de amendamentele aprobate, probabil, repet, va vota aceastã ordonanþã. Problema de fond care se pune însã aici ºi pentru care ºi ieri s-a tras un semnal de alarmã este cã dacã vrem sã facem reformã în sãnãtate punctul de plecare este Legea asigurãrilor de sãnãtate. Ea face un lucru pe care nici o lege pânã acum în domeniul sãnãtãþii nu l-a fãcut, dã bani dupã calitatea actului ºi, în al doilea rând, depolitizeazã ºi descentralizeazã actul medical. ªi aº vrea sã-l întreb pe domnul ministru ce ºtie în acest moment, când noi suntem chemaþi sã votãm o ordonanþã, iar Guvernul trimite Ñ citez o expresie din Guvernul României Ñ ”la periat în ministereÒ o altã ordonanþã. O ordonanþã criminalã, care pur ºi simplu centralizeazã în mâinile unui singur om, ºi anume preºedintele Casei naþionale, decizia nu de a colecta, ci de a împãrþi banii ºi de a numi oamenii în Casele de asigurãri. Este de nepermis ca nouã sã ni se cearã acum sã votãm ceva, ceva bun în fond, ºi în acelaºi timp Guvernul sã pregãteascã deja ceva de modificare a ceea ce noi votãm acum.

Vreau sã atenþionez Senatul României ºi opinia publicã româneascã cã se pregãteºte un lucru, se pregãteºte înfiinþarea unui nou ministru paralel, unde un

preºedinte de Casã va numi pe baza unor concursuri Ñ ºi ºtim foarte bine cum a funcþionat în România algoritmul politic Ñ directorii executivi de case judeþene. Puteþi fiecare acum, ºtiind culoarea politicã a preºedintelui Casei naþionale, sã vã daþi seama cine vor fi viitorii directori executivi ai Caselor de asigurãri judeþene ºi puteþi sã ºtiþi foarte bine unde se vor duce aceºti bani. Pentru cã în acest moment, ºi aceasta este foarte grav, patronatele ºi sindicatele, cei care produc, practic, banii colectaþi de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, nu vor mai avea nici o pârghie de control, ca sã ºtie unde le sunt distribuiþi banii. Iar aceºti bani vor fi folosiþi Ñ sã dea Dumnezeu sã mã înºel! Ñ în cu totul alte locuri decât îmbunãtãþirea sistemului sanitar. De aceea, vã spunem de acum cã Grupul parlamentar P.N.L., în funcþie de amendamentele care vor fi admise, va vota aceastã ordonanþã, dar cu aceasta eu consider cã trebuie sã se încheie masacrul pe care politicul l-a fãcut pentru interese de rãzbunare ºi interese financiare în Legea asigurãrilor de sãnãtate din România.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pop Stelian.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Tocmai inclusiv argumentele pe care le-a prezentat domnul ministru mã fac sã cred cã ar fi fost bine dacã cele douã ordonanþe le-am fi discutat împreunã. Aºa a decis plenul Senatului, sã sperãm cã va fi ºi mai bine aºa.

Permiteþi-mi sã subliniez cã acum este un moment extrem de critic, un moment critic din care noi putem ieºi din ceea ce a fost definit ”o crizã de valori, o crizã de reglementãri ºi o crizã financiarã în domeniul sãnãtãþiiÒ, dar trebuie sã armonizãm legislaþia din sãnãtate.

Totodatã, trebuie sã susþinem cã sãnãtatea este un bun public. Nu putem sã lãsãm în domeniul sãnãtãþii sã opereze în mod exclusiv regulile economiei de piaþã. ªi nu se întâmplã nicãieri aºa ceva. De creºterea stãrii de sãnãtate a populaþiei rãspunde ºi trebuie sã rãspundã Ministerul Sãnãtãþii. Dar nimic nu se poate substitui diverselor responsabilitãþi, inclusiv responsabilitãþii individuale faþã de propria stare de sãnãtate. În acest sens, am rãmas în urmã, s-au fãcut paºi mult prea timizi la stabilirea de prioritãþi împãrtãºite care ar fi permis focalizarea resurselor, prioritãþi stabilite de comun acord: Ministerul Sãnãtãþii, Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, Colegiul Medicilor ºi, eventual, alþi factori foarte importanþi, cum e Ministerul Finanþelor. Astfel, resursele ar fi fost atrase de nevoi ºi de calitate. V-aº da numai un exemplu. De multe ori se dau dispoziþii sã se reducã personalul cu 10% la toate unitãþile medicale, în timp ce la unele, poate, ar trebui sã creascã personalul. ªi ºtim cu toþii unitãþi medicale performante, chiar în Bucureºti, care sunt foarte cãutate de populaþie. Deci pânã acum noi nu am reuºit suficient sã susþinem ca banii, resursele, în general, sã urmeze bolnavul ºi alegerea pe care bolnavii o fac. Cum a spus ºi colegul Mortun înainte, ne izbim de birocraþiile rigide care-ºi apãrã interesele ºi care pândesc momentul potrivit pentru a ºi le susþine. De aceea, trebuie sã aplatizãm aceste birocraþii, sã fim mai focalizaþi pe nevoile populaþiei ºi sã promovãm o culturã a argumentelor, o culturã a deciziilor bazate pe date, nu pe impresii.

Ce nu s-a fãcut Ñ ºi sper sã corectãm inclusiv prin aceastã ordonanþã Ñ este vorba de evaluãrile periodice ale unitãþilor medicale, nu acele controale care sunt exclusiv contabile, care urmãresc aplicarea unei reglementãri aºa cum o înþeleg birocraþii, indiferent chiar de rezultate. Astfel, existã unitãþi publice performante unde calitatea poate sã creascã Ñ nu sunt foarte multe Ñ, dar existã ºi unitãþi private unde luxul ºi amabilitatea cresc, dar calitatea serviciilor în ansamblu scade. ªi cine poate sã apere mai bine consumatorul, bolnavul? ªi, aº sublinia, nu este o problemã a României. Este un semnal de alarmã care se trage în toate þãrile, oricât de bogate sunt. Deci soluþia Ñ poate o gãsim aici Ñ este sã susþinem calitatea atât în serviciile publice, cât ºi în cele private.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Drãgulescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur cã suntem în faþa unei dileme ºi eu o spun ca om care în vremea când a fost votatã Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate eram ministrul sãnãtãþii ºi eram cu toþii fericiþi cã, în sfârºit, asistãm la descentralizarea sistemului, la eficientizarea sistemului, la libertatea bolnavului

de a-ºi alege medicul ºi la finanþarea ºi plata medicului în funcþie de cantitatea ºi calitatea muncii prestate. În timp, au apãrut o serie de disfuncþionalitãþi ºi incoerenþe. Una dintre primele disfuncþionalitãþi a fost lipsa de coerenþã în ceea ce priveºte politica de sãnãtate, de colaborare între cele douã instituþii principale: Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale de Sãnãtate. Datoritã acestui fapt, o serie de finanþãri s-au dublat sau o serie de finanþãri au fost omise. Exemplul de notorietate este lipsa de salarizare a rezidenþilor, care au fost lãsaþi pe dinafarã ºi de Ministerul Sãnãtãþii ºi de Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale de Sãnãtate.

Revenind la problema ordonanþei pe care o discutãm, sigur cã este ideal sã acordãm teritoriului autonomie, descentralizare ºi analizare a situaþiei în teritoriu, astfel ca între Casele judeþene sã aparã o competiþie ºi noi sã vedem cã, într-adevãr, într-un teritoriu situaþia este mai bunã decât în celãlalt. Din pãcate, trãim în România, România Ñ cu mentalitãþile feudale ºi balcanice, ºi de multe ori acest sistem de descentralizare nu poate fi aplicat prin faptul cã în administraþie ºi în consiliile de administraþie au intrat oameni care habar nu au de reformã. ªi asta o spun cu toatã responsabilitatea, cã, din pãcate, în perioada când eram ministrul sãnãtãþii am fost de multe ori punctat cu bilã neagrã pentru faptul cã am nominalizat oameni numai pe criterii profesionale. Deci, prima defecþiune Ñ care este ºi cea fundamentalã Ñ este criteriul uman. Criteriul uman este cel care poate sã dea competenþãÉ ªi de aplicare a descentralizãrii.

Sigur cã apar o serie de ordonanþe, uneori, care vor sã corecteze ºi sã controleze banul public, banul public pe care îl dã cetãþeanul pentru a i se asigura o asistenþã medicalã corespunzãtoare. ªi de aici vine dilema. Ce facem, mergem în continuare pe principiile bine cunoscute în Uniunea Europeanã, de autonomie, descentralizare ºi eficienþã, sau mergem pe un sistem de recentralizare, controlat de un numãr restrâns de oameni? ªi atunci ne punem întrebarea: care dintre aceste sisteme sunt mai bune? Cel controlat, îndepãrtându-ne de idealul pe care toþi îl dorim, de descentralizare, de autonomie ºi de eficienþã, sau revenim la vechiul concept, de control foarte brutal al unor oameni care uneori pot sã fie mai competenþi ºi mai puþin competenþi? În concluzie, pledez pentru descentralizare, pentru autonomie, dar ºi pentru competenþã ºi pentru responsabilitate. ªi în aceastã direcþie sigur cã voi vota pentru aceastã ordonanþã de urgenþã.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Ticu Dumitrescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aº vrea sã subliniez faptul cã în ceea ce priveºte sãnãtatea ne gãsim în plinã crizã, cã reglementãrile care au fundamentat organizarea aceasta a Caselor de Sãnãtate s-au dovedit din multe puncte de vedere nepotrivite. Consider cã singura soluþie Ñ, cu caracter de provizorat nu poate fi decât aceastã ordonanþã de urgenþã. Pentru cã în situaþie de crizã ºtiþi foarte bine ce se întâmplã în spitale. Nu este un secret ºi antevorbitorii mei au arãtat cã anumite case de asigurãri au avut grijã sã-ºi facã rost de maºini de lux sau de birouri ultraluxoase, sã cheltuiascã, deci, aceste fonduri fãrã a exista vreo posibilitate de a controla modul în care sunt cheltuiþi aceºti bani. Or, asta îºi propune noul preºedinte al Casei de asigurãri, care, vã asigur, este un om cinstit, un om hotãrât sã facã, în afara culorii de partid, ordine, sã aducã lucrurile pe o linie de plutire, dupã care, probabil, cei care vor veni dupã noi, în legislatura viitoare, vor putea sã discute din nou de autonomie, de descentralizare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Paºca Titus.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Noi astãzi ne aflãm într-o situaþie destul de interesantã. Discutãm aceastã Ordonanþã nr. 30/1998, care modificã Legea nr. 145/1997, ºi toþi vorbitorii au apreciat cã este bine venitã, pentru cã dacã nu exista aceastã ordonanþã sigur cã posibilitatea de construire a Caselor judeþene de asigurãri ar fi întârziat foarte mult prin ceea ce stipula Legea nr. 145, respectiv alegeri foarte laborioase, foarte greoaie ºi foarte costisitoare. Ceea ce eu vreau sã vã supun atenþiei este faptul cã în aceste zileÉ ºi aici poate ar trebui sã rugãm pe domnul ministru sã ne spunã dacã astãzi a venit în plenul Senatului ºi susþine aceastã ordonanþã ºi ne convinge cã e bunã ºi cã trebuie sã o transformãm în lege, peste o sãptãmânã sau douã va veni tot dânsul sã susþinã cã de fapt ceea ce votãm noi astãzi nu a fost bun ºi nu a fost bine. Pentru cã în aceste zile Ñ poate cã nu ºtiþi Ñ pe masa Guvernului existã o ordonanþã care modificã total Legea nr. 145. În mod normal nici nu ar mai trebui ca noi, astãzi, sã discutãm aceastã Ordonanþã nr. 30/1998. Ar trebui sã o respingem. Dacã Domnia sa ne va spune ºi ne va convinge cã, practic, Guvernul a greºit cu aceastã ordonanþã, pentru cã dacã aceastã Ordonanþã nr. 30/1998 vine ºi instituie conducerea tripartitã la nivel de case judeþene Ñ Casa naþionalã ºi Case judeþene Ñ dacã existã la fiecare casã judeþeanã un preºedinte care este ordonator secundar de credite, dacã la Casa naþionalã acest ordonator este preºedintele Casei naþionale, ei bine, ordonanþa de care vã spuneam cã în aceste zile este pe masa Guvernului vine ºi rãstoarnã toate aceastã situaþie.

Dacã în urma acestei ordonanþe Ñ nr. 30/1998 Ñ aceste consilii de administraþie cu aceste conduceri s-au mobilizat ºi au reuºit sã colecteze sume importante de bani... Vã dau un exemplu: bugetul Casei naþionale în 1999 a fost stabilit la 13.000 de miliarde lei. Ei bine, ei au reuºit sã colecteze în 1999 nu mai puþin de 18.000 de miliarde lei. În acest an bugetul Casei naþionale a fost votat la nivelul de 26.000 de miliarde lei ºi ei deja au un excedent mult mai important. Iatã cã aceastã Ordonanþã nr. 30 pe care o discutãm astãzi a fost un lucru bun. Iatã cã prin aceastã conducere tripartitã s-a reuºit sã se mobilizeze sume importante de bani. Sigur cã au existat

De unde ºtiþi? A apãrut în ”Monitorul OficialÒ?

Nu a apãrut în ”Monitorul OficialÒ, domnule senator, dar cine este interesat s-o ºtie, sã ne spunã domnul ministru dacã ea existã sau nu existã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnul senator Blejan. Mai rãmân câþiva colegi din P.N.L. care nu s-au înscris la cuvânt. Îi rog ºi pe dumnealor...

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Domnule preºedinte, nu trebuie sã vã miraþi cã din Grupul parlamentar liberal iau cuvântul atâþia senatori, pentru cã ºtiþi ºi dumneavoastrã, ºi ºtie toatã lumea cã în acest grup sunt 6 senatori medici. O parte din aceºti senatori medici au fost directori de Direcþie sanitarã, au fost directori de spitale, aºa încât cunosc foarte bine care a fost situaþia în sectorul sanitar înainte de a fi senatori, care este situaþia actualã din sectorul sanitar, cu ce probleme se confruntã acest sector, ce probleme existã la ora actualã ºi câtã incoerenþã existã în politica sanitarã care se face la noi în þarã la ora actualã, încât sigur cã noi suntem preocupaþi de ceea ce se întâmplã în acest domeniu.

De aceea, sigur cã luãm cuvântul ºi încercãm sã vã sensibilizãm ºi sã vã lãmurim ºi pe dumneavoastrã ce este bine, dupã pãrerea noastrã.

Am intervenit la discuþii generale pentru cã nu voi avea, probabil, posibilitatea sã discut mai mult la o intervenþie pe care vreau sã o fac la un articol, atunci când vom discuta aceastã ordonanþã, ºi vreau de acum sã vã sensibilizez asupra a ceea ce am sã cer.

S-a amintit pânã acum cã în fondul asigurãrilor de sãnãtate au fost strânse foarte multe fonduri. Sunt absolut convins cã atunci când a fost discutatã aceastã ordonanþã, noi am greºit când am votat-o sau ceilalþi, când au votat-o, au greºit atunci când la art. 59 ºi la art. 60 au prevãzut o cotã de 5% pentru cheltuieli de capital ºi pentru cheltuieli administrative. Gândiþi-vã ºi dumneavoastrã în judeþele dumneavoastrã ce sedii somptuoase au fãcut asigurãrile de sãnãtate, ce cheltuieli enorme se fac Ñ pentru cã au la dispoziþie bani Ñ, încât ni se spune: ”Domnule, avem bani, trebuie sã-i cheltuim.Ò Bun, aveþi bani, trebuie sã-i cheltuiþi, dar nu vã este milã de bolnavii care nu primesc medicamente compensate, care nu primesc medicamente gratuite de luni de zile?

În judeþul din care sunt, din februarie n-au primit bolnavii medicamente compensate ºi medicamente gratuite ºi noi cheltuim aceºti bani, pare-se, ca sã facã aceste sedii ºi sã-ºi cumpere administratorii de la aceste sedii scaune de milioane de lei ºi alte utilaje pe care le folosesc acolo, iar bolnavii ºi spitalele nu au bani pentru medicamente ºi pentru întreþinerile care le trebuie.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Emil Tocaci.

Eu am de pus câteva întrebãri domnului ministru, eventual ºi comisiei, dar mai pronunþat mã îndrept spre domnul ministru cu aceste întrebãri.

În primul rând, care sunt cauzele blocajului financiar generat, se pare, de relaþia dintre Ministerul Finanþelor ºi conducerea Casei de asigurãri? Care sunt cauzele intime ale acestui blocaj financiar? ªi dacã, în aceastã ordine de idei, ordonanþa de care discutãm acum evitã sau eliminã acest blocaj financiar, deblocând ºi ceea ce existã în momentul de faþã ºi prevenind pentru viitor o asemenea situaþie? Aceasta este o întrebare.

A doua Ñ referitor la ceea ce a spus colegul senator Blejan Ñ, cine controleazã cheltuielile pe care le fac cei din conducerea Casei de asigurãri? Cine are puterea sã-i tragã la rãspundere în cazul în care cheltuielile sunt fãcute în mod legal, dar iraþional? Pentru cã dacã sunt fãcute ilegal, este evident cã intervine Curtea de Conturi, dar dacã cheltuielile se fac legal, de pildã se înscriu în anumite procente prevãzute de lege, dar iraþional în raport cu nevoile de moment ale Casei de AsigurãriÉ?! Aceste douã întrebãri le am de pus.

ªi, iar, ordonanþa de faþã sau eventualele acte normative viitoare în ce mod opereazã asupra problemelor pe care întrebãrile mele le ridicã?

Mulþumesc, domnule senator.

Nemaiexistând alþi colegi care doresc sã ia cuvântul, îl rog pe domnul ministru Hajdœ G‡bor sã rãspundã la întrebãrile puse de domnii senatori.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

În primul rând, aº vrea sã arãt, onorat Senat, cã Ordonanþa de urgenþã nr. 30 a constituit obiectul dezbaterilor în Comisia de sãnãtate de la Senat în cursul lunilor noiembrieÑdecembrie 1998 ºi asupra acelor dezbateri s-a concluzionat prin raportul întocmit la data de 3 decembrie 1998, deci avându-se în vedere realitatea din perioada respectivã, fiindcã un sistem în plinã transformare, cum este sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, reclamã niºte mãsuri de intervenþie.

Acele mãsuri de intervenþie au fost luate în 1998 ºi Ñ cum v-am spus Ñ comisia de specialitate s-a pronunþat asupra problemelor respective în 1998. Cã nu s-a ajuns în dezbaterea plenului este un alt aspect, dar noi ne raportãm la situaþia din perioada respectivã. Chiar dacã se preconizeazã adoptarea... s-a iniþiat adoptarea unei noi ordonanþe de urgenþã, fiindcã între timp au fost niºte fenomene care reclamã o nouã intervenþie, dar ceea ce s-a hotãrât, ceea ce s-a dispus în urmã cu doi ani a fost adus la îndeplinire, a fost necesar sã se aducã la îndeplinire ºi a atestat valabilitatea ºi viabilitatea.

Eu nu pot contesta realitatea unor critici. Pur ºi simplu nu pot contesta, fiindcã nu este de datoria mea de a contesta. Sunt de acord cu majoritatea pãrerilor exprimate de domnii senatori Mortun, Stelian Pop, domnul ministru Drãgulescu, care a arãtat care era rostul mãsurilor luate Ñ descentralizarea, asigurarea autonomiei pentru a se asigura eficientizarea sistemului.

Într-adevãr, poate cã este bine venitã ºi acea constatare sau acel semnal de alarmã care ne atrage atenþia cum cã am renunþat cu prea mare uºurinþã la autonomia care ºi-a asigurat, ºi-a demonstrat eficienþa.

În ce priveºte cele douã întrebãri formulate de domnul senator Tocaci, ºi anume care sunt cauzele intime ale aºa-zisului blocaj financiar, fiindcã, în realitate, este ºi nu este, eu aº putea sã arãt cum cã cauza evidentã este Legea bugetului de stat, unde sunt arãtate sau este arãtat nivelul încasãrilor, dar aceste încasãri pot fi depãºite, cum, de altfel, casele au ºi depãºit nivelul încasãrilor, dar, totodatã, este prevãzut, este bãtut în cuie pânã în momentul de faþã nivelul plãþilor, nivelul cheltuielilor care nu pot fi depãºite chiar dacã ai depãºit încasãrile, ºi cauza realã, trebuie sã vã spun, este în acele arãtãri pe care le-a fãcut domnul senator Paºca. Într-adevãr, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate face parte, constituie o parte componentã a bugetului naþional consolidat ºi, din aceastã cauzã, acel excedent care s-a realizat anul trecut, respectiv este în curs de a se realiza în anul 2000, bineînþeles cã a sãrit în ajutorul altor bugete fãrã excedent ºi cu niºte nevoi care ar fi rãmas nesatisfãcute dacã nu ar fi existat, poate, excedentul de la Casa naþionalã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte al comisiei de specialitate, dacã doriþi sã mai adãugaþi ceva la solicitãrile fãcute de colegii noºtri senatori...

Nu, nu am de adãugat nimic.

Mulþumesc. Domnul senator Ardelean.

Domnule ministru, în cuvântul meu mã refeream la situaþia decontãrii cu farmaciile. De ce se face cu atâta întârziere, cu atâta greutate? Decontãrile cãtre farmacii. Decalajul este prea mare între ceea ce spune legislaþia ºi ceea ce se realizeazã în practicã.

Am rãmas dator domnului senator Ardelean asupra problemei suportãrii costului medicamentelor.

Sã ºtiþi cã este o problemã care ne-a frãmântat. Noi nu stãteam chiar dupã uºã ºi aºa mai departe ºi nu ne-am limitat la unele constatãri. Am avut ºi iniþiative. Am sesizat unele fenomene ºi am avut ºi iniþiative.

Vedeþi, la plata medicamentelor nu putem face abstracþie de aºa-zisul preþ de referinþã. Ce este preþul de referinþã? În momentul de faþã, preþul de referinþã este preþul medicamentului cel mai ieftin din acel grup de medicamente care sunt recomandate pentru o afecþiune oarecare.

Numai cã aceste medicamente nu sunt deþinute de farmacii, fiindcã pentru farmacie poate cã este mai convenabilã, din punct de vedere economic, încasarea unei sume mai mari decât primirea unei sume mai reduse. Din aceastã cauzã, noi am întocmit proiectul unui ordin de a obliga toate farmaciile care sunt acreditate pentru a intra în relaþii contractuale cu Casele judeþene ºi celelalte case de a deþine în stoc medicamente care sunt purtãtoare de preþuri de referinþã, dupã care se stabilesc preþurileÉ Fiindcã aceste medicamente conþin substanþe active care sunt necesare pentru afecþiunea respectivã ºi sunt mult mai economicoase decât alte medicamente, poate cu nume sonore, dar cu acelaºi efect terapeutic.

Este un exemplu asupra acestei probleme fiindcã, dacã noi am putea reduce costul medicamentelor, atunci am putea plãti toate datoriile care sunt axate pe plata costului medicamentelor.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator Paºca.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã revin ºi, înainte de a ruga pe domnul ministru sã ne spunã, totuºi, o motivaþie, aº vrea sã subliniez faptul cã Domnia sa, de când a venit în fruntea Ministerului Sãnãtãþii, a promovat foarte multe mãsuri de reformã ºi, succint aº vrea sã aduc aminte, a promovat ordonanþa privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale care au creat furnizorii de servicii de sãnãtate. Dupã aceea, prin promovarea acestei ordonanþe, s-a îmbunãtãþit ºi s-a grãbit constituirea Caselor judeþene.

ªi totuºi Domnia sa, în cuvântul pe care ni l-a adresat, spune cã aceastã autonomie a caselor judeþene a fãcut ca, într-adevãr, sã se adune foarte mulþi bani în fondul Casei Naþionale de Asigurãri. ªi, de asemenea, ne-a spus cã necazul vine de la faptul cã acest fond este introdus în bugetul consolidat ºi cã, din aceastã cauzã, banii adunaþi în plus nu pot fi folosiþi pentru cã sunt folosiþi pentru a corecta anumite deficite ºi rãmâneri în urmã din partea altor ordonatori de credite.

Totuºi, prin aceastã ordonanþã care este Ñ spuneam Ñ pe masa Guvernului se face un pas înapoi. Îl rugãm sã ne spunã care este, totuºi, argumentul pentru care Domnia sa, ca un ministru reformator, face acest pas în spate, anulând aceastã autonomie a Caselor de asigurãri de sãnãtate judeþene ºi reinstaurând acest centralism care, de fapt, cum spunea ºi Domnia sa, nu aceastã autonomie a fost de naturã a împiedica cheltuirea banilor, ci introducerea acestui fond în bugetul consolidat al statului.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnule ministru?

Ordonanþa respectivã nu este finalizatã ºi se mai poartã discuþii asupra unor detalii.

Noi am vrea ca toate aceste discuþii care s-au purtat la aceastã ºedinþã sã fie analizate de forurile decizionale, fiindcã argumentele sunt foarte pertinente.

Eu n-aº vrea sã fac alte precizãri, fiindcã consider cã existã solidaritatea guvernamentalã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Stimaþi colegi, dacã sunt observaþii asupra titlului legii? Nu sunt.

Domnule ministru, vã pun întrebarea dacã sunteþi de acord cu amendamentele formulate de comisia noastrã de specialitate.

Da.

Pânã la art. 46 alin. 2 existã observaþii?

Cu excepþia unui singur amendament, ºi anume cel care se referã la cheltuieli de administrare-funcþionare ºi aºa mai departe, care în varianta ordonanþei era stabilit 5% ºi s-a propus 10%, ceea ce, evident, nu este în concordanþã nici cu pãrerea unanimã sau cvasiunanimã a Senatului.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Când vom ajunge la art. 60 lit. b) la care faceþi referire o sã supun atenþiei colegilor acest lucru.

Pânã la art. 46 alin. 2 sunt observaþii? Nu sunt.

La art. 46 alin. 2 comisia noastrã de specialitate ne propune o modificare care a fost însuºitã de iniþiator.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii asupra art. 46 alin. 2? Nefiind, îl

Plus unul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Credeam cã vreþi sã luaþi cuvântul, domnule preºedinte. Am reþinut.

Alin. 2 art. 46, adoptat cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Supun atenþiei dumneavoastrã dacã existã observaþii pânã la art. 55 alin. 1. Nu sunt.

Supun atenþiei dumneavoastrã art. 55 alin. 1 lit. b), cu modificarea propusã de comisia noastrã de specialitate ºi însuºitã de iniþiator.

Domnul senator Creþu.

## **Domnul Cazimir Benedict Ionescu**

**:**

Avem un amendament.

De acord.

Domnul senator Creþu, domnul senator Mortun. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Vreau doar sã susþin acest amendament al comisiei ºi sã-l justific pentru colegi.

Asistenþa gravidei a rãmas necuprinsã în vechea lege, ceea ce a impus acest amendament al comisiei. Comisia a propus sã se introducã sintagma ”Gravidã începând cu luna a patra de sarcinãÒ, pentru cã pânã în luna a treia de sarcinã gravida Ñ conform legislaþiei în vigoare Ñ are dreptul la întreruperea sarcinii ºi atunci, de aici încolo, asistenþa gravidei sã fie gratuitã, atât tulburãrile de prim trimestru, disgravidiile precoce, cât ºi disgravidiile tardive sã beneficieze de tratament ºi asistenþã medicalã gratuitã ºi la asistenþa de la naºtere. Nu este reglementatã în lege. De aceea, susþin acest amendament care asigurã asistenþa femeii gravide ºi concediul prenatal în perioada de disgravidie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Blejan.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Grupul liberal a depus un amendament la comisie, care sunã în felul urmãtor: la art. 52 se propune un alineat 4 cu urmãtorul conþinut: ”Fondurile constituite prin aplicarea cotei de 7% finanþeazã exclusiv Casa naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, orice alte case de asigurãri profesionale sau private se finanþeazã prin fonduri suplimentare constituite prin mijloace propriiÒ.

Acest amendament a fost depus în numele grupului parlamentar la Comisia pentru sãnãtate. El vine ºi în sprijinul a ceea ce încercam sã vã lãmurim zilele trecute în ceea ce priveºte constituirea Caselor paralele de funcþioneazã dupã aceleaºi principii ca ºi casele judeþene. Nu cred cã ar reclama un tratament diferenþiat.

sãnãtate, de împiedicare a transferurilor de fonduri din Casa naþionalã.

Deci sunteþi împotriva acestui amendament.

Domnule senator, eu am în faþã raportul comisiei ºi sunt ºi amendamente propuse ºi respinse de cãtre comisie. Acest amendament nu figureazã.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor:**

Eu cred cã din moment ce pentru aceste Case am introduce niºte dispoziþii speciale, ar însemna cã pentru ele se înfiinþeazã un statut diferenþiat ºi noi nu suntem de acord de a li se asigura un statut diferenþiat. În principiu, nu suntem de acord.

## **Domnul Cazimir Benedict Ionescu**

**:**

Are numãr de înregistrare din 25 mai a.c.

Îmi pare tare rãu, în plenul Senatului pot fi susþinute amendamentele care au fost dezbãtute în cadrul comisiei de specialitate. Nu intervenim pe fond, acum, în textul legii.

Domnul senator Blejan.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

E o chestie de formulare.

Sunt de acord cã, într-adevãr, pentru Casele care existã, sigur cã poate acest amendament nu este absolut necesar, dar noi trebuie sã ne gândim ºi în viitor, cã s-ar putea sã existe în viitor ºi alte Case. De ce sã nu ne luãm niºte mãsuri de prevedere?

Domnule preºedinte, înseamnã cã a fost o disfuncþionalitate la Comisia de sãnãtate, pentru cã noi avem acest amendament care are un numãr de înregistrare la Comisia pentru sãnãtate. Deci ne pare rãu, aceasta este realitatea. ªi îl putem susþine în plen.

Mai doriþi sã completaþi rãspunsul, domnule ministru?

Eu am în faþã aici amendamentele propuse de domnul senator Stelian Pop ºi respinse de comisie. Aceste amendamente se referãÉ începând cu art. 88, continuând cu art. II, art. 95, art. 78 ºi art. 103 ºi, de asemenea, un amendament propus de domnul senator Creþu, care a fost respins de comisie. Altceva nu am.

Nu.

Domnule preºedinte al comisieiÉ

Eu pot sã solicit plenului Senatului, dacã suntem de acord cu amendamente de fond, altele decât cele care au fost dezbãtute în comisia noastrã de specialitate.

În primul rând cã nu sunt Case speciale. Toþi daþi cu Case paralele, Case speciale. Casele care vã stau în gât dumneavoastrã, a Ministerului Apãrãrii ºi celelalte, sunt Case de tip judeþean, aºa cã terminaþi o datã cu chestiile acestea! Vã e fricã cã dã. Nu dã! Casa armatei dã 25% Casei naþionale, pe când celelalte îi dau câte 5%. E invers. Casa Armatei dã la Casa naþionalã, nu invers. Vã e fricã cumva, mereuÉ Când auziþi de Case paralele, CaseÉ Nu existãÉ În lege nu existã aceste Case. Sunt Case judeþene ºi atunci ele îºi urmeazã cursul ca ºi celelalte Case judeþene.

Nu-i de fond, e de formã.

L-aº ruga pe domnul ministru sã se pronunþe asupra acestui amendament.

Nu am textul, dar am sesizat cã sensul este ca acele Case, sã zicem, speciale sã nu primeascãÉ N-au primit pânã în prezent nimic.

Nu se referea la astea!

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

## **Domnul Constantin Blejan**

**:**

”Sã nu se transfere fonduri de la Casa naþionalã la alte caseÒ.

Trebuie sã cunoaºteþi cã aceste Case aºa-zise speciale funcþioneazã în acelaºi mod ca ºi Casele judeþene. Deci contribuie la fondul de redistribuire ºi eu nu cred cã ar trebui sã se introducã o dispoziþie prohibitivã sau limitativã în aceastã privinþã, fiindcã ele, pur ºi simplu,

La astea se referã. Acesta trebuia trimis la comisie. Aveþi trei membri în comisie la noi, trebuia sã susþinã aceste propuneri, nu sã umblaþi dupã aceea, dupã ce s-au discutat în comisie, cã ”Ne-am gândit noi cã ar mai trebuiÒ. Aveþi trei membri în comisia noastrã. De ce nici unul nu a ridicat aceastã problemã când am discutat? Asta pot sã vã spun.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, vãd cã spiritele s-au încins. Sunt obligat sã procedez conform regulamentului. Vreþi sã susþineþi acelaºi amendament?

Poftiþi, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu am vrut sã iau cuvântul. Stau ºi ascult în liniºte, de azi-dimineaþã, pentru cã, am înþeles, vorbim de probleme mult mai serioase decât Casele de sãnãtate, vorbim de probleme mult mai serioase decât bolnavii care mor prin spitale, vorbim de probleme mult mai serioase decât nevoile stringente ale acestui popor, vorbim de probleme de strategie a solidaritãþii Guvernului cãruia trebuie sã îi dãm mânã liberã sã ia miliardele de dolari de la sãnãtate ºi sã îºi completeze gãurile din arierate ºi din alte false strategii în domeniul financiar, pe care nu a reuºit sã ºi le punã la punct de patru ani. Despre acestea vorbim, stimaþi colegi, dar nu putem sã mergem la infinit ºi sã tot încercãm sã ne facem cã nu vedem, ca în ”Hainele împãratuluiÒ, sã îl plimbãm în pielea goalã, la infinit, domnule preºedinte.

În primul rând, domnule preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, existã o limitã pânã la care puteþi sã ne orbiþi. Aveþi aici o hârtie Ñ pentru cã de aceea m-am revoltat Ñ în care aveþi un numãr de înregistrare, 25 mai 1999, Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport.

Da, pot sã vã rãspund. Noi am întocmit raportulÉ

Îmi rãspundeþi dupã ce termin ce am de spus.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

Noi am întocmit raportul; 3 decembrie 1998.

Domnule senator, domnule senator, vã rog foarte mult sã vã temperaþi tonul.

Naþional Liberal ºi a grupului de senatori ai Partidului Naþional Liberal referitor la casele de sãnãtate paralele, ºi este dreptul nostru sã le numim aºa cum considerãm noi, nu sã ne daþi dumneavoastrã, repede, calificative pentru felul în care punem noi în cuvinte o idee, sã rãmânem la nivelul cuvintelor ºi sã pierdem esenþaÉ Este vorba de casele de sãnãtate paralele, domnule preºedinte, din punctul nostru de vedere, ne menþinem acest punct de vedere ºi vã atragem atenþia cã, prin ordonanþa pe care astãzi aþi resupus-o la vot, în cadrul cãreia nu aþi þinut cont de singura noastrã cerinþã din ºedinþa trecutã, ºi anume de a prevedea, în mod expres, ca în Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Armatei, a Justiþiei ºi cine mai este acolo sã fie prevãzut cã nu pot face parte ºi alte persoane juridice sau civile, care nu sunt legitimate, sau membri ai familiilor celor legitimaþi în aceste instituþii, prin acest gest aþi creat o casã de sãnãtate de tip elitist, în care se va scurge cea mai mare parte a salariaþilor, a bugetarilor cu salarii mari, ºi aþi lipsit ºi veþi lipsi, în perspectivã, în modul cel mai periculos, Casa de asigurãri de sãnãtate, la nivel naþional, în care sunt peste 90% din salariaþii acestei þãri, ºi care, din nefericire, sunt ºi peste 90% din oamenii nãpãstuiþi ai acestei þãri: ºomerii, pensionarii, cei care au cu adevãrat nevoie de ajutor de sãnãtate ºi cãrora nu o sã aveþi de unde sã le daþi ajutorul medical necesar, pentru cã toþi banii se vor scurge, ºi în perspectivã, aºa cum prevedem prin aceastã intervenþie, se vor scurge ºi în alte case de sãnãtate de acest gen, case de sãnãtate de tip elitist, vã repet.

Aceasta este preocuparea noastrã, aceasta este problema pe care încercãm sã o ridicãm ºi nu avem a ne crampona, nici în faptul cã dumneavoastrã nu aþi înregistrat un document la data cuvenitã, nici în sintagme verbale care nu fac decât sã ne depãrteze de fondul problemei. Eu cred cã este o problemã mult prea serioasã, este o problemã la nivelul instinctului de conservare ºi vã rog respectuos sã o tratãm ca atare.

Domnule senator Cazimir Ionescu, vã rog sã îmi predaþi amendamentul.

Domnul senator Corneliu Gavaliugov.

Da.

De asemenea, domnule preºedinte Cârciumaru, eu vã dau voie sã interveniþi când este cazul, conform regulamentului.

Deci acest document are un numãr de înregistrare. Faptul cã dumneavoastrã, la Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, nu aþi luat în considerare un document depus de Partidul Liberal, cu numãr de înregistrare, este o problemã pentru care rãspundeþi dumneavoastrã. Nu aruncaþi vina pe Grupul parlamentar al P.N.L., care nu face altceva decât sã susþinã punctul de vedere pe care l-a reiterat timp de un an. Aceasta este prima problemã.

A doua problemã. În ceea ce priveºte modul în care dumneavoastrã catalogaþi ºi etichetaþi grija Partidului

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã mã refer, în special, la colegii din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Faþã de dezbaterea care a fost pânã acum ºi în care dumneavoastrã, ca preºedinte, care aþi înþeles sã folosiþi poziþia pe care o aveþi, de conducere a ºedinþei, ºi pentru a modera, ºi pentru a tempera, m-a surprins cã, în faþa argumentelor care s-au prezentat, în faþa întrebãrilor care s-au pus, a luãrilor de poziþie la care domnul ministru a rãspuns, poate, din partea comisiei de specialitate, nu am primit cele mai bune rãspunsuri ºi poate chiar domnul senator Cârciumaru a avut o poziþie mai tãioasã; mã mir cã colegi din Partidul Naþional Liberal Ñ liberali mai noi sau liberali de toatã viaþa Ñ, au ajuns sã mute discuþia noastrã ºi decizia pe care trebuie sã o luãm, cred eu, cerebral, spre o decizie visceralã. Îmi pare rãu ºi fac un apel la dumneavoastrã, cu tactul cu care aþi condus ºedinþa, ºi la colegii noºtri senatori, sã ne aplecãm, din nou, asupra textului, chiar dacã el are o vechime deja de aproape doi ani, ºi dacã, într-adevãr, suntem deja cu o experienþã în tranziþia aceasta a gestionãrii asistenþei de sãnãtate într-o manierã descentralizatã sã o facem astãzi, pânã la o altã reglementare, pe care, poate, o va da Guvernul, cu responsabilitate, ºi în aºa fel încât sã fie textul mai bun ºi mai aproape de interesul pacienþilor, al cetãþenilor pe care îi asistãm.

În legãturã cu Casa de sãnãtate, care acum vãd cã primeºte o nouã denumire, casã paralelã ºi aºa mai departe, aº vrea sã vã spun cã în toatã lumea unde sistemul de securitate socialã funcþioneazã eficient existã diferite opþiuni la îndemâna cetãþeanului, ºi aceasta înseamnã cã ne depãrtãm de ideea centralizatã, de ideea unicã, de formulã autocratã, în care cetãþeanul este tratat în masã, cetãþeanului, i se dã un tain de sãnãtate de care are nevoie sau nu.

Eu cred cã trebuie, în primul rând, sã rãspundem nevoilor cetãþenilor, ºi nu sã le impunem o cotã de sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Drãgulescu.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

La sfârºit, domnule preºedinte, dupã ce iau colegii cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi,

Reintervin datoritã faptului cã Ñ aþi observat Ñ intervin în discuþii doar acolo unde mã pricep, la învãþãmânt ºi la sãnãtate.

ªi noi, ca senatori, suntem specialiºti în domeniu ºi aº dori ca atunci când luãm cuvântul sã luãm cuvântul doar în cunoºtinþã de cauzã.

Mã refer la afirmaþiile legate de Casa de Asigurãri Sociale de Sãnãtate a Armatei. Sistemul de sãnãtate ºi toatã reþeaua armatei existã de la înfiinþarea României. Deci furnizor de sãnãtate ºi finanþator, aceastã casã face ca finanþarea sistemului de sãnãtate a armatei sã fie direct, sã nu fie indirect, prin Casa naþionalã.

Pe de altã parte, nu este o casã paralelã, ci are statut de casã judeþeanã, deci creeazã o competiþie ºi nu este o casã a elitelor româneºti.

Aºadar, în aceastã situaþie, cred cã aceastã casã a fost foarte utilã Ñ ºi aþi vãzut votul în plenul Senatului Ñ, pentru a uºura finanþarea sistemului de sãnãtate al armatei. În rest, discuþiile au fost foarte coerente ºi bune, acolo unde au luat cuvântul oameni care ºtiu ce înseamnã sisteme de sãnãtate, iar dumneavoastrã, acum, în cunoºtinþã de cauzã, puteþi sã vã spuneþi punctul de vedere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Mortun.

Deci punctul de vedere... Ñ ºi pe mine mã mirã cã domnul profesor Drãgulescu, o persoanã care se pricepe, realmente, la organizare sanitarã, nu a vãzut mesajul nostru Ñ, noi nu ne-am referit la ceva care a fost votat la aceste case judeþene, cum bine spunea distinsul meu coleg de la comisie, domnul senator Cârciumaru.

Grija Partidului Naþional Liberal, a grupului sãu parlamentar este ca din acest moment sã se înceteze aceastã acþiune de populism ieftin, pe care o fac miniºtrii de acum, din viitor, de a-ºi crea case de sãnãtate pe profile de specialitate, pentru cã vom avea, peste câtva timp, casa regiilor autonome, vom avea casa Parlamentului, vom mai avea cine ºtie ce casã, iar casa naþionalã va rãmâne Ñ cine va dori exact Ñ casa ºomerilor, a agricultorilor ºi, eventual, a modeºtilor bugetari, cu salarii sub media pe economie, ceea ce nu este drept.

Deci noi am tras un semnal de alarmã prin acest amendament corect depus, întocmit ºi semnat de toþi membrii grupului, pentru a limita în viitor Ñ repet, în viitor Ñ înfiinþarea unor astfel de case de sãnãtate.

Acesta este punctul de vedere ºi nu are sens sã exploatãm pe el.

Da, mulþumesc. Domnul preºedinte Cârciumaru.

Nu aº vrea decât sã rãspund domnului coleg Cazimir Ionescu. Cererea dânsului a fost înregistratã la data de 25 mai 1999, iar raportul a fost întocmit la data de 3 decembrie 1998, deci mult înainte. Raportul care a fost difuzat poartã data 3 decembrie 1998, iar hârtia dânsului, pe care a adus-o, 25 mai 1999, aºa cã nu se mai putea discuta în raport, de ce nu am discutat, de ce nu am...

Da. Stimaþi colegi, suntem într-o situaþie destul de delicatã. De aceea eu voi consulta plenul Senatului dacã acceptãm amendamente care nu au trecut prin comisia de specialitate pânã la data întocmirii raportului.

Aºadar, vã rog sã vã exprimaþi votul, pentru...

Procedurã, domnule preºedinte!

Pãi este o procedurã. În Regulamentul Senatului, în mod obligatoriu, se specificã: ”Doar amendamentele care au intrat în dezbaterea comisiei de specialitate pot fi reluate în plenul Senatului.Ò

Domnule preºedinte, procedural, aveþi urmãtoarea posibilitate: sã întrebaþi plenul Senatului, în primul rând, dacã acest amendament, care se considerã a fi amendament de fond, Senatul opteazã pentru a fi trimis la comi- sie, ca sã fie dezbãtut acolo ºi sã fie întors aici. Acesta este primul lucru pe care îl puteþi face.

Al doilea lucru pe care îl puteþi face, puteþi întreba Senatul dacã trecem peste aceastã etapã de dezbatere a acestui amendament, probabil valoros, în comisie ºi având opþiunea, pãrerea comisiei sã fie prezentatã plenului, plenul sã ia decizie, dupã aceea plenul poate sã spunã: ”Nu, domnule, nu ne intereseazã ce ar spune comisia, haideþi sã îl supunem la vot noi, aici, acumÒ.

Eu cred cã totuºi este bine sã urmãm pas cu pas, sã întrebãm plenul dacã acest amendament trebuie retrimis comisiei, comisia îºi formuleazã punctul de vedere, ni-l prezintã ºi, dupã aceea, dupã o dezbatere, luãm o decizie. Aceasta este, din punct de vedere procedural, ceea ce se poate face.

## Nu încã.

Domnule preºedinte, deci eu vin în întâmpinarea propunerii dumneavoastrã cu un argument, þinând cont de faptul cã raportul la aceastã lege este foarte vechi ºi în doi ani de zile s-au întâmplat foarte multe lucruri. Dar vreau sã vã atenþionez cã, în momentul în care, în principiu, noi vom accepta aceastã procedurã de a se putea lua în consideraþie ºi amendamentele, aceasta înseamnã cã este posibil sã ne oprim cu discuþia aici, pentru cã vor fi duse niºte amendamente la comisie ºi comisia sã le ia din nou în discuþie pentru a modifica ºi a veni, cu o altã ocazie, în faþa noastrã, sã discutãm aceastã ordonanþã.

Mulþumesc.

De acord. Eu vroiam sã simplific puþin procedura, dar...

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Vã rog. Domnul senator Dumitru Badea.

Pãrerea mea este cã trebuie sã dãm un vot de principiu, aºa cum aþi încercat dumneavoastrã sã supuneþi plenului, dacã admitem, în continuare, amendamente sau nu.

Vã mulþumesc.

Da. Aºadar, stimaþi colegi, consider cã precizarea fãcutã de domnul senator Badea este corectã, în dorinþa de a debloca aceastã situaþie, dupã care vom vedea care sunt procedurile pe care trebuie sã le urmãm.

Prin urmare, solicit votul plenului Senatului, pentru a accepta amendamente în plen la aceastã lege.

Procedurã, domnule preºedinte!

Procedurã, domnul senator Vasile Ion. Vã rog.

Vã rog sã îmi acordaþi cuvântul, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, permiteþi-mi sã vã informez, pentru cã domnul preºedinte...

Domnule senator Cazimir Ionescu, am dat cuvântul altui coleg.

Nu mi-aþi dat cuvântul?

Nu.

Mulþumesc.

Domnul senator Cazimir Ionescu.

## Domnule preºedinte,

Eu aº vrea numai sã lãmurim douã probleme de principiu care cred cã ar trebui sã stea în atenþia noastrã, în general, în activitatea Senatului României. În primul rând, faptul cã nu mã refer, în mod special, la Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport. Eu cred cã toatã lumea ºtie despre luãrile mele de cuvânt în privinþa modului în care funcþioneazã partea tehnicã a Senatului. ªi am sã repet, la infinit, pânã când o sã se înþeleagã cã se scurg 90 % din fondurile de la buget pentru activitatea Senatului României. Avem aici inclusiv adresa iniþialã din 30 octombrie 1998, pe care a vãzut-o domnul preºedinte Cârciumaru, dar nu a apucat sã vã comunice încã.

De asemenea, mi se pare foarte important argumentul ridicat de antevorbitorul meu, ºi anume faptul cã prezentãm în faþa Senatului un raport întocmit acum doi ani. Eu cred cã Ñ aºa cum noi cerem economiei naþionale sã facã faþã ritmului alert în care au loc transformãrile în þarã ºi sã se adapteze, efort de adaptare pe care îl plãtim cu toþii foarte scump, ca pe un ºoc pe care îl resimte societatea datoritã tranziþiei Ñ Senatul României ar trebui sã dea exemplu ºi sã fie primul care sã se adapteze din mers schimbãrilor care intervin. ªi cred cã ultimul lucru care ar trebui sã se întâmple în Senatul României este sã dezbatem azi un raport întocmit ºi rãmas osificat de acum doi ani.

Faþã de aceste argumente ºi cu rugãmintea sã se vegheze la problemele de principiu, fãrã de care nu avem cum sã funcþionãm în condiþii de normalitate în Senatul României, noi suntem gata sã renunþãm la acest amendament. Ni se par mult mai grave problemele de fond pe care le-am ridicat, decât introducerea sau neintroducerea acestui amendament.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc.

Sã înþeleg cã renunþaþi la amendament?

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/29.IX.2000

Da.

Domnule preºedinte, eu nu am înþeles despre ce este vorba, pentru cã am fost þinut de vorbã aici.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da? Stimaþi colegi, deci, pânã la art. 55 alin. 1 lit. b) nu mai existã observaþii.

Dacã asupra art. 55 alin. 1 lit. b), la care comisia noastrã de specialitate a adus un amendament, mai sunt alte observaþii? Nefiind,

Pânã la art. 60 lit. b) ºi c) existã observaþii? Domnul senator Constantin Blejan.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Aºa cum spuneam mai înainte la discuþiile generale, consider cã ar trebui amendat art. 60 lit. b), în sensul cã, în loc de specificaþia ”sã se cheltuiascã...Ò la ”Cheltuieli de capitalÒ sã prevedem 5%, propun 4%. ªi de ce propun acest lucru? Pentru cã dacã la început sunt de acord cã au fost necesari bani ca sã se construiascã sedii, sã se cheltuiascã mult pentru sectorul administrativ din asigurãrile de sãnãtate, cred cã, de acum, fodurile vor fi mult prea mari pentru acest capitol.

Închipuiþi-vã dumneavoastrã, sã punem numai 20.000 de miliarde lei care se vor strânge la fondurile de sãnãtate. 5% înseamnã 1.000 de miliarde lei. Sã dai 1.000 de miliarde lei pentru cheltuieli administrative eu cred cã este mult prea mult. De aceea vã propun sã limitãm la 4%.

Vã mulþumesc.

Dupã cum bine ne amintim, la acest articol ºi domnul ministru Hajdœ G‡bor nu era de acord cu cota de maximum 10%, ci de 5%.

Dar sunt de acord cu propunerea domnului senator Blejan.

Sunteþi de acord cu propunerea. Comisia noastrã de specialitate?

Domnule senator Cazimir Ionescu, dacã vreþi sã îmi daþi posibilitatea de a-i permite domnului preºedinte Cârciumaru sã îºi expunã punctul de vedere asupra propunerii, amendamentului, cota sã fie de maximum 4%. Sunteþi de acord?

Ce amendament? Pe care l-a propus acum?

Da. Iniþiatorul a fost de acord.

Deci, domnule preºedinte, la art. 60 lit. b), la care comisia noastrã de specialitate a venit cu amendament, ºi anume ”cheltuielile de administrare, funcþionare ºi cheltuieli de capital, în cota de maximum 10%Ò, a venit propunerea din salã ca aceastã cotã sã se reducã la 4%.

Eu sunt de acord cu 5%.

Aºadar sunteþi de acord cu 5%.

Procedurã, domnule preºedinte!

Procedurã, domnul senator Gavaliugov.

Îmi pare rãu cã trebuie sã mã adresez direct domnului senator Cârciumaru, care este în aceastã poziþie de preºedinte al comisiei ºi reprezintã comisia, dar procedural, regulamentar se solicitã opinia comisiei. Deci am înþeles ºi salutãm faptul cã personal domnul senator Cârciumaru este pentru cifra de 5%, dar ne-am dori mult Ñ ºi noi, senatorii, suntem interesaþi sã ºtim Ñ poziþia comisiei. ªi m-a surprins aceastã atribuire a opiniei comisiei în propria persoanã a preºedintelui. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, daþi-mi cuvântul!

Poftiþi, domnule senator!

Vã rog, vã rog, domnule preºedinte. În raport noi avem 10%, dar m-a întrebat care este pãrerea mea personalã. Eu susþin comisia. Sigur cã susþin comisia cu 10%, nu se poate, dar dacã mi-a cerut pãrerea mea, pentru cã colegul dumneavoastrã m-a þinut de vorbã aici, am pierdut ºirul. Aºa cã, din punctul acesta de vedere, eu susþin comisia, cu 10%.

Da. Iniþiatorul, vã rog, un ultim cuvânt.

Deci noi... iniþial, în ordonanþã a figurat 5% ºi la începutul ºedinþei am precizat care este poziþia Ministerului Sãnãtãþii, de a se rãmâne la 5%, dar am fost de acord ºi cu propunerea domnului senator Blejan, întrucât încasãrile în primul semestru Ñ v-aº ruga sã luaþi act Ñ, încasãrile realizate în primul semestru au depãºit 14.000 de miliarde lei. Iar tactica anilor precedenþi a demonstrat cã în semestrul doi se încaseazã mai mult. Aºa cã încasãrile care se vor realiza, dupã calculele noastre, se vor cifra la aproximativ 30.000 de miliarde lei, faþã de care, într-adevãr, 5% este destul de mare. Din aceastã cauzã, este o problemã de apreciere pe care poate sã o facã corpul legislativ. Nu trebuie o ºedinþã separatã în cadrul comisiei. Cifrele, deci datele de apreciere vã stau la dispoziþie ºi faceþi dumneavoastrã o apreciere, prin votul pe care îl veþi da asupra acestei probleme.

Da. Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Vasile Ion. Dupã care, domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, inclusiv discuþia noastrã de astãzi privind aceastã ordonanþã, declanºatã, dupã pãrerea mea, de niºte frãmântãri atât din mediul politic, cât ºi din mediul... din zona civilã, în mass-media, deci motivaþia acestei discuþii este, în ultimã instanþã, modul prost în care s-au gestionat niºte bani, modul prost în care se oferã niºte servicii populaþiei, aºadar, problematica legatã de asistenþa sanitarã, pânã la urma urmei ºi modul în care este asiguratã asistenþa sanitarã populaþiei din România.

Pãrerea mea este cã... nu pot sã cred cã ceea ce s-a întâmplat în asistenþa sanitarã ºi modul în care au fost gestionate aceste fonduri se datoreazã faptului cã aceste case de asigurãri au procentul acesta de 5% sau de 10%.

Dupã opinia mea, este suficient 5% ºi, dacã este, într-adevãr, nevoie de niºte bani pentru asistenþa medicalã pentru populaþie, apoi atunci sã ducem aceºti bani acolo, nefiind de acord cu ideea cã, dacã o sã mãrim clãdirile caselor de asigurãri judeþene ºi naþionalã, dacã o sã mãrim funcþionãrimea ºi birocraþia din aceste case, populaþia o sã beneficieze de o asistenþã medicalã mai bunã.

În consecinþã, eu propun ºi susþin ideea pe care de fapt ºi domnul ministru a enunþat-o aici, deci ideea iniþialã din ordonanþã, cu menþinerea procentului de 5%. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, v-am rugat Ñ ºi cred cã este bine sã mergem pe regulament Ñ, admitem sau nu, în continuarea dezbaterilor, amendamente de fond? Pentru cã eu, unul, sunt de acord cu ceea ce a propus domnul ministru.

O sã solicit colegilor votul pentru aceastã propunere. Domnule preºedinte Mircea Quintus Ionescu, vã rog.

Vreau mai întâi sã lãmuresc poziþia domnului preºedinte Cârciumaru. Nu s-a întâmplat niciodatã, când în dezbateri s-a cerut pãrerea comisiei, comisia sã se întruneascã, sã mai þinã o ºedinþã ºi apoi sã îºi expunã

punctul de vedere. Mie mi se pare cã preºedintele unei comisii trebuie sã îºi asume rãspunderea faþã de situaþii nou-create ºi sã îºi exprime un punct de vedere. Nu o sã se supere domnul preºedinte Cârciumaru, dar cred cã aceasta este poziþia pe care eu o accept.

În privinþa amendamentului, acela nu este de fond. Iniþiatorul nu este de acord cu propunerea de a se majora la 10%. Deci iniþiatorul are dreptul sã îºi susþinã punctul sãu de vedere ºi noi sã hotãrâm dacã mergem pe textul iniþiatorului sau pe propunerea comisiei. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, stimaþi colegi, situaþia nu este deloc complicatã. Aºadar, iniþiatorul îºi menþine textul, cu procentul de 5%. Eu sunt obligat, conform Regulamentului Senatului, sã

Supun atenþiei dumneavoastrã art. 60 lit. b)...

Mai existã un amendament.

Mai existã un amendament? Eu zic, ca sã nu încãlcãm procedura Senatului, sã mai cerem un vot de principiu sã venim cu amendamente...

Procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, s-a spus aici cã acest raport are doi ani vechime. Nimeni nu este vinovat pentru aceasta. Sau, dacã vreþi, programarea în Senat este vinovatã. Dar, din moment ce aceasta este situaþia, este normal sã acceptãm amendamentele care nu au trecut prin comisie, pentru a le discuta. ªi, de aceea, vã rog sã puneþi la vot, în principiu, acceptarea amendamentelor direct din salã. Chiar dacã lungim discuþiile, dar este mult mai eficientã dezbaterea câtã vreme este atât de vechi acest raport.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Vã propun un vot de principiu pentru a accepta amendamente din salã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 41 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, solicitarea a fost respinsã.

Stimaþi colegi,

La articolul 60 litera c) existã observaþii?

Aici, la litera c), existã amendamentul comisiei noastre de specialitate, care sunã astfel: ”fond de redistribuire în cotã de pânã la 20%, stabilitã anual de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.Ò Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu acest amendament. De acord.

Alte observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi,

Dacã pânã la articolul 78 alineatul 2 existã ºi alte observaþii? Pânã la articolul 78 alineatul 2, unde comisia noastrã de specialitate a venit cu un amendament pe care am înþeles cã îl însuºeºte iniþiatorul.

de conducere ale asociaþiilor patronale sau organizaþiilor sindicaleÒ, sã fie trecutã înainte, deci ”pe durata mandatelor alte funcþii sau demnitãþi publice ºi nici funcþii...Ò ºi aºa mai departe ºi curge textul, pentru cã textul este rãsucit, e pus la sfârºit, în legãturã cu mijlocul frazei. Da?

Da, am reþinut. Domnul senator Ninosu.

Dacã doriþi un text riguros, ca la magistraþi, cel mai bine ar fi sã îl terminaþi ”cu excepþia funcþiilor didactice în învãþãmântul superiorÒ. ªi orice altceva decât cadru didactic în învãþãmântul superior este interzis, este exclus.

Asta vã rog, sã terminaþi textul ”cu excepþia funcþiilor didactice în învãþãmântul superiorÒ. Nu mai adãugaþi nici ”funcþiile din organizaþiile...Ò ºi aºa mai departe.

Corect! Aºa este.

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu.

Corect!

Domnul senator Cazimir Ionescu.

Eu am impresia cã aici s-au purtat discuþii care nu sunt materializate corespunzãtor.

Ce înseamnã ”excepþia funcþiilor de conducere didacticeÒ?! Adicã, dacã nu am funcþie de conducere didacticã, nu mai pot sã fiu cadru didactic universitar? Cãci, sã ºtiþi, prin modificarea pe care aþi propus-o, asta obþineþi. Dacã funcþia didacticã nu e de conducere, nu mai e compatibil sã fii preºedinte sau vicepreºedinte al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, deci obþineþi un efect nedorit.

Da, vã mulþumesc.

Comisia de specialitate, dacã vreþi sã daþi lãmuriri asupra problemei ridicate de domnul senator Ninosu.

Eu sunt de acord ºi chiar aºa se terminã ºi fraza, dar nu putem sã scoatem funcþiile în organe din conducerea asociaþiilor patronale ºi mai ales ale celor sindicale, pentru cã ei sunt direct implicaþi în casele de sãnãtate, ºi atunci ajungem la o anomalie.

Deci textul trebuie sã curgã aºa: ”Nu pot exercita pe durata mandatelor acestora alte funcþii sau demnitãþi publice, nici funcþii în organele de conducere ale asociaþiilor patronale sau organizaþiilor sindicale. Fac excepþie funcþiile didactice în învãþâmântul superiorÒ, ºi cu asta textul este perfect.

Iniþiatorul, vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentelor formulate.

Eu cred cã domnul senator are dreptate, sã nu mai introducem ”de conducereÒ, sã rãmânã ”cu excepþia funcþiilor didactice în învãþãmântul superiorÒ, sã renunþãm la ”de conducereÒ.

Alte observaþii? Domnul senator Cazimir Ionescu.

Este o observaþie de formã ce vreau sã vã propun. Sintagma aceasta de la sfârºit, ”ºi nici funcþii în organele

Nu am fãcut decât sã schimbãm locul.

Noi am fi vrut ca cei de la conducerea casei sã fie determinaþi a se ocupa de treburile casei. Acolo este o muncã imensã, ºi din moment ce ei lucreazã în muncã parþialã ºi în timp parþial, suferã activitatea lor. Din aceastã cauzã noi am fost de acord cu acele precizãri pe care le-a fãcut comisia, deºi am fi avut un text poate mai adus în concordanþã cu realitãþile juridice din ziua de azi, fiindcã am fi preconizat sã se stabileascã în felul urmãtor: ”Preºedintele ºi vicepreºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, precum ºi ai Caselor de asi- gurãri judeþene ºi a municipiului Bucureºti nu pot exercita pe durata mandatelor lor alte funcþii sau demnitãþi publice, fiindu-le aplicabile prevederile articolelor 56 ºi 58 din Legea privind Statutul funcþionarilor publici nr. 188/1999Ò.

Aceastã lege s-a adoptat la sfârºitul anului trecut, a fost modificatã ºi eu cred cã aºa ar fi cât se poate de normal.

Da, mulþumesc domnule ministru. Domnul senator Ion Vasile.

Este permis?

Da, Legea funcþionarilor publici permite aceastã posibilitate. Deci sã fie o concordanþã cu altã lege, ºi anume Legea funcþionarilor publici.

Da. E corect.

Vã rog, domnul senator.

Da, domnilor, într-adevãr, textul ºi mie mi se pare un pic alambicat ºi poate, la un moment dat, ºi interpretabil.

În afarã de motivaþia expusã de domnul ministru cã trebuie responsabilizatã pesoana sã aibã numai activitate în Casã, totuºi, în acest text, se mai face o anume diferenþiere, adicã sunt încã douã motive pentru care textul acesta aºa cum este el formulat trebuie sã rãmânã, dar poate reaºezat cumva. De ce? Pentru cã e vorba de douã categorii de oameni aici, e vorba de cadre didactice din învãþãmântul superior, care întâmplãtor pot fi din zona medicalã, ºi este vorba de funcþii ºi organe de conducere ale organizaþiilor patronale sau ale organizaþiilor sindicale care, aºa cum s-a spus aici, sunt implicaþi în conducerea acestei Case ºi, de acord, eu spun sã rãmânã, dar nu poate sã fie un lider sindical la nivel naþional ºi vicepreºedinte al casei de asigurãri. Este vorba de o funcþie pe care o are acolo.

Noi trebuie sã respectãm cele trei lucruri. Loialitate faþã de Casã ºi, sã spunem, o neparticipare într-un fel motivatã de activitatea profesionalã la activitãþile Casei.

Deci, având niºte funcþii, sã zicem un profesor universitar care lucreazã în domeniul medical, evident, ar fi tentat la un moment dat sã se comporte într-un anume fel, având ºi o funcþie de conducere. Sau un lider sindical la nivel naþional ºi el ar fi tentat la un moment dat sã se comporte într-un anume fel vizavi de interesele casei.

Eu cred cã aºa cum este formulat în momentul de faþã este foarte bine, pentru cã, practic, nu se face altceva decât cã existã o interdicþie a unor categorii, pentru o bunã activitate în Casa de asigurãri atât la nivel naþional, cât ºi la nivel judeþean a unor funcþii de conducere din zona celor implicaþi în conducerea acestei case ºi care la un anumit moment ar putea influenþa într-un fel sau altul activitatea acestei case.

Cred cã textul este bine sã rãmânã în formularea asta sau, eventual, datã o formã un pic mai coerentã. Vã mulþumesc.

Sã înþeleg cã pledaþi pentru textul prezentat de comisia noastrã de specialitate, cu eliminarea sintagmei ”de conducereÒ? Da.

Domnul senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Aici fiind de acord cu una din concluziile care au apãrut în finalul intervenþiei domnului senator Ion Vasile, aº vrea sã atrag atenþia colegilor în momentul când vom lua o decizie asupra unui risc pe care, poate fãrã voie, domnul ministru l-a introdus ºi care poate sã vicieze modul în care vom asigura o legitimitate, o reprezentativitate ºi o conducere colegialã exact acestor consilii de administraþie pe care pentru asta legea le-a prevãzut, ca sã nu fie o singurã persoanã, aºa cum numeroºi colegi, chiar în dezbaterile generale, au criticat riscul la care poate ajunge conducerea ºi modul de luare a deciziilor pentru Casele de sãnãtate judeþene dar, pe de altã parte, fãcând apel la prevederi din Legea funcþionarului public, care reglementeazã ºi în primul rând impune o tezã ºi o dezvoltã, ºi anume stabilitatea funcþionarului public care nu este persoanã aleasã, supusã unui proces electiv, ci este o persoanã numitã sau care îºi câºtigã funcþia în urma unui concurs, ceea ce este cel mai bine.

Deci din acest punct de vedere eu cred cã ideea totalei dedicaþii, sã nu aibã alte funcþii care sã-i diminueze timpul pe care l-ar aloca responsabilitãþilor pe care le-ar primi în cadrul consiliului de administraþie al Casei, este textul suficient ºi din acest motiv am vrut sã vã atrag atenþia, stimaþi colegi, sã nu aducem pânã la urmã pe membrii consiliilor de administraþie în poziþia de... ºi cu garanþiile de stabilitate pe care le are un funcþionar public prin legea deja aflatã în vigoare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc ºi eu. Stimaþi colegi,

Conform regulamentului nostru supun atenþiei dumneavoastrã amendamentul comisiei noastre de specialitate, cu eliminarea din text a sintagmei ”de conducereÒ, acceptatã atât de iniþiator, cât ºi de comisia de specialitate.

Dacã pânã la articolul 92 existã alte observaþii? Nu sunt. Dupã articolul 92 comisia noastrã de specialitate, pentru a corecta eroarea matematicã produsã la numerotate, a introdus 15 noi articole, de la 93 la 107, cu urmãtorul cuprins; deci practic este un amendament pentru a da numerotarea cuvenitã textului de lege. Îl

Mai sunt alte observaþii asupra textului de lege? Vã rog, domnul senator Pop Stelian.

Mulþumesc.

Eu vreau, domnule preºedinte, sã susþin un amendament pe care l-am prezentat în comisie, este trecut la amendamente respinse. Cred cã acest amendament reduce mult condiþiile de corupþie ºi suspiciunea de corupþie, creºte foarte mult transparenþa modului în care se alocã resursele ºi cred cã ºi la aceste dezbateri s-a constatat cã toþi colegii sunt preocupaþi de modul de utilizare a resurselor de cãtre Casã. ªi anume, sunã în felul urmãtor: ”Consiliile de administraþie ale Casei Naþionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate ºi ale caselor judeþene vor publica semestrial criteriile ºi modul de alocare a resurselor disponibile. Preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate va prezenta anual un raport de activitate în faþa Parlamentului.Ò

Mulþumesc.

Domnul senator, numai o clipã! La ce amendament vã referiþi? La articolul II?

## **Domnul Stelian Alexandru Pop:**

La II, da, ar veni un alineat nou, 7.

Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost acceptat.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nefiind, supun textul ordonanþei în totalitatea sa, pe articole. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Asupra articolului unic al ordonanþei existã obiecþiuni? Nefiind, îl

- Stimaþi colegi,

Votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, legea a fost adoptatã.

Vã mulþumesc din suflet.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice, articol unic, ordonanþã, raportor Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Caracterul legii, ordinarã.

Mulþumesc domnului ministru Hajdœ G‡bor ºi comisiei noastre de specialitate.

Dar cel pe care îl am eu în faþã nu sunã exact cu ce aþi prezentat dumneavoastrã.

Da, aveþi dreptate, pentru cã am scris aici: ”criteriile de alocare a resurselor disponibile ºi modul în care s-a fãcut alocarea în anul precedentÒ. ªi consider cã în formularea ”consiliile de administrare ale casei naþionale, ale caselor judeþene vor publica semestrial criteriile ºi modul de alocare a resurselor disponibileÒ este mai... Mulþumesc.

Da, rog iniþiatorul sã se pronunþe.

Suntem de acord.

Sunteþi de acord, da? Comisia noastrã de specialitate?

Asigurã transparenþa în gestionarea, administrarea fondurilor.

Suntem de acord cu aceastã propunere.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord ºi comisia. Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã prezentaþi, iniþiatorul!

**Domnul Marian Pârjol Ñ** _secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Numele meu este Marian Pârjol ºi sunt secretar de stat la Ministerul Funcþiei Publice. Alãturi de mine este directorul Direcþiei juridice.

Domnule secretar de stat, prezentaþi expunerea de motive, vã rog.

În baza dispoziþiilor articolului 102 din Constituþie ºi a Hotãrârii nr. 57/21 decembrie 1999, Guvernul României a emis la 29 decembrie 1999 Ordonanþa Guvernului nr. 207 care prevede înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale, în subordinea Guvernului.

Practic acest minister nou-creat a apãrut prin comasarea celor douã departamente, Departamentul de administraþie publicã localã ºi Departamentul pentru reforma administraþiei publice centrale.

Ministerul Funcþiei Publice asigurã îndeplinirea strategiei ºi politicilor Guvernului, evident, în domeniul administraþiei publice. În realizarea responsabilitãþilor care îi revin ministerului, respectiv reforma instituþionalã, Ministerul Funcþiei Publice a elaborat dupã înfiinþarea sa normele juridice pentru crearea ºi organizarea Agenþiei Naþionale a Funcþionarului Public, prevãzutã de articolul 20 din Legea nr. 188/1999.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Burghelea, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, în ºedinþa din 23 februarie 2000, a luat în analizã proiectul de lege respectiv ºi a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, reþinând în principal urmãtoarele considerente: Ordonanþa nr. 207/1999 a fost adoptatã în baza dispoziþiilor articolului 102 din Constituþia României ºi a Hotãrârii Parlamentului nr. 57/1999 pentru acordarea încrederii Guvernului.

Acest act normativ conþine dispoziþii referitoare la organizarea ºi funcþionarea Ministerului Funcþiei Publice în structura Guvernului, prin reorganizarea Departamentului de administraþie publicã localã ºi a Departamentului pentru reforma administraþiei publice centrale ºi preluarea atribuþiilor acestora pânã la adoptarea hotãrârii de guvern prin care se vor stabili atribuþiile ºi responsabilitãþile ce revin Ministerului Funcþiei Publice.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În conformitate cu articolul 72 ºi 74 din Constituþia României legea are caracter ordinar.

În concluzie, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune Senatului României dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 207/1999, fãrã nici o modificare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnul senator. Stimaþi colegi, Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Lãzãrescu.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

În nume personal, probabil ultima oarã când mai iau cuvântul într-un Parlament românesc, menþionez cã aceastã problemã a funcþiei publice am dezbãtut-o în Camera Deputaþilor aleasã în 1990Ð1992. Este o problemã vitalã pentru þara noastrã, pentru cã pune în plin problema cea mai catastrofalã în care se zbate România astãzi ºi se va zbate ºi în secolul viitor Ñ problema birocraþiei.

Aceastã birocraþie este moºtenitã de la fanarioþi ºi întãritã de regimul comunist, iar de 11 ani nu s-a fãcut nimic pentru a modifica în sens pozitiv rolul nefast al birocraþiei în toate sectoarele de activitate. Birocraþia românã este cea mai venalã, cea mai coruptã ºi cea mai incompetentã birocraþie din lume, nu din Europa, la ora actualã, ºi ea este în strânsã legãturã cu fenomenul corupþiei pentru care am votat o lege care nu se va aplica niciodatã. De 2.500 de ani de când se cautã eradicarea corupþiei în lume nu s-a putut ajunge la nici un rezultat niciodatã.

Dacã Ministerul Funcþiei Publice care în principiu face dublu _emploi_ cu toate celelalte departamente, cã toate departamentele Guvernului român exercitã o funcþie publicã prin definiþie, dacã Ministerul Funcþiei Publice, dacã ministrul este un om inteligent ºi vrea într-adevãr sã facã sã progreseze poporul român în secolul viitor care bate din aripi, el trebuie sã procedeze nu la eradicarea birocraþiei, pentru cã este imposibil, dar la reducerea cât mai mult a rolului nefast al acestei birocraþii venale, corupte ºi incompetente, o repet.

Acum o sutã de ani un adevãrat liberal, unul din cei mai mari, pe care regele Carol voia sã-l facã preºedintele Partidului Naþional Liberal în locul lui Dimitrie Sturza, înaintea lui Ionel Brãtianu, dacã nu ar fi murit de cancer, Vasile Lascãr, spunea aceste cuvinte care sunt sãpate pe frontispiciul statuii sale de pe strada care îi poartã numele: ”Vreau sã fac din administraþie o a doua magistraturãÒ.

Cine cunoaºte un minim de istorie ºtie cã magistratura românã boiereascã, sub fanarioþi ºi sub domniile regulamentare ºi chiar sub Cuza, era cea mai coruptã, cea mai venalã ºi cea mai incompetentã din birocraþiile Europei, cum este ºi astãzi.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Dacã mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbaterile generale... Nefiind, stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã, votului dumneavoastrã titlul legii.

În primul rând dacã sunt observaþii asupra titlului. Nefiind, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Neexistând, îl

Legea a fost votatã cu 72 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 8 abþineri.

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

Cvorumul. Nu avem cvorum!

O solicitaþi în numele grupului parlamentar, domnule senator? Refacerea cvorumului?

Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru aprobarea ordonanþei...

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Mulþumim ºi reprezentanþilor comisiei.

Deci, urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim ”duty-freeÒ. Legea este ordinarã. Articol unic. Deci, ordonanþã. Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã citiþi expunerea de motive.

## **Domnul Mihai Hurã Ñ** _director general în Ministerul Finanþelor_ **:**

## Doamnelor senatori,

## Domnilor senatori,

Mã numesc Mihai Hurã, sunt director general în Ministerul Finanþelor ºi reprezint ministerul pentru a susþine aceastã Ordonanþã a Guvernului nr. 208/1999 pentru comercializarea mãrfurilor în regim ”duty-freeÒ. Vreau sã punctez doar câteva aspecte: 1. privind necesitatea elaborãrii acestei ordonanþe...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Numai o clipã, mã scuzaþi cã vã întrerup! Comisia noastrã de specialitate? Domnul preºedinte Oprea sau alt reprezentant al Comisiei buget, finanþe, bãnci.

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

Procedurã!

Solicitaþi în numele grupului? Vã rog.

Domnule preºedinte, Procedurã!

Da, domnule senator Ion Vasile. Vã rog.

Procedurã. V-aº ruga frumos sã avem liniºte în sala Senatului, sã facem o prezenþã, cvorum.

Solicitaþi în numele grupului parlamentar. Îmi cer scuze cã vã întrerup, domnule director general. Rog pe unul din colegii secretari sã facã apelul nominal.

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Avram Gheorghe|absent| |Baciu Emilian<br>Badea Dumitru|prezent<br>absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail|prezent<br>prezent<br>absent| |Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Bãraº Ioan<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion<br>Brânzan Emilian<br>Bucur Ioan Corneliu|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Buruianã Florin|absent<br>prezent<br>prezent| |Caraman Petru|prezent| |Cataramã Viorel|absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|absent| |Ciurtin Costicã|absent| |Clonaru Victor<br>Cotarcea Haralambie|absent<br>absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| Csap— Iosif absent Popa Mircea Ioan prezent Dide Nicolae absent Popa Virgil prezent Dima Emil absent Popescu Dan Mircea absent Doandeº Petra absentã Popescu Virgil prezent Dobrescu Rãsvan absent Popovici Alexandru absent Dobrescu Vasile prezent Prahase Ioan Mircea absent Drãgulescu Iosif ªtefan prezent Preda Elena prezentã Dumitraºcu Gheorghe absent Preda Florea prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Predescu Ion absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Predilã Marin prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Fãniþã Triþã prezent Pruteanu George-Mihail absent Feldman Radu Alexandru absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Frosin Eugen prezent Roman Petre absent Frunda Gyšrgy absent Sava Constantin absent Fuior Victor prezent Sãndulescu ªerban absent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Secrieru Dinu prezent Gaita Doru prezent Seres DŽnes absent Gavaliugov Corneliu Dorin prezent Sersea Nicolae prezent Gãvãnescu Vicenþiu absent Solcanu Ion prezent Gheorghiu Costel absent Spineanu Ulm Nicolae absent Gherman Oliviu prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Ghiþiu Paul absent Szab— K‡roly-Ferenc absent Glodean Voicu Valentin prezent ªtefan Viorel prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent ªtireanu Octavian absent Hauca Teodor prezent Tambozi Justin absent Haidu Dumitru absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Ilie Aurel Constantin absent Timofte Alexandru-Radu absent Ilie ªtefan prezent Tocaci Emil prezent Iliescu Ion absent Tudor Corneliu Vadim absent Ion Vasile prezent Turianu Corneliu absent Ionescu Cazimir Benedict prezent Ulici Laurenþiu absent Ionescu-Quintus Mircea absent Ungureanu Vasile absent Juravlea Petru absent Vasile Radu absent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Vasiliu Constantin Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Vasiliu Eugen absent Maior Liviu absent Vãcaru Vasile absent Marcu Ion absent Vãcãroiu Nicolae absent Marin Dan Stelian absent Verest—y Attila absent Marinescu Bogdan Voinea absent Vladislav Tiberiu prezent Mark— BŽla absent Vornicu Sorin Adrian absent Matetovici Mihai prezent Vosganian Varujan prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Zavici Nicolae prezent Mînzînã Ion absent Moisin Ioan prezent **Domnul Constantin Dan Vasiliu:** Mortun Alexandru Ioan prezent Mulþumesc. MŸller Constantin absent Se pare cã avem cvorumul. NŽmeth Csaba absent Domnule director general, vã rog, continuaþi prezentaNicolaescu Sergiu prezent rea expunerii de motive. Aveþi cuvântul! Nicolai Marin prezent Ninosu Petre prezent **Domnul Mihai Hurã:** Oprea Andreiu prezent Deci necesitatea elaborãrii acestei ordonanþe a izvorât Opriº Octavian absent din faptul cã pânã la 31 decembrie 1999 a fost în Paleologu Alexandru absent vigoare Hotãrârea Guvernului nr. 359, care reglementa Panã Viorel Marian absent aceeaºi problematicã, dar hotãrârea de guvern a avut, Paºca Liviu Titus prezent repet, aplicabilitate pânã la 31 decembrie 1999. Pãcuraru Paul absent Prin aceastã ordonanþã sunt scutite de plata taxelor Pãtru Nicolae prezent vamale vânzãrile de mãrfuri prin magazinele ”duty-freeÒ ºi Pãvãlaºcu Gheorghe absent ”duty-freeÒ diplomatice. Nu este o noutate, este o problePetrescu Mihai absent maticã care se aplicã ºi în celelalte þãri ale Uniunii Plãticã-Vidovici Ilie absent Europene. Lista mãrfurilor care se pot comercializa prin Pop Ioan Sabin absent magazinele ”duty-freeÒ ºi ”duty-freeÒ diplomatic este aproPop Stelian Alexandru prezent batã prin ordin al ministrului finanþelor. Sunt în jur de

Vã mulþumesc, domnule director general.

Comisia noastrã de specialitate, vã rog, prezentarea...

Comisia de buget, finanþe, bãnci ºi acceptat nonºalant de iniþiator. Textul iniþial prevedea ca regimul de comercializare ”duty-freeÒ sã fie aplicabil atât dupã punctele de control vamal pentru cei care pleacã, sau înainte de controlul vamal pentru cei care intrã în þarã. Amendamentul vizeazã limitarea acestui spaþiu doar pentru plecãrile din þarã, ºi nu pentru sosiri. Vã daþi seama de implicaþiile care vor fi pe Aeroportul Otopeni. Începe iar o horã acolo! Ce-a avut în vedere iniþiatorul când a acceptat aceastã chestiune, poate uzanþele internaþionale sau alte reglementãri? De ce ºi-a schimbat aºa de uºor punctul de vedere?

Comisia de buget finanþe, bãnci a fost sesizatã cu acest proiect de lege în 4 februarie 2000. Fãrã a mai repeta ce prevede aceastã ordonanþã, pentru cã asta a fost prezentat de cãtre iniþiator, vreau sã menþionez doar cã Comisia economicã, cu avizul nr. 12/1996 din 10 februarie 2000, a avizat favorabil proiectul de lege ºi a formulat un amendament pe care Comisia buget, finanþe ºi bãnci ºi l-a însuºit.

În urma analizei, Comisia de buget, finanþe, bãnci, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, cu urmãtorul amendament la art. 3, alineatele 1Ð2, respectiv ”magazinele Çduty-freeÈ din aeroporturile internaþionale ce pot fi amplasate pe sensul de ieºire din þarã, dupã locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal.Ò

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt colegi doritori.

Domnul senator Popescu.

Domnule preºedinte, o întrebare pentru domnul director. Ce fel de acþionariat are acest sistem de magazine ºi am vrea sã ºtim ºi noi cine dirijeazã sistemul ãsta de magazine la Aeroportul Otopeni?

Da, alte întrebãri? Domnul senator Ninosu.

Potrivit Constituþiei, ce a determinat propunerea acestei reglementãri pe calea ordonanþei de urgenþã? Care a fost situaþia excepþionalã în care ne gãseam când a fost propusã Guvernului ºi s-a adoptat aceastã ordonanþã de urgenþã? Prima întrebare. ªi a doua îmtrebare: este oare abordatã în Senatul României aceastã ordonanþã? Ea figureazã chiar pe lista de prioritãþi ale Guvernului, adresate celor douã Camere ale Parlamentului?

Da, mulþumesc. Vã rog, domnul senator.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã adresez o întrebare iniþiatorului, legat de amendamentul iniþiat de Comisia economicã, însuºit de

Da, mulþumesc domnului senator ªtefan.

Alte observaþii? Nemaifiind, îl rog pe domnul director general sã rãspundã la întrebãrile puse de colegii senatori.

## Domnilor senatori,

În legãturã cu întrebãrile formulate de domnul senator Popescu, deci ce acþionariat au firmele care comercializeazã mãrfuri în regim ”duty-freeÒ, deci, o problemã. Vreau sã vã precizez cã au primit autorizare pânã în prezent ºi funcþioneazã 88 de magazine în regim ”dutyfreeÒ, din care 3 în regim ”duty-freeÒ diplomatic; sunt firme particulare cu capital integral românesc sau cu capital mixt. Ele îºi desfãºoarã activitatea prin aceste magazine în 32 de puncte de trecere a frontierei. La eliberarea autorizaþiei de cãtre Ministerul Finanþelor, la propunerea Direcþiei Generale a Vãmilor, se analizeazã o documentaþie, inclusiv statutul, acþionariat, dacã au datorii la bugetul statului, dacã amplasamentul este corect, cu avizul biuroului vamal respectiv, dacã nu împiedicã activitatea de control de frontierã, activitatea vamalã ºi aºa mai departe.

În legãturã cu a doua problemã, cine sunt cei de la Otopeni care desfãºoarã activitatea în regim ”duty-freeÒ? Acolo sunt douã firme, ”E.D.F.Ò se numesc. Cunoaºteþi foarte bine cã a fost ºi un scandal acum un an de zile cu aceste magazine care au fost închise mai bine de un an. Au acþionariat american, din câte ºtiu eu. Au încheiat cu Aeroporul Otopeni un contract pânã în anul 2004 ºi nu funcþioneazã ºi alte firme la... contract de închiriere, repet, pentru magazinele care sunt acolo. Nu acþioneazã ºi alte firme cel puþin pânã în anul 2004 la Aeroportul Otopeni.

În legãturã cu problemele ridicate de domnul senator Ninosu în legãturã cu situaþia excepþionalã a elaborãrii acestei ordonanþe, noi în nota de fundamentare am explicat, modificãm, practic, sau acordãm scutire în baza art. 70 din Codul vamal, aprobat prin Legea nr. 141/1997, însã lucrul pe care puteam sã-l facem cu hotãrâre de guvern, însã, în legãturã cu taxa de 10.000 de dolari pe an pe magazin, aceastã taxã era prevãzutã de Legea nr. 224/1998 ºi în aceste condiþii nu puteam sã modificãm, n-am modificat de fapt cuantumul taxei, ci faptul cã aceastã taxã se plãteºte anual pe magazin, valabilã pentru cinci ani. Deci, câte 10.000 de dolari pe an pentru fiecare magazin în parte. Numai în anul acesta se încaseazã peste 800.000 de dolari din autorizarea acestor magazine ”duty-freeÒ. În legãturã cu faptul de ce se aflã pe lista de prioritãþi a Senatului, n-am cum sã vã rãspund eu, domnule senator Ninosu.

Mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Profit sã pun ºi eu o întrebare: magazinele ”duty-freeÒ sunt numai pe aeroporturi sau sunt ºi la punctele de vamã, la frontiere auto, de pildã? Eu am întâlnit astfel de magazine la punctul de vamã Vama Veche. Este posibil aºa ceva? Dupã experienþa pe care o am eu, în restul Europei nu am întâlnit ”duty-freeÒ la punctele de frontierã de automobile, de ºosele.

Da, mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Domnul senator Gavaliugov.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã-l întreb pe reprezentantul Ministerului Finanþelor dacã având în vedere modificãrile foarte mari care s-au adus regimului ºi facilitãþilor acordate sistemului ”duty-freeÒ pe un numãr important de aeroporturi internaþionale, cel puþin în Europa, ca urmare a unei decizii luate de Uniunea Europeanã, dacã aceastã ordonanþã pe care ne-o prezentaþi ia în considerare ºi într-adevãr are o poziþie politicã a Guvernului, ºi anume oferã niºte facilitãþi în plus care face atractivã alegerea unei cãlãtorii folosind tranzitul aeroporturilor româneºti sau doar este un text care adoptã aceleaºi principii care au fost valabile ºi au reglementat sistemul ”duty-freeÒ în Europa, mi se pare, pânã în toamna anului trecut? Vã mulþumesc.

Eu n-am înþeles dacã este permisã intrarea în þarã. A fost ºi s-a eliminat sau a rãmas? A rãmas?

Vã explic imediat.

Pãi, dacã-mi permiteþi acuma, am de spus în continuare. Da sau ba?

În prezent funcþioneazã în aeroporturile internaþionale, ºi numai în aeroporturile internaþionale, magazine ”dutyfreeÒ atât pe sensul de intrare în þarã, cât ºi pe sensul de ieºire din þarã. Amendamentul care se propune este doar pentru sensul de ieºire, ca mãrfurile sã fie într-adevãr ”duty-freeÒ, export de mãrfuri, ºi nu ”duty-freeÒ import.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Pãi ce sã fie foarte bine?! Adicã venim din afarã din cãlãtorii ºi trebuie sã vii cu niºte bagaje de la ZŸrich sau de la Frankfurt, nu, pentru cã nu ai posibilitatea la Aeroportul Otopeni sã-þi cumperi o sticlã...

Faci vânzare elveþienilor.

Pãi fac elveþienilor, sigur. Nu, dar e o problemã de bagaje, domnule senator, în primul rând. Oriunde în lume... nu existã aºa ceva. Deci eu propun sã punem în discuþie foarte serios treaba asta. Vezi toþi românii cu paporniþele, cu plase, cu astea... prin avioane, au loc, n-au loc. Þin lucrurile pe genunchi, pentru cã n-au posibilitatea sã-ºi cumpere din aeroport. ªtiþi cã aºa este, nu? N-au posibilitatea sã cumpere din aeroport.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Bleahu.

O întrebare care cred cã nu este legatã direct de subiect, dar poate puteþi sã-mi rãspundeþi. La noi existã sistemul de restituire a T.V.A. pentru lucruri cumpãrate în þarã care se exportã dupã aceea când pleci? Eu ºtiu cã atunci când am venit din Germania am cumpãrat un aparat fotografic ºi în momentul când am ieºit de pe aeroport mi-a restituit T.V.A.-ul. La noi funcþioneazã sistemul acesta?

Mulþumesc.

Domnule director general, fiþi amabil ºi rãspundeþi la întrebãri.

Aveþi cuvântul, domnule director general!

Domnul senator Triþã Fãniþã, dacã doriþi, vã rog. Deci, domnule director general, numai o clipã vã rog. ªi domnul senator Triþã Fãniþã doreºte sã ia cuvântul.

Alte întrebãri dacã mai sunt? Haideþi sã încheiem capitolul acesta.

Domnule director general, aveþi cuvântul!

Deci în legãturã cu problema ridicatã de domnul senator Sergiu Nicolaescu dacã sunt la punctele de trecere a frontierei, punctele rutiere, magazine ”duty-freeÒ, am spus cã sunt în 32 de puncte de trecere a frontierei, dintre care 25Ð26 sunt în punctele de trecerea frontierei rutiere sau pe cale feratã. Deci sunt, aþi vãzut la Giurgiu, la Nãdlag, la Borº, la Vama Veche, existã la aceste puncte de trecere dar, repet, doar pe sensul de ieºire din þarã, ºi nu ºi pe sensul de intrare. Excepþie au fãcut pânã în prezent aeroporturile internaþionale Bucureºti ºi Timiºoara.

Domnule, întrebarea mea era dacã este normal ºi dacã se mai întâmplã undeva acest lucru, în Europa sau în lume.

Mai sunt, sunt în Ungaria, Bulgaria, cel puþin ce ºtiu eu.

În Ungaria, vã garantez, nu.

Continuaþi, domnule director general, sau aþi rãspuns la toate întrebãrile?

Domnul senator Gavaliugov, dacã ordonanþa de urgenþã oferã facilitãþi în plus pentru cãlãtorii care pãrãsesc teritoriul þãrii, aþi fost ºi dumneavoastrã pe atâtea aeroporturi internaþionale, aþi vãzut cã la ieºirea din aeroport peste tot existã magazine ”duty-freeÒ care oferã mãrfuri fãrã taxe vamale, nu de puþine ori cred cã aþi constatat cã sunt ceva mai scumpe decât în oraº, chiar dacã sunt fãrã taxe vamale.

Facilitãþi suplimentare nu vãd ce ar putea sã ofere aceste magazine, în afara faptului cã mãrfurile sunt libere de taxe. Deci nu existã în ele taxa pe valoarea adãugatã, nu existã taxe vamale, nu existã comision vamal.

Domnule senator Triþã Fãniþã, v-am rãspuns la întrebare, în prezent în aeroporturile internaþionale Bucureºti ºi Timiºoara existã magazine ”duty-freeÒ atât pe sensul de intrare, cât ºi pe sensul de ieºire. Amendamentul care se propune este sã fie doar pe sensul de ieºire din þarã, cum sunt la punctele de trecere a frontierei rutiere.

Mai este un argument pe care trebuie sã-l lãmurim.

Vã rog, domnule senator.

Dar n-am ajuns pânã acolo...

În þara româneascã 90% din whisky este prefabricat ºi toate bãuturile care se vândÉ

Adicã vii de afarã ºi n-ai posibilitatea sã-þi iei din aeroport o sticlã de whisky?

Iei o sticlã de þuicã sau o cumperi cînd pleci încolo!

Nu, domnule, vreau s-o iau acasã, n-o iau încolo, încolo am de unde sã iau. Când vin acasã, nu?

Dar care e problema, de ce sã nu se poatã? Vorbesc... în cantitãþi limitate, nu pentru speculã, nu cutii ºi nu ºtiu mai ce.

Mai aveþi, domnule director general?

Da, tot în legãturã cu aceastã problemã, cantitãþi de whisky ºi þigãri ºi aºa mai departe se gãsesc ºi în comerþ, numai cã acestea conþin taxa pe valoarea adãugatã, conþin taxe vamale, conþin suprataxe ºi aºa mai departe. În limita cantitãþilor prevãzute de Codul vamal ºi de Regulamentul de aplicare a Codului vamal pot fi introduse în þarã, fãrã plata taxelor vamale, cumpãrate din strãinãtate, anumite cantitãþi de mãrfuri, de produse pentru uzul personal: un litru ºi jumãtate de alcool de peste 40 de grade, 200 de bucãþi þigarete ºi aºa mai departe, care sunt prevãzute în Regulamentul vamal.

În legãturã cu problema ridicatã de domnul senator Bleahu, dacã existã sistemul de restituire a T.V.A.-ului cum existã pe celelalte aeroporturi internaþionale.

Legal, noi avem instituitã aceastã posibilitate dar, pânã în prezent, nu a solicitat ºi nu a fost avizatã nici o firmã care sã se ocupe de o astfel de activitate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci existã reglementarea, dar nu solicitã nimeni.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, reglementarea existã.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi titlul legii.

Titlul legii a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 8 abþineri.

Pânã la articolul 3 unde comisia noastrã de specialitate a fãcut amendament, din câte am înþeles, însuºit ºi de cãtre iniþiator, la articolul 3 mai existã observaþii? Nu sunt alte observaþii.

Mai sunt alte observaþii asupra articolelor din interiorul ordonanþei?

Nefiind, stimaþi colegi, asupra articolului unic dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi articolul unic.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 4 abþineri.

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptatã cu 84 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi 6 abþineri.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule director general. Urmãtorul punct pe ordinea de zi este proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211 din 1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11 din 1996 privind executarea creanþelor bugetare.

Avem din partea iniþiatorului reprezentant?

Nu, nu încercãm o prezenþã, dumneavoastrã trebuia sã constataþi de la bun început cã nu e cvorumul ºi sã suspendaþi lucrãrile. De aceea aveþi niºte secretari în jur, de aceea avem un regulament, dar din nefericire noi nu prea mai ºtim dupã care regulament sã lucrãm.

Domnule senator, eu am fost la ora 3,00 aici ºi trebuia sã vãd cã erau numai 3 colegi în salã ºi de atunci puteam sã fac asta.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, întrucât nu s-a fãcut nici o pauzã în timpul dezbaterilor de astãzi, declar închise lucrãrile pentru prima parte a zilei, urmând sã ne revedem la ora 15,00.

PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

Domnul senator Triþã Fãniþã era de pãrere sã discutãm problemele legate de agriculturã, chiar dacã nu prea mai avem pe aici un reprezentant din Comisia pentru agriculturã.

ªi cred cã pentru a fi niºte buni compatrioþi ar trebui sã facem un apel nominal.

Eu cred cã nu este vorba nici de a fi buni compatrioþi, eu zic cã e vorba de a þine la prestigiul acestei instituþii.

În primul rând cã dumneavoastrã spuneþi cã nu putem începe dezbaterile astãzi pentru cã nu este aici reprezentantul Comisiei pentru agriculturã. Eu vreau sã vã spun cã, în mod firesc, dumneavoastrã ar trebui sã trageþi concluzia normalã, ºi secretarii dumneavoastrã, cã nu existã cvorum ºi începând din momentul acesta dumneavoastrã ar trebui sã stabiliþi cã nu putem desfãºura lucrãrile acestei ºedinþe pentru cã nu suntem în cvorum, indiferent cã nu existã reprezentanþii comisiei sau ai ministerului. Lucrul acesta trebuie sã-l spunem acum, dupã aproape o orã de când trebuia sã începem lucrãrile ºi eu v-aº ruga, domnul senator, domnule preºedinte, aºa cum vã ºtiu, cã sunteþi omul care þineþi la prestigiul acestei instituþii, sã constataþi cã nu putem desfãºura...

Încercãm o prezenþã ºi constatãm.

ªi în momentul ãla puteaþi sã constataþi cã nu e cvorumul ºi încheiam aceastãÉ

Sigur. Iar în ce priveºteÉ eu am spus numai o solicitare a domnului senator Triþã Fãniþã ºi urma sã convenim dacã o respectãm sau nu solicitarea aceasta.

Poate e mai bine.

Domnule preºedinte, noi nu putem comenta o solicitare a unui preºedinte de comisie atâta timp cât nu avem cvorum ºi cred cã ãsta trebuia sã fie primul lucru pe care dumneavoastrã sã-l constataþi.

Nu m-aþi înþeles. Am spus cã prima oarã mã ocup de chestia asta, de cvorum, ºi dupã aceea am spus cã existã solicitarea aceasta.

DomnulÉ îmi pare rãu, vã rog frumos.

Facem apelul, constatãm cã nu vom fi în cvorum ºi cu asta basta. Ce sã facem?!

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim George<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae|Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| |Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan|Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| |Avram Gheorghe<br>Baciu Emilian|Ñ absent<br>Ñ absent| |Badea Dumitru|Ñ absent| |Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian|Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| |Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel|Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ prezent<br>Ñ absent| |Boilã Matei<br>Bold Ion|Ñ prezent<br>Ñ prezent| |Brânzan Emilian|Ñ prezent|

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/29.IX.2000

|Bucur Corneliu Ioan|Ñ prezent|NŽmeth Csaba|Ñ absent| |---|---|---|---| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent|Nicolaescu Sergiu|Ñ absent| |Burghelea Ioan|Ñ prezent|Nicolai Marin|Ñ prezent| |Buruianã Florin|Ñ prezent|Ninosu Petre|Ñ absent| |Caraman Petru|Ñ prezent|Oprea Andreiu|Ñ prezent| |Cataramã Viorel|Ñ absent|Opriº Octavian|Ñ absent| |Câmpean Teodor|Ñ absent|Paleologu Alexandru|Ñ absent| |Cârciumaru Ion|Ñ absent|Panã Viorel Marian|Ñ absent| |Cerveni Niculae|Ñ absent|Paºca Liviu Titus|Ñ prezent| |Chiriacescu Sergiu|Ñ prezent|Pãcuraru Paul|Ñ absent| |Ciurtin Costicã|Ñ absent|Pãtru Nicolae|Ñ absent| |Clonaru Victor|Ñ prezent|Pãvãlaºcu Gheorghe|Ñ absent| |Cotarcea Haralambie|Ñ prezent|Petrescu Mihai|Ñ prezent| |Cozmâncã Octav|Ñ absent|Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ absent| |Crecan Augustin|Ñ prezent|Pop Ion Sabin Vasile|Ñ absent| |Creþu Ioan|Ñ absent|Pop Stelian Alexandru|Ñ prezent| |Csap— Iosif|Ñ prezent|Popa Mircea Ioan|Ñ prezent| |Dide Nicolae|Ñ absent|Popa Virgil|Ñ prezent| |Dima Emil|Ñ absent|Popescu Dan Mircea|Ñ absent| |Doandeº Petra|Ñ absentã|Popescu Virgil|Ñ absent| |Dobrescu Rãsvan|Ñ absent|Popovici Alexandru|Ñ absent| |Dobrescu Vasile|Ñ absent|Prahase Ioan Mircea|Ñ absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|Ñ prezent|Preda Elena|Ñ absentã| |Dumitraºcu Gheorghe|Ñ absent|Preda Florea|Ñ absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|Ñ absent|Predescu Ion|Ñ absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ absent|Predilã Marin|Ñ absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|Ñ absent|Prisãcaru Ghiorghi|Ñ absent| |Fãniþã Triþã|Ñ absent|Pruteanu George-Mihail|Ñ absent| |Feldman Radu Alexandru|Ñ absent|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|Ñ absent| |Frosin Eugen|Ñ prezent|Roman Petre|Ñ absent| |Frunda Gyšrgy|Ñ absent|Sava Constantin|Ñ absent| |Fuior Victor|Ñ prezent|Sãndulescu ªerban|Ñ prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|Ñ absent|Secrieru Dinu|Ñ absent| |Gaita Doru|Ñ absent|Seres DŽnes|Ñ absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|Ñ absent|Sersea Nicolae|Ñ prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu|Ñ absent|Solcanu Ion|Ñ prezent| |Gheorghiu Costel|Ñ absent|Spineanu Ulm Nicolae|Ñ prezent| |Gherman Oliviu|Ñ absent|Stãnoiu Mihaela-Rodica|Ñ absentã| |Ghiþiu Paul|Ñ prezent|Szab— K‡roly-Ferenc|Ñ absent| |Glodean Voicu Valentin|Ñ prezent|ªtefan Viorel|Ñ prezent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|Ñ absent|ªtireanu Octavian|Ñ absent| |Ciurtin Costicã|Ñ prezent|Tambozi Justin|Ñ prezent| |Hauca Teodor|Ñ absent|Tãrãcilã Doru Ioan|Ñ absent| |Haidu Dumitru|Ñ prezent|Timofte Alexandru-Radu|Ñ prezent| |Ilie Aurel Constantin|Ñ absent|Tocaci Emil|Ñ prezent| |Ilie ªtefan|Ñ absent|Tudor Corneliu Vadim|Ñ absent| |Iliescu Ion|Ñ absent|Turianu Corneliu|Ñ absent| |Ion Vasile|Ñ prezent|Ulici Laurenþiu|Ñ absent| |Ionescu Cazimir Benedict|Ñ absent|Ungureanu Vasile|Ñ absent| |Ionescu-Quintus Mircea|Ñ absent|Vasile Radu|Ñ absent| |Juravlea Petru|Ñ prezent|Prisãcaru Ghiorghi|Ñ prezent| |Lãzãrescu Amedeu Dan|Ñ prezent|Vasiliu Constantin Dan|Ñ absent| |Lšrinczi Iuliu|Ñ prezent|Vasiliu Eugen|Ñ prezent| |Maior Liviu|Ñ absent|Vãcaru Vasile|Ñ absent| |Marcu Ion|Ñ absent|Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent| |Marin Dan Stelian|Ñ absent|Verest—y Attila|Ñ absent| |Marinescu Voinea Bogdan|Ñ absent|Vladislav Tiberiu|Ñ prezent| |Mark— BŽla|Ñ absent|Vornicu Sorin Adrian|Ñ prezent| |Matetovici Mihai|Ñ absent|Vosganian Varujan|Ñ absent| |Meleºcanu Teodor Viorel|Ñ absent|Zavici Nicolae|Ñ prezent| |Moisin Ioan|Ñ prezent|Gherman Oliviu|Ñ prezent| |Mortun Alexandru Ioan|Ñ prezent|Câmpean Teodor|Ñ prezent| |MŸller Constantin|Ñ prezent|Gaita Doru|Ñ prezent| Gãvãnescu Vicenþiu Ñ prezent Avram Gheorghe Ñ prezent Dumitrescu Ticu Ñ prezent Creþu Ioan Ñ prezent Cam asta a fost, se poate începe, dar lãmuriþi-l ºi pe domnul Apostolache, ca sã putem continua ºedinþa.

Nu suntem în cvorum.

ªi la Camera Deputaþilor ºedinþa s-a terminat astãzi de dimineaþã mai devreme pentru cã nu au avut cvorum.

Unde am rãmas, domnule?

La punctul 6.

La 6, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare.

La 6 înþeleg cã Ministerul de Finanþe nu este în dispozitivul necesar pentru aceastã ºedinþã. Îmi pare rãu, data viitoare. Înþeleg cã om fi noi pe sfârºit de mandat dar, dupã aceea, ministerele spun cã nu vrem sã le facem. Îmi pare foarte rãu.

Pentru 7, 8, 9, 10, 11, 12 avem o solicitare pe motive medicale din partea domnului senator Triþã Fãniþã. Nu este dânsul aici, dar este domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Dar din comisie e prezent domnul Apostolache.

Îl consult pe domnul senator Apostolache. Vreþi sã reprezentaþi punctele de vedere ale comisiei?

Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã sunteþi printre unii din semnatarii listei domnului Caraman ( _Aplauze din salã._ ), dacã sunteþi printre aceºtia putem avea cvorum în continuare, adicã ºi când suntem 7 tot avem cvorum, pentru cã dânsul a semnat o listã pentru care nu ºtieÉ mai bine zis cã nu ºtie pentru ce a demarat aceastã acþiune, dar dacã puneþi aceastã problemã referitor la discuþiile din Comisia de agriculturã, eu cred cã mai sunt colegi aici care au fãcut parte din aceastã comisie ºi trebuie sã demarãm, dacã, într-adevãr, suntem în cvorum, mai ales cãÉ

Dar n-am strigat apelul? Acum o sã vãd cât pot s-o duc. Vã rog.

V-aº ruga, deci nu e o problemã cã nu este reprezentat preºedintele comisiei aici. Mai avem un reprezentant în comisie, care se numeºte Paºca ºi care a fãcut parte din toate comisiile ºi poate oricând sã þinã loc ºi în Comisia de agriculturã ºi în toate comisiile în care dumneavoastrã doriþi.

E membru titular?

N-are importanþã cã-i titular, oricum dânsul face faþã la orice.

Vã poftesc pe dumneavoastrã ºi pe domnul senator Paºca.

Vã rog, iniþiatorul.

Observaþi cã nu vreau sã mã bãgaþi la mijloc. Iniþiatorul, vã ascultãm, deci punctul 7.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte.

Avem cvorum?

Fãrã sã încerc o concurenþã între dumneavoastrã ºi domnul senator Triþã FãniþãÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã, eu mã aºteptam ca dumneavoastrã sã anunþaþi, dupã acest apel nominalÉ

72 în capÉ

Écã avem cvorum.

Când am strigat eram 72 în cap ºi s-a mai plecat între timp. Vedem puþin mai încolo. Acum nu pot sã strig de douã ori sauÉ am strigat o datã, am constatat cã suntemÉ

## **Domnul ªtefan Pete** Ñ _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ :

Da, deci este vorba despre sprijinul acordat producãtorilor de lapte, care este o necesitate astãzi pentru producãtorii agricoli, þinând cont de faptul cã din 1990 efectivele de animale au înregistrat o uºoarã scãdereÉ

Uºoarã?

## Da, da.

În structura organizatoricã de valorificare a producþiei de lapte în ultimii 10 ani se menþine pe primul loc autoconsumul. Acest autoconsum a ajuns chiar la 41%, alãturi de valorificarea pe piaþa liberã, ºi doar 20% fiind preluat de unitãþile specializate în care existã posibilitatea verificãrii calitãþii ºi certificãrii acesteia, cât ºi a produselor rezultate.

Existã un dezechilibru între segmentul de producþie ºi cel de procesare organizat în asociaþii reprezentative care dicteazã un preþ de achiziþie determinat de puterea de cumpãrare scãzutã a populaþiei ºi obþinerea de profit, fãrã a þine seama de efortul neacoperit al crescãtorilor de animale.

Acestea sunt motivaþiile pentru care este necesarã corelarea permanentã a preþurilor negociate dintre producãtor-procesator-consumator, la care sprijinul acordat de stat sã fie în scopul dezvoltãrii, susþinerii sau al protejãrii unui anumit segment de producþie.

În acest sens am elaborat prezentul proiect de ordonanþã de urgenþã pe care îl supunem spre aprobarea dumneavoastrã, proiect de lege, mai bine zis.

## **Din salã:**

Fii atent acolo, lasãÉ

## **Domnul Victor Apostolache:**

Îl rog ºi pe domnul Mortun, care presupun cã, dacã are o funcþie în Biroul permanent al Senatului, trebuie sã facã ºi ordine aici. Dacã nu, domnule preºedinte, eu prefer sã mã retrag. Sã vinã domnul Mortun sã susþinã acest proiect.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Haralambie Cotarcea**

_**:**_

Ai vãzut ce ai fãcut?!

Comisia, punctul dumneavoastrã de vedere.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Nu fac altceva decât sã citesc raportul întocmit de Comisia pentru agriculturã. Îmi pare rãu cã domnul preºedinte nu este aici, dar dupã aceea cred cã va trebui sã ne spunem fiecare punctul de vedere.

Referitor la acest proiect de lege pentru care comisia a fost sesizatã în fond, vã informãm cã am luat în dezbatere acest proiect privind sprijinul acordat de stat producãtorilor de lapte.

Acest proiect are ca obiect acordarea de stimulente de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei producãtorilor de lapte, persoanelor fizice sau juridice care livreazã lapteÉ

Eu înþeleg cã deocamdatã se mai face o politicãÉ

Vã rog sã fim atenþi, domnilor colegi. Sã fim atenþi în liniºte!

## **Domnul Victor Apostolache:**

Écare livreazã lapte pentru prelucrare agenþilor economici din industria prelucrãtoare. Stimulentele sunt de 500 lei/litru în echivalent stas, respectiv 3,5É

Încã o datã mai fac o pauzã, pentru a-i ruga pe colegii mei care fac parte dintr-un partid care se mai declarã ºi liberal, mai au ceva comun cu ecologia, dar s-ar putea sã nu aibã nimic comun nici cu liberalismul, nici cu ecologiaÉ Nu. Dacã îmi sugeraþi sã mã abþin, vã rog sã mã credeþi cã prefer sã mã retrag de la aceastã susþinere.

Nu, sã ºtiþi cã nu citesc ceea ceÉ

Domnilor colegi, vã rog sã nu intraþi în polemicã. Nu aºa. Vom avea discuþii generale, ne spunem punctul de vedere acolo.

Vã rog, domnule senator.

Eu prefer sã continuu, mai ales cã nu realizez dânºii din ce formaþiune politicã mai fac parte. S-ar putea sã nu mai facã parte din nici una.

Domnilor colegi, înþeleg, ca urmare a acestei mici altercaþii din partea Comisiei de agriculturãÉ

Vine înlocuitorul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, am glumit. Uitaþi ca altercaþie a ieºit. Îmi cer eu scuze în numeleÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã, nu este vorba de disputã sau altercaþie între membrii Comisiei pentru agriculturã, ci de modul în care se comportã oameni care fac parte din Biroul permanent al Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, în modul cel mai serios vã consult. Doriþi sã lucrãm în aceastã dupã-amiazã sau nu?

## **Din salã**

**:**

Da.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Cã orice aº vrea eu, orice aº încerca sã fac, dacã nu se doreºte, înseamnã cãÉ

Vã rog frumos sã nu se mai repete situaþia de adineauri.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Domnul Paºca nu face parte din Comisia pentru agriculturã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Îmi permit eu sã-mi cer scuze dumneavoastrã pentru situaþia creatã.

Haideþi, domnule!

Domnule preºedinte, îmi pare rãu cã domnul senatorÉ

Domnule Paºca, mi se atrage atenþia cã nu faceþi parte din aceastã comisie.

## **Domnul Liviu Titus Paºca:**

Cum sã nu? Înseamnã cã domnul senator Apostolache în ultima vreme nu prea a dat pe la comisie.

Se poate verifica acest lucru, dacã domnul senator Apostolache nu cunoaºte, cerându-se lista domnilor senatori care fac parte din Comisia pentru agriculturã.

Încã o datã, domnule preºedinte, fac trimitere la seriozitatea celor care conduc acest Birou permanent al Senatului. Domnul Paºca nu mai ºtie cã nu mai face parte din Comisia pentru agriculturã. Dumneavoastrã aþi hotãrât în Biroul permanent componenþa acestei comisii.

A revotat-o plenul?

Nu.

Eu ºtiu cã a revotat-o plenul. _Rumoare, vociferãri.)_ Pentru cã din alte considerente nu mai putem sã ne desfãºurãm activitatea în aceastã comisie.

Aia e altã problemã, dacã nu a trecut prin plenÉ

De acord cu dumneavoastrã, dar haideþi ca, dacã într-adevãr dorim sã desfãºurãm lucrãrile aºa cum trebuie, sã atragem atenþia colegilor noºtri sã fie serioºi în tot ce întreprind, întrucât am venit în faþa plenului Senatului în dorinþa de a dezbate un proiect de lege, ºi nu de a susþine altceva, respectiv ceea ce doreºte domnul Paºca, care face parte ºi din Comisia pentru buget, ºi din Comisia economicã, ºi din Comisia pentru agriculturã.

Dacã dumneavoastrã consideraþi cã este firesc sã se întâmple aºa, s-ar putea sã nu aveþi votul nostru. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, eu îmi cer scuze. În primul rând, eu nu fac parte din Comisia economicã. În al doilea rând, fac parte din Comisia pentru buget, finanþe ºi Comisia pentru agriculturã. În al treilea rând, nu þin neapãrat sã prezint acest raport, dar dacã nimeni din aceastã Comisie pentru agriculturã nu doreºte sã-l prezinte, atunci, pentru a debloca ºi a continua aceste lucrãri, sigur cã, dacã sunteþi de acord, o fac, dacã nu, mã duc ºi stau frumos la locul meu.

Domnule senator, vã rog, am întrerupt pânã când se reglementeazã aceastã problemã. De la 7 la 12.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem la pct. 13. Mulþumesc.

S-a rezolvat.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Evident. Nu suntem la piaþã aici.

Nu o sã stãm aºa, sã tragem de fiecare comisie ºi de fiecare membru sã-ºi facã treaba.

Proiectul Legii privind constituirea ºi gestionarea fondului specialÉ

Avem reprezentanþi?

Nu. Nu mai avem la nici un proiect.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Aici nu avem.

Înseamnã cã vrem sã ne facem de râs.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, nu am fãcut decât sã intervin sã vã rog sã conduceþi aceastã ºedinþã. Atâta timp cât pe partea puterii existã un boicot general, vã rog sã mã iertaþi. Eu revin din nou ºi susþin sã reluãm dezbaterile la acest proiect de lege.

Rugaþi-i pe colegii noºtri din partea dreaptã într-adevãr sã participe la aceste lucrãri. Sã nu facã alte lucruri în timpul dezbaterilor.

Am înþeles.

Noi susþinem sã participãm la lucrãri, dar atâta timp cât colegii liberali Ñ ºi alþii care spun cã ar face parte din aceastã tabãrã Ñ fac altã atmosferã, cred cã nu mai are rost sã discutãm. Nu se pune problema cine este din comisie, dumneavoastrã trebuie sã-i întrebaþi dacã au de gând sã participe la lucrãri.

## **Din salã:**

Suntem aici!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator Apostolache, vã poftescÉ Îmi însuºesc observaþia dumneavoastrã ºi dorinþa de a continua. Domnilor colegi, vã rog frumos.

## **Domnul Constantin MŸller**

**:**

Ce ne rugaþi?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Sã putem continua lucrãrile ºi sã nu mai intrãm în polemicã.

## **Domnul Constantin MŸller**

**:**

De aia suntem în salã, ca sã continuãm.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Am spus-o de mai multe ori, fiþi serioºi!

## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu**

**:**

Nu te mai uita la ei, lasã-i în place!

Domnule senator, uitaþi, domnul Ticu Dumitrescu a dat o soluþie pragmaticã.

Eu accept soluþia domnului Ticu Dumitrescu, dar ºtiþi care e diferenþa între noi? Dânsul s-a ascuns o datã de liberali ºi pânã la urmã a dat peste ei. Noi nu ne-am ascuns de nimeni.

ªi nu aþi dat peste nimeni. Haideþi, vã rog, domnule senator. Iniþiatorul ºi-a spus punctul de vedere. Dumneavoastrã aþi început, mã rog, am intrat în acea controversã, sper cã am încheiat-o.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte, indiferent ce spune colegul PaºcaÉ

Hai, mã, Apostolache!É

Domnule senator, vã rog frumos.

Nu. Se pare cã Domnia sa are impresia cã chiar e spiritual. Eu îmi dau seama cã spiritul vine de la alcoolul pe care îl consumã ºi îl vinde, dar nu are importanþã asta.

Domnule senator, vã rog sã continuãm.

Stimulentele se acordãÉ

Domnule preºedinteÉ

Vã dau cuvântul când trebuie, deocamdatã sã încheiem.

În primul rând, nu suntem în cvorum. Colegii mãcar sã aibã bunul-simþ sã ne respectãm ºi sã þinem ºedinþa. Dacã doresc! Dacã nu doresc, cerem cvorum, aºa cum ieri P.N.L. a cerut.

Cereþi!

L-am fãcut mai devreme, domnule senator.

Ceea ce am fãcut mai devremeÉ nu înseamnã cã suntem 72 în salã.

ªi cu asta sunt de acord cu dumneavoastrã.

Vã rog sã constataþi singur cã nu suntem 72 în salã. Dacã nu doriþi sã vã adoptãm legile pe care le promovaþi, atunci spuneþi!

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule Solcanu, vã rog sã mã iertaþi, deocamdatã nu este vorba de alcool, ci este vorba de lapte ºi s-ar putea ca domnul Paºca sã voteze acest proiect de lege pentru cã la alcool e priceput, la lapte are alt punct de vedere. _(Rumoare, discuþii)._

Stimulentele care se acordã producãtorilor în condiþiile în care preþul de achiziþie este sub 2.500 Ñ ºi l-aº ruga pe domnul PaºcaÉ

ɺi pe toþi liberalii sã reþinã lucrul acesta Ñ ºi 3.500 pe litrul de lapte, în perioada 1 mai Ñ 30 septembrie, ºi de 3.000 lei pe litrul de lapte ºi 4.000 lei pentru bivoliþã în perioada 1 octombrie Ñ 30 aprilie. Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã a dezbãtut acest proiect ºi cu majoritate de voturi a întocmit raport negativ pentru urmãtoarele consideraþiiÉ

Eu regret cã Domnia sa ºi mulþi reprezentanþi ai liberalilor nu prea au fost acolo, cã fãceau alte socoteli.

Pânã la apariþia acestei ordonanþe, preþul mediu de realizare pe litrul de vacãÉ

Éde lapteÉ pe litrul de lapte de vacã la stas era de 3.500 Ñ râdeþi, cã într-adevãr e de râs! Ñ, iar dupã apariþia acestui preþ, preþul mediu de realizare era, inclusiv prima, de 3.100 lei. Comisia noastrã sesizatã în acest sens de Asociaþia Generalã a Crescãtorilor de Taurine din România ne-a semnalat, spre exemplu, cã unitatea de procesare S.C. ”MioriþaÒ a comunicat noul preþ de achiziþie de 2.490 pe litru, faþã de 3.500 lei, ca urmare a apariþiei acestei ordonanþe.

Din cele prezentate rezultã cã iniþiatorul nu ºi-a atins scopul, cel de a acoperi efortul depus de crescãtorii de animale pentru creºterea efectivelor, ci, din contrã, veniturile acestora au fost diminuate.

În consecinþã, Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã a dat un vot negativ acestei ordonanþe.

Ca atare, vã rog frumos sã vã distraþi în continuare, stimaþi colegi liberali.

Domnule senator, acum vã rog ºi pe dumneavoastrãÉ AdineauriÉ Zãu. Vã rog, acum, ºi dumneavoastrã, cum sã vã spun?É

Am prezentat raportul.

L-aþi prezentat, mulþumesc.

Eu cred cã are rost sã discutãm în continuare.

Trecem la dezbateri generale. Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Victor Apostolache:**

Nici nu ºtii ce ai votat, domnule Paºca.

Domnule senatorÉ Nu ºtiu dacã am un chestor aici. Cum sã procedez cu dânºii, cu domnii chestori? Hai, domnule Mortun, dar cred cã rãmân fãrã dumneavoastrã la pupitru.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru amabilitate. Ce aº vrea sã rog Senatul?

Ordonanþa în sine a avut un scop bun, acela de a-i stimula pe agricultori sã producã lapte, acordând aceastã primã de 500 lei. Dar existã un singur neajuns, a stabilit limita preþului de cost la 2.500 lei. Asta nu este permis, pentru cã 2.500 lei nu acoperã nici cheltuielile de producþie. Ordonanþa este bunã, domnule iniþiator, cu o singurã condiþie; sã nu stabilim acea limitã pe care aþi prevãzut-o în ordonanþã. Toþi producãtorii care livreazã lapte pentru consum sã primeascã aceastã primã din partea statului, de 500 lei, ºi atunci ordonanþa este foarte bunã. Ar veni în sprijinul producãtorilor agricoli, care sunt în general niºte oameni amãrâþi ce trudesc pentru binele general.

Putem face acest lucru. Indiferent de preþul de livrare, sã fie aceastã primã pentru toþi care livreazã lapte pentru consum.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cam ce efort înseamnã aceasta, domnule senator? Rãmâne în limitele care pot fi alocate în baza acestei ordonanþe sau este mai mare?

Domnul senator Gherman.

Vã rog sã vã notaþi, domnule secretar de stat, întrebãrile ºi propunerile, cã va trebui sã vã spuneþi punctul dumneavoastrã de vedere.

Am notat.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, din pãcate, o chestiune foarte importantã, cu implicaþii sociale ºi economice, a intrat în derizoriu. S-ar pãrea cã este o disputã, nu ºtiu ce se îmtâmplã aici, fãrã sã urmãrim efectul economic, social ºi implicaþiile discuþiilor legate de aceastã ordonanþã.

Aºa cum spunea colegul profesor Bold, intenþional aceastã ordonanþã este foarte bunã. ªi indiferent cã ne convine sau nu, chiar pe plan european Ñ în condiþiile în care producþia de lapte este asiguratã în condiþii incomparabil mai bune datoritã unui întreg proces legat de selecþie, rasã, asigurarea condiþiilor pentru animalele furnizoare de lapte Ñ se acordã unele subsidii pentru producãtori din cauze legate de o întreagã filozofie a economiei Uniunii Europene.

ªi în cazul nostru acest lucru este foarte bine cã se face ºi aº subscrie. Singura mea nedumerire este legatã de un aspect la care încã suntem robii unui anumit mod

de a gândi nu în spiritul economiei de piaþã, ci în spiritul unei economii supracontrolate.

S-ar pãrea cã a acorda acest spor Ñ subsidiu Ñ þãranilor, în condiþiile în care nu se plafoneazã, nu se fixeazã preþul de livrare, ar putea crea haos, speculã ºi tot ce vreþi dumneavoastrã.

Întrebarea alãturatã acesteia este: practicãm acest control al preþurilor într-un singur sector? Oare este normal sã vorbim de economie de piaþã în 101 sectoare ºi în al 102-lea sã vorbim de o economie centralizatã? Sau condiþionez acordarea acesteia de o anumitã plafonare? Nu este piaþa aceea care va regla acest lucru?

În ultimã instanþã întrebarea mea e urmãtoarea, sã presupunem cã noi vom respinge ordonanþa, aºa cum a propus Comisia pentru agriculturã cu majoritate de voturi. Ce se va întâmpla? Cine este afectat? Atât vânzãtorul, cât ºi cumpãrãtorul. Pentru cã, în esenþã, noi în loc sã interferãm pe piaþã cu un act de fluiditate, noi interferãm pe piaþã cu un act de constrângere, care este împotriva spiritului economiei de piaþã.

Cel mai simplu ar fi, dupã pãrerea mea, sã mergem pe linia propusã de Comisia pentru agriculturã, de respingere a ordonanþei ºi, aºa cum am învãþat, ea îºi va face efectul ºi totul se va întâmpla aºa cum ne-am învãþat, cã altcineva decide în locul nostru.

**:**

Nu e bine!

ªi nu e bine cã se întâmplã acest lucru. Nu e bine. Întrebarea mea este dacã nu am putea gãsi audienþã, pe de o parte, la iniþiator, pe de altã parte, la comisie, pentru a gãsi o soluþie economicã. Suntem în prag de iarnã, în prag de situaþie aproape incendiarã pentru o populaþie care a ajuns sub limita minimalã de subzistenþã.

Fac un apel ca printr-o colaborare, sã spunem, între comisia noastrã, care este o comisie de specialiºti, responsabilã, ºi iniþiator sã gãsim o soluþie economicã în spiritul economiei de piaþã, care sã favorizeze, pe de o parte, producãtorul Ñ fiindcã el este elementul motor în toatã aceastã discuþie Ñ dar, pe de altã parte, sã nu uitãm cã fãrã o asigurare a unei subvenþii de la stat vom ajunge în situaþia în care laptele produs va fi prãduit, va fi folosit pentru orice altceva Ñ în foarte multe locuri se dã la porci, ceea ce nu este deloc recomandabil ºi rentabil Ñ ºi nu vom putea oferi un minim de aliment la copii.

Faþã de aceastã soluþie solomonicã Ñ ori da, ori ba Ñ propun o soluþie responsabilã, aceea de a analiza acest proiect cu toatã seriozitatea, evident, analizând efectele financiare, implicaþiile în toate sectoarele. Dar sã promovãm o asemenea mãsurã de care s-ar putea sã depindã soarta ºi sãnãtatea multora dintre copiii noºtri, despre care vorbim cu foarte mare uºurinþãÉ

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Buruianã.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/29.IX.2000

## Domnule preºedinte,

ªi mie mi se pare cã nu este suficient de bine pusã la punct aceastã ordonanþã. Cred cã este necesar ca ea sã fie revãzutã, astfel încât sã fie asiguratã subvenþionarea unei pãrþi din preþul de achiziþie a laptelui de cãtre stat pentru încurajarea acestei producþii ºi sã fie foarte bine pus la punct modul de distribuþie al acestei subvenþii.

Cred cã combinarea celor douã idei ar permite aplicarea unei mãsuri corecte faþã de situaþia care este în prezent la noi în agriculturã cu privire la acest produs important.

Domnul senator Ghiþiu.

## **Domnul Paul Ghiþiu:**

De fapt, cred cã este vorba de o greºealã de filozofie. Nu este prima oarã, mai ales în agriculturã.

S-a gândit aºa: dãm subvenþia producãtorului. Bun. Dar ajunge subvenþia la producãtor? Normal cã în momentul în care se spune ”sub 2.500Ò, deci 2.499 lei dã subvenþia, ce se întâmplã? În acel moment un colector care dãdea 2.500 pânã atunci, spune: ”Îþi dau 2.499 leiÒ, pentru cã din acel moment el face o economie de 500 lei. Îi dã 2.000 lei producãtorului ºi 500 îi dã statul. Atunci noi trebuie sã schimbãm. Nu dãm producãtorului, îi dãm colectorului, în condiþiile în care face achiziþia de lapte la un preþ minim, deci 3.000 lei. Dacã achiziþionezi cu 3.000 lei, cel puþin primeºti 500 lei. În acel moment el are douã variante, îl achiziþioneazã cu 2.500Ñ2.600Ñ 2.700 lei, deºi nu primeºte acest ban, sau îl ia cu 3.000 de lei ºi primeºte diferenþa.

Aici este toatã filozofia. Subvenþia trebuie sã se ducã la colector pe baza unui preþ minim de colectare, de achiziþie a laptelui. Aici este toatã problema. Acum, dacã preþul minim este 3.000 sau 3.500 lei e un lucru pe care nu ºtiu dacã îl putem stabili acum, aici. Nu am datele ºi nu ºtiu dacã avem datele necesare pentru a stabili acestea. Cred cã de fapt asta este ºi, în general, aºa trebuie sã funcþioneze. Nici în alte þãri Ñ Germania ºi în altã parte Ñ subvenþia nu se duce la producãtorul direct, ci se duce prin intermediar de obicei, prin cel care desface mãrfuri, care achiziþioneazã mãrfuri, care face alte servicii în favoarea agricultorului, fermierului. Asta este toatã problema.

Nu ºtiu dacã domnul ministru ne poate da o soluþie a acestui preþ acum. Însã eu cred cã asta este soluþia pentru ca banii sã ajungã totuºi ºi sã se asigure un preþ minim de achiziþionare de la producãtor.

## **Domnul Ion Bold**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþiÉ

O completare, domnule senator. Este o completare,

da?

Domnule preºedinte, colegul care a intervenit acum m-a provocat. Întotdeauna noi avem calitatea de a-i favoriza pe intermediari ºi pe comercianþi.

Pe infractori!

Trebuie totdeauna sã-l favorizãm pe producãtor, cel care trudeºte efectiv ca sã se realizeze aceastã producþie. Domnule ministru, pe dumneavoastrã vã rog sã aveþi înþelegerea necesarã, ca om care vã ocupaþi de aceste probleme. Trebuie atât de puþin modificat în aceastã hotãrâreÉ dacã dumneavoastrã nu urmãriþi decât un caracter politic, de propagandã. Dumneavoastrã, ca tehnician, cred cã urmãriþi un aspect practic.

ªi atunci daþi afarã limita de 2.500 lei. Oricine livreazã o cantitate de lapte pentru consum primeºte o primã de 500 lei. Este sprijinul pe care îl acordã statul producãtorului agricol ºi este un lucru pentru care puteþi fi apreciat, domnule ministru.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sãndulescu ºi domnul senator Dumitraºcu.

Evident cã trebuie sã gãsim o soluþie ºi în problema subvenþionãrii, care este necesarã. Dar trebuie sã fim atenþi, domnilor, cã hoþia în þara asta este atât de rãspânditã încât nu mai poþi sã ºtii unde ajunge. De exemplu, pânã acum doi ani jumãtate sau trei se dãdeau subvenþii pentru carne. La Vâlcea am avut un caz cu un individ care a furat 1,5 miliarde lei la vremea respectivã din subvenþiile pentru carne. A tãiat pe hârtie 800 de porci ºi a încasat subvenþia.

Cupoanele agricole au fost folosite în alegerile locale. Au fost zeci de primari care au ieºit folosind cupoanele agricole pe care le-au dat oamenilor; cã omul are douã vaci în loc de una, cã are 3 hectare de pãmânt în loc de unul ºi aºa mai departe. Adicã este foarte important ca în legile astea pe care le facem sã luãm toate mãsurile ºi sã controlãm acest lucru. Dar în general este foarte greu, fiindcã dacã hoþia este foarte mare la cap ºi peºtele se împute de la cap este foarte greu sã mai faci ceva jos!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator Dumitraºcu, un moment! Dânsul era înscris. Pe urmã domnul Gherman ºiÉ

În afarã de domnul Bold, sunt cel mai þãran dintre oamenii de aici. Sunt cel mai þãran, deci cunosc lucrurile din esenþa lor.

Face bine Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei cã îºi permite un gest ca acesta, chiar dacã este electoral, chiar dacã domnul ministru al agriculturii îºi permite sã fie ºi electoral. Ajutorul însã, în mãsura în care este ajutor, ºi ajutorul care se apropie de 80% din dreptate Ñ se apropie, fãrã a o atinge Ñ trebuie acordat producãtorilor, nu intermediarilor.

Aþi îmbogãþit o clasã de intermediari. V-aþi fãcut dintre ei clienþi politici, aþi fãcut dintre ei oameni care vã vor sprijini în alegeri cu bani ºi cu voturi. Dar la þãrani nu v-aþi gândit? Dar la fermieriÉ?

Sunt hoþi! Nu toþi!

Nu sunt hoþi, ei sunt agenþi electorali, vedeþi-vã de treabã! Cum sã fie hoþi?! Nu am pronunþat cuvântul ãsta!

Dar la þãrani nu v-aþi gândit?

Domnule reprezentant ºi domnule ministru, vã rog frumos sã vã gândiþi la aceastã idee: ajutorarea directã, fãrã fixarea unui preþ minim, a celor ce produc. Nu pot sã spun sã li se dea vacilor. Nu ºtiu dacã vacile vor sã primeascã banii ãºtia, dar stãpânii vacilor, producãtorii de lapte ar trebui sã primeascã banii ãºtia, lãsând la o parte faptul cã 500 de lei mi se pare foarte puþin.

Domnule ministru, ºtiþi ce înseamnã 500 de lei? Înseamnã o cutie de chibrituri. Dacã dumneavoastrã consideraþi cã o cutie de chibrituri sau o cutie ºi jumãtate acoperã munca omului aceluia care îºi îngrijeºte vita Ñ pentru cã are vita sau câteva vite Ñ, poate sã facã ceva în condiþiile dispariþiei marilor crescãtorii de viteÉ Dar, oricum, 500 de lei înseamnã ceva. Repet: nu mijlocitorului!

ªtiþi ce-mi spunea tãticu? Dumnezeu sã-l ierte, cã asta rãmâne în ”Monitorul OficialÒ. Îmi zicea aºa: ”Noi ne vindeam grâul, îl duceam de la Nisipari ºi pânã la Gara Dorobanþu, ºi acolo ni-l lua negustorul. Noi descãrcam grâul în vagoane ºi primeam banii pe loc. Banii erau cu atât mai mulþiÒÉ Atenþiune! Intermediarul însuºi era interesat sã primeascã cât mai repede, cu cât grâul i se pãrea lui cã este mai mult ºi se dã în timp mai optim.

Dacã atunci, în 1937Ñ1938, lucrurile acestea se petreceau în favoarea producãtorului, nu sunteþi voi, care conduceþi þara, în favoarea producãtorilor? Sã nu spuneþi cã sunteþi în favoarea intermediarilor, pentru cã, dacã faceþi declaraþia asta, v-aþi dat foc la valizã! O.K. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã rog frumos. Eu zic cã trebuie sã intrãm o datã în normalitate. În primul rând cãÉ

de cauzã. Eu cred cã trebuie sã intrãm o datã în normalitate ºi sã spunem cã nu putem discuta de 2.500 de lei pe litrul de lapte ºi sã dãm o primã acestor oameni.

Domnule senator, aiciÉ

Deci asta a fost obiecþia comisiei noastre.

Bun! Haideþi sã ascultãm toate punctele de vedere. Domnule Gherman, aþi mai vrut o completare, da?

Trebuie sã spun: aici dau 7.500 lei pe litru ºi are numai 2,5% sau 1,8%, iar 13.000 sau 17.000 lei dau pe un carton. Atenþiune! Care e raportul între 7.500 ºi 2.500?

Domnule senator, cu stimã, dar eu trebuie sã dau cuvântul, mã iertaþi!

Vã rog sã mã iertaþi cã am încãlcat legile. Vã mulþumesc.

Deci, domnule preºedinte, eu am fãcut trimitere la situaþia din raport, pe care mulþi colegi nu o cunosc. Pãi dacã vorbim de 2.500 de lei pe litrul de lapte, cred cã pierdem timpul.

Ca atare, eu vreau, de la bun început, sã puneþi dumneavoastrã în discuþie modul în care noi, comisia, am abordat aceastã problemã, cã nu poate fi vorba de a acorda subvenþie de 500 de lei pe litrul de lapte, în condiþiile în care asigurãm producãtorilor 2.500. Nu este altceva decât aceastã gogoriþã pe care o aruncãm continuu, cã le dãm cupoane, le dãm nu ºtiu ce alte minuni! Este una din marile ºarlatanii la care suntem parte astãzi în Senatul României!

Domnule senator, din punct de vedere al comisiei nu puteþi spune asta. Dacã doriþi s-o spuneþi în nume personalÉ

Stai, cã nu am terminat discuþiile!

Staþi puþin, cã mai sunt discuþii generale! Mai sunt înscriºi.

Un singur lucru vreau sã precizez. În cadrul raportului se scrie clar cã aceste stimulente se acordã producãtorilor în condiþiile în care preþul de achiziþie este sub 2.500 lei pe litrul de lapte. Cred cã deja vorbim în necunoºtinþã

De aceea v-am spus, pentru cã acesta este punctul de vedere al comisiei. De aceea am respins acest raport.

Am citit ºi eu textul. Vã rog sã rãmâneþi în limita textului. Vã rog frumos. Dacã doriþi sã faceþi o declaraþie, o faceþiÉ

Luni.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 120/29.IX.2000

Nu luni. ªi acum, la discuþii generale, vã înscrieþi, vã dau cuvântulÉ Nici o problemã. Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mi se pare cã încercarea de a rezolva, cum se spune, ”pe piciorÒ aceastã chestiune este lipsitã de orice ºansã de reuºitã. Evident, 2.500 poate sã fie un preþ absolut derizoriu în ianuarie ºi, ca atare, chiar baza de plecare sã fie o bazã nerealistã. Eu, întrucât vreau sã rezolvãm aceastã problemã, propun plenului ca aceastã ordonanþã sã fie retrimisã comisiei, dar nu comisia sã-ºi revadã punctul de vedere, ci comisia împreunã cu ministerul de resort sã vinã cu o propunereÉ Sunt de acord ºi cu ceea ce a spus domnul senator Buruianã, suntem, ca de obicei, în concordanþã. Deci, comisia sã vinã, împreunã cu ministerul, cu o propunere cu douã calitãþi: economicã ºi cu o propunere care sã aibã în vedere ºi impactul social. Mi se pare cãÉ

Deci eu propun Ñ ºi se pare cã sunt mai mulþi de aceeaºi pãrere Ñ ca acest lucru sã fie trimis comisiei nu ca aceastã comisie sã-ºi refacã punctul de vedere, ci ca, împreunã cu ministerul, sã gãseascã o soluþie economicã, socialã ºi care sã fie, într-adevãr, supusã Senatului. Vã mulþumesc.

Domnul senator Blejan.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

De obicei nu discut la legi la care nu mã pricep sau, mã rog, nu sunt, cum se spune, acasã, dar la aceastã lege vreau neapãrat sã discut, pentru cã îmi este teamã cã vom face cel puþin douã greºeli. ªi una dintre cele mai mari greºeli Ñ aºa cum s-a fãcut ºi înainte Ñ este aceea de a da aceastã subvenþie la intermediari. Este o greºealã enormã! Noi ºtim ce s-a întâmplat cu subvenþiileÉ S-a discutat acest lucru. ªtim ce s-a întâmplat cu subvenþiile de la carne, care s-au dat înainte de 1996. V-aº putea spune o poveste în legãturã cu o subvenþie de câteva miliarde de lei, care au fost subtilizate de niºte achizitori de carne în moduri foarteÉ subtile ºi neplãcute. Dar asta este prima problemã. În nici un caz nu trebuie sã dãm la intermediar. Aceastã subvenþie trebuie datã la producãtor, pentru cã aceastã subvenþie vine sã stimuleze pe om sã producã mai mult. Este o primã care i se dã. Este ceva care, psihologic, pentru el este un lucru foarte important. ªi, dacã vrem sã-l stimulãm, trebuie sã-i dãm aceastã subvenþie producãtorului.

A doua greºealã care s-ar putea face este aceea ca aceastã subvenþie sã fie legatã de un anumit preþ. Pãi cum sã legi acea subvenþie de un anumit preþ, când preþul variazã de la o regiune la alta, când preþul îl face piaþa, când avem inflaþie, când preþul de astãzi nu mai este egal cu preþul de mâine, de poimâine? Cum sã legiÉ?

Dupã pãrerea mea, au dreptate colegii noºtri Ñ ºi domnul Gherman are dreptate Ñ cã aceastã lege trebuie trimisã înapoi la comisie ºi trebuie legatã de preþul pieþei sau trebuie ignorat preþul de vânzare al laptelui. Trebuie ignorat. Deci trebuie venit cu aceastã subvenþie de 500 de lei numai ca o primã pentru cei care produc lapte. Asta este problema. Cum sã legi de un anumit preþ? Înseamnã cã trebuie sã plafoneziÉ cei care pot sã dea mai mult pe lapte nu pot, pentru cã plafoneazã o lege acest preþ. Nu se poate treaba asta! Vã rog sã mã iertaþi.

Mulþumesc. Domnul senator Cotarcea.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O iau ºi eu ca ceilalþi colegi ai mei Ñ chiar dacã n-am fost vãcar în tinereþe, dar am fost când eram copil. Aºa cã, aceastã ordonanþã, ca, de fapt, marea majoritate a ordonanþelor date de actualul Guvern, care au însemnat praf în ochii oamenilor, aceasta înseamnã nisip în ochii crescãtorilor de animale.

S-au fãcut aici câteva propuneri ºi nu vreau sã le amintesc.

Doresc ºi eu sã susþinÉ Dacã credeþi cã este nevoie sã motivezÉ dar a motivat-o domnul senator, profesorul universitar, domnul Bold. Este corect sã eliminãm de acolo acel preþ de 2.500 lei. Sã rãmânã numai prima de 500 de lei, indiferent de preþ. Sã nu-l stabilim noi. Eu atât am avut de spus.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

DomnulÉ Un moment, domnule senator Ghiþiu! Domnul senator Paºca. Dar vã rog sã vã referiþi la lapte.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu toþii am ajuns la concluzia cã aceastã ordonanþã a fost examinatã superficial în comisie. A fost examinatã superficial pentru cã exista o serie întreagã de amendamente care se puteau face, pentru cã cu toþii suntem de acord cã intervenþia Guvernului este bunã, dar cã preþul minim de achiziþie stabilit în 14.04.2000, data redactãrii acestei ordonanþe, deja a fost depãºit de mult ºi cã acest preþ, sigur, trebuie reevaluat.

De asemenea, trebuie reevaluat cuantumul subvenþiei care se acordã, în aºa fel încât producãtorii de lapte sã fie stimulaþi pentru a livra ºi a produce cantitãþi mai mari.

La art. 6 se putea veni cu un amendament, pentru cã acolo se spune aºa: ”Anual, Guvernul României, la propunerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, va actualiza, în funcþie de rata inflaþiei, suma acordatã ca stimulent producãtorilor de lapte, precum ºi preþul de achiziþie al laptelui, stabilit diferenþiat, pe perioade, conform prevederilor art. 4.Ò Iatã cã aceastã ordonanþã, dacã era analizatã cu mai multã responsabilitate ºi nu se dorea doar respingerea ei, se putea discuta, împreunã cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, sã se stabileascã pe baze reale, astãzi, un nivel normal ºi încurajator al acestui preþ de achiziþie. Sigur cã acest preþ trebuie stabilit, pentru cã de aceea doreºte iniþiatorul sã acorde aceastã subvenþie, pentru a nu scãpa de sub control preþul de livrare cu amãnuntul al laptelui industrializat ºi aºa mai departe. Deci sub acest aspect, sigur cã acordãm subvenþie, dar într-adevãr intervenim ºi cu limitarea acestui preþ de achiziþie, dar acest preþ de achiziþie totuºi trebuie analizat cu mai mult profesionalism.

Ca sã închei, precizez cã ºi Grupul P.N.L. este de acord ca aceastã ordonanþã, dacã onor Senatul va considera, sã fie retrimisã la comisie, pentru a face obiectul unei analize mai aprofundate. ªi, cu aceastã ocazie, doresc ca, în ºedinþa urmãtoare, conducerea Comisiei pentru agriculturã sã prezinte nominal lista membrilor din aceastã Comisie pentru agriculturã, ca sã cunoascã ºi domnul senator Apostolache faptul cã de 4 ani fac parte din aceastã comisie.

Vã rog, domnule senator. Sunteþi ultimul.

Mai doriþi dumneavoastrã, domnule senator Ghiþiu? Un moment! Un moment, dumneavoastrã aveþi o revenire. Un moment!

Dar au mai fost ºi alþii cu revenire, domnule preºedinte!

Nici o problemã, vã dau cuvântul.

constat cu mâhnire cã superficialitatea s-a transmis ºi în discuþiile din plen.

Deci recitind cu atenþie nota de fundamentare care însoþeºte ordonanþa, am constatat un lucru despre care nu s-a vorbit pânã acum. Deci ordonanþa nu vizeazã stimularea producþiei de lapte, nu vizeazã producãtorii, ci vizeazã stimularea producãtorilor de a livra cãtre unitãþile de procesare specializate, din douã considerente: 1. Cantitatea care este dirijatã spre unitãþile de procesare de mare capacitate, unde existã un control asupra calitãþii, asupra distribuþiei în condiþii de igienã ºi aºa mai departe, reprezintã doar 20% din producþie ºi aceastã ordonanþã ºi-a propus sã corecteze acest indice în sensul creºterii, stimulându-l pe producãtor, prin aceastã primã de 500 de lei, sã livreze nu spre piaþa liberã ºi nu sã consume prin autoconsum, ci sã livreze cãtre unitãþile de procesare.

În al doilea rând, s-a constatat cã aceste capacitãþi de procesare sunt utilizate în proporþie de 15 pânã la maximum 30% ºi atunci se vizeazã, prin acest stimulent, sã creascã indicele de utilizare a acestor unitãþi de procesare.

Deci nicidecum iniþiatorul nu a avut în vedere sã-l ajute pe producãtor sau, ºtiu eu, alte argumente care s-au adus în plenul Senatului.

De aceea, consider cã, dacã vrem sã dãm o soluþie corectã pe ordonanþã, se impune o retrimitere la comisie ºi o analizã din punctul de vedere al iniþiatorului. El nu a vizat stimulente pentru producãtor, ci a vizat niºte mãsuri care sã corecteze activitatea unitãþilor de procesare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Am încheiatÉ Haideþi sã încheiem discuþiile generaleÉ Cred cã lucrurileÉ Domnule senator Ghiþiu, v-am promis, trebuie sã-mi þin promisiunea.

Dar am ridicat de câteva ori mâna!

Vã dau cuvântul, domnule senator.

Dar am ridicat de mult mâna ºi au mai fost ºi alþii cu revenire. Domnul Gherman a fost cu revenire ɺi fusesem ºi eu cu mâna sus, aºa cã vã rog sã-mi daþi cuvântul, cã am fost cu mâna sus!

Domnule senator, vã dau cuvântul, luaþi loc. Vã rog. Citiþi regulamentul. Ordinea o stabileºteÉ Pentru cã eu urmãresc aceste discuþii ºi dumneavoastrã reveniþi ºi, fãcând o propunere, probabil, ascultând punctele de vedere, s-ar putea sã obþineþi o informaþie care sã vã fie utilã. Asta este explicaþia.

Vã rog.

## Onorat Senat,

Subscriu la ceea ce a spus colegul Paºca cã la nivelul comisiei problema a fost tratatã cu superficialitate ºi

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Mie îmi pare rãu cã apropierea alegerilor întunecã judecata noastrã ºi cã nu sunteþi atenþi la ceea ce se spune.

Atunci când am propus ceea ce am propus, în nici un caz nu propunem cã subvenþia sã se ducã laÉ ªi, dacã ascultaþi ºi mica aritmeticã pe care am fãcut-o, poate cã eraþi mai în cunoºtinþã de cauzã acum.

Deci, nu am propus ca ajutorul sã se ducã la achizitori, la intermediari, la negustori. Eu am spus ceea ce am spus tocmai pentru a-l feri pe producãtor de ceea ce ne ºi aratã materialul pe care îl avem cã s-a întâmplat. Imediat achizitorul, pe baza acestei ordonanþe, a scãzut cu 10 lei preþul ºi, în loc sã-i dea 2.500, cât îi dãdea, îi dã 2.000 de lei, pentru cã restul Ñ zice Ñ îi dã statul.

Sã presupunem cã nu se pune nici o limitã de preþ ºi sã presupunem cã în acest moment, în general, preþul mediu este de 2.500 lei pe litru.

Unde?

Sã presupunem cã preþul mediu de achiziþie este de 2.500 lei. În Tasmania, unde sã fie? Ce credeþi, cã se vor înghesui cei care, într-un fel, condiþioneazã piaþa ºi care nu pot sã creascã, oricum, preþul de achiziþie prea mult, pentru cã se reflectã în preþul de vânzare? Vor veni ºi vor da 3.000 de lei pe litru pentru cã 500 de lei îi dã statul? Vor da tot 2.500 sau 2.600 de lei, pentru cã 500 îi dã statul.

Deci, dacã vremÉ dacã ar fi într-adevãr sã-l ajutãm pe producãtorul de lapte direct, atunci am putea sã-i furnizãm, de exemplu, furaje pe care el sã le cumpere cu un preþ mai mic sau cereale, sau alte lucruri pe care le dãÉ Atunci, într-adevãr, îi dai direct, pentru cã el se duce ºi, pentru un numãr de vite pe care le are, cumpãrã cu un preþ mai mic ºi atunci, într-adevãr, el este ajutat direct. Dar, dacã nu, existãÉ Nu uitaþi, este o piaþã. Noi nu putem lucra în afara pieþei. Noi putem sã propunem aici ce vrem, dar achizitorul nu va creºte preþul mult, cât sã lase ºi celuilalt sã câºtige mai mult, pentru cã va avea reflexiile în preþul final. ªi ceea ce s-a întâmplat acum se va întâmpla în continuare. Deci asta era logica a ceea ce am spus. Nu sã-l ajutãm pe acela, pentru cã nu-l ajutãm. Îl protejãm pe producãtor în felul acesta.

Sunt de acord însã cã aceastã discuþie Ñ am spus ºi data trecutã Ñ n-o putem termina acum, aici, pentru cã nu avem datele necesare ºi sã reluãm discuþia în Comisia pentru agriculturã.

Nu aº mai da nici un fel de cuvântÉ Vreau sã auzim ce spune Ministerul Agriculturii ºi dupã aceea voi supune votului dumneavoastrãÉ

ªi comisia, domnule preºedinte.

Comisia ºi-a spus punctul de vedere, domnule senator.

Eu presupun cã, dupã ce s-a discutatÉ

Dupã aceea, vom supune la vot retrimiterea la comisie, spre o reanalizare de comun acordÉ ºi eventual corectarea acestei ordonanþe.

Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator, aþi înþeles perfect ceea ce vrea sã facã aceastã ordonanþã, ºi anume faptul cã este vorba despre producþia de lapte care se livreazã procesatorilor de cãtre producãtori. Deci despre acea parte a producþiei de lapte de la producãtori care intrã în circuitul normal, care intrã pe acte care se pot urmãri, care mai târziu sunt aducãtoare de venituri, pentru cã, prin asta, se proceseazã aceastã cantitate ºi care ajutã efectivele de animale, mai târziu ºi calitatea laptelui, în mod sigur, va

deveni o calitate mult mai bunã ºi cantitativ se obþine mai mult.

Sigur, acestea sunt argumentele pentru care aceastã ordonanþã a fost aprobatã ºi, într-adevãr, acea sumã de 500 de lei despre care vorbim nu este o sumã foarte mare, nu putem spune cã este un ajutor extraordinar de mare ºi esenþial, dar reprezintã totuºi 18Ð20% din preþul laptelui, care, totuºi, dacã ne gândim, pentru producãtor într-adevãr este un ajutor real.

Vreau sã vã rog, domnilor senatori, ca astãzi sã luaþi o hotãrâre vizavi de aceastã ordonanþã, sã aprobaþi ordonanþa ºi sã nu o retrimiteþi la comisie, chiar dacã comisia a dat un aviz negativ. Eu cred cã acele amendamente despre care am discutat, dintre care unul se poate accepta ºi de Ministerul AgriculturiiÉ Deci noi suntem de acord sã scoatem preþul din aceastã ordonanþã, þinând cont de faptul cã din aprilie, din martie, de când am scos-o, de atunci ºi piaþa s-a schimbat. Suntem în septembrie, în octombrie imediat, ºi ar trebui aceste preþuri reactualizate.

Deci suntem de acord, ºi cu aceastã rugãminte ºi cu aceastã acceptare aº dori sã fiþi de acord sã aprobaþi aceastã ordonanþã în forma amendatã.

Comisia, aþi auzit punctul de vedere. Faþã de raportul dumneavoastrã, ce poziþie aþi lua? Ca sã ºtiu ce fac mai departe, ºi dupã aceea sã-i consult pe domnii colegi care au propus retrimiterea la comisie dacã îºi menþin sau nu punctul de vedere.

Eu înþeleg cã dumneavoastrã doriþi ca noi sã ne expunem acum un punct de vedere, dar eu mã aºteptam, domnule preºedinte, ca dumneavoastrã, de la bun început, sã spuneþi cã aceasta este o ordonanþã de urgenþã, care produce efecte începând din 22.06.2000É

Da.

Écã reprezentantul Ministerului Agriculturii trebuia sã spunã acest lucru ºi sã ne spunã câte prime pentru lapte s-au dat pânã acum, în condiþiile în care aceastã ordonanþã produce efecte de 6 luni de zile. Noi venim aici ºi discutãm, în plenul Senatului, o serie de lucruri pe care nu le stãpânim. Îmi cer scuze faþã de colegii mei care vin acum cu fel de fel de minuni ºi de propuneri în faþa plenului Senatului. Eu cred cã de la bun început intrãm în derizoriu, susþinând o serie de lucruri, de a trimite aceastã ordonanþã la comisie, ordonanþã care, oricum, produce efecte ºi va produce în continuare.

Ceea ce mã deranjeazã cel mai mult este faptul cã nu realizãm altceva, cã ºi aceastã ordonanþã, exact ca ºi celelalte, nu face altceva decât sã stimuleze o piaþã neagrã, o piaþã exact ca aceea a cupoanelor, în care ºarlatanii, efectiv, se îmbogãþesc, plecând de la ceea ce am scris în aceastã ordonanþã.

Nu vã miraþi, stimaþi colegi, exact aºa stau lucrurile, pentru cã noi scriem aici ”2.500 lei pe litrul de lapteÒ. Spuneþi-mi ºi mie dacã mai ºtiþi dumneavoastrã, în România, cine mai vinde litrul de lapte cu 2.500 de lei! Deci pentru cine am dat aceastã lege? Pentru hoþi, pentru ºarlatani, pentru cã aceºtia îºi vor întocmi documente cã au livrat litrul de lapte cu 2.500 de lei pe litru ºi vor lua aceastã primã de 500 de lei.

Vã rog sã-mi iertaþi aceastã pornire, dar acesta este adevãrul. ªi cãutaþi acum ºi chemaþi-l ºi pe ilustrul dumneavoastrã ministru de finanþe sã spunã câte prime a dat în acest sens, pentru cã aici stã marea ºarlatanie în aceastã lege ºi de aceea am spus cã nu putem fi de acord cu aºa ceva. Cu 2.500 de lei pe litrul de lapte nu vinde nimeni laptele în România! Dar verificaþi în toate direcþiile agricole câte prime s-au dat în baza acestei ordonanþe!

Deci acesta este adevãrul ºi v-aº ruga sã nu mai luaþi în derizoriu ceea ce vã spunem aici.

Staþi, domnule senatorÉ

De asemenea, v-aº rugaÉ

Domnule senator, vorbiþi numai pe marginea ºi rãspundeþi la chestiunea ridicatã de mine.

Domnule preºedinteÉ