Dan Coriolan Simedru

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

În spiritul politicii clientelare ºi de compromis ce caracterizeazã guvernarea P.S.D., se înscrie ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 90 din 2001, prin care se modificã prevederile unei legi organice, nr. 80 din 1995, privind statutul cadrelor militare.

Cele douã acte normative au fãcut ca în România sã avem, din pãcate, douã categorii de militari: unii, marginalizaþi Ñ cei din structurile M.Ap.N. Ñ ºi alþii privilegiaþi Ñ cei din structurile M.I., S.R.I., S.T.S., S.P.P. ºi S.I.E.

Iatã cã în plinã guvernare aºa-zis social-democratã apar diferenþieri evidente între militari, bineÎnþeles în favoarea celor din structurile sus-menþionate ºi în defavoarea militarilor din M.Ap.N. Probabil cã aºa înþelege P.S.D.-ul sã recompenseze eforturile Armatei Române aflate în prim-planul integrãrii în N.A.T.O., în special prin rezultatele obþinute de militarii români în acþiunile internaþionale de menþinere a pãcii.

În continuare, voi prezenta câteva situaþii concrete care demonstreazã discriminarea militarilor din structurile M.Ap.N. faþã de militarii din celelalte structuri. De exemplu, un locotenent-colonel din M.Ap.N., dacã nu reuºeºte avansarea în grad pânã la 53 de ani, trebuie sã iasã la pensie; în schimb, un locotenent-colonel aparþinând celorlalte structuri este supus aceluiaºi tratament de pensionare, dar la o vârstã de 55 de ani. Care este criteriul care a produs aceastã diferenþiere? Un ofiþer din structurile M.I. sau S.T.S. este mai puþin obosit sau mai puþin afectat de stres decât un ofiþer de acelaºi nivel din structurile M.Ap.N.? Nu cred!

Alt exemplu elocvent: un cãpitan din M.Ap.N. care împlineºte vârsta de 42 de ani ºi, din motive independente voinþei lui, motive de restructurare de exemplu, trebuie sã iasã din structurã, sã fie trecut în rezervã, va avea, conform Legii nr. 138 din 1999, art. 1 alin.1, un numãr de 12 solde ca ajutor, ºi am folosit terminologia din lege. Un cãpitan aparþinând celorlalte structuri supus unui tratament similar beneficiazã de 16 solde în plus ca ajutor faþã de cãpitanul M.Ap.N., deci 12 plus 16. Sã explicitez: pentru cã limita de pensionare pentru un ofiþer M.I., de exemplu, dacã nu avanseazã la un grad superior, este de 50 de ani ºi, deci, diferenþa pânã la vârsta de pensionare este, 50 minus 42, de opt ani. Înmulþind cei opt ani cu douã solde anual, vom obþine 16 solde ca ajutor, avantaj pe care cel din M.Ap.N. nu îl are, pentru cã domnul cãpitan M.Ap.N. trebuie sã avanseze la gradul superior la 42 de ani, altfel va fi trecut în rezervã.

Este normal, domnule ministru Mircea Paºcu, aceastã diferenþiere, în condiþiile în care salarizarea în timpul activitãþii este identicã?

În ceea ce priveºte gradele de general, situaþia din actele normative amintite este, de asemenea, hilarã. Probabil cã restructurarea armatei va face sã disparã structuri de corp de armatã ºi de armatã, altfel nu se explicã de ce, pentru M.Ap.N., funcþiile de general echivalente acestor structuri au fost înlocuite cu cele de general-maior, general-locotenent ºi general.