Daniela Bartoº

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am ascultat cu mare atenþie dezbaterile de astãzi din Parlament legate de problemele din sãnãtate ºi ne-am reamintit care au fost dezbaterile în momentul când Parlamentul a votat Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate în 1997.

S-a votat atunci un sistem de asigurãri sociale de sãnãtate care fusese aplicat în Germania, un model pe care l-am adoptat noi, ca þarã, fãrã sã gândim cã noi nu suntem, totuºi, nemþi. ªi cã la noi, acest sistem care presupunea mare corectitudine ºi multã implicare din partea contribuabililor, nu va funcþiona la fel de bine cum a funcþionat în perioada respectivã în Germania.

Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate a devenit operaþionalã din 1998. De atunci am fost retroactiv acuzaþi cã fondurile prevãzute cu excedent la Casa de Asigurãri au fost luate, au fost folosite cu alte destinaþii. Este adevãrat cã la începutul anului 2003 exista un excedent al Casei de Asigurãri cifrat la aproximativ 15.000 de miliarde, excedent care azi se aflã în Trezoreria Statului, care n-a fost folosit pentru acoperirea gãurilor negre din economie, aºa cum s-a afirmat.

Pentru a nu mai fi acuzaþi în continuare cã se programeazã cu excedent, cã acest excedent este folosit pentru a acoperi gãuri în diverse alte locuri ale economiei, Guvernul a luat hotãrârea ca la proiectul de buget pe 2003, care a fost prezentat Parlamentului ºi care a fost votat de dumneavoastrã la sfârºitul anului trecut, Casa de Asigurãri sã nu mai aibã prevãzut excedent pentru sãnãtate, lucru care este la îndemâna oricui sã-l vadã.

Este foarte adevãrat cã ne-am dori un procent mai mare din p. i. b., este foarte adevãrat cã anumite state europene au un procent mai mare din p. i. b., dar comparaþi ºi puterea economicã a acelor state.

Dacã vom solicita mai mult ºi vom impune un procent mai mare din p.i.b. va trebui sã spunem de la ce sector trebuie sã luãm acest procent, care este sectorul care are suficienþi bani acum sã-i dea spre sãnãtate.

Nouã ne revine sarcina de a gestiona mai bine fondurile pe care le avem în momentul de faþã în sistemul de sãnãtate.

Pe de altã parte, nu trebuie sã faceþi sãnãtatea rãspunzãtoare de toate nemulþumirile ºi de toate insatisfacþiile. Nu uitaþi cã numãrul mare de accidente care apar ca urmare a gropilor din ºosele, care sunt la îndemâna primarilor sau a altor autoritãþi locale, fac ca accidentatul respectiv sã consume sute de milioane de lei pe ziua de îngrijire în unitãþile spitaliceºti.

A afirma aici, în faþa întregului Parlament ºi a întregii þãri, cã sistemul de sãnãtate este falimentar este a fi de acord cã în momentul de faþã bolnavii nu-ºi gãsesc îngrijirea în sistemul de sãnãtate, cã ei nu-ºi primesc ceea ce trebuie.

ªi cu toate acestea, uitaþi-vã numai prin presã ce se spune despre sistemul de sãnãtate. Sunt acte medicale de înaltã performanþã, se fac transplante, se fac operaþii pe cord în mod curent, lucruri pe care acum câþiva ani nici mãcar nu ne gândeam cã am putea sã le facem cu aceeaºi uºurinþã cu care noi astãzi le cerem ºi le facem.