Dan Constantinescu

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am primit, ca ºi dumneavoastrã, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilitãþii unor facilitãþi legate de regimul investiþiilor strãine. Faptul în sine nu are nimic spectaculos, nu este pentru prima oarã când un proiect

de lege ne propune modificarea unei alte legi care, la rândul ei, a mai fost modificatã printr-o suitã de acte normative.

Mã întreb însã, dincolo de argumentele prezentate în expunerea de motive, cât de beneficã este o asemenea practicã pentru spaþiul economiei reale, pentru întreprinzãtori, pentru agenþii economici, în general. Pentru cã, din pãcate, avem de-a face cu o practicã pe care cei afectaþi de rezultatele ei o numesc, pur ºi simplu, instabilitate legislativã.

Cã aºa stau lucrurile putem demonstra foarte uºor. Sã luãm, spre exemplu, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 73 privind impozitul pe venit. Fãrã a mai aºtepta parcurgerea etapelor uzuale de aprobare, în numai 4 luni de zile Guvernul emite 3 ordonanþe, evident, toate de urgenþã, prin care modificã un text aflat încã în dezbaterea parlamentarã.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare este emisã în luna februarie, intrã în dezbatere parlamentarã ºi este aprobatã, cu modificãri, în iulie, pentru ca ulterior sã fie din nou modificatã printr-o ordonanþã de urgenþã în luna decembrie a aceluiaºi an.

Dar poate cea mai spectaculoasã evoluþie în acest sens a avut-o Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, lege din care partidul de guvernãmânt ºi-a fãcut un titlu de glorie în ideea repunerii ei în aplicare. Numai în cursul anului 2001 aceastã lege a suferit nu mai puþin de 10 modificãri, din care cel puþin 3 sunt substanþiale: Legea nr. 189/2001 privind impozitul pe profit abrogã unele facilitãþi fiscale, Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 aprobã ºi ea unele facilitãþi pentru persoanele fizice autorizate ºi asociaþiile familiale, iar Legea nr. 415/2001 introduce, la rândul ei, modificãri semnificative.

Doamnelor ºi domnilor senatori, înþelegem cu toþii faptul cã dinamismul unei economii aflate în tranziþie trebuie sã îºi regãseascã un corespondent ºi în planul legislativ. Înþelegem cã efortul comun de integrare în structurile europene înseamnã ºi parcurgerea unui proces de acomodare cu legislaþia comunitarã. Dar, înainte de toate, suntem obligaþi sã îi înþelegem pe cei care fac posibile din punct de vedere economic ºi social atât depãºirea preaîndelungatului stadiu tranzitoriu cãtre economia de piaþã, cât ºi integrarea României acolo unde îi este locul, ºi anume investitorii, întreprinzãtorii, managerii, oamenii de afaceri ºi administratorii companiilor mai mari sau mai mici, ajunºi la exasperare din cauza unei legislaþii a cãrei instabilitate a devenit deja excesivã.