Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 martie 2000
other · respins
Ioan Avram Mureºan
Discurs
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Sigur cã nu voi comenta partea pitoreascã a luãrilor de cuvânt, ci voi intra în fondul acestui articol, aceste societãþi comerciale cu capital de stat care se vor supune privatizãrii, aceste terenuri care se vor concesiona, pentru cã suntem la capitolul de concesionare.
Agenþia Domeniilor Statului concesioneazã averea statului cãtre structuri private, pentru a avea eficienþã economicã. Aceºti bani trebuie sã se reîntoarcã în agriculturã. Din acest punct de vedere, fondurile speciale care se gãsesc multiplicate la foarte multe din ministerele Guvernului, ele sunt în numãr de aproape 20 de fonduri speciale... Singurul minister care nu are nici un fond special este Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, singurul minister care are nevoie de fonduri ºi care genereazã valoare adãugatã, valoare adãugatã care nu se întoarce la bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. ªi am sã vã dau doar douã cifre: dacã aportul la produsul intern brut al agriculturii este în jur de 15Ð16%, banii pe care îi primim de la buget sunt în jur de 1%. Cred cã aceste douã cifre spun tot. De aceea este nevoie ca din averea statului sã generãm bani pentru dezvoltarea agriculturii.
ªi acum, sigur cã se poate analiza fiecare propoziþie, fiecare program pe care noi vrem sã-l dezvoltãm.
ªtim cu toþii cã producãtorii agricoli români au pierdut pieþele interne. Nu mai vorbesc de pieþele externe, de unde au fost alungaþi. ªtim cu toþii de politicile pe care celelalte state le pun în practicã: subvenþionare, restituþie la export Ð ca sã vã spun câþiva termeni Ð garantare de credite pentru export ºi aºa mai departe.
Toate aceste politici þin de dezvoltarea pieþelor interne ºi a celor externe. Toate aceste politici þin ca produsele respectivelor state sã stea consolidat pe piaþa internã ºi sã poatã sã câºtige cât mai multe din pieþele externe. ªi nu am sã vã dau exemplu concurenþa pe care o avem cu vecinii noºtri, tocmai pentru cã sunt mult mai înþelepþi ºi au înþeles de multã vreme sã punã în practicã astfel de politici. Nu mi se pare sub nici o formã absurd sã avem posibilitatea sã ajutãm exportatorii români, sã ajutãm, în momentul în care preþurile producãtorului intern sunt mai mari decât preþurile cu care vin cei de la export pe piaþa româneascã, sã-i ajutãm sã-ºi poatã vinde produsele, acordându-le acele prime pe care pânã acum nu am putut sã le stabilim decât la câteva produse de bazã: grâu, porumb, carne de porc ºi carne de pasãre.
În strategia noastrã de dezvoltare existã nouã produse pe care le analizãm ºi asupra cãrora, la momente de dezechilibre pe piaþã, trebuie sã intervenim. Daþi-ne aceastã posibilitate, ca, cu aceºti bani, sã putem sã ne finanþãm politicile de susþinere a produselor româneºti, atât pe piaþa internã, cât ºi pe piaþa externã.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .