Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor senatori! Doamnelor ºi domnilor colegi, declar deschise lucrãrile ºedinþei din plenul Senatului de astãzi, 14 martie 2000.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, asistat de domnii secretari senatori Alexandru Ioan Mortun ºi, trebuia, Mircea Ioan Popa.

Din pãcate, aici trebuie sã fac un anunþ: domnul secretar senator Mircea Ioan Popa este internat în spital, a suportat o intervenþie chirurgicalã. De aceea, am rugãmintea la staff sã anunþe pe unul din cei doi secretari care trebuie sã asiste lucrãrile pentru ºedinþa de dupã-amiazã, mã refer la domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi domnul senator Dumitru Badea. Lucrãrile în plen încep la ora 9,30, cu o pauzã de la ora 13,00 la 15,00, urmând sã continuãm pânã la ora 18,00.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori. Din totalul senatorilor de 143 ºi-au anunþat prezenþa 114. Dacã asupra ordinii de zi de astãzi existã observaþii? Domnul senator Gaita.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Plenul senatului a votat ca dupã proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administraþie terenuri agricole sau terenuri aflate sub luciu de apã, respectiv a IAS-ului, sã fie introdusã propunerea legislativã privind reeºalonarea datoriilor cãtre bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale.

Este din nou pe locul 7, dar, dacã tot o punem pe locul 7, o sã terminãm legislatura ºi nu o vom discuta ºi nu cred cã ar fi benefic. Dar sunt convins cã acesta este scopul!

Nu am înþeles de ce o dezbatere, în continuare, la care s-a votat un punct ºi este în continuare... mai avem, efectiv, douã sãptãmâni ºi este un an de când am votat articolul 1.

Dumneavoastrã luaþi în dezbatere, nu mai propun nimic.

Dacã o scoatem, dacã nu o scoatem, dar, în momentul în care apare ordonanþã cu acelaºi text sau cu aceeaºi temã, vã spun cã o sã explodãm în Senat.

Este minimum de respect faþã de noi prin tergiversarea punerii pe un loc nediscutabil pe ordinea de zi, iar, ca propunere concretã, joi ne-am oprit la propunerea legislativã privind declararea municipiului Hunedoara oraºmartir, care a durat cinci minute; la aceasta s-au oprit lucrãrile din lipsã de cvorum.

Având în vedere cã dureazã doar douã, trei minute, aº propune sã o punem pe locul întâi, sã mai bifãm ceva din ordinea de zi, ca sã spunem cã am ºi fãcut ceva.

Mulþumesc.

Deci doriþi ca punctul...

Punctul 10, pe locul întâi. Mulþumesc.

Pe locul?

Întâi, cã dureazã doar douã, trei minute.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii asupra ordinii de zi?

Nemaiexistând,

Da, pe punctul 3, dar am votat, ca fapt divers, pentru cã ºi legile care sunt în continuare sunt prioritare, mã refer la punctul 7, care, încã o datã repet, sunt convins cã în aceastã legislaturã nu-i va veni rândul, punându-l tot pe un loc asemãnãtor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Depinde de noi, domnule senator, ºi de cât de eficienþi vom fi astãzi. Eu sper sã parcurgem cât mai multe puncte de pe ordinea de zi.

Deci, stimaþi colegi, propunerea domnului senator Gaita ca punctul 10 sã treacã la punctul 3 al ordinii de zi.

La punctul 1 pe ordinea de zi, figureazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/1999 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena, la 28 aprilie 1999.

Invit iniþiatorul ºi comisia de specialitate pentru a prezenta expunerea de motive ºi raportul.

Comisia economicã este prezentã. Domnul preºedinte Gãvãnescu.

Am rugãmintea sã vã prezentaþi, ºi apoi expunerea de motive.

## **Domnul Aleodor Frâncu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Transporturilor:_

Vã rog sã-mi permiteþi sã fac o scurtã prezentare a acestui proiect de lege.

Iniþiativa de cooperare în Sud-Estul Europei, SECI, lansatã de Guvernul Statelor Unite ale Americii în 1996 este conceputã în scopul asigurãrii stabilitãþii ºi securitãþii în Europa de Sud-Est prin încurajarea cooperãrii dintre statele regiunii, în special în domeniul economic.

Statele participante SECI sunt: Republica Albania, Bosnia-Herþegovina, Republica Bulgaria, Republica Croaþia, Republica Elenã, fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, Republica Moldova, România, Republica Slovenia, Republica Turcia ºi Republica Ungarã.

În domeniul transporturilor, activitatea SECI este structuratã pe douã componente importante: dezvoltarea structurii de transport de-a lungul principalelor rute internaþionale ºi facilitarea trecerii de frontierã.

În cadrul componentei facilitarea trecerii de frontierã, la iniþiativa Guvernului Greciei s-a iniþiat ºi convenit Memorandumul de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la data de 28 aprilie 1999, la Atena.

Acest memorandum a fost iniþiat în scopul facilitãrii transportului ºi comerþului pentru dezvoltarea economicã a regiunii. Recunoscând deficienþele majore din desfãºurarea transportului rutier internaþional în Sud-Estul Europei, care nu se datoreazã numai lipsei infrastructurii adecvate ºi a procedurilor de trecere a frontierei, dar ºi barierelor instituþionale de reglementare ºi economice, statele semnatare au identificat urmãtoarele sectoare care necesitã o atenþie deosebitã ºi care sunt abordate în mod expres în memorandum: îmbunãtãþirea accesului la piaþa de transport rutier în cazul traficului de import-export ºi tranzit, armonizarea reglementãrilor tehnice ºi sociale care opereazã în traficul internaþional rutier în ceea ce priveºte greutãþile ºi dimensiunile vehiculelor, orele de conducere, aplicarea unor politici transparente în ceea ce priveºte taxele ºi tarifele aplicate în transportul rutier în concordanþã cu practica internaþionalã, îmbunãtãþirea sistemului de eliberare a vizelor multiple pentru ºoferii profesioniºti ºi aplicarea prevederilor acordurilor internaþionale multilaterale încheiate sub egida CEÐONU ºi aderarea la aceste acorduri în cazul statelor care nu au fãcut-o încã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Gãvãnescu, vã rog, raportul comisiei.

Comisia economicã, în ºedinþa din 13 octombrie, a analizat în prezenþa delegaþiilor Ministerului Transporturilor acest proiect de lege, ºi-a însuºit cele trecute în acest proiect de lege ºi, cu avizele ºi de la celelalte comisii care au fost îndrituite sã-ºi dea avizul, este de acord, în unanimitate, cu acest proiect de lege ºi dezbaterea lui în plenul Senatului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Dacã existã colegi care doresc sã ia cuvântul?

Nu!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu?! Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii.

Dacã existã observaþii asupra titlului legii? Nu existã! Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii. Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Neexistând, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Legea a fost adoptatã cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Mulþumesc iniþiatorului ºi, de asemenea, Comisiei economice, dar cred cã ºi punctul 2 în aceeaºi componenþã va fi dezbãtut.

Deci punctul 2 al ordinii de zi se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 pentru ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea coridorului EuropaÑCaucazÑAsia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 8 septembrie 1998, Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu, a semnat la Baku, Acordul multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea coridorului EuropaÑCaucazÑAsia.

Acordul a fost semnat ºi de Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Kazakhstan, Kirghizistan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turcia, Ucraina ºi Uzbekistan.

Acordul reglementeazã în special transportul de mãrfuri ºi pasageri între pãrþile contractante ºi tranzitul pe teritoriile acestora, iar principalele sale obiective sunt: dezvoltarea relaþiilor economice, a comerþului ºi transportului între regiunile Europei, Mãrii Negre, Mãrii Caspice ºi Asiei, facilitarea transportului internaþional de bunuri, pasageri ºi hidrocarburi.

Acordul propriu-zis fixeazã cadrul general al cooperãrii, pãrþile angajându-se sã-ºi acorde reciproc dreptul de tranzit ºi sã-ºi asigure condiþiile cele mai favorabile pentru exercitarea tranzitului, în sensul cã nu se vor percepe alte taxe suplimentare pentru serviciile vamale ºi de transport sau pentru utilizarea infrastructurii.

Aplicarea prevederilor acordului va fi asiguratã printr-o comisie interguvernamentalã formatã din reprezentanþi de rang superior ai pãrþilor. Deciziile comisiilor vor fi luate prin consens.

Comisia interguvernamentalã va dispune de un secretariat permanent situat la Baku, a cãrui finanþare va fi asiguratã în primii doi ani de cãtre Uniunea Europeanã.

Comisia interguvernamentalã are, între altele, competenþa de a soluþiona diferendele legate de interpretarea ºi aplicarea acordului.

Acordul cuprinde, de asemenea, anexe referitoare la transportul internaþional rutier, transportul internaþional feroviar, navigaþia maritimã internaþionalã, procedurile ºi documentele vamale.

Cu ocazia parafãrii acordului, România ºi Kazakhstanul au formulat o rezervã, în sensul cã nu este aplicabilã reducerea decât cu 50% a tarifelor pe calea feratã. Aceastã rezervã necesitã a fi reiteratã prin Legea de ratificare a acordului ºi prin instrumentul de ratificare ce va fi transmis depozitar.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Comisia economicã, în ºedinþa din 20 februarie, a analizat ºi aprobat acest proiect de lege fãrã modificãri, fapt pentru care propune ºi plenului Senatului analiza ºi aprobarea lui.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Dacã existã doritori pentru a lua cuvântul?

Nu!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu. Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Dacã existã observaþii asupra titlului legii?

Neexistând, îl supul votului. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Neexistând, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi patru abþineri, legea a fost adoptatã.

Mulþumesc domnului secretar de stat, mulþumesc domnului preºedinte Gãvãnescu!

Cu plãcere!

Aºa cum aþi votat, domnilor colegi, trecem la dezbaterea punctului 10 de pe ordinea de zi, care se referã la propunerea legislativã privind declararea municipiului Hunedoara ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò.

Raportor: preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizare a teritoriului.

De asemeni, invit iniþiatorul, din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizare a teritoriului. Vã rog, domnule senator!

Domnule senator Gaita, ca iniþiator, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Demersul meu legislativ, alãturi de colegul deputat Ioan Giurescu, are la bazã evenimentele care s-au desfãºurat în decembrie 1989 în municipiul Hunedoara, cât ºi memoriul înaintat de Asociaþia revoluþionarilor din Hunedoara.

Evenimentele din Timiºoara petrecute în decembrie 1989 au dat semnalul începerii revoluþiei din întreaga þarã ºi, alãturi de strigãtele de revoltã ale acestor manifestanþi, precum ºi ale celor din Bucureºti, s-a putut auzi ºi glasul hunedorenilor care revendicau libertatea poporului român.

Municipiul Bucureºti este, cu argumente care pot fi prezentate oricând, unul dintre oraºele care a rãspuns fãrã ezitare apelurilor timiºorenilor.

În municipiu, în perioada 22Ð25 decembrie au avut loc lupte, au fost 6 morþi, 19 rãniþi, s-au tras focuri de armã îndreptate cel mai mult asupra Unitãþii militare de rachete 01933, localitate satelit a municipiului, aparþinând municipiului Hunedoara.

Panica provocatã a dus la atacarea unor obiective de maxim interes, spitalul, uzina de preparare, bazinele de apã potabilã, combinatul siderurgic.

De menþionat este cã toatã arhiva Biroului comitetului revoluþionar adunatã pe parcursul anului 1990, pânã când s-a desfiinþat C.P.U.N.-ul, s-a pierdut în împrejurãri rãmase necunoscute pânã astãzi.

Chiar dacã sacrificiile populaþiei municipiului nu se ridicã la numãrul impresionant al celor din Bucureºti ºi Timiºoara, ele se cuvin a fi rãsplãtite.

Astfel, declararea municipiului Hunedoara ”oraº-martirÒ ar constitui o recunoaºtere a sacrificiilor hunedorenilor, dar ºi reconstituirea adevãrului istoric din zilele memorabile din decembrie 1989.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Fuior, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Prin obiectul sãu de reglementare, propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare.

Menþionãm avizul favorabil atât al Consiliului Legislativ, cât ºi al Comisiei pentru drepturile omului.

Comisia noastrã întrunitã în ºedinþa din 10.12.1999, în urma dezbaterii propunerii legislative, a hotãrât, în unanimitate, declararea municipiului Hunedoara ”oraº-martirÒ, pentru cinstirea memoriei celor ce ºi-au adus jertfa supremã în revoluþie.

În acest context, comisia propune plenului Senatului dezbaterea ºi aprobarea propunerii legislative cu privire la declararea municipiului Hunedoara ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Sunt pus într-o situþie, mãrturisesc, dificilã, pentru cã sunt nu numai coleg, dar sunt ºi prieten cu domnul senator, iniþiatorul acestei legi.

Domnilor senatori,

România are multe oraºe ºi revoluþia a miºcat multe oraºe din România. Din acest motiv, atunci când ne-am gândit sã acordãm acest titlu de ”oraº-martirÒ, ne-am gândit sã o facem pe o anumitã bazã. Aceastã bazã, singura care am gãsit-o la vremea respectivã, era numãrul de morþi ºi, în felul acesta, s-au aprobat primele ºase oraºe din România care erau ”oraºe-martirÒ, oraºe care aveau peste 25 de morþi.

Acesta a fost pragul pe care l-am considerat noi cã, o datã atins de un oraº, sigur cã nu este o performanþã, este o dramã, dar, totuºi, acesta era criteriul pe care l-am acordat oraºelor care au cerut acest titlu.

Din pãcate, ºi îmi fac _mea culpa_ , a existat acum o lunã sau douã, în orice caz, dupã vacanþa de iarnã, o discuþie asemãnãtoare privind oraºul Târgu Mureº Ñ de asemenea, un oraº care nu atingea pragul de 25 de morþi, pe care l-am considerat, revoluþionarii, pentru cã aceste discuþii au avut loc în asociaþiile ºi uniunile de revoluþionari... Deci oraºul Târgu Mureº, Domniile voastre l-aþi votat, deºi nu atinsese acest prag. Iatã, eu, de data aceasta, îmi fac datoria sã vã spun cã, dând drumul, o datã, la oraºul Târgu Mureº ºi astãzi, la Hunedoara, vor veni încã cel puþin 20Ð30 de oraºe din România, având aceeaºi pretenþie.

Deci vom avea, într-adevãr, oriunde în România unde a existat un mort sau acþiuni revoluþionare, ”oraºe-martirÒ.

V-aº ruga sã vã gândiþi la acest lucru ºi eu, personal, mã abþin de la vot.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gyšrgy Frunda.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Distins Senat,

Sunt târgmureºan. Când s-a ridicat în comisie aceastã problemã, ca ºi oraºul Târgu-Mureº sã obþinã calitatea de ”oraº-martirÒ, am aflat cu mare surprindere Ñ de fapt, termenul corect ar fi de neînþelegere Ñ de introducerea acestui prag al morþilor. Nu vreau sã spun cuvinte care sã fie neplãcute unora, dar a condiþiona un anumit calificativ, care este mai mult onorific decât are alte semnificaþii, de numãrul morþilor, mi se pare inacceptabil într-un stat de drept.

Adicã, a mã juca cu viaþa oamenilor, a spune cã, dacã am avut 23 de morþi, atunci nu eºti martir, dar, dacã ai avut 26 de morþi eºti un ”oraº-martirÒ mi se pare inacceptabil.

În sistemul meu de valori, viaþa unui om este cea mai importantã, mai importantã ca orice ºi, la acest capitol, nu se pot introduce asemenea condiþii raportate la numãrul vieþilor omeneºti pierdute.

Propun cu toatã fermitatea ºi cu toatã conºtiinþa mea de om, în primul rând, cu toatã educaþia mea religioasã, moralã, socialã, care vreþi, ca asemenea criterii sã fie eliminate. Un asemenea criteriu contravine bunului-simþ, contravine tuturor normelor de drept interne, tradiþionale de când existã lege în þara asta, internaþionale... este de neadmis. Iar, pe de altã parte, sã ne gândim logic, ce se întâmplã cu un oraº care, teoretic vorbind, ar fi luptat o sãptãmânã, douã sãptãmâni ºi nu ar fi fost morþi, pentru cã gloanþele nu au nimerit oamenii, dar au fost 100 de rãniþi, 200 de rãniþi, dar nu a murit nimeni?

Nu este aceasta o poziþie, nu este aceasta o manifestare clarã împotriva dictaturii?

ªi sã vorbesc acum despre oraºul meu. În ziua de 21 decembrie, un coleg avocat, Gherman Iacob, care era bolnav, m-a rugat sã-l duc cu maºina acasã, nu erau maºini pe vremea aceea. Un oraº de 200.000 de locuitori, ca Târgu Mureº, mare, avea vreo 5Ð6 taxiuri.

L-am dus acasã la el, discutam ºi, la un moment dat, copilul unui vecin vine ºi ne spune ce se întâmplã la televizor. Într-o jumãtate de orã s-au strâns vecinii din tot blocul respectiv ºi discutam. Atunci am aflat, spre surprinderea noastrã, cã la ora 3,00 va fi o demonstraþie în centrul oraºului. Nu ne venea sã credem cã existã demonstraþie împotriva lui Ceauºescu pe 21 decembrie.

Mulþumesc domnule senator.

Are cuvântul domnul senator George Pruteanu ºi se pregãteºte domnul Cristian Dumitrescu.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Dupã concepþia mea, dacã ar fi sã fim extrem de exigenþi, absolut de exigenþi, atunci ”oraºe-martirÒ sau, ca sã fiu mai larg, ”localitãþi-martirÒ ar fi cele de categoria Lidice, Oradur, Ip, Trãsnea, Petrograd, Dresda, dar mã declar...

Timiºoara!

...Timiºoara, este adevãrat! Mã declar în dezacord faþã de poziþia domnului senator Frunda care a avut ceva, în afarã de partea epicã, în prima parte, a avut ceva demagogic.

Este, totuºi, necesar sã existe o rigoare în stabilirea unor chestiuni administrative ºi, din acest punct de vedere, ceea ce a spus aici domnul senator Nicolaescu nu este eronat.

Þinând cont însã de faptul cã am fãcut aceastã binevenitã excepþie pentru Târgu Mureº, eu consider cã Hunedoara meritã din plin acest titlu, având în vedere o chestiune de echitate ºi, de aceea, eu, pesonal, voi fi în favoarea acestui proiect de lege.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este foarte dificil sã stabileºti un lucru, cu atât mai mult cu cât te îndepãrtezi de momentul acelor condiþii sau de lucrul care s-a întâmplat. Au trecut zece ani de atunci. Pe parcursul acestor zece ani am avut diferite modalitãþi de a aprecia situaþia din momentul respectiv. Memoria omului este supusã ºi ea unor presiuni. Aceastã memorie este selectivã. Dupã zece ani de zile, vã spun, am fost absolut Ñ cum sã vã spun Ñ surprins de cinismul acestei bariere, cum îi spunea, foarte rãu încadrat, dupã pãrerea mea, domnul senator Pruteanu, administrativã.

Dacã au murit 24 de oameni, nu poate fi ”oraº-martirÒ; dacã au murit 25 de oameni, atunci poate fi ”oraº-martirÒ.

Eu nu fac un proces de intenþie celor care au cãutat niºte criterii atunci, acum zece ani, pentru cã, într-adevãr, acum zece ani, probabil, când s-a conceput acest cadru care sã permitã acordarea acestei demnitãþi, trebuia sã existe niºte criterii.

Dar, dupã zece ani, îmi este imposibil sã pot sã accept ideea cã 24 de morþi, de fapt un singur mort conteazã; de fapt un singur lucru conteazã, simbolul acesta al revoluþiei.

Ce se va întâmpla dacã un oraº devine, capãtã aceastã semnificaþie? Cã, în definitiv, mare lucru nu înseamnã din punct de vedere administrativ, nu înseamnã o rãsturnare administrativã, nu trece de la gradul de oraº la cel de municipiu, care înseamnã cheltuieli º.a.m.d., ci, pur ºi simplu, o încadrare moralã.

Vã spun, sunã extraordinar de cinic sã spui: 24 de morþi nu sunt un criteriu... 25 deja... Este acelaºi lucru care se întâmplã omului când aude de un cutremur în Patagonia sau de un vulcan care erupe ºi distruge 200.000 de vieþi. Pentru noi mai semnificativ este cã a cãlcat tramvaiul pe cineva, în faþa noastrã, la o sutã de metri.

Din aceastã perspectivã, cred cã este foarte greu sã fim corecþi în faþa realitãþii ºi, mai ales, în faþa elementelor concrete de apreciere. Zic cã, dacã ajungem sã discutãm acum, dupã zece ani, trebuie sã discutãm, poate, mult mai detaºat sau, în mod sigur, mult mai detaºat decât atunci când am stabilit niºte criterii ºi sã judecãm numai cu preceptele morale ºi, dacã vreþi, de recunoaºtere socialã.

## Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu ºi se pregãteºte domnul senator Oprea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, Onorat Senat,

Voi vota ºi eu, aºa cum bãnuiesc cã ºi dumneavoastrã veþi vota aceastã iniþiativã a colegilor noºtri, dar, în acelaºi timp, vreau sã vã spun cã, de la acest microfon al Senatului, de multe ori am pomenit ºi am vorbit cum se cuvine, cum se cade despre adevãraþii revoluþionari, despre aceia care ne-au redat demnitatea ºi libertatea noastrã. Mai puþin s-au simþit acei care, de multe ori, au obþinut foarte multe foloase necuvenite, au obþinut terenuri, au obþinut titluri, au obþinut spaþii ºi adevãraþii revoluþionari se vor întoarce din mormânt dacã aflã care sunt cei cu acte în regulã.

Mã gândesc în acelaºi timp ºi la judeþul meu unde, în municipiul Bârlad ºi în judeþul Vaslui, nu s-a tras nici un foc de armã. Au murit, într-adevãr, doi tineri... pe departe, unde îºi satisfãceau serviciul militar, dar în judeþul Vaslui ºi în municipiul Bârlad, în afarã de acea adunare din faþa Primãriei, nu a fost absolut nimic ºi au fost foarte mulþi revoluþionari cu acte în regulã, cu carnete ˆ la Bebe Ivanovici.

Dacã tot avem tot felul de iniþiative, mã gândesc ºi eu ca pe viitor sã fac o iniþiativã, ca municipiul Bârlad sã fie declarat ”oraº-martirÒ al Revoluþiei române.

Eu vã mulþumesc foarte mult pentru înþelegere.

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Oprea ºi se pregãteºte domnul senator Ardelean.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã mãrturisesc cã îmi vine greu sã vã spun cã eu mã voi abþine de la votarea acestei legi ºi caut sã mã explic, pe scurt.

Revoluþia din decembrie m-a prins pe 21 în Bucureºti, unde am participat, la Inter, la manifestaþia generalã, iar noaptea de 21 spre 22 m-am deplasat la Deva ºi am participat ºi la aºa-zisa revoluþie de la Deva. Deci revoluþia, în partea ei principalã, sã zic, am petrecut-o sau am fãcut-o la Deva. Nici în Deva, nici în Hunedoara, domnilor, nu s-a luptat nimeni cu nimeni.

Nu este adevãrat!

Toatã perioada 17Ð20 decembrie, când la Timiºoara se petreceau lucruri foarte importante, nici Deva, nici Hunedoara nu a ridicat un deget în ajutorul celor de la Timiºoara. Nu s-a produs nici o luptã, vã repet.

Au apãrut, ce-i drept, diversiunile care, de fapt, au cuprins foarte multe localitãþi imediat dupã preluarea puterii, dupã fuga lui Ceauºescu.

În aceste diversiuni, se pare, totuºi, cã au murit niºte oameni ºi ºtiu cã, în zona Hunedoara, au fost simulate atacuri ale unor depozite de armament sau mici unitãþi militare, cu care ocazie s-au produs ºi aceleÉ eu le zic accidente.

De aceea, domnilor, cu toate cã sunt senator de Hunedoara, eu mã voi abþine de la votarea acestui proiect de lege.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ardelean, dupã care urmeazã ultimul coleg la cuvânt, domnul senator Oliviu Gherman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc de la început sã susþin propunerea domnului senator Gaita, ca oraºul Hunedoara sã fie declarat ”oraºmartirÒ. Aº generaliza puþin aceastã idee, în sensul ca mai multe oraºe care s-au implicat în actul revoluþionar, care au participat direct la rãsturnarea regimului, chiar dacã acest lucru s-a fãcut la nivel de judeþ, de municipiu, sã fie luate în considerare, mai ales cã acest titlu nu are nici un fel de revendicãri de naturã financiarã. Este un titlu onorific care poate fi acordat, dupã pãrerea mea ºi dupã pãrerea Grupului parlamentar P.U.N.R., oraºelor care s-au implicat în acest act revoluþionar.

Noi vom vota ºi vom susþine propunerea fãcutã de domnul senator Gaita.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oliviu Gherman, dupã care

Domnule preºedinte, aceasta este soarta conceptelor. Se produce o diluare a conceptelor, ºi anume, o diluare prin inflaþie.

În mod cert, în momentul iniþial, a existat o anumitã concepþie despre introducerea acestui titlu onorific ºi bãnuiesc cã aceasta a fost legatã mai ales cu cele patru oraºe arhicunoscute, Timiºoara, Bucureºti, Cluj-Napoca, Braºov.

S-au adãugatÉ Mãrturisesc cã, dacã aº fi participat la votul precedent, m-aº fi abþinut de la vot, ca ºi acum, pentru un motiv de principiu, anume cã, în momentul în care vom face în România 25 de ”oraºe-martirÒ, conceptul de martir se dilueazã într-o asemenea mãsurã încât îºi pierde semnificaþia.

Precizez, pentru o explicaþie faþã de colegul Frunda, o chestiune de terminologie. Dacã termenul ar fi ”oraºerouÒ, cu certitudine discutarea cã a fost unul, o sutã sau o mie de morþi sau nici unul nu ar avea nici un fel de relevanþã.

Termenul de ”martirÒ, din pãcate, nu se leagã de cei care au supravieþuit evenimentului, ci de cei care au dispãrut. Ca atare, volens-nolens, o discuþie pe marginea acestui concept nu este vidã din punct devedere al conþinutului. Dar, mã reîntorc, am întreaga simpatie faþã de oraºele, faþã de cei care s-au luptat în acest timp. Nu aº vrea sã evoc nimic din Craiova, din faptul cã nu-mi place sã-mi roºeascã obrazul, dar precizez cã, în general, mã voi opune la diluarea conceptelor. Aici este vorba de ceea ce a reieºit, mâine vom avea încã cinci oraºe sau municipii sau ce vreþi, localitãþi care vor deveni ”localitãþi-martirÒ. Mã întreb dacã nu ar trebui sã facem Otopeniul ”comunã-martirÒ cu exact aceeaºi îndreptãþire sau poate mai îndreptãþit.

Mi-e teamã cã, din pãcate, un concept care ne este drag, care ne este sfânt ºi care, într-un fel, este sãdit în sufletul nostru, sã nu-l, dacã vreþi, electoralizãm.

De aceea, vã spun, nu numai acuma, dar la toate voturile ulterioare mã voi abþine, din respect faþã de ”oraºul-martirÒ. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ilie ªtefan, dupã care voi da un drept la replicã ºi apoi cuvântul iniþiatorului ºi comisiei de specialitate.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau sã pun în faþa plenului o situaþie. Noi, în repetate rânduri, am discutat în Comisia pentru administraþie localã, nu numai problema ”oraºelor-martirÒ, ci ºi problema comunelor care vor sã devinã oraºe ºi tot felul de asemenea probleme care, aºa cum foarte bine spunea domnul Gherman, în final, duc la diminuarea, la diluarea valorilor ºi a conceptelor.

Vreau sã vin numai cu un exemplu: Craiova a avut 17 morþi ºi ne-am gândit, în repetate rânduri, dacã sã ridicãm problema oraºului în a-i atribui aceastã denumire, acest titlu de ”oraº-martirÒ.

Cred cã nu este normal ca la zece ani de la revoluþie sã continuãm în a acorda tot felul de astfel de titluri care, în final, nici nu cred cã aduc prea mult, în fapt, oraºelor în speþã.

Eu voiam sã vã aduc în faþã faptul cã, în Comisia administrativã, s-a discutat în repetate rânduri aceastã problemã pentru cã au fost numeroase propuneri ºi cã punctul de vedere al comisiei a fost acela de a nu acorda aceste titluri.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, drept la replicã.

## Domnule senator Frunda,

Eu nu am spus cã acest criteriu, ales la un moment dat de cãtre revoluþionari, ar fi drept sau nedrept. Nu îmi permit acest lucru. Sunt preºedintele de onoare al celei mai mari asociaþii revoluþionare din þarã.

În aceastã condiþie, v-am adus la cunoºtinþã un punct de vedere.

Dar, de aici ºi pânã a vorbi de bun-simþ, domnule Frunda, este o mare diferenþã.

Pentru cã, dacã vorbim de bun-simþ sau de echitate, ca sã fiu mai elegant, putem pune alãturi Timiºoara de un alt oraº? De Deva sau mai ºtiu eu care alt oraº, faþã

de sacrificiul fãcut de oraºul respectiv, în 21Ð22 decembrie?! Putem compara cu noaptea lui 22 din Bucureºti?!

Iatã de ce s-a creat, s-a dorit un criteriu care, dacã îmi aduc aminte, domnule senator Gabrielescu, cred cã l- am discutat chiar ºi în comisie, la un moment dat. ªi membrii comisiei au considerat... eu nu spun cã este cel mai inteligent, cã este cel mai inteligent criteriu numãrul morþilor ºi astãzi, într-adevãr, sunt absolut de acord cu Domniile voastre, sunã îngrozitor, ºi mie mi-a fost jenã când v-am spus criteriul, aþi observat cã la termenul respectiv am avut o reþinere, cã nu suntem nici în sport, nu e o performanþã numãrul morþilor, este o chestiune, sigur, de nuanþare. Dar de aici ºi pânã la bun-simþ, ºi v-aþi adresat direct mieÉ Vã rog sã vã cereþi scuze.

Eu consider, în continuare, cã nu este un criteriu care sã stea la baza judecãþii Domniilor voastre. Eu v-am fãcut, v-am adus la cunoºtinþã Ñ ºi era obligaþia mea sã o fac Ñ aºa cum au fost judecate lucrurile la vremea respectivã, deci imediat, în primii ani, prin diferenþiere.

ªi, la un moment dat, s-a discutat la vremea respectivã ºi de titlul de ”oraº-erouÒ, domnul Gabrielescu, vã aduceþi aminte, deci unele sã fie martir, ºi altele sã fie erou. Sigur, martirajul este o interpretare care se poate face, însã nu am auzit în România, nici pentru Ip, ºi nici Trãsnea, cã ar fi ”sate-martireÒ, cu toate cã au avut numeroºi morþi într-un anumit moment al istoriei noastre.

Cu timpul, cu timpul, istoria ºterge aceste titluri, domnilor! ªterge aceste titluri. Acesta este adevãrul! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Frunda.

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

Îmi menþin ºi reafirm punctul de vedere exprimat anterior. Poate am fost greºit interpretat, nu viza poziþia personalã a domnului senator Sergiu Nicolaescu. Eu m-am pronunþat împotriva principiului de a condiþiona orice în lumea aceasta, de numãrul morþilor, ºi se pare cã aici suntem la numitor comun, cred cã toþi senatorii, sper cã toþi senatorii din aceastã salã.

Deci nu am de ce sã-mi cer scuze, nu am intenþionat ºi nu l-am jignit pe domnul senator Nicolaescu.

Dar, domnilor, de la a vorbi despre un titlu onorific pe care îl vrem ºi care se dilueazãÉ sunt perfect de acord cu domnul senator Gherman, se întâlnesc punctele noastre de vedere. Dar a face o confuzie de rezistenþa populaþiei locale, a comunitãþilor locale, cu greºelile armate ºi a spune cã Otopeniul ar putea fi un ”sat-martirÒ, este o diferenþã. Acolo a fost o greºealã a armatei pentru care oameni, nu instituþia, ar trebui sã-ºi asume rãspunderea ºi sã aibã o rãspundere penalã, dar asta este altceva. Vorbim despre cu totul altceva. Dar, dacã înþelegem ca gestul de rezistenþã al oamenilor sã fie onorat, atunci puntem sã le dãm acest titlu de onorat martir.

ªi încã ceva, domnule Gherman, scuzaþi-mã! A fi martir nu înseamnã a muri printr-o moarte nenaturalã, printr-o moarte în urma unui atac sau... martir poþi sã fi ºi dacã mori de moarte bunã, dar ai avut o asemenea conduitã ºi o asemenea viaþã, încât eºti pe urmã martirizat. Biserica catolicã are martiri, au fost martirizaþi... cred cã ºi Biserica ortodoxã are, aici nu-i ºtiu, oameni care au murit de moarte bunã, dar au avut o viaþã care le-a dat dreptul ca ei sã fie martirizaþi.

Deci cred eu cã am mers prea departe ºi eu am rãspuns, poate nu trebuia, vã rog sã mã scuzaþi, dar vã spun, acest titlu onorific, cu aceastã greutate, eu cred ºi sunt convins cã se cuvine ºi oraºului Hunedoara, aºa ca ºi Târgu Mureºului.

Da, mulþumesc.

Are cuvântul iniþiatorul, domnul senator Gaita.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº face câteva precizãri. Judeþul Hunedoara nu are capitala în Hunedoara, are capitala în Deva. Deva este un oraº aproape jumãtate, ca numãr de populaþie, din Hunedoara ºi este un oraº liniºtit.

De aceea, domnul Oprea probabil nu a trãit evenimentele revoluþionare care s-au desfãºurat în Hunedoara, oraº care, municipiu care, prin puterea lui economicã, susþine judeþul alãturi de Petroºani, cele douã centre, unul siderurgic, unul minier.

Deci nu putem spune, nu putem face absolut nici un fel de comparaþii între un oraº liniºtit ºi un oraº cu cea mai mare industrie, industrie uºoarã... ºi restul... funcþionarii judeþului Deva... ºi Hunedoara... un oraº de foc... din toate punctele de vedere.

Nu am vrut sã fac nici un discurs lacrimogen sau sentimental.

În decembrie 1989, fiul meu era student în Timiºoara ºi alãturi de toþi studenþii din Timiºoara au venit în Hunedoara pentru a susþine atacurile care s-au fãcut asupra obiectivelor arãtate pe larg în memoriul pe care l-am anexat, dar, probabil, inclusiv domnul Oprea nu l-a citit. Numai dintre studenþi a fost unul ºi la ora actualã sunt trei rãniþi ºi nu au nici un fel de titlu în prezent.

În Hunedoara este unitatea militarã pe lângã Combinatul Siderurgic Hunedoara, atât de important, este unitatea militarã cea mai importantã de rachete din þarã.

De aceea este, poate, ºi plauzibil atacul care a fost asupra unitãþii militare ºi a unor obiective principale industriale.

În al treilea rând Ñ este pãrerea dumneavoastrã Ñ simularea nu se lasã cu morþi ºi cu rãniþi. Sunt morþi în incinta unitãþii. Sunt morþi lângã unitate... Sunt morþi, colegi ai fiului meu.

Domnule Oprea, aceste simulãri nu au dus la aceºti morþi. Sã fie foarte clar. Dacã dumneavoastrã simulaþi asupra mea ºi nu mã ucideþi, nici nu-mi pasã.

Dar, din pãcate, sunt morþi, pe care i-am trecut în raport.

În al patrulea rând, am insistat la colegi Ñ ºi a fost bine primitã iniþiativa mea Ñ ca, o datã cu oraºul Târgu Mureº, sã fie trecut ºi oraºul Hunedoara. Datoritã ordinii de zi, a fost discutat Târgu Mureº, având eu rugãmintea,

Da, mulþumesc.

Domnul senator Fuior, din partea Comisiei.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Comisia de specialitate a analizat expunerea de motive, a analizat situaþia ºi vreau ca sã vã prezint numai morþii, ca sã vedeþi dumneavoastrã ce a stat ºi a fundamentat bine decizia comisiei: Stângã Mircea Ñ cãpitan, 35 ani, U.M. 01933; Merticaru Dumitru Ñ maistru militar, 38 de ani; Cotvas Aurel, soldat în termen, 18 ani; Rotaru Lazãr, soldat, 21 ani; ºi doi civili, Maroneag Ioan ºi Cristea Valeriu.

Deci comisia de specialitate, analizând toate aspectele, a hotãrât, în unanimitate, declararea municipiului Hunedoara ”oraº-martirÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Trecem la titlul iniþiativei legislative. Dacã existã observaþii asupra titlului?

Neexistând, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii?

Neexistând, îl

Legea, în ansamblu, stimaþi colegi, vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 58 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi 27 de abþineri, legea a fost adoptatã.

Mulþumesc iniþiatorului, mulþumesc comisiei de specialitate.

Vã rog, domnule senator.

Þin sã mulþumesc tuturor colegilor care au luat cuvântul, ºi au avut fiecare dreptate, ºi, prin votul care s-a dat în Senat am rãsplãtit locuitorii municipiului Hunedoara pentru ceea ce au fãcut în decembrie 1989... fapte arãtate mai pe larg în memoriul anexat.

Având în vedere cã ºi în prezent este un oraº calamitat economic ºi social, þin sã vã mulþumesc în numele locuitorilor acestui municipiu.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi, continuarea dezbaterilor la proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Îl invit pe domnul ministru Mureºan sã ia loc. De asemenea, invit comisiile de specialitate sã se prezinte pe banca...

Domnule preºedinte, îmi permiteþi?

Numai o clipã, sã anunþ plenul Senatului cã dezbaterile s-au încheiat la art. 4. A fost adoptat ºi alin. 1 al art. 4, deci suntem la art. 4 alin. 2.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, voiam, adicã propuneam sã reveniþi asupra titlului legii pe care noi am votat-o ca fiind altfel. Atâta doar, mãcar fie, chiar ºi numai...

Deci noi am votat alt titlu de lege ºi, în momentul acela, deja titlul nu mai rãmâne acelaºi. ªi a fost cel propus de comisie. Atãta doar. În rest, totul este O.K.

Domnule senator, putem reveni la anumite articole sau titluri de capitole sau secþiuni, la finalizarea legii, aºa cum s-a procedat ºi de alte dãþi.

Dacã asupra art. 4 alin. 2 existã observaþii? Comisia?

Domnule preºedinte, comisia a propus ca, faþã de textul existent, care a preexistat înaintea ultimei discuþii, sã se introducã un adaos, ºi anume ”precum ºi a bunurilor imobile prevãzute la art. 3 nouÒ.

Deci scopul... cu acest adaos care era necesar, avându-se în vedere cã în art. 3 nou au fost introduse ºi alte elemente care nu intrau în capitalul social.

La art. 4.1 s-a acceptat. Cred cã este o chestiune de continuitate sã acceptãm art. 4.2 cu acest adaos firesc. Vã mulþumesc.

Vã referiþi la alin. 2 pct. a), domnule preºedinte?

Da, pct. a).

Da, am reþinut. Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor, aici este vorba despre o reglementare care, de fapt, înseamnã punctul-cheie al proiectului de lege, pentru cã reglementeazã scopul înfiinþãrii agenþiei.

În concepþia iniþiatorului Ñ textul este adoptat de Camera Deputaþilor Ñ acest scop vizeazã în lit. a) exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv dreptul de a dispune, dreptul de a folosi ºi dreptul de uzufruct, iar în litera b), problema concesionãrii, deci posibilitatea concesionãrii bunurilor, activitãþilor ºi serviciilor, a terenurilor aparþinând domeniului public sau privat al statului în administrarea institutelor ºi staþiunilor de cercetãri ºtiinþifice, a unitãþilor de învãþãmânt agricol ºi silvic. Deci agenþia ar deveni o instituþie de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei care exercitã dreptul de proprietate ºi exercitã ºi dreptul de a concesiona bunurile respective ºi din patrimoniul acestor unitãþi de cercetare care sunt înºirate în aceastã literã b). Iar comisiile de specialitate ale Senatului modificã în esenþã acest scop de înfiinþare al agenþiei, litera b) este propusã pentru eliminare ºi este propus un alt text al literei b), deci litera b) text nou, care reia textul literei a) în prima parte, ”exercitarea în numele statului a unui managementÒ, pentru cã, în concepþia comisiilor de specialitate, agenþia va exercita în numele statului nu prerogativele dreptului de proprietate, ci ale unui management eficient al societãþilor comerciale. Este o contradicþie flagrantã nu numai cu legile existente, mai ales cu Legea nr. 31/1990 care reglementeazã înfiinþarea ºi activitatea societãþilor comerciale, dar este în contradicþie cu scopul de a privatiza ºi de a concesiona bunurile din domeniul privat al statului ºi din domeniul public al statului, nemaivorbind de faptul cã acest scop modificat prin literele a) ºi b) de fapt înseamnã stoparea privatizãrii ºi eliminarea sub efectul exercitãrii competenþelor care guverneazã ºi care activeazã mecanismele economiei de piaþã din domeniul acestor activitãþi care vizeazã domeniul public ºi privat al statului, mai ales domeniul privat al statului, cu privire la societãþile comerciale care vor rãmâne dupã ce privatizarea se realizeazã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. De asemenea, existã o propunere din partea domnului senator Bold Ion, ca sã existe un alineat nou c), care are urmãtoarea formulare: ”repartiþia terenului pe ferme optim amplasate ºi dimensionateÒ. Este corect, domnule senator?

## **Domnul Ion Bold**

**:**

Corect!

Domnul senator Apostolache.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

În primul rând, vreau sã declar cã nu sunt de acord cu cele susþinute de domnul Csap—, mai ales cã dânsul tot face trimitere la ceea ce s-a adoptat în Camera Deputaþilor. Or noi, astãzi, discutãm textul comisiilor de specialitate ale Senatului, comisii de specialitate care au avut în vedere ºi ceea ce s-a stabilit prin Legea nr. 1/2000, respectiv mult comentata ”Lege LupuÒ, care de la bun început a exclus ca administrarea institutelor ºi staþiunilor de cercetare ºtiinþificã, cât ºi proprietatea asupra terenurilor sã mai poatã face obiectul acestei legi. Deci, de la bun început, sunt surprins de ce cãutãm sã punem douã texte în douã legi care, practic, se bat cap în cap. Eu vã propun, stimaþi colegi, sã

Mulþumesc, domnule senator. Fiþi convins cã voi supune în primul rând textul elaborat de cele douã comisii de specialitate ale Senatului. Domnul senator Csap— doreºte sã facã o completare.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, este o eroare de a elimina din dezbateri textul Camerei Deputaþilor. Procesul legislativ declanºat vizeazã proiectul de lege care a fost adoptat de Camera Deputaþilor. Raportul întocmit de comisiile de specialitate vizeazã amendamentele la textul Camerei Deputaþilor. Deci nu se poate exclude textul Camerei Deputaþilor. textul de bazã adoptat este textul Camerei Deputaþilor, ºi amendamentele care apar în raportul comisiilor sunt amendamentele asupra cãrora se discutã, dar nu se poate elimina ºi este o eroare de a menþiona întotdeauna ºi încontinuu inexistenþa sau neluarea în considerare a textului Camerei Deputaþilor. Noi putem vota împotriva amendamentului ºi putem susþine textul iniþial al Camerei Deputaþilor, al proiectului de lege, de fapt.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Fiþi convins, domnule senator, cã voi proceda conform cu Regulamentul Senatului de dezbatere a ºedinþelor din plen.

Domnul senator Bold.

Domnule preºedinte, în legãturã cu ultima luare de cuvânt a colegului nostru.

Trebuie eliminat alineatul b), pentru cã este în discordanþã cu însuºi titlul legii. Titlul legii nu se referã la staþiunile ºi institutele de cercetare, ci la societãþile comerciale agricole. Deci este în discordanþã totalã însuºi cu obiectul legii. N-ar avea ce cãuta asta aici.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cred cã în cazul de faþã nu trebuie sã ne cramponãm de una sau alta dintre variantele în discuþie, ci trebuie sã încercãm sã reuºim sã rezolvãm de fond aceastã chestiune foarte controversatã. O învãþãturã din bãtrâni ne spune cã oamenii inteligenþi învaþã din experienþa altora, cei mediocri, din experienþa proprie, iar ceilalþi nu învaþã nici din experienþa pe care o suportã. Situaþia existentã în întreprinderile cu capital de stat din industrie ºi din agriculturã în România ne determinã sã fim foarte atenþi ca sã nu cãdem în ultima categorie. Situaþia economicã a lor este foarte proastã. Din ce cauzã? Pentru cã nimeni nu rãspunde de buna lor situaþie, buna lor stare economicã, nimeni nu le coordoneazã. Sunt lãsate la discreþia conducãtorilor, care, aºa cum ºtiþi foarte bine, sunt numiþi pe criterii mai mult sau mai puþin serioase, conducãtori care, aºa cum ºtiþi, le exploateazã în sensul cel mai rãu al cuvântului, în cele mai multe cazuri. De aceea, dacã aceastã privatizare, pe care o urmãrim se face corect, ea poate sã aparþinã, dacã vreþi, ºi de Ministerul Sporturilor, ºi de Ministerul Tineretului, ºi de Ministerul Sãnãtãþii, de oricine vreþi, dar ea trebuie sã respecte niºte lucruri elementare care, nerespectate, au condus la o situaþie delicatã a întreprinderilor acestora, aºa cum v-am spus mai înainte. Aceste chestiuni importante sunt urmãtoareleÉ Iertaþi-mã, am sã vã reþin puþin mai mult, pentru cã vreau sã arãt cã nu e vorba de luptã de orgoliu, e vorba de chestiuni de principiu, pe care ori le rezolvãm ori acceptãm cã trebuie sã le rezolvãm ori ne sunt indiferente ºi atunci legea poate arãta oricum. Privatizarea trebuie sã fie corectã. Adicã, trebuie sã admitem cã este necesar controlul Curþii de Conturi asupra fiecãrui proces de privatizare. ªi aceastã chestiune nu este prevãzutã în acest proiect de lege. Ea trebuie undeva introdusã dacã vrem sã facem o treabã serioasã.

A doua chestiune. Trebuie sã existe o rãspundere concretã pentru bunul management al societãþilor care încã nu sunt privatizate. Revin cu un exemplu pe care l-am mai dat. În primãvara aceasta, majoritatea I.A.S.-urilor nu sunt privatizate. Problema este, dacã treburile merg prost în aceste I.A.S.-uri, cine rãspunde de aceastã chestiune? Nimeni nu rãspunde. Toatã lumea dã vina de la unul la altul, dar, de fapt, nimeni nu rãspunde ºi noi rãmânem cu consecinþa acestei situaþii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Am fãcut aceastã miºcare ( _s-a deplasat de la comisie la tribuna senatorilor_ ) pentru a exprima faptul cã nu sunt în deplin acord, ba, dimpotrivã, sunt în deplin dezacord cu propunerea comisiei ºi pentru a atenþiona aici pe onoraþii colegi cã, în cazul în care dupã supunerea la vot de cãtre preºedintele de ºedinþã, conform regulamentului, a propunerii comisiilor, dacã aceasta nu întruneºte numãrul de voturi necesar pentru a fi aprobatã, atunci urmeazã a fi supus la vot textul original, care, în cazul nostru, este textul pe care l-am primit de la Camera Deputaþilor. Eu asta vã ºi propun, de fapt de aia am venit aici ºi nu am stat acolo.

Prin urmare, onoraþi colegi, în deplin acord cu ceea ce a spus domnul senator Buruianã, vã rog votaþi odatã pentru privatizare, cã de aia nu se administreazã bine bunurile. Acelea care sunt în administrarea statului, ºi vor rãmâne acolo, întotdeauna va rãmâne chestiunea unui management sub o influenþã oarecare ºi care va duce la situaþii de genul pe care antevorbitorul le-a identificat. Propunerea mea concretã este ca sã votaþi împotriva propunerii comisiei, din care cu onoare fac parte, ºi sã adoptaþi textul pe care ni-l propune Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Eu vorbesc de la locul comisiei, deoarece sunt obligat sã prezint punctul de vedere al comisiei. Este o confruntare de orgolii pentru cã, dacã citiþi dumneavoastrã, textul comisiei este pentru privatizare, în timp ce chiar textul de la Camera Deputaþilor este un text din care nu rezultã deloc acest lucru. ªi anume, vreau sã citesc punctul a) Ñ ºi sã-l comparaþi dumneavoastrã Ñ, punctul a) de la comisie spune: ”Concesionarea terenurilor agricole etc.ÉÒ, precum ºi a celor care au fost stabilite de cãtre dumneavoastrã prin votul anterior. Deci **concesionare** .

În timp ce textul a) de la Camera Deputaþilor este: ”exercitarea în numele statului a prerogativelor privind dreptul de proprietateÒ. Nu vã supãraþi, în acest caz, exercitarea prerogativelor de drept de proprietate poate sã fie ºi aceea de a decide sã nu concesionezi nimic. Textul, aºa cum l-a propus comisia, este un text mai permisiv ºi tocmai propune concesionarea explicit.

Referitor la articolul 2 la punctul b). Punctul b) este fãrã obiect, deoarece aceastã chestiune Ñ aºa cum aratã comisia Ñ nu intrã în obiectul acestei legi, avându-se în vedere cã institutele de cercetãri ºi unitãþile de învãþãmânt au în patrimoniu terenurile agricole. Iar punctul b) Ñ ca sã nu mai intervin încã o datã Ñ pune în evidenþã ceea ce a prezentat aici domnul Buruianã ºi nu-i punctul de vedere al domnului Buruianã, ci punctul de vedere al comisiei ºi comisiilor Ñ Comisiei pentru privatizare ºi comisiilor reunite Ñ anume cã, dacã pânã când se face privatizarea trebuie cineva sã aibã responsabilitatea managementului în aceste unitãþi. Deci în economia legii acest punct b) este un punct tranzitoriu. Nu se referã la o situaþie finalã, ci pânã se face privatizarea, pânã atunci cineva sã fie responsabilizat pentru administrare. Desigur, noi putem merge de acum încolo, aºa cum s-a convenit în birouri, pe textul Camerei Deputaþilor, este dreptul dumneavoastrã de vot ºi, evident, se supune, conform regulamentului, întâi textul celor douã comisii ºi apoi textul venit de la Camera Deputaþilor. Eu doar am vrut sã prezint motivaþia pentru care comisiile au optat pentru varianta care este trecutã în text. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Avarvarei, ultimul înscris la cuvânt.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu aceastã problemã controversatã, vreau sã-i amintesc domnului senator Csap— Iosif ºi la rând i-am mulþumit foarte frumos ºi pentru amendamentul pe care l-am fãcut ºi care este trecut în Legea nr. 1/2000 în legãturã cu situaþia terenurilor agricole ce au aparþinut unitãþilor de învãþãmânt care, prin acte doveditoare, au fost proprietatea unitãþilor respective. În aceastã situaþie, mie mi se pare un nonsens sã concesionez un bun care a aparþinut universitãþilor ºi academiei. Articolul 9 alineatul 3 al Legii nr. 1/2000 spune cã aceste terenuri aparþin universitãþilor respective. Bazat pe acest lucru nu pot sã nu fiu de acord cu eliminarea punctului b) în legãturã cu aceastã concesionare a terenurilor respective.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, mulþumesc. Domnul ministru Mureºan.

**Domnul Ioan Avram Mureºan** Ñ _ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã, dacã cele douã coloane din materialul prezentat Domniilor voastre se citesc cu mare atenþie, se poate vedea cã textele, în mare parte, se confundã. Sunt necesare însã câteva lãmuriri, ºi anume: în ceea ce priveºte proiectul de lege pe care Guvernul l-a elaborat ºi l-a trimis la Parlament, mai întâi la Camera Deputaþilor, acolo se poate observa o succesiune fireascã. Primul pas este acela al definirii unei instituþii care sã preia averea statului, respectiv terenurile statului, atât cele care se aflã la societãþile comerciale, cât ºi cele care se aflã la unitãþile de învãþãmânt ºi staþiunile de cercetare, iar aici îi rãspund imediat domnului profesor, este, cu excepþia celor de la universitãþi, pentru cã numai universitãþile au avut terenuri în proprietate ºi au acte doveditoare, spre deosebire de liceele agricole ºi cu profil silvic, care au avut doar în administrare ºi pentru care am convenit sã se facã o hotãrâre de Guvern, de transferare în administrare, pentru necesarul procesului educaþional. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile sunt lãmurite. Vedeþi dumneavoastrã însã, încercarea aceasta de a schimba filozofia legii ºi de a pune înainte administrarea societãþilor ºi nu gestionarea averii statului, care înseamnã, în primul rând, domeniul privat ºi public în ceea ce priveºte terenul agricol, acest lucru a încurcat aici, oarecum, noþiunile. Pentru cã, observaþi: articolul 4 alineatul 1 este de fapt din raportul comisiilor comune, nu este altceva decât articolul 4 alineatul 1 punctul a) de la Camera Deputaþilor ºi celãlalt este punctul b). Deci se încearcã eliminarea într-o anumitã poziþie. E un decalaj acolo.

Rugãmintea mea, fãrã a mai intra în multe explicaþii ºi polemici cu dumneavoastrã, stimaþi senatori, este aceea de a încerca sã votãm textul de la Camera Deputaþilor pentru a intra pe un fir normal ºi pentru a duce aceastã lege cãtre ceea ce îºi propune. ªi anume: gestionarea eficientã a patrimoniului statului Ñ ºi am sã-i rãspund domnului profesor cu toatã consideraþiunea pe care o am faþã de Domnia sa, societãþile comerciale nu au în patrimoniu terenul agricol. Sã fie un lucru stabilit. Au doar în administrare. Terenul este al statului.

**:**

Tocmai de aceea nu avem încredere în datele acestea!

Tocmai de aceea trebuie sã aveþi încredere în mine, pentru cã ceea ce au fãcut anul trecut a dus la creºtere economicã, domnule senator. ªi ceea ce vã propun eu acum este ca aceastã ieºire din groapa de potenþial ºi urcare pe aceastã pantã sã se facã în mod natural. Avem ultima piedicã, aceste societãþi comerciale care ne creeazã mari pierderi ºi pe care, aºa cum vã spuneam ºi data trecutã, o sã le plãtim cu toþii, dacã amânãm mult acest proces coerent, de gestionare a averii statului ºi de translatare în sectorul privat a structurilor economice. Acestea sunt cele douã obiective ale legii, pe care eu vi le-am propus. Sigur cã au fost dezbateri la comisii, ºtim foarte bine cât de înflãcãrate au fost eleÉ ºi care au distorsionat puþin filozofia legii. De aceea, rugãmintea mea este sã intrãm foarte repede în vot ºi sã votãm Ñ aºa cum este regulamentul, de bunã seamã Ñ mai întâi propunerea de la Senat, dar susþinerea mea este pentru textul de la Camera Deputaþilor. Propunerea domnului senator Csap— o gãsesc de bunã-cuviinþã. Ea vine sã facã aceastã reparaþie, sã lipeascã ceea ce lipseºte la articolul 4 în formula pe care am votat-o ºi cu care ºtiþi foarte bine cã nu am fost de acord, cu aceastã denumire pompoasã, care stã scrisã aici pe trei rânduri, dar cred cã, în finalul legii, vom putea sã facem ºi aceastã corecþie.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

În finalul dezbaterilor la acest articol, comisiile de specialitate?!

Eu îi mulþumesc domnului ministru pentru pledoaria extrem de eficientã în favoarea textului comisiilor Senatului, deoarece, dacã veþi urmãri ceea ce a spus Domnia sa este o inegalabilã pledoarie pentru ceea ce au propus comisiile. Domnia sa a spus doar cã trebuie sã concesionãm ºi comisiile au spus concesionare ºi nu drept de proprietate, ci concesionare; Domnia sa a spus cã trebuie sã administrãm, comisiile au introdus punctul b) cu administrarea. Deci eu nu am un element suplimentar, decât sã-i mulþumesc pentru pledoaria în favoarea textelor Senatului, independent de propunerea Domniei sale pentru textul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Supun atenþiei dumneavoastrã articolul 4 litera a) în forma prezentatã de cele douã comisii de specialitate. ( _Din salã, din partea Grupului P.D.S.R., se solicitã listã._ )

Grupul P.D.S.R. solicitã listã la votul care a fost acordat anterior.

Ce votãm acum?

Mulþumesc. Domnul senator Szab—, mai doriþi din partea Comisiei?

Nu.

Litera a) la articolul 4, în formularea datã de comisiile de specialitate.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Nu. Mulþumesc.

Pe problemã de procedurã, doamna senator Stãnescu.

Stãnoiu! Dupã trei ani, Stãnoiu!

Îmi cer scuze.

Le primesc. Rugãmintea mea era urmãtoarea Ñ este chestiune de procedurã în sens larg Ñ ca domnul ministru sã nu se mai rãþoiascã aºa la noi, cã nu i-am fãcut nimic. Asta este tot.

Îmi cer scuze, doamna senator.

Adicã ridicãrile de tonalitate la un moment dat nu sporesc argumentele, sã ºtiþi.

Îmi cer scuze.

Bun.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu doresc sã intervin în favoarea domnului ministru. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã am solicitat staffului sã mãreascã volumul pentru a putea fi auziþi cei care intervin la microfon ºi s-a întâmplat chiar în momentul în care vorbea domnul ministru.

Stimaþi colegi,

Cu 46 voturi pentru, 62 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, articolul 4 litera a) nu a fost votat.

Propun sã vã exprimaþi prin vot asupra articolului 4 litera a), în formularea datã de Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 64 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, articolul 4 litera a) a fost adoptat în varianta Camerei Deputaþilor.

Existã, de asemenea, propunerea comisiilor de specialitate, precum ºi a domnului senator Bold, de eliminare a punctului b) de la articolul 4.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 16 voturi pentru, 60 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, propunerea de eliminare a fost respinsã.

De asemenea, Grupul P.D.S.R. solicitã listã asupra modului în care s-a dat votul la art. 4 lit. b).

Supun atenþiei dumneavoastrã art. b), în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. _(Tabela electronicã indicã 66 de voturi pentru ºi 3 abþineri._ ) Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Nu avem cvorum!

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost votat art. 4 lit. b), în varianta Camerei Deputaþilor.

Listã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De asemenea, se solicitã listã.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Am cerut de atâta timp listã ºi nu am primit nici pânã acum!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Existã propunerea comisiilor de specialitate pentru un alineat nou, b).

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra propunerilor comisiilor de specialitate asupra alin. b) nou. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi! ( _Tabela electronicã indicã 5 voturi pentru ºi 61 voturi împotrivã._ ) Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu este cvorum, domnule preºedinte!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Constat cã este cvorum, numãrând colegii aflaþi în salã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Suntem în procedurã de vot!

Pe procedurã, domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte,

O primã problemã de procedurã Ñ am solicitat, de la primul articol care s-a votat, o listã. Nu o avem nici acum. Vrem sã vedem aceastã listã pentru a vedea ºi ce se întâmplã cu acest cvorum pe care dumneavoastrã îl forþaþi.

De asemenea, dorim aceastã listã ca sã ne lãmurim ºi noi dacã suntem puºi în situaþia de a fi alãturi de cei care au susþinut acest proiect de lege în Senat, în dezbaterile din comisii, sau altceva s-a stabilit prin înþelegeri oculte, care au loc din când în când în cadrul coaliþiei. Dacã aºa stau lucrurile, eu cred cã Grupul parlamentar P.D.S.R. nu mai poate participa la aceste jocuri în care dumneavoastrã nu faceþi altceva sã puneþi... sã veniþi sã legiferaþi, sã susþineþi ceea ce se întâmplã astãzi în þarã, prin ceea ce întreprinde domnul ministru Mureºan, respectiv privatizarea acestor societãþi prin ordonanþã.

Deci aºteptãm lista, domnule preºedinte de ºedinþã ºi v-am ruga sã sesizaþi cã la trei voturi nu a fost cvorum. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Domnule senator,

Mã simt obligat sã vã aduc la cunoºtinþã cã absolut tot ceea ce s-a votat ºi petrecut în plenul Senatului a fost în deplinã conformitate cu Regulamentul Senatului.

În al doilea rând, pentru primul vot exprimat, din pãcate, nu se poate da listã, întrucât s-a trecut în mai puþin de douã minute la al doilea vot.

Dumneavoastrã cred cã aþi observat cã de fiecare datã am fãcut menþiunea: ”La solicitarea Grupului parlamentar P.D.S.R sã se elibereze listã.Ò

## Stimaþi colegi,

Constat cã existã cvorum în salã, suntem mai mult de 72 de senatori, rog colegii senatori secretari sã numere în salã dacã existã cvorum. Vã rog sã numãraþi colegii senatori, pentru a verifica cvorumul.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Primim vreo listã pânã la urmã?!

Acum sunt printate, domnule senator! Grupul parlamentar P.D.S.R va primi o listã.

Doresc sã iau ºi eu cuvântul!

Pe procedurã, domnule senator?

Da.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Vã rog sã constataþi cã luarea de cuvânt a domnului coleg Apostolache evident cã nu a fost pe procedurã. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sunt nevoit sã fac apelul nominal.

Rog unul din domnii secretari sã meargã la microfon ºi sã facã apelul nominal.

Domnule preºedinte, permiteþi-mi, tot o chestiune de procedurã!

Tot pe procedurã!

Doresc sã fac o precizare: cã prin eliminarea acelei propuneri a comisiei, a amendamentului respectiv, în realitate legea a fost ruptã în douã, într-un mod absolut incredibil, deoarece printr-un vot anterior, majoritar substanþial, s-a spus cã, chiar la propunerea domnului senator Pãcuraru, sã se includã ºi acele puncte care au fost introduse la pct. b) nou ºi s-a votat cu majoritate. Or, prin faptul cã acum nu se mai include, se ajunge într-o situaþie cu douã regimuri juridice diferite, pentru elemente care fac parte din aceeaºi categorie, prin votul dumneavoastrã. Nu vreau sã fac nici un comentariu în plus.

Doresc sã iau cuvântul!

Tot pe probleme de procedurã, domnule senator? Nu, dacã nu este pe problemã de procedurã, îl rog pe domnul secretar Badea sã facã apelul nominal.

Domnii senatori: Achim Gheorghe absent Aichimoaie Ionel prezent

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37

Alexandru Nicolae prezent Apostolache Victor prezent Ardelean Ioan absent Avarvarei Ioan absent Avram Gheorghe prezent Badea Dumitru prezent Badea Nelu absent Bãdiceanu Nistor prezent Bãdulescu Doru Laurian absent Bãlãnescu Mihail prezent Bãraº Ioan prezent Blaga Vasile prezent Bleahu Marcian-David prezent Blejan Constantin absent Bogdan Florin prezent Boiangiu Cornel prezent Boilã Matei prezent Bold Ion prezent Brânzan Emilian prezent Bucur Corneliu Ioan absent Bunduc Gheorghe prezent Burghelea Ioan absent Burtea Marcu absent Buruianã Florin prezent Caraman Petru prezent Cataramã Viorel absent Cãncescu Aristotel Adrian prezent Câmpean Teodor prezent Cârciumaru Ion prezent Cerveni Niculae prezent Chiriacescu Sergiu prezent Ciurtin Costicã prezent Clonaru Victor prezent Cotarcea Haralambie prezent Cozmâncã Octav absent Crecan Augustin prezent Creþu Ioan prezent Csap— Iosif prezent Dide Nicolae prezent Dima Emil prezent Dobrescu Rãsvan prezent Dobrescu Vasile prezent Drãgulescu Iosif ªtefan prezent Dumitraºcu Gheorghe prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Ticu Constantin prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru absent Frunda Gyšrgy prezent Fuior Victor prezent Gabrielescu Valentin Corneliu prezent Gaita Doru prezent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu prezent Gheorghiu Costel absent Gherman Oliviu prezent Ghiþiu Paul prezent Glodean Voicu Valentin prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor prezent Huidu Dumitru absent

Ilie Aurel Constantin prezent Ilie ªtefan prezent Iliescu Ion absent Ion Vasile prezent Ionescu Cazimir Benedict prezent Ionescu-Quintus Mircea absent Juravlea Petru prezent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu absent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla absent Matetovici Mihai prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Mînzînã Ion prezent Moisin Ioan prezent Mortun Alexandru Ioan prezent MŸller Constantin absent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu prezent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre prezent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian absent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian prezent Paºca Liviu Titus prezent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Petrescu Mihai absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin prezent Pop Stelian Alexandru prezent Popa Mircea Ioan absent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru absent Prahase Ioan Mircea prezent Preda Elena absentã Preda Florea prezent Predescu Ion prezent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu prezent Seres DŽnes absent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Timofte Alexandru-Radu absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu prezent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent.

## Stimaþi colegi,

În urma apelului nominal, sunt prezenþi în salã 88 de colegi senatori.

Revenim asupra votului la art. 4 alin. 1 lit. b) nou, propus de comisiile de specialitate.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 19 voturi pentru, 61 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, alin. b) nou la art. 4 a fost eliminat.

De asemenea, existã propunerea domnului senator Bold de a introduce un alineat nou, c). Dacã doriþi, îl recitesc: ”repartiþia terenului pe ferme optim amplasate ºi dimensionateÒ.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestui amendament propus de domnul senator Bold.

Cu 32 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.

Se solicitã o listã din partea Grupului P.D.S.R.

Supun atenþiei dumneavoatrã art. 4 alin. 1 pe literele

a), b), aºa cum au fost votate de dumneavoastrã. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Domnule preºedinte, alineatul 2. Este vorba despre alineatul 2, domnule preºedinte!

N-am ajuns la alin. 2! Art. 4, alin. 2 nu am ajuns!

Alin. 2 am discutat, la alin. 2 sunt literele a), b)!

DomnuÕ senator!

Verificaþi, vã rog! Alin. 2! Alin. 1 a fost votat!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da, aveþi dreptate.

Vã rog sã votaþi! Vã rog sã votaþi!

Eu nu pot sã mã uit în partea stângã ºi sã-i vãd pe colegii de la P.D.S.R. ºi în acelaºi timp în minte sã nu-i am în imagine. Am rugãmintea ca ºi dumneavoastrã sã vã exprimaþi într-o formã sau alta.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Mai încercãm o datã. Vã rog sã votaþi.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, art. 4 alin. 2 a fost votat.

## Listã!

Se solicitã listã ºi la acest vot!

Domnule preºedinte!

Pe probleme de procedurã, domnule senator? Domnul senator Apostolache, pe probleme de procedurã?

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

În numele grupului parlamentar, cerem o pauzã de consultãri (comentarii), pentru cã, dupã ce am analizat aceste liste, constat cã cei care au fost iniþiatorii primului proiect privind privatizarea I.A.S.-urilor, cã cei care au susþinut aceste amendamente în comisie, respectiv reprezentanþii Grupului P.D.-F.S.N. voteazã împotriva a ceea ce au promovat, lucru pentru care noi cerem aceastã consultare, întrucât nu mai putem sã fim pãrtaºii acestui grup la ºantajul politic care s-a practicat. Dupã pãrerea noastrã, semnãtura pentru aceastã lege nu s-a dat asearã, s-a dat cu o zi înainte de a fi validat actualul ministru al apãrãrii.

Deci, domnule preºedinte de ºedinþã, noi nu putem participa ca grup în continuare la aceste dezbateri pânã nu ne consultãm.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte...

Domnule senator, m-aþi indus în eroare!

Vreau sã vã atrag atenþia cã dumneavoastrã aþi fãcut o declaraþie politicã ºi nu aþi intervenit pe probleme de procedurã.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Din salã:**

Eu vreau sã spun cã ãsta este ºantaj politic!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte!

Vreau sã spun foarte clar ºi rãspicat, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cã acest proiect de lege, aºa cum el a ieºit ºi, în mod sigur, aºa cum va fi în cele din urmã adoptat, nu poate sã facã abstracþie de rolul pe care l-a avut Partidul Democrat în realizarea acestui proiect de lege ºi faptul cã domnul Triþã Fãniþã este, într-adevãr, un om care a depus suflet, energie ºi foarte, foarte multã conºtiinþã în acest proiect de lege ºi nu cred cã este cazul ca cineva sã facã atacuri la adresa Partidului Democrat, inclusiv a domnului Triþã Fãniþã, pe munca cuiva ºi pe eforturile pe care acesta le-a fãcut.

Nu este drept ºi nu este nici cinstit.

Domnule preºedinte de ºedinþã, procedurã!

Vã rog, aveþi cuvântul!

Grupul P.R.M. solicitã pauzã pentru consultãri. Vã mulþumesc.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

Propun, pe marginea precedentei legi votate, ca Senatul României sã primeascã înaltul titlu de ”SenatmartirÒ.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

În urma solicitãrilor Grupurilor P.D.S.R. ºi P.R.M., luãm pauzã o jumãtate de orã pentru consultãri. La ora 12,00 reluãm activitatea în plen.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Domnii senatori au la dispoziþie listele privind modul cum s-a dat votul.

Invit colegii în salã pentru a putea relua lucrãrile ºedinþei.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite colegii la lucrãrile Senatului. O sã fiu nevoit sã fac din nou apelul nominal.

Domnilor senatori, putem relua lucrãrile în plen ale Senatului.

Dacã Grupul P.D.S.R. doreºte sã-ºi prezinte un punct de vedere ca urmare a faptului cã a solicitat consultãri? Are cuvântul domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Urmare a discuþiilor purtate în grup, vã prezentãm punctul de vedere al grupului nostru, ºi anume: constatãm cã cele douã comisii permanente ale Senatului, Comisia pentru agriculturã ºi Comisia pentru privatizare, au dezbãtut în repetate ºedinþe proiectul de lege venit de la Camera Deputaþilor privitor la aprobarea primei ordonanþe date în materie. Au adoptat un raport comun, în multe privinþe cu unanimitate de voturi, ºi, în final, cu majoritate.

La precedentele ºedinþe de dezbatere, raportul a fost susþinut de cei doi preºedinþi ai comisiilor, aºa cum a fost adoptat de cãtre comisii.

Cu stupoare constatãm astãzi cã preºedintele Comisiei pentru agriculturã nu se prezintã în ºedinþã sã mai susþinã raportul pe care l-a adoptat comisia pe care o conduce ºi în legãturã cu care a fost mandatat de aceasta.

Constatãm, pe de altã parte, potrivit listei votului, cã cei pe care i-a reprezentat, ca ºi grupurile ai cãror reprezentanþi au votat raportul în conþinutul sãu privind structurarea legii ºi rezolvãrile pe probleme, au adoptat, începând de astãzi, poziþie contrarie.

Evident, nu ne surprinde, pentru cã nu este pentru prima datã când reprezentanþii Grupului Partidului Democrat se comportã în acest fel, ca ºi reprezentanþi ai celorlalte grupuri parlamentare, adicã inconsecvenþa în atitudinea exprimatã la dezbateri ºi deliberãri de specialitate ºi aprofundate peste care se trece pe considerente de conjuncturã, de moment, de interese de moment, care, în ultimã analizã, sfideazã rezolvãrile date prin raport de cele douã comisii permanente de specialitate ale Senatului.

În atari condiþii, poziþia grupului nostru este urmãtoarea: susþinem în continuare, ºi prin preºedintele comisiei ºi prin comportamentul nostru, raportul celor douã comisii. Participãm la dezbateri, pentru cã acesta este rostul nostru în Senat, ºi suntem împotriva tuturor manevrelor de genul celor care au început sã se deruleze astãzi în Senat în legãturã cu aceastã lege atât de importantã.

Pentru noi este deosebit de importantã, pentru cã reprezintã o parte din reazimul pe temeiul cãruia, alãturi de altele, statul rezolvã nevoile pentru necesitãþile privind serviciile publice ºi alte sarcini cãrora trebuie sã le facã faþã prin susþinerea acestora.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Dobrescu.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Domnul senator Predescu a ridicat o problemã care mie mi se pare deosebit de importantã, ºi anume dacã un senator, un parlamentar în general trebuie sã respecte neapãrat poziþia pe care a exprimat-o anterior ºi la dezbaterile ulterioare.

Eu sunt convins ºi ca cetãþean, ºi ca parlamentar, ºi profesional, ºi sunt convins cã ºi domnul Predescu are aceeaºi pãrere ca ºi mine, cã ceea ce suntem obligaþi sã respectãm cu toþii este legea.

În ce priveºte atitudinile noastre politice, ele trebuie sã aibã acea flexibilitate necesarã pentru ca, în momentul în care se dovedeºte cã o atitudine pe care am avut-o poate sã fie corectatã sau amendatã, este preferabil sã ne revizuim o opinie anterioarã, fãrã ca prin aceasta sã ni se poatã reproºa faptul cã ne încãlcãm o anumitã poziþie, pentru cã nu încãlcãm nici legea ºi nici Regulamentul Senatului.

De aceea existã libertatea de opinii garantatã a parlamentarilor ºi de aceea parlamentarii nu pot fi traºi la rãspundere pentru poziþiile lor politice pe care le adoptã în Senat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Blaga Vasile.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

V-aº ruga numai un minut, sã dau rãspuns...

## **Domnul Vasile Blaga:**

L-am urmãrit cu atenþie pe domnul senator Predescu, pe care, de altfel, îl respect foarte mult ºi cred cã va fi de acord cu noi cã aceastã lege a avut, sã zic aºa, trei mari probleme în discuþie.

Prima: cui se subordoneazã agenþia? Acest lucru a fost tranºat cu votul P.D.-ului de prima datã, ministrului agriculturii.

A doua problemã... Râdeþi degeaba, domnule Apostolache!

A doua mare problemã: ce se privatizeazã? ªi, din nou cu votul P.D.-ului, clar Ñ sigur, dumneavoastrã n-aþi votat, P.D.S.R.-ul, acest punct de vedere Ñ am spus cã se privatizeazã ºi activele.

De data aceasta este o singurã problemã: cine face privatizarea? Dupã o analizã foarte serioasã, þinând cont de mersul pe care urmeazã sã-l aibã toate agenþiile care trec în subordinea miniºtrilor Ñ nu vor mai fi agenþii

independente, nici chiar la comunicaþii, îl respect ºi pe domnul exministru al comunicaþiilor, va trece în subordinea unui minister Ñ, am cãzut de acord cã aceastã privatizare o va face Ministerul Agriculturii.

În ceea ce priveºte partea a doua a discursului domnului Predescu: Partidul Democrat nu a fãcut niciodatã declaraþii vizavi de interesele de moment ale P.D.S.R.-ului. Când a fost interesat sã aibã reprezentanþi în Consiliul audiovizualului, au votat cu cine au crezut de cuviinþã. Când au crezut cã altcineva le apãrã mai bine interesele în Senat, au votat preºedintele pe care au cãzut de acord cã-i intereseazã.

Nu mai departe de ieri, la votarea Consiliului naþional care sã se ocupe de verificarea dosarelor fostei Securitãþi, din nou s-au judecat interesele de moment. Aceasta este poziþia Partidului Democrat. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman.

Am rugãmintea la dumneavoastrã sã purcedem la dezbaterea proiectului de lege ce se aflã pe ordinea de zi.

## Domnule preºedinte,

În condiþiile în care se desfãºoarã lucrurile, cred cã ºi aceastã agenþie se profileazã sã nu mai decidã nimic, sã fie doar un loc în care sã mai angajãm clientelã politicã.

Prin faptul cã i se ia obiectul muncii, în esenþã, agenþia este Ñ dacã vreþi Ñ doar o firmã în spatele cãreia se vor aºeza foarte multe locuri cãlduþe ºi, mai ales, foarte mulþi susþinãtori ai diferitelor formaþii.

Ca atare, eu voi rãmâne sã susþin punctele de vedere ale comisiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

O explicaþie de un minut.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Replicã?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Da.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ion Predescu:**

Mulþumesc domnului senator Blaga pentru cã a subliniat ideea cã este vorba astãzi de atitudine în legãturã cu un interes de moment.

Eu tocmai aceasta am þinut sã subliniez, cã trebuie sã avem în vedere interesele generale, nu de moment.

Vedem stenograma!

Iar domnului coleg Dobrescu doresc sã subliniez, sã reþinã ºi dânsul, cã opinia parlamentarului se fundamenteazã pe ideea reprezentãrii poporului român, nu a interesului de moment sau al grupului.

Orice parlamentar reprezintã poporul, iar nu un grup.

Stimaþi colegi, trecem la art. 4 alin. 3. Dacã existã observaþii asupra acestui alin. 3?

Alin. 3 al textului iniþial sau din raport?

Din raport, domnule preºedinte de comisie.

Dacã-mi permiteþi?

Domnul ministru Mureºan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cred cã acum, dupã ce încercãm sã facem corecturile necesare, cred cã alin. 3 al art. 4 din raportul comisiilor reunite din Senat ar trebui sã fie eliminat, astfel încât sã existe posibilitatea revenirii la formula art. 2 alin. 2 din textul venit de la Camera Deputaþilor.

De aceea, cred cã ar trebui eliminatã în totalitate formularea aceasta pe care o avem în raport. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

Colegii noºtri senatori ºtiau acest lucru ºi fiþi convins cã vor vota în cunoºtinþã de cauzã.

## **Domnul Virgil Popa**

**:**

Procedurã!

Îmi cer scuze, am venit cu întârziere...

Nici o problemã. Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aºteptam sã aud ceea ce a afirmat acum domnul ministru Mureºan, pentru cã Domnia sa doreºte ca, într-adevãr, sã stabileascã prin hotãrâre de Guvern atribuþiile acestei agenþii.

De ce sã nu le stabileascã Senatul, stimaþi colegi?

Pentru cã, la ora actualã, Ministerul Agriculturii, deºi a semnat un protocol cu F.P.S.-ul, a trecut la privatizarea acestor societãþi aºa cum doreºte dânsul.

Este normal sã nu-i mai convinã ca aceastã agenþie sã asigure menþinerea în stare de funcþionare a bazei materiale, pentru cã o parte din ea a înstrãinat-o dupã cum doreºte.

Nu-l intereseazã pãstrarea fertilitãþii solului ºi aplicarea tehnologiilor, pentru cã aceasta probabil cã trebuie sã fie atribuþia altcuiva, nicidecum a Ministerului Agriculturii care se ocupã de cu totul ºi cu totul altceva. Vedeþi ce se întâmplã la Regia Tutunului!

Nu-l intereseazã pe Ministerul Agriculturii asigurarea produselor stabilite a fi necesare pentru a regla piaþa. Nu-l intereseazã efectiv ºi de aceea propune respingerea acestor texte pe care comisiile le-au gândit, le-au votat în majoritate, în unanimitate.

Nu-l intereseazã în continuare cum se va face administrarea acestor societãþi care efectiv, pânã la privatizare, sunt supuse jafului gestionat de Domnia sa, pentru cã o sã spunã ”sunt în subordinea F.P.S.-uluiÒ. Nu-i adevãrat! A preluat de la F.P.S. aceste societãþi ºi, pânã va face privatizarea, Dumnezeu cu mila!

Dânsul zice: ”Nu, o sã avem noi grija asta, pentru cã F.P.S.-ul n-a fost în stare.Ò Dar ºtiþi pe cine a preluat Domnia sa de la F.P.S.? Tocmai pe cei despre care spunea cã n-au fost în stare sã gestioneze acest patrimoniu. Acum sunt în stare, pentru cã au trecut sub oblãduirea onor ministrului agriculturii care are un consilier ºtiþi dumneavoastrã de care. Îmi pare rãu cã nu-i colegul de la P.N.Þ.C.D. aici, ca sã-i spun cu ce se ocupã consilierul acela.

Deci, domnilor, de aceea Domnia sa nu doreºte acest lucru, ci doreºte ca în continuare aceastã agenþie, aºa cum spunea domnul preºedinte Gherman, sã nu aibã nici un fel de atribuþii, în schimb sã punã niºte oameni de acolo care sã ia o simbrie ca, mã rog, sã-l susþinã pe Domnia sa în toate demersurile pe care le face.

## Mulþumesc.

În ceea ce priveºte rãspunsul la aceastã întrebare, domnule senator, puteþi sã formulaþi în sesiunea de întrebãri ºi interpelãri ºi atunci vi se va da rãspunsul.

Domnul senator Popa Virgil. Se pregãteºte domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este o chestiune de procedurã.

Din ceea ce ºtim noi, din toate procedurile care s-au derulat pânã acum, domnul ministru, în calitate de susþinãtor al punctului dumnealui de vedere, nu are voie sã facã amendamente, sã propunã amendamente ºi nici retragerea unor texte.

Deci sã respectãm regulamentul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Nici n-a fost vorba de aºa ceva. Domnia sa ºi-a susþinut punctul de vedere asupra textului de lege pe care a promovat-o.

**Domnul Virgil Popa**

**:**

A propus eliminarea.

Senatul este suveran sã ia decizii în urma unor analize destul de aprofundate.

Deci noi, plenul Senatului, suntem cei care vom decide.

Domnia sa a propus eliminarea.

În calitate de iniþiator are cuvântul pentru a-ºi spune punctul de vedere.

Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Alin. 3 care a fost propus de comisiile de specialitate este exemplul elocvent al centralizãrii ºi al procedurilor prin care se poate anihila orice tendinþã de privatizare.

Aceste atribuþii care sunt prevãzute se referã la diferite domenii în care agenþia devine o instituþie care gestioneazã societãþile comerciale în mod centralizat, impune comanda de stat, cu respectarea principiilor concurenþei de piaþã.

Absurditate economicã, pentru cã funcþionarea principiilor concurenþiale de piaþã este legatã de ofertã ºi de cerere ºi nu poate fi reglatã prin comandã de stat. Se poate regla prin alte intervenþii, dar nu prin comandã de stat, nemaivorbind de faptul cã în lit. c), de exemplu, se prevãd urmãtoarele atribuþii: pãstrarea fertilitãþii solului, aplicãrii tehnologiei specifice horticulturii ºi aºa mai departe.

Fiind vorba despre 691 de societãþi comerciale la ora actualã, aceastã prevedere înseamnã cã din bugetul statului, dacã intrã în vigoare aceastã prevedere, din bugetul statului, ministerul va fi obligat Ñ adicã contribuabilii vor fi obligaþi Ñ a asigura aceste necesitãþi.

Problema este dacã acceptãm asemenea competenþe sau refuzãm competenþele prevãzute în alin. 3.

Aº dori sã mã refer la un aspect foarte important, cum sunt percepute aceste competenþe ale unei agenþii din partea Bãncii Mondiale.

În martie 1999, când s-au prevãzut asemenea reglementãri în proiectul de Lege privind Agenþia naþionalã a fermelor agricole, Banca Mondialã a adresat primuluiministru de atunci o notã prin care atenþiona autoritatea centralã executivã de efectul acestor competenþe.

Concluzia finalã este cã adoptarea acestor reglementãri va reprezenta un pas înapoi în privatizarea fermelor de stat prevãzutã în ASAL ºi, pentru întregul program, aprobarea acestora va crea premisele anulãrii programului ASAL.

Deci nu este o problemã de simplã organizare, din acest domeniu, ci este vorba despre competenþe care sunt percepute ºi, într-adevãr, pot fi percepute ca mãsuri prin care se poate anihila un program de privatizare.

De aceea, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor, propun respingerea acestui amendament ºi adoptarea alin. 2 al art. 4 din textul Camerei Deputaþilor, din proiectul de lege, care devine alin. 3, cu urmãtoarea formulare: ”Atribuþiile ºi structura organizatoricã a Agenþiei Domeniului Statului se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, comisiile în primul rând. Domnul senator Szab— în nume propriu.

Desigur, în plen se manifestã, oarecum, balanþa opiniilor ºi a voturilor, aceea care a avut loc ºi în comisie.

Dacã citim cu multã atenþie aceastã propunere care a fost fãcutã cu majoritate, într-adevãr, de cãtre comisii, atunci vedem cã aici se aflã esenþa schimbãrilor pe care Guvernul vrea sã le facã, mai precis esenþa acelor modalitãþi de administrare a treburilor publice pe care Opoziþia nu doreºte sã le facã în acelaºi mod.

Dacã ar fi un sofism sã spun cã de ce insistã onor colegii ca sã fie adoptate acestea, pentru cã mi se pare cã dacã acceptãm ideea cã sondajele de opinie de astãzi spun ceva, atunci este chiar mai mult în interesul Domniilor lor sã lase textul aºa, pentru cã va fi un alt guvern, dar, dacã aº fi puþin mai hiperbolic, aº spune cã din aceastã enumerare a punctelor pânã la g), un singur lucru mai lipseºte ca sã fie exact cum a fost pe vremuri, organizeazã teleconferinþele în care se raporteazã rezultatele.

Deci, onoraþi colegi, vã rog sã observaþi cã foarte puþin au în comun punctele enumerate acolo cu ceea ce se cheamã economia de piaþã, chiar ºi în condiþiile în care statul rãmâne un oarecare actor pe scena economicã. Nimeni nu spune cã trebuie, în totalitate, desfiinþat acest lucru, dar, dacã evidenþiem punctul d) Ñ ”urmãreºte asigurarea cu prioritate a comenzii de stat la principalele produseÒ Ñ sigur cã s-a trecut acolo o anexã pentru liniºtirea publicului, cum cã o face cu respectarea principiilor concurenþiale. În nici un caz nu va mai opera aceastã dispoziþie asigurãtoare, ci va opera dispoziþia... Mã rog, mai lipseºte încã celebrul Consiliu de stat al planificãrii pentru ca acest articol sã devinã operabil.

Vã rog, la 10 ani, la 11 ani dupã 1989 sã acceptaþi ideea cã trebuie sã mergem în direcþia care s-a decretat atunci ºi sã nu ne ducem înapoi.

Deci, stimaþi colegi, cu regret propun Domniilor voastre respingerea propunerii comisiilor ºi menþinerea textului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De la bun început aº vrea sã vã spun cã, într-adevãr, Senatul poate sã voteze orice, dar dacã, în primul rând, se acceptã punctul de vedere al Camerei Deputaþilor, în acel moment acest articol nu mai are nici un fel de legãturã cu legea ºi am sã vã spun de ce.

Dacã în art. 4.2 noi vom spune cã ”atribuþiile ºi structura organizatoricã a Agenþiei Domeniilor StatuluiÒ, evident, acest lucru nu mai are nici un fel de contact cu ceea ce am votat pânã acum.

Noi am vorbit despre cu totul altceva. Agenþia se numea, aºa cum s-a votat de cãtre dumneavoastrã în plen, s-a votat de trei ori denumirea agenþiei. Deci dacã vom vota articolul aºa cum a venit de la Camera Deputaþilor, de fapt, vom vota cu ceva care nu existã cel puþin în lege pânã în acest moment. În lege a fost cu totul altã definire a agenþiei. Aceasta în primul rând.

În al doilea rând, mi-aº permite sã vorbesc despre o inconsecvenþã chiar a acestui text, ºi anume textul spune: ”se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Vreau încã o datã sã vã reamintesc ce am votat noi Ñ ”Se înfiinþeazã Agenþia naþionalã pentru administrarea ºi privatizarea societãþilor comercialeÒ ºi aceasta a fost în concordanþã cu ceea ce a venit de la Guvern, ”instituþie de interes public de specialitate cu personalitate juridicã, finanþatã din surse bugetare ºi extrabugetare în subordinea Ministerului Agriculturii ºi AlimentaþieiÒ.

Mã întreb ºi eu, dacã este sã judecãm o logicã a textului juridic, mã întreb ºi eu cum poate fi o agenþie în subordinea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi atribuþiile acesteia sã fie fixate prin hotãrâre de Guvern.

Iertaþi-mã este... Daþi-mi voie, daþi-mi voie! Am votat subordinea, dar deocamdatã vreau sã fac câteva precizãri:

1 Ð Votul pentru punctul 2, dacã-l dãm, este vot nul, deoarece, din pãcate, deocamdatã nu existã o Agenþie a Domeniilor Statului votatã de lege în anterior.

2 Ð S-a fãcut vorbã aici despre hipercentralizare, miram-aº cã nu s-a vorbit despre structurã comunistã. Vã rog sã citiþi care este conþinutul real. De ce nu se doreºte sã se citeascã acest conþinut real. În realitate, nu se spune altceva decât cã agenþia îndeplineºte toate îndatoririle care rezultã din crearea acesteia, adicã sã stabileascã Ñ vã rog sã citiþi: ”propune modul de calcul ºi modalitatea

de platã a redevenþei ºi o supune spre aprobare Ministerului Agriculturii ºi AlimentaþieiÒ. Aceasta este o chestiune comunistã? E bine cã am aflat.

”Pentru terenurile agricole redevenþa minimã va fi propusã pe hectar în funcþie de notele de bonitate centrale.Ò Ce mai face aceasta? ”Urmãreºte asigurarea cu prioritate a comenzii de stat la principalele produse stabilite anual de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei cu respectarea principiilor concurenþei de piaþã.Ò Este acesta un principiu comunist?

ªi, întorcându-mã la argumentaþia distinsului senator Csap—, existã un anumit mod, iertaþi-mã, de a ne introduce în ceaþã. Domnia sa, într-adevãr, s-a referit la aceastã observaþie a Bãncii Mondiale, dar nu la aceastã lege, deoarece nici n-o avea Banca Mondialã pe masã, ci s-a referit la un proiect de lege care este la ora actualã la Camera Deputaþilor ºi nu la aceastã chestiune care n-a fost discutatã, ci la un proiect care a fost votat.

Dacã dorim sã amestecãm aºa-numita ”Lege Triþã FãniþãÒ, care zace la Camera Deputaþilor, cu actuala lege este foarte bine, dar este altceva.

Banca Mondialã nu putea sã se refere la ceva care n-a trecut prin una dintre Camere, prin nici una dintre Camere: care este scopul ºi care sunt atribuþiile agenþiei.

Deci sã ne înþelegem. De fapt, nici una dintre atribuþii nu este în afara ori în atribuþiile fireºti ale oricãrei agenþii care are responsabilitatea privatizãrii societãþilor comerciale menþionate.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Aurel Ilie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã spun de la început cã susþin punctul de vedere al comisiei ºi vreau sã spun ºi logica pentru care susþin acest punct.

Aceastã agenþie este croitã Ñ probabil cã va dura o anumitã perioadã de timp, nu ºtiu, un an, 2, 5, 10 pânã când se va termina privatizarea ºi pânã când se vor concesiona terenurile.

Este normal ca averea statului, care este datã, sã fie gestionatã de aceastã instituþie, atribuþiile acestei instituþii sã fie îndeplinite de cãtre cei aleºi de cãtre naþiune ca sã facã aceste reguli ºi nu de cãtre unii, care pot fi numai aºa, sporadic, momentan, ºtiu eu?, acum sau în viitor, aiurea, mai mult sau mai puþin în profesie, sã facã parte dintr-un guvern. Înseamnã cã noi ne dezicem de la obligaþiile pe care ni le-am luat în faþa electoratului. O delegare de competenþã pentru cineva care poate face parte din guvern pe o perioadã limitatã de timp ºi a da aceste atribuþii acestor oameni, cred eu cã nu este corect ºi nu este moral, din punctul nostru de vedere, atunci când, de fapt, aceste atribuþii sunt legate de gestionarea unei pãrþi din averea statului.

În al doilea rând, aº vrea sã vã spun cã unii colegi, probabil bine intenþionaþi sau din necunoaºtere, au spus cã asigurarea pãstrãrii fertilitãþii solului sã se facã din bugetul statului sau cã afecteazã bugetul statului. Este normal. În toate statele civilizate, aceste reguli, chiar dacã pãmântul aparþine proprietarului privat, statul intervine, în special în Statele Unite ale Americii, cu fonduri, ajutã ca sã pãstreze, sau prin politici speciale, sã pãstreze aceastã fertilitate a solului.

În ceea ce priveºte afirmaþia unui distins coleg aici privind planificarea ºi unitãþile de planificare, cred cã sunt state cãtre care noi ne ducem ºi care au astfel de unitãþi de planificare. Prostia noastrã mare a fost ºi, probabil, continuã ca sã nu mai avem astfel de unitãþi. Vedeþi cã ºi Uniunea Europeanã ºi statele care fac parte din altã zonã geograficã a lumii merg numai pe sistemul de planificare. La noi a gestionat aceastã chestiune ºi a aruncat-o într-un derizoriu, în aºa-zisele strategii, care se fac pe la colþ de masã, pe la colþ de minister ºi pe la colþ de, ºtiu eu?, club, fãcute de oameni care au mai puþin tangenþã cu acest sistem de planificare profesionalã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Csap—, dupã care

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am accentuat, când am luat cuvântul, cã aceastã notã a Bãncii Mondiale se referea la acele aspecte, la acele competenþe care au fost incluse în acel proiect de lege ºi care apar ºi în acest alineat al art. 4.

Nu aº dori sã citez observaþiile, pentru cã fiecare dintre noi poate sã le aibã la dispoziþie. Dar, în ceea ce priveºte ceaþa, comisiile de specialitate, la lit. f), reglementeazã în felul urmãtor atribuþiile agenþiei: ”administrarea ºi gestionarea în condiþiile de eficienþã a societãþilor comerciale prevãzute la art. 2 lit. b)Ò.

Art. 2 nu are lit. b).

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da.

Stimaþi colegi, nemaiexistând alte observaþii la art. 4 alin. 3,

În aceste condiþii,

Stimaþi colegi, întrucât nici pânã la aceastã orã nu avem asigurat cvorumul, îl rog pe domnul secretar Dumitru Badea sau pe domnul secretar Alexandru Mortun sã facã apelul nominal.

Vã rog, domnule secretar Badea.

|**Domnul Dumitru Badea:**|| |---|---| |Vã rog sã îmi permiteþi.<br>Deci domnii senatori:<br>Achim Gheorghe<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Avram Gheorghe|prezent| |Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei<br>Bold Ion|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan|prezent<br>absent| |Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Burtea Marcu|prezent<br>prezent<br>absent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor<br>Cotarcea Haralambie|prezent<br>absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif|prezent| |Dide Nicolae|absent|

## 24

Dima Emil prezent Popovici Alexandru absent Dobrescu Rãsvan prezent Prahase Ioan Mircea prezent Dobrescu Vasile prezent Preda Elena prezentã Drãgulescu ªtefan Iosif absent Preda Florea absent Dumitraºcu Gheorghe absent Predescu Ion prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Predilã Marin prezent Dumitrescu Ticu Constantin prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Pruteanu George-Mihail prezent Fãniþã Triþã absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Feldman Alexandru Radu absent Roman Petre absent Frunda Gyšrgy prezent Sava Constantin absent Fuior Victor prezent Gabrielescu Valentin Corneliu prezent Sãndulescu ªerban prezent Secrieru Dinu absent Gaita Doru prezent Seres DŽnes absent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu prezent Sersea Nicolae prezent Gheorghiu Costel absent Solcanu Ion prezent Gherman Oliviu prezent Spineanu Ulm Nicolae prezent Ghiþiu Paul absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Glodean Voicu Valentin prezent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent ªtefan Viorel absent Hauca Teodor prezent ªtireanu Octavian absent Huidu Dumitru absent Tambozi Justin prezent Ilie Aurel Constantin absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Ilie ªtefan prezent Timofte Alexandru-Radu absent Iliescu Ion absent Tocaci Emil prezent Ion Vasile absent Tudor Corneliu Vadim absent Ionescu Cazimir Benedict absent Turianu Corneliu prezent Ionescu-Quintus Mircea absent Ulici Laurenþiu absent Juravlea Petru prezent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Marcu Ion absent Vasiliu Eugen absent Marin Dan Stelian absent Vãcaru Vasile absent Marinescu Bogdan Voinea absent Vãcãroiu Nicolae absent Mark— BŽla absent Verest—y Attila absent Matetovici Mihai absent Vladislav Tiberiu prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Vornicu Sorin Adrian absent Mînzînã Ion prezent Vosganian Varujan absent Moisin Ioan prezent Zavici Nicolae prezent. Morþun Alexandru Ioan prezent 74 colegi senatori prezenþi. MŸller Constantin absent NŽmeth Csaba prezent **Domnul Constantin Dan Vasiliu:** Nicolaescu Sergiu prezent Da, mulþumesc, domnule senator. Nicolai Marin prezent Stimaþi colegi, reluãm dezbaterile. A rãmas sã ne Ninosu Petre absent exprimãm prin vot asupra art. 4 alin. 3, alineat votat de Oprea Andreiu prezent Camera Deputaþilor. Opriº Octavian prezent Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 4 alin. 3 Paleologu Alexandru absent adoptat de Camera Deputaþilor. Panã Viorel Marian prezent Paºca Liviu Titus absent Vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Vã rog sã votaþi. Pãcuraru Paul absent Vã rog sã votaþi domnilor colegi, întrucât avem cvoruPãtru Nicolae absent mul de ºedinþã. Vã rog sã votaþi! Pãvãlaºcu Gheorghe absent Stimaþi colegi, suntem într-o situaþie destul de delicatã. Petrescu Mihai prezent Se pare cã toþi colegii din grupurile din opoziþie nu îºi Plãticã-Vidovici Ilie absent exprimã, prin vot, opþiunea. Pop Ioan Sabin prezent Fac un apel la dumneavoastrã: ori sunteþi pentru, ori Pop Stelian Alexandru prezent împotrivã, ori vã abþineþi, dar vã rog sã participaþi la Popa Mircea Ioan absent lucrãrile din plen. Popa Virgil prezent Deci, stimaþi colegi, supun încã o datã votului dumPopescu Dan Mircea absent neavoastrã art. 4 alin. 3, votat de Camera Deputaþilor. Popescu Virgil absent Vã rog sã votaþi.

Domnule preºedinte, existã o soluþie de rezolvare: cei care nu au votat, cerem lista, înseamnã cã sunt la abþineri.

Domnule preºedinte...

Domnule preºedinte, solicit cuvântul.

Vã rog, domnul senator Zavici.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, cer sã se facã vot nominal.

Sã cearã liderul grupului dumneavoastrã!

Domnule senator Fuior, dacã doriþi sã vã exprimaþi un punct de vedere, vã ofer ºansa sã o faceþi de la microfonul Senatului.

Domnule preºedinte, solicit cuvântul.

Vã rog, domnul senator Apostolache.

Dupã ce, pânã acum, s-a votat ceea ce s-a decis în coaliþie, eu v-aº propune, domnule preºedinte de ºedinþã, sã trecem sã studiem, totuºi, regulamentul, ca anumiþi oameni care conduc grupuri sau, mai bine zis, au condus grupuri, sã nu mai vinã cu asemenea propuneri, acum, în preajma încheierii unei legislaturi.

Cred cã este normal sã facem ºi acest lucru, pentru cã, mâine-poimâine, cine ºtie ce vom mai vota în acest plen al Senatului.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul senator Blejan.

## **Domnul Constantin Blejan:**

Domnule preºedinte ºi domnilor senatori,

Sigur cã, fãcând apelul înainte ºi vãzând cã existã senatori suficienþi în salã ca sã voteze, este corect ca sã cerem vot nominal. ªi, în numele Grupului parlamentar al P.N.L., mã asociez ºi eu celuilalt grup, ca sã vã rugãm sã

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, evident, din punct de vedere al desfãºurãrii lucrãrilor ºedinþei, orice asemenea propunere se supune la vot. Deci se poate dobândi doar prin vot.

În al doilea rând, precizez cã Grupul parlamentar al P.D.S.R. a spus explicit cã participã la lucrãri, în legãturã cu propunerile comisiilor reunite. Dacã se doreºte sã se facã vot nominal, aceasta va stabili plenul, dar trebuie sã spunem foarte clar cã la acest articol, aºa cum a fost, de altfel, supus votului, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va rãspunde absent. Noi suntem în salã pentru desfãºurarea lucrãrilor, aºa cum s-a precizat. Participãm la lucrãri, dar nimeni nu va împiedica pe un senator sã se declare absent. De ce? Deoarece, de exemplu, s-a pus la vot, nu am vrut sã ridic o chestiune de procedurã, s-a supus la vot pct. 4(3) din enumerarea de la Camera Deputaþilor. Eu lãsam sã se desfãºoare, precizând cã nu existã pct. 4(3) în formularea de la Camera Deputaþilor. Îmi pare foarte rãu.

Deci sã precizãm: va trebui, mai întâi, sã se voteze modul de vot faþã de propunerea care trebuie fãcutã neapãrat de cãtre un lider al grupului parlamentar ºi acest lucru am înþeles cã a fost fãcut din partea P.N.L., vicelider. Dar, în al doilea rând, noi participãm la lucrãri, în sensul în care a spus, explicit, viceliderul nostru de grup, domnul senator Predescu. Ca sã fie clar ºi sã nu fie nici un fel de echivoc asupra activitãþii Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Zavici.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Imediat, domnule senator Fuior.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Nu iau cuvântul în replicã ºi, în general, de data aceasta, trebuie sã mulþumesc domnului coleg Apostolache, care a vrut sã atragã atenþia asupra ignoranþei mele asupra regulamentului. Ideea mea nu a fost aceea de a încãlca regulamentul, deºi, prin propunere, nu am încãlcat nici un regulament. ªi atunci, sigur cã lectura acestuia trebuie fãcutã nu numai de cãtre mine, dar am fãcut acest lucru pentru a scoate în evidenþã faptul cã nu este corect ºi nu înþeleg nici afirmaþia domnului ºi stimatului coleg Oliviu Gherman, care spune cã se poate declara absent un prezent. Aceasta nu am înþeles, cum un prezent zice cã eu sunt absent.

Al doilea, pentru cã cvorumul este întrunit, trebuie gãsitã o soluþie în care sã antrenãm pentru cã de aceea suntem aici, sã votãm!

Ceea ce se întâmplã la ora actualã este ºantajarea acestei legi. Acest cuvânt eu nu l-am întrebuinþat niciodatã, dar sunt obligat, pentru cã se încearcã o politizare excesivã a acestui lucru ºi a se aduce în atenþia oamenilor ºi a opiniei publice cã noi nu suntem în stare sã trecem o lege. Noi nu suntem în stare sã trecem legea, pentru cã avem um ºantaj explicit, prin aceea cã suntem de faþã ºi nu votãm.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dreptul la replicã!

Domnul senator Fuior.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Problema este aºa de gravã, încât acuzaþiile domnului Zavici, aº vrea ca sã ºi le menþinã pentru dânºii. Ceea ce a propus Comisia de privatizare ºi Comisia de agriculturã a Senatului sunt lucruri pertinente. Noi vrem ca domnul ministru sã-ºi mãreascã responsabilitatea, ºi ministerialã, ºi a dânsului ca ministru. Am cerut sã fie administrate ºi sã fie conduse societãþile comerciale, respectiv I.A.S.-urile. Dar în forma în care dumneavoastrã vreþi sã votãm ºi sã acceptãm ca sã participãm, chiar ºi prin votul ”nuÒ, decât pentru a vã forma dumneavoastrã cvorumul, nu putem fi de acord. Fiindcã ºi cu I.A.S.-urile se întâmplã ceea ce s-a întâmplat cu C.A.P.-urile, fiecare sã fugã cu câte o bucatã de material acasã ºi aºa cum s-a întâmplat cu toatã industria. Nu putem fi de acord, prin faptul cã domnul ministru al agriculturii, Mureºan, nu-ºi asumã responsabilitatea acestei acþiuni de a conduce ministerul ºi unitãþile pe care le are, cele 600.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Popa.

## **Domnul Virgil Popa:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Tot la chestiunea de procedurã, legat de votul nominal, aº vrea sã amintesc colegilor. Nu e vorba de ignoranþã, dar e vorba de a studia regulamentul în spiritul ºi litera lui. O asemenea propunere trebuie fãcutã Biroului permanent ºi Biroul permanent, dupã aceea, s-o aducã în dezbatere plenului pentru a fi aprobatã. Deci asta este procedura.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu**

**:**

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi...

Un drept la replicã pentru domnul senator Apostolache. L-aþi solicitat, domnule senator.

Am solicitat dreptul la replicã ºi-mi exprim surprinderea, domnule preºedinte, cã dumneavoastrã aþi dat un drept la replicã unui coleg al cãrui nume n-a fost pronunþat. De aceea eu acum îmi permit sã-i pronunþ numele domnului Emil Constantinescu, poate vine dânsul

sã rezolve aceastã dilemã în care am ajuns în Senatul României, urmare a faptului cã mulþi colegi nu cunosc regulamentul.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu am o întrebare pentru colegii de la P.D.S.R. ºi, în special, pentru domnul senator Virgil Popa. Domnia sa spune cã o astfel de procedurã de vot nu poate sã fie propusã direct plenului, ci numai Biroului permanent. ªi atunci întrebarea mea este urmãtoarea: atunci când s-a votat prin vot secret, acum, recent, în Parlament, cu privire la decizia Curþii Constituþionale, cererea senatorilor P.D.S.R., tot Biroului permanent a fost adresatã? Dupã ºtiinþa mea, nu. A fost adresatã direct, aici, în plen, ºi rezolvatã tot în plen.

Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Exclusiv pe probleme de procedurã. Aici s-a avansat o propunere, referitoare la modalitatea de vot. Mã asociez ºi eu, în numele grupului parlamentar, celor care o susþin. Acest vot pe chestiuni de procedurã ne va ajuta sã confirmãm existenþa cvorumului, iar dacã vom trece la votarea propriu-zisã... Domnule preºedinte, constat cã acordaþi audienþe particulare, în timp ce colegii... DeciÉ iar dacã vom trece la votarea propriu-zisã, atunci atrag respectuos atenþia cã pe coloana din stânga, acolo unde ne aflãm acum, e vorba de art. 4 alin. 2. Noi am respins, prin votul precedent, art. 4 alin. 3, respectiv pct. 3 în parantezã, în varianta avansatã de cãtre comisiile reunite.

Dacã vom supune la vot ceva... e un text, adicã, aflat în coloana din stânga a raportului, cu alte cuvinte, text adoptat de Camera Deputaþilor, atunci trebuie sã facem menþiunea cã ne aflãm la art. 4 alin. 2. Mulþumesc.

Da, domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Desigur cã Senatul nostru s-a dovedit original. Ca replicã la punctul de vedere exprimat de distinsul domn senator Zavici, vreau sã aud pentru prima datã cã pãcãtoasa Opoziþie poate ºantaja coaliþia de la putere. Este nemaipomenit. Sunt extraordinar de încântat de acest lucru. Singurul lucru ce-l propun este cã, coaliþia de la putere, ca sã nu mai fie ºantajatã, sã-ºi convoace onoraþii senatori ºi sã participe la vot. Noi am spus doar cã faþã de modul în care se desfãºoarã lucrurile la aceste propuneri, nu participãm la vot. Suntem în salã, deci, vã rog, invitaþi-vã colegii ºi nu mai aveþi nici un fel de ºantaj. De când putem o mânã de oameni sã ºantajãm o coaliþie foarte puternicã la putere?!

Vã mulþumesc.

Domnul senator Badea.

Deci citesc din art. 104 Ñ Regulamentul Senatului: ”Senatul hotãrãºte la propunerea Biroului permanent ce modalitãþi de vot va folosi, afarã de cazul în care, prin regulament se stabileºte o anumitã procedurã de vot.Ò Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da.

## Stimaþi colegi,

Ne aflãm în aceastã situaþie. Este adevãrat cã la începutul dezbaterii unui proiect de lege, Biroul permanent al Senatului poate propune plenului modalitatea de vot. Putem solicita acest lucru Biroului permanent care se întruneºte mâine, dacã se poate reveni asupra modalitãþii de vot, dar acest lucru va fi supus votului plenului Senatului în ºedinþa urmãtoare. În aceste condiþii încercãm un nou vot pe acest art. 4 alin. 2, care va deveni, de fapt, alin. 3 în textul de lege. Dacã nu, suspendãm dezbaterile la acest proiect de lege ºi trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi. Deci supun încã o datã votului dumneavoastrã art. 4 alin. 2, care va deveni alin. 3.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, art. 4 alin. 2, adoptat de Camerã a fost votat ºi de Senat ºi devine art. 4 alin. 3.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Listã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

În numele grupului parlamentar, da? P.D.S.R.-ul solicitã listã asupra modului cum s-a exercitat votul.

Dar v-aº ruga sã solicitaþi acest lucru prin liderii de grup.

Stimaþi colegi, vã rog liniºte!

Art. 5. Dacã existã observaþii asupra art. 5? Nu existã observaþii la art. 5.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

Îmi fac datoria sã prezint punctul de vedere al comisiilor reunite...

Domnul preºedinte Gherman, am urmãtoarea rugãminte: întrucât n-am supus, în întregime, articolul 4 la vot, permiteþi-mi sã fac acest lucru.

Deci, stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã art. 4, în totalitate. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, art. 4 a fost adoptat.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Gherman.

## Domnule preºedinte,

Comisiile reunite au propus un text nou, ºi anume, de fapt, diferenþa se referã la numãrul membrilor consiliului de administraþie ºi în loc de 9 se propun 7 membri ºi, în al doilea rând, faptul cã aceºtia sunt numiþi prin hotãrâre de Guvern, avându-se în vedere cã întreaga activitate... Deci, dacã vã uitaþi la ceea ce aþi votat deja, atribuþiile ºi structura se stabilesc prin hotãrâre de Guvern.

Or, dacã nu doriþi sã facem, într-adevãr, un fel de varzã din aceastã lege, este obligatoriu ca membrii acestui consiliu sã fie numiþi prin hotãrâre de Guvern, iar aceastã precizare din termenul de la Camerã se spune: ”vor fi numiþi pe criterii de competenþã profesionalã prin ordin al ministrului agriculturiiÒ. Existã un fel de amestec mereu între Guvern ºi între ministrul agriculturii, cum poate sã numeascã ministrul agriculturii acest consiliu în acest mod, iar în privinþa restului afirmaþiei ”numiþi pe criterii de competenþã profesionalãÒ Ñ aceastã componentã o iau doar ca eventualã autocriticã a onorabilului domn ministru al agriculturii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnilor senatori,

Dezbaterile pe care le facem acum se referã la art. 5 alin. 1. O sã parcurgem fiecare alineat în parte. Dacã în privinþa art. 5 alin. 1 mai existã observaþii? Domnul senator Csap— ºi domnul senator Apostolache.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã agenþia este subordonatã Ministerului Agriculturii, este de înþeles de ce iniþiatorul ºi Camera Deputaþilor decid astfel cã din cei 9 membri sã fie numiþi prin ordin al ministrului agriculturii ºi nu tot printr-o hotãrâre de Guvern. Deci eu susþin textul iniþial al Camerei Deputaþilor, deci, respectiv al proiectului de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Apostolache.

Eu aº fi dorit sã vorbesc dupã domnul ministru al agriculturii, care, sigur, va veni sã ne spunã cã Agenþia naþionalã e acelaºi lucru cu Agenþia Domeniului Statului, cã am votat deja douã articole care, pe undeva, nu fac altceva decât sã dovedeascã, practic, neputinþa noastrã de a decide în vreun fel, sau mai bine zis, a celor care-i susþin aberaþiile domnului ministru. ªi, pentru cã tot ne aflãm la acest text, pe ce criterii sã fie numiþi membrii acestui consiliu, eu propun sã fie numiþi în baza algoritmului politic.

Vã mulþumesc. Nu de altceva, dar sã nu mai aveþi alte probleme pentru...

Dar dumneavoastrã, care invocaþi de fiecare datã Regulamentul Senatului, ºtiþi foarte bine cã iniþiatorul ia ultimul cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã consideraþi cã trebuie sã ia ultimul cuvântul, cel puþin trebuie sã ne rãspundã înainte la întrebãri. ªi atunci... De aceea, eu prefer sã vorbesc dupã dânsul. Deci, l-am întrebat sã-mi explice cum vede rezolvarea acestei situaþii, pentru cã altfel o sã intrãm în colimatorul celor de la Academia Caþavencu.

## Categoric, categoric!

Dacã mai sunt observaþii asupra art. 5 alin. 1? Nu. Vã rog, domnule ministru, sã daþi rãspunsurile.

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

N-am sã dau curs provocãrilor. Vreau doar sã vã spun un lucru: cã orice construcþie instituþionalã are câteva reguli: ºi anume aceea cã prin lege se defineºte instituþia, prin hotãrâre de Guvern se defineºte modul de organizare ºi atribuþiile, iar, în funcþie de subordonare, cel care se aflã deasupra ºi coordoneazã trebuie sã aibã ordinul de numire. Vã daþi seama cum poate sã funcþioneze o instituþie în subordinea ministerului cu ordinul de numire în altã parte. Nu existã nici un fel de subordonare. Nu vreau sã fac aici nici un fel de teorie, cred cã toatã lumea cunoaºte câteva lucruri elementare despre dreptul administrativ ºi construcþia instituþionalã care se face în urma acestui demers legislativ. De aceea, rugãmintea mea, ºi eu trebuie sã fiu pe aceste poziþii, domnule preºedinte, domnilor senatori, de a-mi susþine proiectul de lege aºa cum l-am elaborat, aºa cum a cãpãtat avizul Consiliului Legislativ, deci o construcþie sãnãtoasã din punct de vedere juridic. Vã rog sã votaþi, din nou spun, forma ºi formula pe care aþi primit-o de la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Dacã din partea comisiilor se mai doreºte sã se ia cuvântul.

## Da, domnule preºedinte.

Din pãcate, nu ni s-a rãspuns la punctul de vedere care a fost ridicat de comisie ºi, în al doilea rând, vreau sã-mi pun o întrebare extrem de judicioasã faþã de o asemenea agenþie care nu are nici o atribuþie. Dacã numim un consiliu de administraþie format din 9 persoane, mã întreb care va fi personalul acestei agenþii, nu de alta, dar nu cumva sã ajungem în situaþia sã fie toþi cei 9 unicii membri ai acestei agenþii. Noi susþinem 7, ºi

aceºtia sã fie numiþi de Guvern, aºa cum aþi votat dumneavoastrã cu gentileþe la art. 4 alin. 2. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

## **Domnul George-Mihail Pruteanu**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog, domnule senator Pruteanu, procedurã.

O problemã de procedurã, domnule preºedinte, în legãturã cu votul anterior. În numele Grupului P.D.S.R. o fac.

S-a întâmplat ceva cu totul scandalos. Voi atrage atenþia colegilor ºi dumneavoastrã, în primul rând, domnule preºedinte, cã domnul senator Liviu Maior, care, având altã treabã acum, nu este prezent aici, apare pe lista de vot ca ºi cum ar fi votat _da_ . Cartela Domniei sale înseamnã c-a fost, mã rog, subtilizatã ºi cineva a profitat de acest vot. Pentru acest motiv considerãm cã votul este nul, cu atât mai mult cu cât pe aceastã listã apar ºi alte nume de persoane care nu sunt prezente în salã, ca de exemplu: domnul Feldman Alexandru, domnul Eckstein, domnul Cataramã, domnul Mark— BŽlo. ªi mai sunt, dar, în orice caz, protestãm pentru aceastã folosire frauduloasã a votului colegului nostru, Liviu Maior.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Domnule senator,

Puteþi face aceastã sesizare la Comisia de abuzuri ºi petiþii a Senatului. Dumneavoastrã, în primul rând, Grupul P.D.S.R. nici n-a participat la vot. ªi nici într-un caz, cartela domnului senator Maior mi s-ar putea afla la un coleg din partea Puterii. Îmi pare foarte rãu. Deci, stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã art. 5 alin. 1, în redactarea comisiilor de specialitate ale Senatului.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, suntem în procedurã de vot. Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 5 alin. 1, în forma redactatã de comisiile de specialitate. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Cu 13 voturi pentru, 68 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, art. 5 alin. 1 a fost respins.

La alin. 2 dacã existã observaþii? Nu existã observaþii?!

Comisia.

Domnule preºedinte, permiteþi Ñ motivaþie.

Aveþi observaþii, domnule senator?

În condiþiile în care votãm formularea de la Camera Deputaþilor, este un arbitrariu care este inacceptabil. Spune aºa: ”se fixeazã prin ordin de numire ºi nu poate fi mai mare de 4 aniÒ. Dar poate fi de 3 zile, 2 sãptãmâni sau de cât vreþi dumneavoastrã. În formularea comisiilor, este precis: este de 4 ani. Aud pentru prima datã într-o asemenea înaltã instituþie o formulare Ñ ”de pânã la 4 aniÒ. Credeþi-mã cã aceasta ne duce pe o zonã ridicolã.

Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte,

Dupã ce cã am realizat cã acest consiliu trebuie sã fie format din 9, pentru cã 9 se împarte perfect la 3, astfel încât rezolvã problemele din coaliþie, acum îmi exprim surprinderea ºi-l întreb pe domnul ministru: Ce rost are aceastã duratã de 4 ani, atâta timp cât dânsul spune cã într-un an de zile terminã privatizarea? Probabil cã din nou încearcã sã ne inducã în eroare cum o face de obicei. Dar, referitor la cele spuse de domnul Gherman, eu vreau sã spun cã acel text e fãcut dupã chipul ºi asemãnarea ministrului, aºa cã n-avem de ce sã ne mai mirãm.

Mulþumesc.

Dacã mai existã alte observaþii, îl întreb pe domnul ministru dacã doreºte sã intervinã?

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Art. 5. alin. 3 Ñ text nemodificat. Existã observaþii? Îl

Art. 5 alin. 4, de asemenea, text nemodificat. Dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Art. 5 alin. 5, de asemenea, text nemodificat.

## **Domnul Ioan Ardelean**

**:**

Am ridicat mâna, domnule preºedinte, grupul nostru solicitã listã.

Sã verificãm incriminarea fãcutã anterior.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã rog sã scoateþi o listã, la solicitarea Grupului P.U.N.R.

Deci art. 5 alin. 5, text nemodificat. Neexistând observaþii, îl

Art. 5 alin. 6, de asemenea, text nemodificat. Observaþii, dacã sunt? Neexistând, îl

Art. 5 alin. 7, de asemenea, text nemodificat.

Numai preambulul!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Deci preambulul alin. 7. Dacã nu sunt observaþii, îl

Litera a) alin. 7 art. 5, dacã existã observaþii? Domnul senator Gherman.

Nu, mulþumesc.

Comisiile de specialitate.

Noi ne susþinem punctul de vedere, pentru a nu cãdea în ridicol. Nu se poate o formulare de text ca aceasta: ”nu poate fi mai mare de 4 aniÒ.

Este unica formulare rezonabilã sã fie 1, 2, 3 sau 5.

## Stimaþi colegi,

Supun dumneavoastrã art. 5 alin. 2, în forma redactatã de comisiile de specialitate din Senat. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost votatã formularea datã de comisiile noastre de specialitate.

Domnule preºedinte,

În conformitate cu ceea ce s-a votat...

Vã rog sã vorbiþi mai aproape de microfon.

...titlul ºi cele douã articole cu aceastã denumire, noi supunem textul comisiilor reunite. Acestea, pentru cã, denumirea care a fost votatã, ºi nu putem sã mergem pe ideea cã la sfârºit vom reveni, deoarece s-ar putea ca un onorabil partid, nu vreau sã-l nominalizez, sã se rãzgândeascã ºi sã nu mai revenim. ªi atunci sã ajungem în situaþia sã avem un fel de text sui-generis, în care unele sã fie numite într-un fel ºi altele sã fie numite în alt fel. De aceea, eu propun ca sã se accepte textul comisiilor, în ideea cã, dacã la sfârºit se va bate târgul ºi se va merge pe ideea sã se voteze a ”domeniuluiÒ sau ”Agenþie naþionalã pentru administrareÒ, sã se stabileascã la sfârºit. Altfel ne facem, afirm, de râsul lumii. Dacã votãm în mod constant ceva care nu e definit... deoarece, iertaþi-mã, orice fel de concept care intrã într-un proiect de lege sau într-o lege trebuie sã fie definit. Noi, deocamdatã, votãm pentru ceva care nu existã. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Dacã existã ºi alte observaþii? Domnule senator, chiar la solicitarea grupului dumneavoastrã, P.D.S.R., dimineaþã, prin vocea domnului senator Dumitraºcu s-a solicitat ca pânã la dezbaterea finalã a legii, pentru punerea în concordanþã a articolelor, sã se revinã cu vot, în final. Deci existã deschisã aceastã portiþã.

Vã rog, domnule senator.

Mie îmi pare rãu cã domnul senator Dumitraºcu nu mai este în salã, o sã facem apel ºi la stenogramã, am discutat cu dânsul la întâlnirea grupului ºi Domnia sa a spus urmãtorul lucru: ”Este normal, domnule preºedinte, sã citiþi titlul acestei legi ºi dupã aceea sã începem dezbaterile.Ò Deci, nu, nicidecum modificarea.

lege cu douã denumiri? Nu putem conta pe un vot final, cã în votul final se va face minunea-minunilor ºi se va accepta aºa ceva. Deci, repet, în votul final vom putea, atunci, sã hotãrâm, dacã facem sau nu schimbarea. Dar, a conta pe faptul cã se face o schimbare în votul final, mi se pare cel puþin hazardant. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, domnul senator Szab—, dupã care

Eu aº face observaþia cã am fãcut deja acest lucru, deci existã douã denumiri. Eu numai fac apel la o anumitã consecvenþã.

Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da.

## Stimaþi colegi,

Trecem la procedura de vot. V-am dat posibilitatea tuturor colegilor sã interveniþi pe textul formulat de comisiile noastre de specialitate. Am dat cuvântul ministrului, am dat cuvântul comisiilor de specialitate, consider cã dezbaterile au fost încheiate. Deci procedurã.

## **Domnul Virgil Popa**

**:**

Da, o sã consultãm stenograma, domnule senator. Sã dea Dumnezeu sã terminãm dezbaterea legii în aceastã searã ºi, înainte de a da votul final, citim împreunã stenograma cu intervenþia domnului senator Dumitraºcu. Domnul ministru Mureºan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu cred cã e bine sã votãm pct. a), varianta Camerei Deputaþilor, ºi apoi pot fi acceptate pct. b) ºi c), cu o singurã denumire de agenþie, pentru cã la sfârºit vom face acest reglaj ca sã nu mai votãm cele douã coloane. Dar pct. a) trebuie votat în varianta Camerei Deputaþilor, ca sã curgã celelalte puncte.

Mulþumesc. Comisiile de specialitate mai doresc sã intervinã?

## Domnule preºedinte,

Desigur, hotãrârea ºi decizia aparþin Senatului. În ambele cazuri lucrurile sunt amestecate. Normal este sã mergem pânã la sfârºit cu ceea ce au propus comisiile, fiind vorba de o denumire, ºi, dacã în final se cere o revedere, asta este altceva. Dar a introduce, vreau sã-i reamintesc stimatului domn ministru, care este un deputat încã din prima legislaturã, a introduce într-un text de lege un concept care nu este definit în lege, înseamnã a conta pe un vot final pe care nu se poate conta. Închipuiþi-vã, ce se întâmplã dacã în votul final nu se acceptã aceastã propunere de punere de acord? Vom elabora o

Procedurã.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Vreau sã atrag atenþia asupra urmãtorului fapt: deci, sã repet, acest vot al domnului Maior, pe care noi îl declarãm nul, din moment ce omul nu este în salã, deci nu poate sã fie luat în calcul acest vot.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, s-a consemnat în stenogramã. Stimaþi colegi,

Litera b). Observaþii asupra literei b), articolul 5 alineatul 7?

Neexistând,

Dacã la litera c) existã observaþii?

Neexistând,

Litera c). Dacã existã observaþii asupra literei c)? Neexistând,

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Domnul senator Tocaci.

Litera d). Observaþii? Nu sunt.

Care variantã?

Varianta Senatului, a comisiilor din Senat. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, litera d) a fost adoptatã în varianta comisiilor din Senat.

Articolul 5 alineatul 8. Dacã existã observaþii? Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

În numele comisiilor, pentru omogenitatea formulãrilor, noi am propus cã alte atribuþii ale consiliului se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, deoarece în formularea venitã de la Camera Deputaþilor se introduc elemente suplimentare, adicã, precizez: salarizarea membrilor consiliului de administraþie. Eu cred cã a lãsa acest lucru ºi a-l introduce la nivelul ordinului ministrului agriculturii înseamnã sã intrãm în tutun, ca sã nu mã exprim altfel. Este o chestiune deÉ este vorba aici de o salarizare care trebuie sã fie fãcutã în conformitate cu salarizãri ale bugetarilor, aºa am înþeles. Or, în condiþiile în care salarizarea este lãsatã la dispoziþia ministrului agriculturii, înseamnã cã aceasta este o chestiune absolut arbitrarã, neavând nimic de-a face cu ceea ce se întâmplã în planul bugetarilor. Deci noi solicitãm acest lucru.

Mulþumesc. Domnul senator Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Distinsul nostru coleg, domnul senator Oliviu Gherman v-a propus o soluþie cu care eu, principial, nu pot sã fiu de acord, ºi iatã de ce. Existã o tendinþã a statului centralist, tendinþã pe care am suportat-o ca pe un tãvãlug timp de peste 40 de ani, ºi anume ca lucrurile sã se decidã numai la nivelul cel mai înalt. Un director de întreprindere sau director de policlinicã nu are dreptul sã hotãrascã el, trebuie sã-i dea ordin ministrul sãnãtãþii; un ministru nu poate hotãrî el, trebuie sã-i dea ordin primul-ministru sau, dacã nu, chiar ºeful statului. O sã mergem pânã acolo încât nici ºeful statului sã nu mai aibã dreptul sã ia niºte decizii, dimpotrivã, tendinþa corectã trebuie sã fie tendinþa de descentralizare potrivit principiului subsidiaritãþii, ca deciziile sã fie luate la cel mai jos nivel cu putinþã ºi numai atunci când este imperios necesar ca o verigã superioarã sã intervinã, numai atunci aceasta sã fie chematã sã ia deciziile.

În principiu, aº putea fi de acord ºi chiar sunt de acord cu cele spuse de domnul senator Dobrescu, numai cã noi suntem confruntaþi acum cu niºte abuzuri extraordinare în aceastã ordine de idei. Se gândesc salarii care sunt cu mult mai mari decât salariile din unele þãri bogate, cum ar fi Statele Unite, ºi atunci suntem înclinaþi sau ar fi logic sã fim înclinaþi sã lãsãm ºi libertatea de decizie, dar sã eliminãm ºi posibilitatea de a exista abuzuri. De aceea, un astfel de conducãtor sã aibã dreptul de a fixa salariile, dar în cadrul bugetului existent, care sã fie votat de Parlament.

Prin urmare, dacã o astfel de instituþie are un anumit buget fixat de Parlament, trebuie sã se descurece în cadrul lui, pentru cã este, totuºi, o instituþie a statului ºi, da, în condiþiile existenþei acestui buget, se pot gândi salariile de cãtre ministru, cu condiþia sã nu iasã în afara bugetului. În acest fel, sunt eliminate sau se diminueazã drastic posibilitatea de abuz, de exces, abuzuri ºi excese pe care le trãim din plin în momentul de faþã ºi, în acelaºi timp, libertatea de miºcare existã.

Mulþumesc.

Alte observaþii? Domnul senator Gherman.

Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Dupã ºtirea mea, începând de mâine vom proceda la discutarea bugetului þãrii pe anul viitor, vom discuta inclusiv bugetul Ministerului Agriculturii. Avându-se în vedere cã aceasta nu este o chestiune de sector privat în care, aºa cum spune pe drept cuvânt domnul senator Dobrescu, oricine poate fixa orice salariiÉ aceasta se face din banii contribuabilului. Deocamdatã avem un buget care este alocat Ministerului Agriculturii.

Comisiile nu pot accepta, ºi vorbesc pentru cã am discutat acest aspect în detaliu, nu pot accepta arbitrarul pe banii contribuabilului. Tot aºa cum, în mod normal, dacã comisiile ar fi înºtiinþate cu un proiect în care sã se spunã cã salariile senatorilor sunt fixate de cãtre Biroul permanent al Senatului, ca sã facem subsidiaritatea pânã la capãt, acest lucru nu poate fi acceptat.

Deci, precizãm, am discutat acest lucru.

Da, dar noi suntem aleºi.

Da, dar salariileÉ Domnul Frunda, nu vã rãspund, sã ºtiþi cã am dreptate.

Chiar vã rog, domnule preºedinte!

Trebuie sã precizez cã nu este vorba de centralism aici, este vorba de faptul cã sunt niºteÉ este zonã bugetarã. Atâta vreme cât este zonã bugetarã, nimeni nu are dreptul sã abuzeze de buget.

Prin urmare, în comisii s-a discutat acest punct de vedere ºi comisiile reunite susþin sã se elimine stabilirea salariilor de cãtreÉ asta ºi eterna obsesie, bau-bau, ne întoarcem la un centralism, eu aº propune sã nici nu mai votãm buget la nivel naþional. De ce avem nevoie de buget la nivel naþional dacã oricum trebuie sã facem subsidiaritatea pânã când un primar sau un consiliu sã-ºi autovoteze salarii absolut inimaginabile. De aceea, în cadrul bugetului acordat, nu am nimic împotrivã, dar nu în condiþiile absolute care sunt în text.

Mulþumesc, domnule senator. Dacã mai sunt alte observaþii? Vã rog, domnul senator Brânzan.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Cred cã aici se poate rezolva foarte uºor aceastã problemã, ºi anume la ceea ce s-a propus la Camera Deputaþilor, doar la sfârºitul acestui articol sã se facã menþiunea ”conform legiiÒ, ºi atunci, dacã se face aceastã menþiune, nu mai existã nici o discuþie.

Deci ”conform legiiÒ, adicã orice lege privind salarizarea; sigur cã ºi ministrul agriculturii este obligat sã respecte legea ca orice alt organ ºi atunci, în opinia mea, trebuie sã rãmânã textul de la Camera Deputaþilor cu aceastã amendare, respectiv cu aceastã completare, ”conform legiiÒ.

Mulþumesc.

Alte observaþii? Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, am ascultat toate luãrile de cuvânt ºi am înþeles cã toþi colegii doresc ca, într-adevãr, sã ieºim din acest impas la acest articol ºi consider cã ceea ce s-a votat în comisiile reunite, respectiv articolul 8 ºi articolul 5 prim nou, rezolvã toate problemele care au fost în discuþie. Deci alte atribuþii ale consiliului le stabileºte Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, iar salarizarea personalului agenþiei, precum ºi a membrilor consiliului de administraþie, se stabileºte conform legii. Deci lucrurile sunt clare ºi nu înþeleg de ce nu discutãm pe textul de la comisie. Em am impresia cã deja mulþi colegi refuzã sã mai vadã acest text, pentru cã li s-a inoculat un singur lucru: trebuie votatã varianta Camerei Deputaþilor. Eu cred cã textul comisiei rezolvã tot.

Vã mulþumesc.

Infirm acuzele aduse de dumneavoastrã, întrucât la literele a), b), c) s-a votat varianta comisiilor din Senat, domnul senator. Sã nu fim rãutãcioºi.

Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Pentru cã suntem la un articol aºa de mult dezbãtut, întrebarea mea pentru domnul ministru al agriculturii este cea fãcutã de domnul senator Tocaci ieri în plenul Senatului, dacã, într-adevãr, directorului Regiei Tutunului i-a oferit dânsul 11.500 de dolari. V-aº ruga sã rãspundeþi la aceastã întrebare.

Domnule senator, sã nu uitãm unde ne aflãm cu dezbaterile, la un proiect de lege, nu la întrebãri ºi interpelãri.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule senator.

N-a venit luni la întrebãri ºi interpelãri.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, va veni lunea viitoare, dacã dumneavoastrã veþi solicita acest lucru.

Dacã mai existã dorinþe de a se lua cuvântul? Nu. Domnul ministru Mureºan, aveþi cuvântul, domnule ministru.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Doamnelor ºi domnilor, poate cã dacã aº fi intervenit mai repede n-am fi discutat aºa de mult, pentru cã este evident faptul cã salarizarea bugetarilor se face în conformitate cu Legea nr. 154/1998, mi se pare, existã însã acolo niºte intervale ºi toate salarizãrile din instituþiile bugetare sunt semnate de ministru. Deci aceste formulãri sunt absolut redundante, pentru cã existã o instituþie, existã ordonatorul principal de credite care este ministrul. Eu semnez, stimaþi colegi, semnez în fiecare searã vrafuri întregi de acte care se duc cãtre bãnci, cãtre salarizare, în teritoriu, ºi numai eu pot sã le semnez. Aceasta este legea. Nu putem sã schimbãm acum legea. Sunt de acord cu ceea ce spune ºi domnul senator Tocaci, de bunã seamã cã aceste lucruri se fac încadrându-ne în buget, pentru cã, o datã bugetul aprobat, nu existã sã se plãteascã alþi bani, nici mãcar salarizãrile. De aceea, cele douã constrângeri care înseamnã legea de salarizare a bugetarilor ºi bugetul sunt luate în calcul în momentul în care citiþi cu atenþie articolul 5 alineatul 8, aºa cum a fost el votat la Camera Deputaþilor.

Se face, dacã îmi permiteþi, ºi am sã-i rãspund domnului senator Fuior, se face o confuzie între ceea ce înseamnã un director general care este asimilat ºi este un director general de instituþie bugetarã ºi un director general de o societate comercialã sau societate naþionalã.

Vã daþi seama cã nu s-a încãlcat nici o lege prin stabilirea salariilor, pentru cã este vorba de contract de administrare ºi nu de salarii. Am sã vin sã vã explic, foarte pe larg, în conformitate cu Ordonanþa 49/1999, posibilitatea ca societãþile naþionale sã fie date în administrare persoanelor fizice sau persoanelor juridice. De acolo apar aceste salarii care, automat, se echivaleazã cu salarizãri. De fapt, sunt niºte plãþi pentru modul în care se administreazã o societate. Asta înseamnã cã eºti parte ºi la bine ºi la rãu, deci ºi la profit ºi la deficit.

Mulþumesc, domnule ministru. Comisiile de specialitate. Domnul senator Gherman.

Comisia de privatizare este de acord cu introducerea, la sfârºitul textului, aºa cum s-a propus, a sintagmei ”conform legiiÒ.

N-am nimic împotrivã.

Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, ca sã clarificãm lucrurile, atunci formularea de la Camera Deputaþilor, care este în concordanþã cu ceea ce am votat pânã acum, nota bene, este în concordanþã cu ceea ce am votat pânã acum, este acceptabilã cu adãugarea amendamentului domnului senator Brânzan.

Sã înþeleg, domnule preºedinte Gherman, cã, dacã se face adãugirea ”conform legiiÒ, renunþaþi, nu?

Renunþ, pentru cã, în esenþã, discuþia în comisie a fost exact asupra acestui subiect, ca aceasta sã se facã ”conform legiiÒ. Dacã în finalul textului se introduce ”conform legiiÒ, aceasta, desigur, nu este formularea noastrã, dar nu avem de loc de gând sã ne menþinem într-o formã aberantã de orgolii. Dacã se spune ”conform legiiÒ, de fapt ne încadrãm în spiritul în care a avut loc discuþia.

Atunci, stimaþi colegi, vã propun, trebuie sã respingem sau sã mergem pe votul textului.

Nu, nu, respingere ºi vot!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Bine, perfect.

S-a votat!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Deci s-a votat.

Cu 5 voturi pentru, 64 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, articolul 8 a fost respins.

Comisia noastrã de specialitateÉ comisiile noastre de specialitate propun un articol 5 nou, pe care sunt obligat sã-l

Articolul 5 alineatul 9. Comisiile noastre de specialitate propun eliminarea.

Dacã existã observaþii din salã?

## Permiteþi-mi, vã rog.

Din nou este vorba de o concordanþã între textele care au fost adoptate ºi actualul text. Dacã vã uitaþi la textul de la alineatulÉ permiteþi-mi sã-l caut, uitaþi-vã aici, la articolul 4 alineatul 2 se spune: ”atribuþiile ºi structura organizatoricã a Agenþiei Domeniilor Statului se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ, or, dacã dumneavoastrã doriþi ca dupã ce noi transferãm prerogative privitoare la modul în care este organizatã aceasta, transferãm prerogative Guvernului ºi acum dorim sã facem noi o asemenea explicitare care s-ar putea întâmpla sã fie în dezacord cu ceea ce stabileºte Guvernul, din nou creãm o situaþie care intrã în zona umoristã. De aceea, motivaþia pentru care noi propunem sã fie eliminat este de concordanþã cu ceea ce dumneavoastrã aþi votat.

Alte observaþii? Domnul senator Apostolache.

S-a ridicat domnul ministru.

Nu, nu, domnul ministru vorbeºte la final, domnule senator, conform Regulamentului Senatului.

Regulamentul Senatului spune cã iniþiatorul intervine ori de câte ori este nevoie.

Atunci îmi permit sã-l întreb pe domnul ministru ce a gândit atunci când a spus cã activitatea acestei agenþii va fi stabilitã prin hotãrâre de Guvern ºi acum vine, la acest articol, în care stabileºte anumite prerogative ale celor care conduc aceastã agenþie. Deci poate ne lãmureºte dânsul, ca sã ºtim cum votãm, cã, cine ºtie?, o sã spunem în alt text cã se va stabili prin hotãrârea Senatului.

De acord, domnule senator. Alte observaþii? Nu sunt. Nemaifiind, dau cuvântul domnului ministru Mureºan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceasta era ºi dorinþa mea, ca la sfârºit sã pot spune câteva cuvinte la fiecare alineat. Este adevãrat cã organizarea, structura organizatoricã, atribuþiile agenþiei se fac prin hotãrâre de Guvern. Noi prin lege am definit principalii piloni ai acestei agenþii, ºi anume consiliul de administraþie, care este consiliul de administraþie în accepþiunea unei structuri de control ºi zona executivã a acestei agenþii care este condusã de un director general executiv, deci un director general executiv ”full timeÒ; ceea ce înseamnã însã consiliu de administraþie, nu înseamnã un consiliu de administraþie ”full timeÒ, adicã tot timpul sunt angajaþi în acest consiliu de administraþie.

Deci am fãcut separaþiunea care, probabil, era bine sã se facã ºi la societãþile comerciale când, dupã mine, s-a greºit. Preºedintele consiliului de administraþie era ºi directorul general al societãþii comerciale ºi nu se mai exercita nici un fel de control asupra pãrþii executive, pentru cã cel care prezida ºedinþa de consiliu de administraþie era ºi cel care punea în operã deciziile consiliului de administraþie; de aceea eu am separat aceastã structurã ºi am mers pe formula unui consiliu de administraþie care sã controleze zona executivã ºi dau posibilitatea ca executivul sã fie condus de un director general. Executiv, mã rog, poate sã fie executiv sau general.

Care pune în practicã ceea ce a stabilit consiliul.

Care pune în practicã ce a stabilit consiliul de administraþie, deci nu este de capul lui acolo, este o structurã de control. De aceea, vã rog sã votaþi formula pe care am propus-o.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Comisiile de specialitate, dacã mai doresc sã ia cuvântul.

Mi-am exprimat punctul de vedere, nu revin asupra lui.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Articolul 5 alineatul 10.

Observaþii? Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, în articolul 5 alineatul 10 se face o presupunere care s-ar putea întâmpla sã fie încãlcatã în practicã, ºi anume, spune cã directorul general executiv participã, ca invitat, la ºedinþele consiliului de administraþie. Aceasta înseamnã implicit cã director general executiv nu poate fi un membru al consiliului de administraþie. Dacã se acceptã acest lucru, evident, poate sã rãmânã textul, dar altfel aceasta înseamnã o îngrãdire a alegerii acestui director general executiv, care nu este prevãzutã nicãieri în textul legii.

Deci propunem eliminarea.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc. Alte observaþii?

Nemaiexistând alte observaþii,

Doresc o listã, dacã se poate.

Doriþi listã? S-a reþinut.

Dacã la articolul 5 alineatul 11 existã intervenþii? Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Lectura articolului 5 alineatul 11 ne pune în faþa unei profunde ilegalitãþi, ºi anume cã deciziile referitoare la funcþionarea acestei agenþii se iau în consiliul de administraþie, aºa bãnuiesc, se iau prin vot majoritar, pentru cã anterior s-a vorbit despre faptul cã este nevoie sã se întruneascã cel puþin douã treimi ºi, evident, prin vot majoritar. Aflu din articolul 5 alineatul 11 cã preºedintele consiliului de administraþie poate sã delege directorului general executiv dreptul ca acesta sã angajeze ºi sã reprezinte Agenþia Domeniilor Statului în relaþiile cu persoane fizice sau juridice.

Vreau sã vã spun cã acest lucru înseamnã un transfer de atribuþii de la consiliul de administraþie, care este singurul care are dreptul sã facã aºa ceva, la preºedintele consiliului de administraþie. Aceasta, dacã doriþi s-o faceþi, este absolut la dispoziþia dumneavoastrã, doar cã în acest mod se eludeazã drepturile ºi îndatoririle consiliului de administraþie, care este singurul ce poate sã funcþioneze pe acest gen de delegaþii. Gândiþi-vã cã acest text pune în esenþã întregul consiliu de administraþie în inferioritate completã faþã de o singurã persoanã, preºedintele consiliului.

Textul, dupã pãrerea mea, prezintã un viciu ascuns, un viciu de legalitate ascuns, pe care dacã-l acceptãm, desigur, prin votul dumneavoastrã devine text oficial, dar cred cã nu este bine sã transferãm un drept de decizie al unui consiliu într-un drept unilateral de decizie al preºedintelui consiliului.

Vã mulþumesc.

Deci noi propunem eliminarea acestui text.

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai existã alte observaþii asupra propunerii comisiilor de specialitate din Senat?

Domnule ministru Mureºan, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Am cel mai mare respect faþã de domnul senator Gherman. I-am mãrturisit cã am rezolvat toate problemele de fizicã pe care Domnia sa le-a pus în culegerea de fizicã, dar astãzi mã chinuie teribil domnul senator, pentru cã trebuie sã rãspund la toate aceste întrebãri.

Domnule profesor, domnule senator, este evident faptul cã nu întreg consiliul de administraþie se deplaseazã în faþa instanþei judecãtoreºti, de exemplu, ca sã reprezinte aceastã instituþie. Merge preºedintele, nu?, cã el are atribuþiile acestea, iar, dacã nu merge preºedintele, existã aceastã instituþie a delegãrii de competenþã ºi deleagã directorului general executiv aceastã competenþã sã reprezinte instanþa în judecatã sau în relaþiile cu celelalte pãrþi. Zãu, mi-e atât de greu ca sã rãspund la toate aceste întrebãri! Eu înþeleg toate jocurile politice, dar vã rog frumos.

Mulþumesc, domnule ministru.

Comisiile, dacã mai doresc sã-ºi expunã punctul de vedere.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

O singurã observaþie. Raþionamentul stimatului coleg Mureºan este ca un ceas electronic care merge perfect, având doar un singur mic cusur, nu are baterie.

ªi anume, nu are baterie, deoarece, atâta vreme cât preºedintele consiliului de administraþie nu are un mandat din partea consiliului de administraþie, el nu are voie sã transmitã un mandat pe care nu-l are la dispoziþie.

Vã mulþumesc.

Toþi 9 oameni vor merge la instanþã sã semneze.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, au fost expuse toate punctele de vedere.

Art. 5 indiceÉ 2É

12É

12. Nu se vede bine. Existã observaþii? Existã un amendament al domnului senator Buruianã.

## **Domnul Florin Buruianã** _(din salã):_

Am renunþat.

Am reþinut. Existã alte observaþii? Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Textul în formularea Camerei Deputaþilor este în afara chiar a Legii de privatizare, a spiritului ei, care a fost votatã prin angajarea rãspunderii Guvernului. Vreau sã spun cã comisia de specialitate nu a dat gir pentru ca toate aceste operaþii ale agenþiei sã fie la dispoziþia a 3 cenzori care funcþioneazã la minister. Noi am cerut ca acest lucru sã fieÉ Citesc textul propus de comisia noastrã, care prevede: ”Controlul intern al operaþiunilor financiar-contabile se realizeazã de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, iar activitatea desfãºuratã de Agenþia Naþionalã pentru Administrarea ºi Privatizarea Societãþilor Comerciale Agricole, în conformitate cu dispoziþiile legale, este supusã controlului Curþii de Conturi a României.Ò

Dacã se doreºte ca întreaga activitate de privatizare ºi întreaga activitate a agenþiei sã fie în afara Curþii de Conturi, ea stã din nou la dispoziþia dumneavoastrã. Aceasta a fost o discuþie extrem de riguroasã în cadrul comisiilor reunite ºi corespunde inclusiv cu proiectul de modificare a Legii privatizãrii, fãcut de comisie.

Prin urmare, eu sunt obligat Ñ ºi îmi face chiar plãcere, fiind convingerea mea Ñ sã susþin, prin textul acesta, punctul de vedere adoptat de comisiile reunite.

Mulþumesc. Domnul senator Szab—, dupã care, domnul senator Juravlea.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Domnule preºedinte, eu aº avea un mic amendament care, la prima vedere, sigur, este de redactare ºi în profunzime îl cunoaºtem pentru cã asupra lui s-a desfãºurat de fapt dezbaterea de astãzi.

Eu aº propune sã adoptãm varianta propusã de comisii în urmãtorul mod: ”Controlul intern al operaþiunilor financiar-contabile se desfãºoarã de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, iar activitatea agenþieiÉÒ Ñ pur ºi simplu fãrã nici o altã denumire cum este aceasta. Pentru cã am fi putut spune Ñ aºa cum redactãm de obicei în texte de lege Ñ în continuare se înþelege prin aceastã agenþie, AGENÞIE! Aºa. ”Éiar activitatea agenþiei, în conformitate cu dispoziþiile legale, este supusã controlului Curþii de Conturi.Ò

Este o propunere personalã. Prin urmare, sã scoatem din redactarea comisiilor numai acele elemente care dau o definiþie suplimentarã ºi în aceastã fazã este inutilã.

Deci ”activitatea agenþiei, în conformitate cu dispoziþiile legale, este supusã controlului Curþii de ConturiÒ.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Îmi permit sã spun cã, din punct de vedere al Comisiei de privatizare, suntem de acord, cu atât mai mult cu cât în 6 texte anterioare a fost introdus termenul agenþiei, care a fost votat practic cu cvasiunanimitate.

Noi ne însuºim aceastã propunere fãcutã de stimatul coleg Szab—, din partea Comisiei de agriculturã, sã eliminãm denumirea ºi sã rãmânem doar cu substanþa. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Juravlea.

O preocupare a Comisiei de privatizare a fost în permanenþã faptul cã activitatea de privatizare desfãºuratã de Fondul Proprietãþii de Stat a fost scoasã de sub controlul Curþii de Conturi. Aºa se explicã ºi prezenþa în acest text propus de Comisiile de privatizare ºi agriculturã ale Senatului ”supunerea ºi controlul Curþii de Conturi a activitãþii acestei agenþiiÒ.

Noi, anterior, am votat atribuþiile acestei agenþii ºi am derobat-o de rãspunderea de administrare ºi de privatizare a societãþilor comerciale, deci a I.A.S.-urilor.

În consecinþã, cred cã este bine venitã propunerea domnului senator Szab—, de a elimina din text referirea la activitatea de privatizare ºi de administrare ºi de a adãuga, ceea ce este ºi normal!, ca întreaga activitate, fãrã precizãrile respective, sã fie supusã Curþii de Conturi.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Brânzan.

## **Domnul Emilian Brânzan:**

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Aici este vorba numai de controlul intern. Deci se reglementeazã în mod special controlul intern. Eu zic cã nu putem adãuga aici cã se face ºi un control extern, deoarece Curtea de Conturi are o lege de organizare a dumneaei ºi ea bineînþeles cã îºi respectã atribuþiunile. În atare situaþie, ce rost mai are sã adãugãm aici cã aceastã agenþie poate fi verificatã de cãtre Curtea Conturi?

Cã poate fi verificatã în orice caz ºi, în opinia mea, textul de la Camera Deputaþilor se referã în mod explicit la controlul intern ºi controlul extern poate fi fãcut de oricine. Poate fi fãcut ºi de organul de control al primuluiministru, al Guvernului º.a.m.d. Ar însemna ca noi sã limitãm aici cã se efectueazã doar douã controale: con-

trolul intern, de cãtre comisia de cenzori, cei 3, ºi control extern, numai de Curtea de Conturi. Dar de unde este treaba aceasta?! Înseamnã cã, pur ºi simplu, limitãm ceea ce nu trebuie limitat. Orice activitate economicã se controleazã de cãtre organele împuternicite ale statului ºi, în atare situaþie, dacã noi am menþiona cã acest control se face numai de Curtea de Conturi, înseamnã cã Ministerul Finanþelor nu are nici un rol. Nu se poate, domnilor!

Este vorba, în mod precis, de acest control intern care se efectueazã de organele stabilite de minister. ªi, în prelungirea a ceea ce a spus domnul senator antevorbitor, este explicabilã aceastã situaþie, numai cã dînsul a spus cã ar trebui menþinutã propunerea comisiei sã se efectueze de cãre Curtea de Conturi. Dimpotrivã! Se justificã cã la controlul intern numai acest organism poate fi competent.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Buruianã. Se pregãteºte domnul senator Solcanu.

## Stimaþi colegi,

Aºa cum s-a încercat sã se explice ceva mai înainte, aceastã completare a apãrut din necesitatea de a rezolva o lipsã gravã a modului în care s-a fãcut privatizarea în foarte multe întreprinderi cu capital majoritar de stat din industrie. Fiind excluse sau sustrãgându-se prin reglementãri controlului Curþii de Conturi, s-au putut produce o serie întreagã de neregularitãþi. Noi am dorit ca acest lucru sã nu se mai întâmple aici ºi propunerea fãcutã de domnul senator Szab— este corectã ºi necesarã. Sau, mai bine spus, nu este numai corectã ºi necesarã, ci ea ºi corespunde foarte precis unei cerinþe exprese a Constituþiei. Vã citesc direct din Constituþie art. 131 alin. 1, care spune urmãtorul lucru: ”Curtea de Conturi exercitã controlul asupra modului de formare, de administrare ºi de întrebuinþare a resurselor financiare ale statului ºi sectorului public.Ò Deci _de formare_ . Aici ne referim la aspectul formãrii acestor resurse ºi este foarte bine cã aceastã prevedere este menþionatã în mod expres. Cred cã legea are numai de câºtigat din aceastã clarificare. Nu se exclud alte controale, ci se accentueazã exact acest lucru care a lipsit în privatizarea întreprinderilor industriale.

Nu se face privatizarea de agenþie!

Sigur, domnule.

Privatizarea o face ministerul!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc. Alte intervenþii?

Indiferent de cine se face. Acest proces poate sãÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã rog sã nu dialogaþi cu sala.

Domnule senator, aºa cum spuneam ºi mai înainte, dacã aceastã problemã este bine reglementatã, ea poate fi fãcutã ºi de Ministerul Sporturilor. Oricine poate sã o facã. Problema este numai cã trebuie sã existe acest control asupra formãrii bugetului.

Am înþeles, domnule senator. Mulþumesc. Domnul senator Solcanu, dupã care, domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Îmi amintesc cã în 1997 s-a adoptat o lege prin care Curtea de Conturi era eliminatã de la controlul firesc, de altminteri, al banului public realizat prin privatizare. Consecinþele acestei decizii politice vor putea fi calculate, în mod sigur, perioada imediat urmãtoare ºi vom putea evalua care au fost pierderile efective care s-au produs tocmai ca urmare a acestei decizii politice.

Distinsul coleg senator Buruianã, de altminteri a fãcut o trimitere destul de limpede în acest sens. Aici avem de-a face, în ultimã instanþã, cu preluarea procesului de privatizare de cãtre o altã instituþie. Eu înþeleg de ce Camera Deputaþilor a mers ”în oglindãÒ, sã spunem. Dacã am eliminat de la Fondul Proprietãþii de Stat controlul Curþii de Conturi, haideþi sã-l eliminãm ºi de aici.

Cred cã observaþiile fãcute pânã acum de cãtre distinºii colegi domnul senator Szab— K‡roly, domnul senator Buruianã ºi domnul senator Juravlea, de altminteri, sunt absolut îndreptãþite ºi ar trebui sã pãstrãm textul acesta de control al Curþii de Conturi asupra modului în care se constituie banul public, fondurile respective.

Nu cred cã avem motiveÉ nu cred cã domnul Mureºan are vreun motiv sã se teamã de aºa ceva. Sunt absolut convins cã nu. ªi atunci, mai ales cã existã încã 3Ñ4 luni de guvernare, nu ºtiu de ce vã temeþi sã treceþi în asemenea lege ca viitorii care vor continua acest fenomen sã fie supuºi controlului Curþii de Conturi. Noi suntem pentru aºa ceva.

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Apostolache.

Intervin, pentru cã pe undeva chiar intuiesc ce va spune domnul Mureºan. Deja i-a sugerat un coleg din partea liberalã cã agenþia nu face privatizare ºi, ca atare, nu trebuie supusã controlului Curþii de Conturi. Eu i-aº recomanda colegului sã citeascã mai departe cum se constituie ºi de unde se constituie veniturile acestei agenþii pentru administrarea ºi privatizarea acestor societãþi, cum se constituie acest fond pe care îl gestio-

neazã agenþia, deci raþiunea controlului Curþii de Conturi este perfect justificatã. Numai dacã nu cumva cineva doreºte sã nu existe asemenea control. De fapt, aºa cum spunea ºi colegul Solcanu, la privatizarea societãþilor comerciale a fost înlãturat controlul Curþii de Conturi. Dacã doriþi acest lucru, este clar cã se urmãreºte altceva. ªi ar fi pãcat, în fond, sã nu-i facilitãm ºi domnului Mureºan asemenea posibilitãþi, aºa cum au beneficiat ºi alþi miniºtri de la alte ministere. Totuºi, eu consider cã numai dacã avem în vedere constituirea acestui fond, agenþia trebuie supusã controlului Curþii de Conturi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte observaþii? Nu sunt. Îl rog pe domnul Mureºan sã dea rãspunsuri la întrebãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea sã fie foarte clar. Agenþia, aºa cum a fost votatã, nu privatizeazã, ci concesioneazã terenurile statului. ( _Discuþii_ .)

Acum spun încã douã lucruri.

Aici este vorba de controlul intern ºi nu este vorba de controlul asupra activitãþii acestei instituþii pe care noi o creãm azi, pentru cã, aºa cum spunea domnul senator, asupra tuturor instituþiilor statului se exercitã control din partea Curþii de Conturi. Deci este de fapt o formã explicitã prin care, sã spunemÉ

Fondului Proprietãþii de Stat!

Nu vorbim aici de Fondul Proprietãþii de Stat, domnule senator, ci vorbim de o instituþie pe care noi o creãm ºi pe care nu o sustragem de la un astfel de control, pentru cã, dacã am vrea sã o sustragem, am scrie explicit: ”Agenþia Domeniilor Statului nu se supune controlului Curþii de ConturiÒ Ñ ºi atunci ar exista ceea ce spuneþi dumneavoastrã. Dar agenþia, ca instituþie, intrã în dreptul comun, cel definit de Constituþie ºi se supune acestor controale. Acest alin. 12 vorbeºte de controlul intern pe care trebuie sã-l aibã orice instituþie, sub formã de organe de specialitate, cenzori. V-am propus aceastã formulã. Deci existã douã lucruri diferite. Controlul intern ºi controlul activitãþii asupra acestei instituþii.

Aþi spus-o ºi dumneavoastrã foarte bine, domnule senator Buruianã, citând din Constituþie. Curtea de Conturi controleazã modul de formare ºi valorificare, utilizare a banului public. Ea nu controleazã oportunitatea unei decizii, dacã am privatizatÉ sau aici vorbim de concesionare.

Daþi-mi voie sã explic.

Concesionarea. Am concesionat terenul lui A sau l-am concesionat lui B. Nu vine Curtea de Conturi sã-mi spunã cã trebuia sã-l concesionez lui B. Ea trebuie sã vadã dacã l-am concesionat lui A, s-au luat atâþia bani în domeniul legii, cum s-au folosit ºi intrã mai departe. Deci eu nu vreau ca aceastã instituþie sã fie exoneratã de la aceastã datorie de a se supune controlului Curþii de Conturi, cu atât mai mult cu cât, dacã vã amintiþi, stimaþi senatori, eu, într-o ºedinþã trecutã, v-am spus cã sunt sub ameninþarea Curþii de Conturi cã nu am declanºat valorificarea averii statului ºi nu am adus la buget banii pe care ar trebui sã-i aduc prin acest proces de concesionare pe care nu l-am demarat la timp. S-a constatat acea confuzie care exista în mintea multora, ºi anume cã ba terenul arabil este în capitalul social, ba este în patrimoniu, ba este în administrare. Pânã la urmã s-au tranºat foarte clar ºi am spus: Aceasta este averea statului care a fost datã în administrare unor societãþi comerciale. Sã facã bine aceste societãþi comerciale sã plãteascã pentru modul în care folosesc averea statului. Nu ne intereseazã ce eficienþã economicã au. ( _Discuþii._ )

Domnule senator, am rugãmintea sã-l ascultãm pe domnul ministru. ( _Discuþii, rumoare._ ) Am rugãmintea sã ne respectãm unii pe alþii. Vã rog foarte mult.

Îmi cer scuze.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu** _(din salã):_

Mã voi ridica ºi eu în apãrarea domnului ministru ºi la proces!

Nu v-am dat cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu** _(din salã):_

Mã iertaþi.

Dar sã nu se mai repete. ( _Discuþii, rumoare_ .) Vã rog foarte mult.

Este vorba de douã lucruri separate. Controlul intern, care trebuie fãcut, mã rog, aºa cum l-am propus noi, ºi controlul activitãþii. Sunt absolut de acord. Dacã vreþi sã o spunem în mod explicit: Iatã, agenþia se supune controlului Curþii de Conturi, putem scrie, dar atunci, stimaþi colegi, ar trebui sã scriem: Agenþia se supune controlului Corpului de control sau controlului Ministerului Public, Parchetului, deci toate instituþiile abilitate în stat care pot, pe anumite dimensiuni de control sã-l exercite, ar trebui sã le enumerãm aici, dacã am enumerat una. ( _Discuþii, rumoare_ .)

Nu mã opun ca ea sã fie pusã în mod explicit, aº vrea sã vã spun foarte clar. Dacã s-ar spune, în mod explicit, cã nu se supune Curþii de Conturi, aþi putea face similitudinea cu Fondul Proprietãþii de Stat.

Aºa este.

Sã fie foarte clar! Agenþia concesioneazã, are nevoie de control intern. Controlul asupra activitãþii se executã de instituþiile abilitate ale statului. Dacã vreþi sã puneþi aceastã formã generalã, sunt absolut de acord, dar sã nu încurcãm lucrurile ºi sã nu facemÉ

Mulþumesc. Comisiile de specialitate mai au de formulat precizãri.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, aº vrea sã precizez cã, dacã stenogramele ºedinþelor ar avea putere legislativã, eu aº fi de acord cu votarea, aºa cum a spus domnul ministru. Deocamdatã însã stenogramele au un caracter strict informativ ºi faptul cã domnul ministru ne spune foarte clar aici cã nu a exclus controlul Curþii de Conturi nu are nici un fel de putere legislativã.

Vreau sã precizez cã în formularea propusã de comisii nu facem altceva decât sã întãrim încrederea în corectitudinea întregului proces. Adicã sã se ºtie cã acesta este un proces care oricând este controlat nu ca oportunitate Ñ Curtea de Conturi nu este îndrituitã sã controleze oportunitatea, ci corectitudinea din punct de vedere strict financiar.

Motivul pentru care am introdus aceasta este, dacã vreþi, sã dãm credibilitate suplimentarã acestei legi. Vreau sã îi reamintesc...

Nu, nu! Vreau sã vã spun cã, dacã doriþi, puteþi introduce ºi Garda Financiarã, dar nu a fost în discuþia comisiilor, nu a fost fãcut un asemenea amendament la comisii.

Deci precizez: noi prezentãm punctul de vedere al comisiilor ºi regret cã aici a fost prezentat un aspect trunchiat, deoarece s-a spus cã agenþia se ocupã doar cu concesionarea. Vreau sã ºtiu. Într-adevãr, vinderea activelor o face cineva ºi agenþia face doar concesionarea? Dacã este aºa, este loc sã fie spus explicit, întrucât, în formulãrile privitoare la funcþionarea agenþiei, acest proces nu era rupt în douã ºi nici nu poate fi rupt în douã, atâta vreme cât în caietul de sarcini sunt introduse cele douã lucruri simultan.

De aceea, cred cã este oportunã menþinerea în text a formulãrii comisiei, acceptând amendamentul colegului Szab— Ð care reprezintã Comisia de agriculturã Ð în care sã fie ”activitatea desfãºuratã de agenþieÒ, fãrã nominalizare ºi pentru a evita penibilul.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nu mai pot da cuvântul, atâta timp cât, în final, ºi-a prezentat punctul de vedere iniþiatorul, ministrul ºi comisiile de specialitate. Dezbaterile au fost destul de clare, s-au exprimat toate punctele de vedere.

Stimaþi colegi, supun atenþiei...

Care este amendamentul?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vi-l citesc eu, ca sã nu fie nici un fel de dubii. O clipã.

Am înþeles cã comisiile de specialitate acceptã amendamentul domnului senator Szab— fãcut în nume propriu. Domnia sa nu putea vorbi în numele Comisiei de agriculturã. Citesc textul art. 5 alin. 12, cu amendamentul domnului senator Szab—: ”Controlul intern al operaþiunilor financiar-contabile se realizeazã de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, iar activitatea desfãºuratã de agenþie, în conformitate cu dispoziþiile legale, este supusã controlului Curþii de Conturi a României.Ò Ð Corect.

**Din salã**

**:**

Da!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Cu 65 de voturi pentru, 18 împotrivã, o abþinere, a fost acceptat acest text.

Domnule senator Buruianã, cred cã amendamentul dumneavoastrã nu-l mai susþineþi.

## **Domnul Florin Buruianã**

**:**

Renunþ.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Art. 6 alin. 1. Observaþii? Domnul senator Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, art. 6 alin. 1, aºa cum este în formularea datã de Camera Deputaþilor, îi lipseºte un singur lucru, anume: ”se constituie într-un fond social denumit **Dezvoltarea agriculturii româneºti sau Cântarea României!!** Ò. Aceastã denumire nu are absolut nimic de a face cu legea, deoarece în rest se spune ”sunt purtãtoare de dobânzi, se constituie într-un fond special de dezvoltare a agriculturii la dispoziþia Ministerului AgriculturiiÒ etc.

Denumirea fondului într-o lege în care aceasta nu are nici un fel de relevanþã mã face sã suspectez cã deja existã plachete ºi s-au fãcut afiºe cu asemenea fond. Nu are nici un fel de relevanþã.

În al doilea rând, daþi-mi voie sã citesc textul: ”...Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei Ð deci la dispoziþia acestuia Ð din care se finanþeazã programe de dezvoltareÒ. Splendid! ªi apoi spune: ”programe de dezvoltare

a pieþelor interne ºi externeÒ. Pentru numele lui Dumnezeu!!

Existã modalitatea ca sã finanþezi pentru dezvoltarea pieþelor externe º.a.m.d.? Ce înþelegem prin treaba aceasta?! Textul propus de comisii este un text sobru în care sunt eliminate... Se spune: ”...micilor fermieri ºi alte programeÒ etc. Am senzaþia cã textul intrã în zona literaturii de anticipaþie!

Textul propus de comisii este un text sobru, la obiect ºi, ca atare, eu propun sã se rãmânã la textul celor douã comisii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitraºcu.

Numai dorinþa sincerã de a nu dezaprecia Camera mã face sã nu comentez caracterul absurd al articolului, aºa cum a venit de la ea. Este vorba de universul absurdului în expansiune, iar în privinþa textului propus de cãtre comisii îmi permit sã întreb atât comisiile, cât ºi pe domnul ministru, în ce mãsurã agreeazã Guvernul ºi noul regim din România, mai ales în aceastã ultimã fazã a lui, în finalul activitãþii sale, ideea fondurilor speciale. Cã în acest context, fãrã îndoialã cã textul nostru este mult mai bun ºi mai direct, adicã vizeazã ceva. Nu ºtiu cât va fi fondul ãsta, dar am înþeles, din cele spuse de primulministru ºi de alþi prim-miniºtri ºi de viitorii prim-miniºtri cã nu se agreeazã ideea celor 29 de fonduri Ð cred cã sunt pânã acum Ð pe aceastã idee.

Deci nu ºtiu dacã aceastã soluþie este funcþionalã, în condiþiile în care, repet, nu existã o simpatie cu totul deosebitã pentru fonduri. Altminteri, este evident cã într-un fond al Camerei ºi unul al Senatului îl prefer pe acesta, în mãsura în care el poate fi justificat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii? Nu existã. Domnule ministru? Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã nu voi comenta partea pitoreascã a luãrilor de cuvânt, ci voi intra în fondul acestui articol, aceste societãþi comerciale cu capital de stat care se vor supune privatizãrii, aceste terenuri care se vor concesiona, pentru cã suntem la capitolul de concesionare.

Agenþia Domeniilor Statului concesioneazã averea statului cãtre structuri private, pentru a avea eficienþã economicã. Aceºti bani trebuie sã se reîntoarcã în agriculturã. Din acest punct de vedere, fondurile speciale care se gãsesc multiplicate la foarte multe din ministerele Guvernului, ele sunt în numãr de aproape 20 de fonduri speciale... Singurul minister care nu are nici un fond special este Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, singurul minister care are nevoie de fonduri ºi care genereazã valoare adãugatã, valoare adãugatã care nu se întoarce la bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. ªi am sã vã dau doar douã cifre: dacã aportul la produsul intern brut al agriculturii este în jur de 15Ð16%, banii pe care îi primim de la buget sunt în jur de 1%. Cred cã aceste douã cifre spun tot. De aceea este nevoie ca din averea statului sã generãm bani pentru dezvoltarea agriculturii.

ªi acum, sigur cã se poate analiza fiecare propoziþie, fiecare program pe care noi vrem sã-l dezvoltãm.

ªtim cu toþii cã producãtorii agricoli români au pierdut pieþele interne. Nu mai vorbesc de pieþele externe, de unde au fost alungaþi. ªtim cu toþii de politicile pe care celelalte state le pun în practicã: subvenþionare, restituþie la export Ð ca sã vã spun câþiva termeni Ð garantare de credite pentru export ºi aºa mai departe.

Toate aceste politici þin de dezvoltarea pieþelor interne ºi a celor externe. Toate aceste politici þin ca produsele respectivelor state sã stea consolidat pe piaþa internã ºi sã poatã sã câºtige cât mai multe din pieþele externe. ªi nu am sã vã dau exemplu concurenþa pe care o avem cu vecinii noºtri, tocmai pentru cã sunt mult mai înþelepþi ºi au înþeles de multã vreme sã punã în practicã astfel de politici. Nu mi se pare sub nici o formã absurd sã avem posibilitatea sã ajutãm exportatorii români, sã ajutãm, în momentul în care preþurile producãtorului intern sunt mai mari decât preþurile cu care vin cei de la export pe piaþa româneascã, sã-i ajutãm sã-ºi poatã vinde produsele, acordându-le acele prime pe care pânã acum nu am putut sã le stabilim decât la câteva produse de bazã: grâu, porumb, carne de porc ºi carne de pasãre.

Mulþumesc. Din partea comisiilor, domnul senator Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu toatã gentileþea, vreau sã-i spun domnului ministru al agriculturii cã, dacã intenþioneazã sã se înscrie în P.D.S.R., nu intenþionãm sã-l primim, deoarece ceea ce susþine Domnia sa acum, este nici mai mult, nici mai puþin decât cã aceastã agenþie va subvenþiona agricultura pe plan intern ºi pe plan extern pentru câºtigarea pieþei. Nu ºtiu, dar pare-se cã pentru treaba aceasta am fost fãcuþi în fel ºi chip. Aflãm cã este subvenþionatã, dar daþi-mi voie sã citesc textul ºi sã spun cã nu subvenþionatã printr-o lege, ci subvenþionatã în mod individual. Atâta vreme cât acest lucru nu este prevãzut Ð ce, cât ºi cum Ð printr-o lege, daþi-mi voie sã am teama cã aceasta nu înseamnã altceva decât, dacã vreþi, subvenþionare individualã, pe bazã de clientelism. Nu se spune nimic. Când vorbim de piaþã, când vorbim de acest aspect, de care a vorbit domnul ministru, suntem obligaþi ca acest lucru sã-l facem prin lege, ºi nu sã lãsãm la dispoziþia unui asemenea fond.

În privinþa fondului ºi denumirii acestui fond, mi-aº permite o întrebare Ð întrebare retoricã, evident, la care nu doresc rãspuns: pe reversul acestui fond figureazã poza domnului ministru al agriculturii?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, nu mai... Am dat cuvântul domnului ministru, comisiilor de specialitate, aþi avut posibilitatea sã vorbiþi. Îmi pare foarte rãu.

Stimaþi colegi,

Comisiile de specialitate prezintã în raport un alineat 2 la art. 6. Probabil cã la acest lucru doreaþi sã vã referiþi, domnule senator.

Da. Domnule preºedinte, evident cã, faþã de votul extrem de concludent care a fost dat, alin. 2 în formularea comisiilor este superfluu, deoarece el este inclus în alin. 1. Noi nu avem nici un comentariu, decât permiteþi-mi, totuºi, sã ne bucurãm, sã aplaudãm încã o datã ”Cântarea RomânieiÒ introdusã în articolul precedent. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, eu sunt nevoit sã

Eu înþeleg cã dumneavoastrã trebuie sã conduceþi într-un anumit mod ºedinþa. Dupã cuvântul domnului Gherman care, dupã pãrerea mea, a fost în nume personal, trebuia sã avem ºi noi cuvântul la acest articol, dar, mã rog,... probabil cã pânã disearã trebuie sã transmiteþi cã aceastã lege a fost votatã dupã cum doreºte domnul ministru Mureºan.

Numai cu sprijinul dumneavoastrã, domnule senator.

Numai cu sprijinul nostru... Numai un singur lucru aº vrea ºi vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã. Am mai fãcut trimitere de câteva ori la Legea rãspunderii ministeriale. Domnul ministru Mureºan de fiecare datã vorbeºte cu totul altceva. În textul legii se scrie un lucru ºi Domnia sa ne spune cã are în vedere sã foloseascã acest fond în cu totul alt scop decât cel pentru care noi votãm astãzi. Pãi, nu înþeleg de ce mai votãm, domnule preºedinte, din moment ce dânsul ne spune nouã cã îl va folosi pentru subvenþionarea agriculturii, pentru acordarea de prime ºi aºa mai departe.

Deci noi ce votãm aici? Ce spune dânsul sau ce scrie în text?

Deci, domnule preºedinte, v-aº ruga sã-i reamintiþi domnului ministru cã nu se aflã la ºedinþã de partid, la învãþãmântul de partid pe care-l face, ci în plenul Senatului ºi sã nu mai inducã în eroare Senatul. Vã mulþumesc.

Domnule senator, cred cã aþi observat, de fiecare datã când am supus la vot, am fãcut precizarea ”textul comisiilor din SenatÒ.

Dacã existã alte observaþii asupra alin. 2? Domnul senator Dumitraºcu.

Sigur cã sunt trist sã constat cã aripa peneþecedistã a Partidului Democrat conduce ºedinþa de o asemenea manierã încât vrea sã-l scoatã pe domnul ministru ca fiind un înger negru, cu aripile albe.

Eu l-am înþeles pe domnul ministru ºi sã mã trãzneascã Dumnezeu cã aº vota cu ce a spus domnul ministru, dar nu cu legea!

Deci domnul ministru a vorbit aici de contigentãri, a vorbit de politica interbelicã, de încurajarea agriculturii prin contigentare la export, ceea ce este cu totul altceva. Dincolo de toate, eu spun cã tot acest articol s-ar preta la o lege specialã, repet, o lege specialã privind folosirea fondurilor respectivei agenþii, lege fãrã de care ea devine o ”agenturãÒ. Atenþiune!

Deci sunt pentru o lege specialã Ð vorbesc cu toatã seriozitatea. A se vedea, în suma de legi privitoare la agriculturã între cele douã rãzboaie mondiale, Legea contigentãrii. Sunt douã legi. Una era înainte de 1921 ºi alta în 1925 sau 1926.

Revin. Sunt pentru o lege specialã, iar aici intervenþia domnului Gherman apare de bun-simþ în raport cu ceea ce s-a votat la art. 6 alin. 1. În raport cu ceea ce s-a votat la art. 6.1 sau în raport cu ceea ce s-a respins la art. 6 alin. 1, în aceastã situaþie este fãrã sens. Este absolut fãrã sens.

Domnule senator, cu toatã simpatia pe care v-o port, vã reamintesc cã, în postura în care sunt preºedinte de ºedinþã, nu sunt partizanul nici unei formaþiuni politice.

Domnul preºedinte a înþeles foarte bine cã sunt ghilimele. Simpatia mea pentru dânsul întrece de douã ori simpatia dânsului pentru mine.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, totuºi, sunt obligat sã supun la vot alin. 2 al art. 6 prezentat de comisiile noastre de specialitate. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 6 voturi pentru, 67 de voturi împotrivã ºi o abþinere, alin. 2 al art. 6 a fost eliminat.

Dacã asupra titlului secþiunii a II-a existã intervenþii?

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Trebuie votat articolul în ansamblu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mã scuzaþi, aveþi dreptate.

Stimaþi colegi,

A fost votat, pentru cã nu a avut decât un alineat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De fapt, a fost votat. Îl

Dacã asupra titlului secþiunii a II-a existã observaþii? Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

În conformitate cu toate intervenþiile anterioare, sunt pentru menþinerea acestui titlu care a fost propus de comisie, avându-se în vedere cã el este în conformitate cu toate titlurile care au fost votate anterior.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii?

Aveþi cuvântul, domnule senator Apostolache.

Eu ascult ce recomandãri îmi fac colegii, sunt foarte rãbdãtor, mai ales cã ºtiu cã dânºii pot recomanda domnului Mureºan ce sã facã în agriculturã, ºi nu mie.

Deci, referitor la aceastã secþiune, eu v-aº sugera, stimaþi colegi, Ð ca sã nu intrãm în... nu vorbesc de polemicã, ci în bancurile cu Gâgã, Ð votaþi titlul secþiunii, aºa cum l-a propus comisia, pentru cã, altfel, într-adevãr, vom face de râs acest Senat, aºa cum vã indicã, de fapt, domnul Mureºan, care chiar are de gând sã-l compromitã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii? Nu mai existã. Domnule ministru Mureºan, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu nu am sã spun modul în care s-a deturnat legea în comisii, este însã momentul ca, acum, secþiunea a II-a sã capete titlul normal, pentru cã vorbim, repet, poate cã eu greºesc ºi îmi asum aceastã greºealã, nu îmi gãsesc o argumentaþie suficient de bunã, suficiente cuvinte sã vã spun: este vorba de ceea ce are statul, ºi anume, de pãmânt. De aceea vorbesc de domeniile statului ºi nu vorbim de nici un alt fel de structurã instituþionalã, pentru cã societãþile comerciale se vor privatiza în termenul cel mai scurt. Chiar astãzi s-a dat publicitãþii lista cu 100 de societãþi comerciale care se privatizeazã de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, ºi nu de cãtre agenþie. Agenþia gestioneazã, de acum ºi în vecii vecilor, averea statului. De aceea vã rog sã revenim la titulatura corectã.

Stimate domnule senator Dumitraºcu, titulatura care stã scrisã pe frontispiciul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei este ”Ministerul Agriculturii ºi Domeniilor StatuluiÒ. Aºa a fost construitã aceastã instituþie acum 102 ani ºi cred cã a fost construitã bine ºi trebuie sã o readucem la ceea ce a fost. Este nevoie sã revenim la soluþia de Agenþia Domeniilor Statului.

Mulþumesc. Dacã din partea comisiilor de specialitate mai existã observaþii?