Ioan Timiº

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Domnilor miniºtri,

Indiferent care va fi soarta amendamentului meu, îngãduiþi-mi sã-l susþin în plen doar pentru motivul cã, aºa cum a fost formulat amendamentul de la anexa nr. 3/28, punctul 252, pare puþin exotic ºi aº vrea sã am câteva argumente.

Doamnelor ºi domnilor, Muntele Athos, pentru care am cerut o anumitã subvenþie bugetarã, nu este un munte oarecare. El a fost ºi este, pe bunã dreptate, considerat giuvaerul ortodoxiei orientale, un Vatican al Rãsãritului ºi Muntele Sfânt al creºtinãtãþii ortodoxe.

A aloca bani din bugetul sãrac al României pentru o comunitate religioasã din afara graniþelor României nu este o chestiune de politicã economicã ºi financiarã privind realizarea Programului de guvernare. Este, evident, o chestiune de conºtiinþã, o chestiune de credinþã ºi, dacã vreþi mai concret, este o chestiune de sprijin al identitãþii etnice, culturale ºi lingvistice, religioase a unei comunitãþi care se aflã în afara graniþelor României, aºa cum prevede art. 7 din Constituþia României, comunitate care de aproape 400 de ani se roagã în limba românã într-o mare slavã pentru întreg poporul român.

Aceastã comunitate, la aceastã orã, este condusã de pãrintele Petroniu Tãnase care, dacã nu ar fi ales calea sihãstriei, ar fi putut fi, probabil, patriarhul României.

Aº vrea sã ºtiþi, domnilor colegi, cã majoritatea mânãstirilor, sihãstriilor ºi schiturilor de pe Muntele Athos au fost construite ºi reconstruite de domnitorii, boierii ºi voievozii români, care au fãcut multe daruri ºi danii la aceste mânãstiri. Din aceastã cauzã, pe Muntele Athos s-a strâns un mic patrimoniu care înseamnã aproape un

sfert din patrimoniul naþional cultural, constituind obiecte de podoabã, de cult, bibliotecã, sculpturi, picturi ºi aºa mai departe.

În fond, problema nu este de a sprijini niºte cãlugãri atoniþi, homosexuali sau leneºi. Problema este de a pãstra ºi conserva o comunitate religioasã pe cale de dispariþie ºi de a nu ajunge în situaþia de a înscrie în catalogul de probleme ale României încã o problemã, cum este problema insulei ªerpilor sau a tezaurului României. Dacã aceastã comunitate ar dispãrea sau nu ar mai fi în stare sã funcþioneze pe acest munte, ea ar intra sub jurisdicþia statului grec, iar bunurile mobile, mai ales, vor intra în proprietatea Mânãstirii Marea Lavrã greceascã, care are a treia bibliotecã din lume dupã Alexandria ºi Vatican, ºi ºtie pe ce comoarã pune mâna.

Domnule ministru al finanþelor, eu nu cer, cu ostentaþie, bani pentru comunitatea româneascã religioasã de pe Muntele Athos, dar vã sesizez o realitate pentru care, indiferent dacã veþi gãsi sau nu veþi gãsi bani, vom fi împreunã responsabili pentru pãstrarea sau dispariþia unei comunitãþi religioase din afara graniþelor ºi a patrimoniului legat de aceasta. Cam aceasta ar fi problema. Vã mulþumesc pentru atenþie.