Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 24 noiembrie 2001 · monitorul.ai

## **Domnul Constantin Niþã:**

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Anastasescu Olga Lucheria|absentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentã|

Antal Istv‡n absent Anton Marin prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Apostolescu Maria absentã Arghezi Mitzura Domnica absentã Ariton Gheorghe prezent Armaº Iosif absent Arnãutu Eugenu prezent Asztalos Ferenc prezent Baban ªtefan absent Babiaº Iohan-Peter absent Babiuc Victor absent Baciu Mihai absent Bahrin Dorel absent Baltã Mihai prezent Baltã Tudor prezent Bar Mihai prezent Bara Radu Livu prezent Barbu Gheorghe absent Bartoº Daniela absentã Bãdoiu Cornel prezent Bãlãeþ Miticã prezent Bãlãºoiu Amalia absentã

2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/24.XI.2001

Bãncescu Ioan prezent Dragu George absent Bâldea Ioan prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Bentu Dumitru prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Bercãroiu Victor prezent Dumitriu Carmen absentã Berceanu Radu Mircea absent Duþu Constantin prezent Bereczki Endre prezent Duþu Gheorghe prezent Birtalan çkos prezent Enescu Nicolae absent Bivolaru Ioan absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Bleotu Vasile prezent Eserghep Gelil prezent Boabeº Dumitru prezent Fâcã Mihail prezent Boagiu Anca Daniela absentã Firczak Gheorghe prezent Boajã Minicã absent Florea Ana prezentã Boc Emil prezent Florescu Ion prezent Bogea Angela prezentã Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Boiangiu Cornel absent Gaspar Acsinte absent Bolcaº Lucian Augustin prezent Georgescu Filip prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Georgescu Florin prezent BorbŽly L‡szl— prezent Bozgã Ion absent Gheorghe Valeriu prezent Bran Vasile absent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Brînzan Ovidiu prezent Gheorghiu Adrian prezent Brudaºca Damian absent Gheorghiu Viorel prezent Bucur Constantin absent Gingãraº Georgiu absent Bucur Mircea absent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru absent Buga Florea prezent Grãdinaru Nicolae prezent Burnei Ion absent Grigoraº Neculai absent Buruianã Aprodu Daniela absentã Gubandru Aurel absent Buzatu Dumitru prezent Gvozdenovici Slavomir absent Buzea Cristian Valeriu absent Haºotti Puiu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Hogea Vlad Gabriel prezent Canacheu Costicã absent Holtea Iancu absent Cazan Gheorghe Romeo-Leonard prezent Hrebenciuc Viorel prezent Cazimir ªtefan prezent Ianculescu Marian prezent Cãºunean Vlad Adrian prezent Ifrim Mircea prezent Cerchez Metin prezent Ignat Miron prezent Cherescu Pavel absent Ilie Aurel-Constantin absent Chiliman Andrei Ioan absent Iliescu Valentin Adrian prezent Chiriþã Dumitru absent Ionel Adrian prezent Ciontu Corneliu absent Ionescu Anton prezent Ciuceanu Radu absent Ionescu Costel Marian prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Dan absent Cîrstoiu Ion absent Ionescu Daniel prezent Cladovan Teodor prezent Ionescu Mihaela absentã Cliveti Minodora prezentã Ionescu Rãzvan prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Smaranda absentã Cojocaru Nicu prezent Iordache Florin prezent Crãciun Dorel Petru prezent Iriza Scarlat prezent Creþ Nicoarã absent Ivãnescu Paula Maria absentã Cristea Marin absent Jipa Florina Ruxandra absentã Criºan Emil prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Dan Matei-Agathon absent Kelemen Hunor absent Daraban Aurel prezent Kerekes K‡roly prezent Dinu Gheorghe prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dobre Traian prezent **Domnul Viorel Hrebenciuc:** Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Domnul Niþã, vã mulþumim. Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel prezent **Domnul Constantin Niþã:** Dorneanu Valer prezent ªi eu vã mulþumesc. Dragomir Dumitru absent

Anghel Stanciu

#10419

Domnule preºedinte, Stimaþi domni miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Am aflat ºi eu, ca ºi dumneavoastrã, cã, ieri, dupã ora 17,00, am fost absent. O parte din presã ne-a catalogat ca ”lucrând în lipsãÒ. Acum vom fi prezenþi, domnule preºedinte, ºi poate vor vedea ºi dânºii.

Vreau sã spun, în legãturã cu acest subiect, cã este unul pe care nu îl agreez. Tichetele de masã pentru profesori reprezintã, prin demnitatea lor Ñ am zice noi Ñ, un anumit fel de dispreþ, pentru cã profesorul, dascãlul, de când este lumea, n-a fost mai înstãrit decât ceilalþi, dar, în orice caz, a avut un salariu cât de cât decent.

Nu vreau sã spun cât avea în perioada interbelicã, pentru cã avem bugetul din 1938Ñ1939, dar astãzi, când i-am vãzut în stradã ºi când au cerut, efectiv, aceste tichete de masã, am înþeles cã situaþia nu mai este acum de un anumit orgoliu, ci este de supravieþuire. De aceea, cu toatã reþinerea mea, sprijin aceastã formulare, care, spre deosebire de cea aprobatã de Comisiile de buget, finanþe, permite sã se aloce, în limitele banilor disponibili, aceste tichete, într-un anumit numãr. Este un început. Nu suntem absurzi sã credem cã se pot da pe toate cele 12 luni, dar, în orice caz, în raport de situaþia concretã de la fiecare universitate, de la fiecare ºcoalã, chiar în raport de bugetele locale sau centrale se pot acorda astfel de tichete.

De aceea, vã propun sã votãm varianta doamnei ministru, chiar dacã nu este cea mai bunã, chiar dacã nu cuprinde totalitatea tichetelor pe 12 luni pentru fiecare salariat, dar este ceea ce se poate face. Mai binele este duºmanul binelui. Vrem s-o facem mai bine, punem sã dea obligatoriu tichete ºi nu va avea nici unul. Lãsãm aceastã formã permisivã ºi sperãm cã, de la caz la caz, lucrurile vor tinde spre ceea ce trebuie: sã avem 12 luni tichete de masã. Eu spun sã nu avem tichete de masã, ci sã avem salarii decente. ªi poate cã la anexa unde este învãþãmântul gãsim o soluþie sã rezolvãm problema. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Florin Georgescu

#17677

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, s-au fãcut aici mai multe amendamente referitoare la art. 49 alin. 3. Comisia îºi menþine poziþia exprimatã în raportul amendamentelor respinse, ºi anume aceea de a nu fi de acord cu deductibilitatea nelimitatã a tichetelor de masã. Sunt anumite calcule bugetare foarte precise care demonstreazã faptul cã, o datã eliminate acele contingente trimestriale de tichete admisibile la

deductibilitatea fiscalã în rândul agenþilor economici, se pierde foarte mult la bugetul de stat, în cazul impozitului pe profit, în timp ce veniturile derivate, colaterale, pe care le menþiona aici domnul deputat de la Partidul Naþional Liberal, sunt numai posibile, ºi nu ºi sigure.

Deci nu suntem de acord cu amendamentul domnului deputat Nini Sãpunaru. Suntem de acord cu amendamentul doamnei ministru Ecaterina Andronescu, combinat cu propunerea doamnei senator Simona Marinescu, amendamente la care au agreat, de asemenea, reprezentanþii Partidului România Mare ºi ai Partidului Naþional Liberal.

Problema sãnãtãþii, domnule deputat Ifrim, este rezolvatã prin amendamentul propus de doamna senator Simona Marinescu.

În ceea ce priveºte formularea de la art. 49 alin. 3, suntem de acord cu punctul 22 din raportul amendamentelor admiseÉ ºi anume este o chestiune de gramaticã ºi de topicã în frazãÉ

Art. 49 alin. 3 este mai bine formulat la punctul 22 din raport decât în forma iniþialã prezentatã în proiectul Legii bugetului, aºa încât, în concluzie, comisia vã propune, stimaþi colegi senatori ºi deputaþi, pentru art. 49 alin. 3 nou urmãtoarea formulareÉ pentru cã existã în continuare în lege alineatul care interzice, în general, instituþiilor publice acordarea tichetelor de masã din alocaþiile bugetare sau din venituri extrabugetare ºi alocaþii, dar cu o excepþieÉ Care?É Cea de la art. 49 alin. 3 alineat nou, care, probabil va deveni art. 49 alin. 4: ”În cazul instituþiilor de învãþãmânt superior, unitãþilor din învãþãmântul preuniversitar, precum ºi al unitãþilor sanitare, se pot acorda personalului propriu tichete de masã din veniturile realizate în condiþiile legiiÒ. ªi atunci sunt acoperite de posibilitatea acordãrii acestei compensaþii de ordin material unitãþile de învãþãmânt ºi sanitare care realizeazã venituri, în condiþiile legii. Celelalte unitãþi publice nu au aceastã permisiune, pentru cã nu existã resursele necesare ºi nu au cadrul necesar pentru a-ºi putea organiza activitãþi aducãtoare, generatoare de venituri extrabugetareÉ Nu dãm aici exemplul armatei sau al altor instituþii publice care nu au cum sã facã ºi sã obþinã astfel de venituri.

Vã mulþumesc.

Emil Boc

#49301

Mulþumesc, domnule preºedinte, dar în nici un caz nu mi-aº putea permite sã subestimez prin umila mea persoanã ponderea ºi locul instituþiei Avocatului Poporului. Este un amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi în calitate de membru aº dori sã susþin acest amendament, demontând, în primul rând, argumentaþia comisiei pentru respingerea amendamentului, comisie care spune cã propune respingerea amendamentului întrucât nu sunt fundamentate sumele solicitate ºi nu se indicã sursa de acoperire.

Cu aceastã ocazie aº vrea sã prezint o interpretare corectã, legalã a articolului 10 din Constituþie, articol care spune cã ”Iniþiativa legislativã care implicã modificarea prevederilor bugetului de stat trebuie sã aibã în mod obligatoriu indicarea sursei cu privire la finanþare.Ò În cazul Legii bugetului de stat nu suntem în prezenþa unei iniþiative legislative obiºnuite.

Bugetul de stat sau iniþiativa creãrii ºi prezentãrii bugetului de stat aparþine în exclusivitate Guvernului, ºi nu parlamentarilor.

Deci, în consecinþã, nu se poate cere autorului unui amendament sã indice sursa de finanþare, pentru cã singurul iniþiator este Guvernul, cu privire la bugetul de stat.

În consecinþã, acest argument, cã trebuie sã se indice în mod obligatoriu sursa de finanþare la Legea bugetului de stat, acest argument este fals ºi nu este în concordanþã cu prevederile Constituþiei. Doar Guvernul este acela care stãpâneºte mecanismul prin care poate indica sursa de finanþare, ºi nu un parlamentar sau un alt subiect care face un amendament.

În consecinþã, dacã voinþa politicã se deceleazã pentru o anumitã investiþie, Guvernul este dator sã gãseascã sursa de finanþare ºi nu, repet, ºi nu parlamentarul care face amendamentul respectiv.

Parlamentul, aici, este un factor politic care decide asupra oportunitãþii, Guvernul este factorul tehnic care iniþiazã bugetul de stat ºi trebuie sã rãspundã provocãrilor formulate de Parlament.

Deci în consecinþã nu rezistã acest argument.

Emil Boc

#55960

Aº dori sã folosesc douã argumente. În primul rând, din nou, nu putem fi de acord cu argumentaþia Comisiei pentru buget, finanþe, argumentaþie care precizeazã ”...cã nu se pot aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuateÒ. Repet, interpretarea textului constituþional nu poate impune autorului amendamentului indicarea surselor de finanþare, întrucât el nu are acces la baza de date pe care o are Guvernul pentru a identifica sursele de finanþare. Legea bugetului de stat este o lege aparte faþã de celelalte legi ºi, în consecinþã, nu putem cere autorului unui amendament sã iniþieze ºi sã gãseascã aceste surse de finanþare. Dacã proiectul de buget ar putea fi iniþiat ºi de cãtre un alt subiect de drept, de cãtre parlamentari, de exemplu, atunci am indica ºi sursele de finanþare. Dar la buget, unicul iniþiator este Guvernul. Deci nu ne puteþi cere acest lucru. Iar în al doilea rând, ieri s-a lansat Raportul Comisiei Europene pentru România ºi cred cã s-a putut observa de acolo faptul cã încã în problemele legate de justiþie, de corupþia care existã la nivelul societãþii în România ºi de necesitatea perfecþionãrii aparatului judecãtoresc, apar niºte lucruri care sunt absolut necesare în acest moment pentru România. Dacã ne propunem sã rãspundem exigenþelor formulate de Comisia Europeanã prin Raportul pentru România, nu putem lãsa justiþia... sã o tranformãm într-o anexã a puterii sau într-o anexã a societãþii româneºti. Trebuie sã-i dãm ºi sã-i conferim justiþiei statutul pe care îl meritã în statul de drept, dacã dorim sã facem din ea o coloanã vertebralã a statului de drept din România. În condiþiile acestea, nu este admisibil sã existe în þarã judecãtorii înfiinþate prin lege care sã nu poatã avea judecãtori care sã profeseze actul de justiþie. Deci suplimentarea la ”Cheltuielile de personalÒ cu 261 de posturi Ñ 52 de judecãtori ºi 209 grefieri Ñ mi se pare absolut indispensabilã pentru a asigura funcþionalitatea la nivel de avarie a justiþiei din România. Dacã vom ignora în permanenþã justiþia, sã nu ne mirãm cã, în continuare, raporturile formulate de Comisia Europeanã pentru România vor viza negativ acest sector.

În privinþa amendamentului care se regãseºte la punctul 171 este o chestiune formalã ºi vã rugãm sã acceptaþi acest lucru. Se propune înlocuirea articolului bugetar ”Reparaþii curenteÒ cu articolul bugetar 29, ”Cãrþi ºi publicaþiiÒ. Chiar dacã în rãspunsul formulat de comisie se spune cã stã la îndemâna ordonatorului principal de credite sã facã acest lucru, noi dorim sã îl facem acum, direct, prin Legea bugetului de stat ºi sã dãm posibilitatea judecãtorilor Ñ atât cât au ei posibilitatea Ñ sã-ºi cumpere cãrþi ºi publicaþii pentru a fi la curent cu literatura juridicã ºi cu ideile din doctrinã.

ªi, în mod subsidiar, pentru a nu mai reveni la microfon, aº dori sã susþin personal, cu toatã convingerea, ºi amendamentul de la articolul 172, formulat de domnul deputat Marcu ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cu privire la necesitatea suplimentãrii cu 186 miliarde lei pentru construcþia penitenciarelor. Dacã dorim sã aplicãm un decret de graþiere ºi sã trimitem în societate pe infractorii cu cazier, eu zic cã e mai bine sã-i þinem acolo pentru a proteja cetãþeanul, asigurând sumele de bani necesare pentru a preveni un atentat la siguranþa cetãþeanului prin trimiterea în stradã. Noi credem cã locul infractorilor este în penitenciar ºi sã-ºi ispãºeascã pedeapsa, iar locul oamenilor cinstiþi este în societate ºi sã fie protejaþi împotriva infractorilor. Dar acest lucru, probabil, va reveni la discuþia amendamentului de la punctul 172.

Vã mulþumesc.

Frunda Gyšrgy

#60417

Vorbind serios, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, susþin amendamentul domnului deputat Boc. Daþi-mi voie câteva remarci. Cred cã problema justiþiei este una din problemele esenþiale ale României de astãzi. Actul de justiþie se desfãºoarã foarte greu. Eu nu o sã-i dau nici un fel de conotaþie politicã. Dupã pãrerea mea, existã presiuni asupra judecãtorilor, dar ele nu sunt de naturã politicã. Dupã pãrerea mea, nu partidul de guvernãmânt sau nu partide din opoziþie fac presiuni la nivel instituþionalizat asupra judecãtorilor, ci existã grupuri de interese care pot sã convingã material judecãtorii pentru o anumitã soluþie sau alta. Împotriva acestei presiuni cred cã arma cea mai eficientã e de a aloca mai mulþi bani pentru înfãptuirea actului de justiþie. La ora actualã avem prea puþini judecãtori în România, la toate nivelurile: la nivel de bazã, la judecãtorii, la tribunale judeþene, la curþi de apel ºi la Curtea Supremã de Justiþie. Avem ºi prea puþin personal ajutãtor. Mã gândesc nu numai la specialiºti, dar ºi la grefieri, la secretari, care preparã ºi ajutã judecãtorii în soluþionarea cauzelor. Avem prea puþine clãdiri ºi avem prea puþine materiale care sã-l ajute pe judecãtor în înfãptuirea actului de justiþie. Ceea

ce este de nepermis e ca la nivelul judecãtoriilor ºi al tribunalelor o întreagã instituþie sã primeascã un singur ”Monitor OficialÒ. Este simplu pentru toatã lumea ºi peste tot în lume cã fiecare judecãtor trebuie sã aibã propria lui colecþie de legi cu care sã poatã lucra ºi sã poatã aduce hotãrârea respectivã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

La ora actualã, durata medie de înfãptuire a actului de justiþie în România este undeva între 2 ºi 3 ani în cazul cel mai fericit. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã la nivelul Secþiei comerciale a Curþii Supreme de Justiþie astãzi, în noiembrie 2001, se dau termene de judecatã pentru vara lui 2003. Se dau termene de judecatã pentru vara lui 2003! Nu ºtiu câþi dintre dumneavoastrã aveþi interese în domeniul comercial, dar putem realiza ºi fãrã a avea experienþã proprie cã ”omorâmÒ omul care are dreptate ºi ajunge în faþa justiþiei. Nu uitaþi cã dacã, în medie, în Uniunea Europeanã un judecãtor judecã maximum 5 procese pe zi, maximum 200 de procese pe an, în România un judecãtor se întâmplã sã judece 100 de cauze pe zi.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Dacã trebuie sã judeci 100 de cauze pe zi nu poþi gãsi motivele procedurale de amânare a cauzei, nu sã aduci o soluþie dreaptã. Este adevãrat cã problema justiþiei, a înfãptuirii actului de justiþie este mult mai profundã ºi necesitã schimbãri fundamentale structurale în codurile de bazã Ñ în Codul penal, civil, de familie Ñ ºi în codurile de procedurã.

Marcu Tudor

#65371

## **Domnul Marcu Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã solicit numai 2Ñ3 minute pentru cã astãzi este o zi deosebit de importantã pentru mine, ºi aº vrea s-o reþin ca atare, poate ºi presa. Este 14 noiembrie, anul de graþie 2001, în care o propunere a unui membru al Partidului România Mare este susþinutã de domnul Frunda. Eu îl asigur pe domnul Frunda cã noi, în Camera Deputaþilor, cel puþin eu Ñ am susþinut de multe ori propunerile legislative fãcute de U.D.M.R. dacã acestea mi s-au pãrut pertinente, ba chiar le-am argumentat ºi suplimentar.

Revenind la text, propunerea a fost a mea, dar a fost însuºitã în exclusivitate, adicã cu vot unanim, de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru cã ea a venit în întâmpinarea dorinþelor ministrului justiþiei ºi a ºefului penitenciarelor care a pus în faþa noastrã o situaþie pe care, dacã nu aþi auzit-o sau dacã nu aþi vizitat penitenciarele, nu o puteþi vedea în plinãtatea grozãviei în care se aflã aceºti deþinuþi. Dânºii au de peste 10 ani în construcþie unele penitenciare Ñ aproape în fiecare capitalã de judeþ Ñ pe care nu le pot termina ºi construcþiile se deterioreazã permanent, deºi în unii ani au primit bani pentru a le continua construcþia. ªi atunci am convenit, tot la propunerea mea Ñ asta ca sã nu mã votaþi Ñ, sã fie nominalizate 3 sau 4 astfel de penitenciare, pentru ca, cu o sumã oarecare, sã poatã fi finalizate. ªi, în situaþia în care pânã în câteva luni acestea pot fi finalizate, devine argumentul invocat de domnul Adrian Nãstase Ñ pe care nu-l crede nici Domnia sa, ºi nici doamna ministru al justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu Ñ, precum cã ”aceºti deþinuþi pot fi eliberaþi pentru cã ei nu reprezintã un pericol publicÒ. De fapt, argumentul principal, pe care nu-l discutã Domniile lor, pentru cã sunt la guvernare, dar îl putem discuta noi, este cã nu mai sunt

locuri în puºcãrii. ªi cã unora dintre ei, pânã la 5 ani de deþinere, trebuie sã le dãm drumul, ca sã devinã iar un pericol public. Eu l-aº asigura pe domnul Adrian Nãstase cã dacã nu ar avea bodyguarzi dupã Domnia sa ºi dupã copiii Domniei sale sau dupã doamna Dana Nãstase ar fi foarte temãtor dacã ar veni noaptea acasã, chiar în acel cartier care este bine blocat de pazã. Pentru cã infracþionalitatea a crescut Ñ aºa cum bine ºtiþi Ñ chiar ºi în cartierul în care locuieºte Domnia sa.

Revenind, aº zice cã aceastã sumã am pus-o de acord împreunã cu directorul general al penitenciarelor, ea reprezentând suma minimã necesarã pentru finalizarea acestor 5Ñ6 penitenciare. Nu vã daþi seama ce ar însemna asta ºi câte sute sau mii, nu ºtiu, de locuri... Ñ locuri, e cinic ce vorbesc! Ñ s-ar putea crea pentru ca deþinuþii sã poatã pãrãsi unul patul, din trei. Mãcar sã rãmânã doi. Cã uneori stau ºi trei în câte un pat. ªi ne mirãm cã prolifereazã ºi homosexualitatea sau ºtiu eu ce alte acte din acestea nefireºti.

Referitor la rãspunsul pe care Domnia sa ministrul de finanþe Ñ dar cred cã mai curând Comisia de finanþe Ñ ni l-a dat, ”cã nu se gãsesc surse bugetare pentru a acoperi aceastã cerereÒ, eu vreau sã arãt inconsistenþa ei. Pe lângã faptul cã sunt întru totul de acord cu domnul Boc ºi susþin, susþin ”cu focÒ cum zicem noi, în... adicã cu foc de la inimã, nu cu foc de la armã

Marcu Tudor

#68661

ºi cu care sunt de acord... se spune aici, la alineatul 10 din Legea privind finanþele publice Ñ deci în afarã de Constituþie, pe care a amintit-o domnul Boc Ñ nr. 72/1996, ”în bugetul de stat nu se pot înscrie ºi aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuateãÒ. Dar unde scrie cã eu, parlamentarul, trebuie sã fac asta? Asta e Legea pentru bugetul de stat. Cel care face bugetul de stat, într-adevãr, trebuie sã spunã sursa, nu eu, care fac o propunere. Este o aberaþie pe care o perpetuãm de vreo 11 ani. Ar fi cazul, în inteligenþa mult ridicatã, peste medie, pe care o are domnul ºef al Comisiei buget, finanþe din Camera Deputaþilor, domnul Florin Georgescu, ºi un excepþional de bun specialist, sã nu mai recurgã la asemenea, le-aº zice, ”puerileÒ argumente, pentru cã nu rezistã nici în faþa unor oameni care nu sunt finanþiºti ºi nici juriºti, cum sunt eu, adicã. Domnul Boc este jurist.

Al doilea lucru. ªtiþi ce am argumentat eu în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã atunci când mi s-a invocat faptul cã trebui sã indic ºi sursa de finanþare? Zic: ”Dacã vreþiÒ Ñ noroc cã nu e presã Ñ acum e presa ºi nu o sã repet întru totul ce am zis acolo Ñ ”eu vã indic surseleÒ. Din fericire, unii dintre cei asupra cãrora am aruncat eu sãgeata pentru a fi executaþi financiar, ca sã se obþinã sursele acestea, nu sunt în salã, cu toate cã sunt ºi parlamentari, iar alþii, guvernanþi, fãrã a fi parlamentari. Iar alþii pot fi executaþi pur ºi simplu, cum sunt cei care au devalizat F.N.I.-ul ºi au sute ºi sute, dacã nu mii de miliarde de lei absolut nejustificaþi, prin îmbogãþire, cu care toatã lumea cãdem de acord cã trebuie o datã rezolvat, dar nimeni nu are curaj, pentru cã aceºti oameni ne fac o imagine pozitivã unora dintre noi Ñ mie, nu Ñ în presã ºi nu trebuie deranjaþi. Dar bani sunt. Sã vã mai dau indicii. La toþi poliþiºtii ãºtia, câteva zeci de mii de vile, care mai de care mai grozavã, cum nici în Statele Unite, în Los Angeles sau San Francisco nu am vãzut, nu mai zic ºi în alte oraºe mai puþin celebre decât astea. Luaþi ºi executaþi vameºii care cer, nu? ªi nu numai noi, dar pânã ºi cei mai prãpãdiþi cu judecata îºi dau seama cã ei au fãcut trafic de influenþã sau, ºtiu eu, corupþie ºi ºi-au fãcut aceste case ilegal. Luaþi-le, valorificaþi-le, cereþi-le dobânzile sau impozitele pe veniturile astea nedeclarate. ªi câte alte sute de astfel de surse vã pot indica. Dar nu existã voinþã politicã. Din nefericire, alãturi de mine, aici, în ipostaze diferite, acum 2Ñ3 ani, domnul Adrian Nãstase vitupera în acelaºi mod în care vituperez eu cã nu se obtureazã, nu se...

Mircea Mihordea

#86755

Am sã trec ºi la obiect!

Zona distileriei de gudroane prezintã un pericol imens prin posibilitatea furturilor traseelor de conducte, ce pot genera scurgeri de substanþe periculoase. Cu ocazia realizãrii bilanþului de mediu ºi a auditului de mediu, au fost prelevate de pe platforma societãþii probe de sol pentru estimarea gradului de contaminare. Suprafaþa estimatã de pãmânt contaminat este de aproximativ 2 milioane 2 500 m , care trebuie excavatã pânã la o adâncime medie de 1 metru. Bilanþurile de mediu realizate în perioada 1998Ñ1999 au avut ca scop stabilirea neconformitãþilor cu prevederile legale ale mãsurilor ce se impun a fi luate ºi estimarea resurselor financiare necesare.

Volumul de investiþii estimat de S.C. I.P.C.M.C.Ñ Bucureºti în vederea realizãrii programului de conformare este de 14 milioane de dolari. În noiembrie 2000, firma de consultanþã HPCÑLDCA Consulting a elaborat raportul auditului de mediu realizat la S.C. ”SiderurgicaÒ de o echipã de auditori industriali ºi de mediu din Uniunea Europeanã, sprijiniþi de experþi români.

Pentru funcþionarea S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. la standardele europene de mediu s-au estimat costurile la circa 14 milioane euro. Specialiºti de aici au depus ºi depun în continuare toate eforturile posibile pentru evitarea unei reale ºi înspãimântãtoare catastrofe, cu urmãri inimaginabile, pentru cã Hunedoara Ñ pentru aceasta v-am reþinut pânã acum atenþia Ñ trãieºte, practic, pe o bombã ecologicã. Municipiul Hunedoara ºi nu numai, ºtiþi foarte bine, încã mulþi ani de acum încolo depinde de aceastã societate. Starea socialã este ºi aºa criticã.

Din acest motiv, mã simt obligat sã vã solicit susþinerea amendamentului depus în vederea finanþãrii acestui program ecologic din resursele Ministerului Industriilor, deoarece, practic, societatea hunedoreanã nu o poate face din resursele proprii rezultate în urma proceselor de producþie.

Este, dacã vreþi, ºi o obligaþie a Guvernului de a susþine acest program de ecologizare ºi protecþie a mediului, în vederea alinierii la standardele Uniunii Europene, spre care tindem toþi, mai ales cã acest program existã ºi este cunoscut încã din luna mai a anului 2001.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mihai Nicolescu

#89722

Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

În ºedinþa comunã a Comisiilor pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, împreunã cu conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor s-au analizat poziþiile din buget vizând agricultura ºi s-au propus câteva reglãri de sume între capitole, fãrã sã se solicite, însã, fonduri în plus.

În acest sens, supunem atenþiei dumneavoastrã propunerea de suplimentare la capitolul 67.01, titlul 20, alin. 02 ”privind amendarea solurilor acide ºi alcalineÒ, un plus de 25 miliarde lei; ca sursã Ñ redistribuire în cadrul Titlului 20 ”Materiale ºi serviciiÒ.

Poziþia a II-a, titlul 31, ”Transferuri pentru finanþarea patrimoniului genetic al animalelorÒ, un plus de 25 miliarde; sursã Ñ redistribuire în cadrul Titlului 38 ”TransferuriÒ ºi poziþia a III-a, Titlul 36, ”PrimeÒ, 60 miliarde lei pentru apiculturã; sursã Ñ redistribuire în cadrul Titlului 36 Ñ ”PrimeÒ.

Prezint situaþia de la poziþia 186 din raport.

Rezolvarea acestor reglãri între capitole ne ajutã sã intervenim eficient în problema aplicãrii amendamentelor.

Cunoaºtem cã în România existã peste 2 milioane ºi jumãtate de hectare teren avizat pentru a primi amendamente, pentru corecþia reacþiei solului.

Poziþia a doua, patrimoniul genetic, astãzi, când cunoaºtem, practic, conducerea þãrii, Guvernul se preocupã de redresarea din zootehnie, alocând susþinere pe produs peste 3 mii de miliarde de lei, problema patrimoniului genetic trebuie sã reprezinte o preocupare majorã pentru amplificarea efectivului-matcã ºi pentru potenþialul genetic propriu ºi, nu în ultimul rând, propunerea de susþinere a apicultorilor reprezintã, de asemenea, o contribuþie esenþialã într-un segment în care România este apreciatã prin rezultatele pe care le obþine ºi la ora aceasta, ca una din forþele europene privind cantitatea ºi calitatea mierii de albine ºi a produselor din acest domeniu.

De aceea, supunem atenþiei dumneavoastrã, cu mult respect, aceste propuneri ºi reglãri în cadrul acestor sume repartizate pentru agriculturã.

Vasile Horga

#92460

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentul respins se referã la punctul 196 din amendamentele respinse. Este vorba de o redistribuire, fãrã a cere suplimentarea bugetului de stat cu o sumã din alte surse, o redistribuire în cadrul bugetului Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor de la titlul bugetar 25, ”Materiale ºi prestãri servicii cu caracter funcþionalÒ, care au crescut faþã de anul trecut cu 376%, la ”Prime acordate producãtorilor agricoliÒ, în special la primele acordate producãtorilor pentru producþia de lapte, care au scãzut faþã de anul trecut, ajungând la sub 100. Faptul cã nici mãcar inflaþia nu a fost avutã în vedere la aceastã suplimentare la primele pentru lapte denotã cã noi nu suntem preocupaþi, de fapt, de producþia animalierã în agricultura româneascã ºi preferãm sã importãm în continuare.

De fapt, vreau sã vã dau doar câteva cifre referitoare la aceastã producþie. Pe primele 8 luni ale acestui an producþia de carne în România a fost de aproximativ 150 de mii de tone, din care s-au exportat aproximativ 3,6 mii tone, în timp ce s-au importat aproape 50.000 tone de carne. Importurile au fost fãcute în special din þara vecinã ºi prietenã, Ungaria, ºi au reprezentat jumãtate din importurile României, aproximativ 25.000 tone de carne, cota de piaþã a acestei þãri pe piaþa noastrã a ajuns la 16%, în timp ce din producþia internã cota este de 47%.

Faptul cã noi nu acordãm importanþã acestei ramuri a zootehniei denotã cã vorbim foarte mult pe aceastã temã, dar nu avem nici un fel de grijã faþã de producãtorii noºtri, fie ei þãrani, fie organizaþii de crescãtori de animale.

Faptul cã un litru de lapte a ajuns sã coste între 7 ºi 8 mii lei, mai puþin decât un litru de apã mineralã, asta nu este rãu, dar este rãu faptul cã importãm acest produs sau produse din carne, în timp ce acele þãri de unde importãm subvenþioneazã masiv, producãtorul din acea þarã câºtigã suficient, în timp ce noi nu dãm decât o pãrticicã de la stat pentru acoperirea acestor cheltuieli ale producãtorului român, fapt care va fi de naturã sã reducã în continuare ºeptelul, sã fim în continuare tributari importului acestor produse.

Nu cred cã cerem prea mult. Suplimentarea primelor pentru producãtorii agricoli de lapte cu 300 de milioaneÉ 300 de miliarde, þinând seama de aceastã creºtere imensã la acest articol, cum am spus, de 376%, nu ºtiu ce sume sunt cuprinse acolo, dar nu pot sã cred cã de la un an la altul la unele capitole creºterea poate fi de aproximativ patru ori mai mare, iar la altele sã fie în descreºtere, mai ales la cele unde are de suferit producãtorul.

Mulþumesc.

Mihail Fâcã

#96262

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În anul 2000, România a demarat un Program guvernamental pentru constituirea sistemului naþional antigrindinã.

Acest program, care se desfãºoarã, conform documentelor iniþiale, pe perioada a 3 ani Ñ 2000, 2001, 2002 Ñ a primit în anul 2000 12 miliarde finanþare prin bugetul de stat, în anul 2001 40 miliarde ºi era prevãzut pentru 2002 cu încã 40 miliarde.

Programul a intrat în anul 2000 sub tutela ºi conducerea Ministerului Mediului. Acest lucru nu a fost, se pare, cea mai bunã opþiune, deoarece beneficiarul principal al sistemului naþional antigrindinã este ºi va fi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Din acest motiv ºi

din cauza unor disfuncþionalitãþi, în bugetul pentru anul 2002 programul nu a mai primit nici un fel de finanþare.

Programul respectiv se aflã într-un stadiu de finalizare datoritã faptului cã deja s-a construit prototipul românesc al rampei de lansare a rachetelor antigrindinã, deja s-a organizat licitaþia ºi începe construcþia sistemului naþional de comandã, a punctului central de comandã pentru sistemul naþional antigrindinã ºi urmeazã ca, în iunie 2002, sã se finalizeze ºi lucrãrile pentru racheta româneascã antigrindinã.

Prin amendamentul pe care l-am propus Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului am propus trecerea programului de la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, repet, el fiind principalul beneficiar, ºi acordarea unei finanþãri de 15 miliarde din cele 40 care ar fi necesare pentru încheierea programului. Ar fi minimum, sã spunem, pentru continuarea lucrãrilor.

Vreau sã vã enumãr doar câteva argumente în favoarea acestui program, ºi anume în anul 2000 România a suferit pierderi de 1.200 miliarde din cauza grindinei. Numai în anul 2000, 1.200 miliarde! Mai mult de atât, toate þãrile din jurul nostru, chiar ºi Bulgaria, au un program, un sistem naþional antigrindinã. Uniunea Europeanã a privit extrem de favorabil convertirea industriei militare, care ºtim prin ce crizã trece în momentul de faþã în România, în industrie civilã, cu efecte atât de benefice, cum ar fi un sistem antigrindinã. Iar ca un ultim argument, existã interes din partea unor þãri, cum ar fi Argentina, pentru importul de componente ale acestui sistem.

Din acest motiv, vã rog sã susþinem acest amendament pentru finanþarea sistemului în continuare. Vã mulþumesc.

Kov‡cs Csaba-Tiberiu

#100924

## Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

La poziþia 228 subsemnatul am un amendament acceptat ºi de Comisiile reunite pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului privind introducerea unei noi centuri ocolitoare a Braºovului.

În amendament apare o propunere pentru suma de 80 miliarde. De fapt nu suma reprezintã esenþa acestui amendament. Aceastã sumã poate sã fie ºi de 8 miliarde, poate sã fie ºi de 800 milioane, pentru cã oricum nu acoperã în întregime aceastã lucrare.

Eu aº vrea sã sensibilizez, ºi nu pentru prima oarã, ºi nu numai în acest ciclu legislativ, plenul Camerelor reunite vizavi de acest fenomen care are accente tragicomice în ceea ce se petrece în Braºov de 12 ani vizavi de realizarea acestei centuri de ocolire a municipiului.

În ce constã aceastã tragicomedie? În faptul cã, în ultimii 12 ani, dacã cineva ar aduna sumele care s-au cheltuit anual pentru peticitul strãzilor, pentru repararea podurilor suspendate de acces în Braºov ºi dinspre Braºov, ar constata cã, de fapt, s-au cheltuit niºte sume colosale, care ar fi permis realizarea nu a unei centuri de ocolire, ci a douã centuri de ocolire a municipiului Braºov.

ªi aceastã problemã este veºnic pasatã între Bucureºti ºi Braºov, în sensul cã Bucureºtiul întotdeauna se prinde cu mâinile de cap cã la Braºov iar a mai astupat o gaurã ba în industria cutare, ba în industria cealaltã, ba în industria de armament, iar la Braºov, deºi s-a început lucrarea Ñ aici se spune cã nici nu s-a fãcut documentaþia Ñ, întotdeauna aceasta este opritã pentru cã... ºi acum se lucreazã la repararea podului de acces dinspre Sighiºoara, traficul este deviat la podul de acces dinspre Piteºti ºi dinspre Sibiu. Când se va termina podul acesta se va strica celãlalt. În primãvarã iar se va începe cu repararea îmbrãcãminþii asfaltice...

La ce vreau eu sã vã sensibilizez? Suntem prea sãraci ca sã ne permitem sã risipim banii în acest mod.

Vã mulþumesc cã m-aþi ascultat ºi, dacã vã îndeamnã inima, votaþi acest amendament.

Anghel Stanciu

#105181

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Onoraþi miniºtri,

Iatã cã, dupã aproape douã zile ºi ceva, ne gãsim faþã în faþã cu cel mai mare sector bugetar al României, sectorul de învãþãmânt. Avem circa 370.000 de posturi, avem circa 4.500.000 de elevi angajaþi în acest sistem, avem, practic, prin pãrinþi ºi prin bunici, întreaga societate româneascã.

Noi credem cã soarta României, soarta integrãrii României în Uniunea Europeanã depinde cel puþin în aceeaºi mãsurã de educaþie ºi instrucþie cât depinde ºi de producþia economicã, respectiv de industria ºi agricultura României.

De aceea, venim pentru a noua oarã, dacã pot spune aºa, din 1992, ºi o spunem clar, fãrã urã ºi fãrã rãzbunare, învãþãmântul românesc a fost subfinanþat înainte de 1989, subfinanþarea a continuat dupã 1989 ºi ea se cifreazã, în mod constant, în procente echivalente din P.I.B., în jur de 3,5Ñ3,6.

Din pãcate, dupã pãrearea mea, ºi voi fi contrazis, ºi acum bugetul este mai mic de 4%. ªi nu numai cã e mai mic de 4%, dar acolo unde este baza sa de rezistenþã se înregistreazã scãderi.

Astfel, dacã în 2001, de la bugetul de stat se aloca 0,95 echivalent în P.I.B., acum se alocã 0,87 de la bugetul de stat. Dacã la bugetele locale se aloca 2,5 prin transferuri în T.V.A., 2,5 în 2001, acum se alocã 2,4.

Ca ºi în anii precedenþi, în mod constant, ºi aº spune ca o practicã pãguboasã introdusã de guvernarea precedentã, veniturile extrabugetare, împotriva prevederilor legale ale art. 171 punctul 11 Ñ ”Soldurile rãmase la sfârºitul anului în execuþia bugetului prevãzut în contractul instituþional, precum ºi soldurile aferente cercetãrii

ºtiinþifice universitare ºi veniturie extrabugetare rãmân la dispoziþia instituþiilor de învãþãmânt superior, se cuprind în bugetul de venituri ºi cheltuieli al instituþiei, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat ºi fãrã afectarea alocaþiilor de la bugetul de stat pentru anul urmãtorÒ.

Deci noi credem cã nu au ce cãuta aceste fonduri estimate la 5.300 de cãtre Ministerul Finnaþelor Publice ºi la circa 3.000 de cãtre Consiliul de finanþare al învãþãmântului superior.

Celelalte sume, garanþiile care sunt destul de mari, din credite externe, de 150 milioane dolari, au fost ºi în anul 2001 ºi nu au fost folosite. Poate aici este ºi vina noastrã, a celor care lucrãm în sistem ºi nu am reuºit sã facem programul respectiv. Aceastã subfinanþare se simte, din ce în ce mai greu pe umerii ºcolii, pentru cã nu este vorba de un an, ci este vorba de o succesiune de ani.

În primul rând, localurile de ºcoalã... Sunt unele pe care le avem chiar din chirpici, din 1700Ñ1800. Sunt unele care nu pot fi efectiv întreþinute de bugetele locale. Sã nu uitãm cã avem unele judeþe, cum e Botoºani, ale cãror primãrii sunt în colaps. Dar ºcolile...

Sã nu uitãm cã din ce în ce mai greu se finanþeazã, prin sistemul pe care îl cunoaºteþi, salariile. La Conferinþa rectorilor la care am fost împreunã cu doamna ministru s-a spus foarte clar: se asigurã 70% din finanþarea de bazã a învãþãmântului superior, încãlcându-se art. 171 alin. 4 Ñ ”Finanþarea de bazã se realizeazã de Ministerul Educaþiei Naþionale pentru a asigura desfãºurarea în condiþii normale a procesului de învãþãmânt la nivel universitar, conform standardelorÒ. Iatã cã vom avea salarii iar pânã în luna septembrieÑoctombrie, iar în rest, din venituri extrabugetare, din venituri proprii... care venituri extrabugetare, acestea care sunt trecute aici: contracte ºtiinþifice ºi aºa mai departe, plãtim manoperã, plãtim o serie de regii, care nu mai se includ. Nu vorbesc de învãþãmântul preuniversitar.

A apãrut acum acest proiect de lege privind salarizarea de la 1 ianuarie, iar sistemul de învãþãmânt este pus într-un domeniu care nu-i face cinste. Pe o grilã de circa 60 suntem pe poziþia 41.

Domnul premier Nãstase a anunþat cã un profesor universitar va avea 10 milioane. Este trecut în aceastã grilã, profesor la ultima gradaþie, 9,5 milioane, dar intrã ºi 30% sporul de solicitare neuropsihicã, intrã ºi 15% sporul de stabilitate. Deci iatã cã aceastã mãrire este, pe undeva, am putea spune, existentã deja prin sporurile care se includ.

Dacã vom merge pe aceastã soluþie, la media de vârstã de 48Ñ52 de ani în învãþãmântul superior ºi la universitãþile tehnice la circa 29Ñ30 cel mai tânãr cadru didactic, vom ajunge curând sã importãm cadre didactice.

Dacã vom merge pe aceastã finanþare care este, de fapt, o subfinanþare, vom ajunge ca în mediul rural, practic, toþi sã fie necalificaþi, iar în mediul urban cei care se mai duc spre profesia de dascãl sã fie din ce în ce mai puþini.

S-a mãrit, cel puþin în perspectivã, cu 3 milioane salariul unui debutant. Dar între salariul unui debutant ºi treapta urmãtoare lucrurile sunt, practic, neglijabile. Nu vor mai veni cei mai buni studenþi spre cariera de dascãl. Trebuie sã facem un moment de cotiturã. Trebuie sã înþelegem cã fãrã instrucþie ºi educaþie toate utilajele bune ºi foarte bune pe care, dacã vreþi, le importãm, le vom transforma Ñ aºa cum spunea cineva Ñ în mormane de fier vechi.

De aceea, Comisiile pentru învãþãmânt reunite au venit ºi au încercat sã ne aliniem, în nici un caz sã atingem nivelul þãrilor din jur Ñ Bulgaria 4,9; Ungaria 7,8 din P.I.B.; Polonia 6,2; Cehia 5,9; Ucraina 7,8; Slovenia 5,7. Noi credem cã, chiar atunci când suntem sãraci, cu atât mai mult trebuie sã investim în educaþie ºi instrucþie.

Numai cu oamenii noºtri vom putea intra în Uniunea Europeanã. Este singura piaþã pe care o putem cuceri ºi, în consecinþã, propunem urmãtoarele: sã se scoatã din anexã valoarea de 5.000, 4.106,88, ca fiind venituri extrabugetare. Nu au ce cãuta veniturile extrabugetare într-un buget de stat. Aþi susþinut dumneavoastrã personal acest lucru în bugetul pe anul 1999 ºi pe anul 2000, iar eu m-am ales, pentru asta, cu un proces cu ministrul Marga, la Curtea Supremã. Încã nu-i terminat. Sper sã nu mai am, Doamne fereºte, altul!

De asemenea, am propus suplimentarea cu 4.000 miliarde. Nu suntem utopici. Nici aceste 4.000 miliarde nu ne duc acolo unde sunt þãrile din jur care investesc în educaþie, care investesc în ceea ce dumneavoastrã susþineþi efectiv în raport, cã este cea mai rentabilã investiþie. Dacã este cea mai rentabilã, haide sã o facem!

Noi am prevãzut aici niºte surse, de la Ministerul Justiþiei, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, de la Ministerul Finanþelor Publice, am propus sã luãm aceste 4.000 miliarde.

Este clar cã cei care cunosc cel mai bine situaþia sunt cei care au fãcut bugetul.

În pauza de ieri s-a încercat sã se analizeze posibilitatea suplimentãrii acestui buget. Rãmãsese cã se cautã o soluþie. Noi nu ºtim dacã au gãsit aceastã soluþie, dar credem cã dacã nu au gãsit-o, cel puþin de a suplimenta cu 1.000Ñ2.000 de miliarde, atunci când vor cãuta sã gãseascã aceastã soluþie s-ar putea sã fie prea târziu.

Nu îndemn pe nimeni la nimic, dar nu se mai poate. Vã rog sã înþelegeþi cã, dacã distinºii colegi de la ”PetromÒ, care sunt 90.000 de salariaþi, au cel mai mic salariu în jur de 5.500.000 lei, cel mai mic, aici, profesori universitari, profesorul Solcanu nu ridicã mai mult de patru milioane jumãtate pe lunã de la universitate ºi nici eu, ºi nici distinsul coleg care este profesor nu ridicã mai mult de atât.

Aflaþi, totuºi, cã pentru a face un profesor universitar, un profesor de gradul I trebuie ani mulþi ºi s-ar putea sã nu mai avem, sã nu mai aibã dânºii rãbdare sã se formeze.

Gândiþi, domnilor guvernanþi, gândiþi, domnilor colegi care sunteþi la putere ºi constataþi cã trebuie fãcutã o cotiturã, trebuie dat un semn ºi acet semn înseamnã suplimentarea bugetului.

De aceea, dincolo de a ne combate unii pe alþii, eu aº ruga pe domnul ministru de finanþe, în urma consultãrilor care au avut loc asearã, sã ne spunã dacã

au gãsit sumele respective, aºa cum rãmãsese dupã pauza de consultãri.

În raport de aceasta, ne vom exprima, dupã aceea votul într-un sens sau în altul.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Pãun-Ion Otiman

#113404

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

V-aº ruga sã-mi permiteþi ca, la aceastã anexã, sã am o scurtã intervenþie, pentru a susþine amendamentul celor douã Comisii pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã cu privire la suplimentarea cu 4.100,6 miliarde, sumã pe care o voi explicita imediat, þinând seama de un alt aspect al învãþãmântului care nu a fost prezentat pânã la aceastã datã, ºi anume cel care se referã la dezvoltarea pe termen mediu ºi lung a învãþãmântului de toate gradele, dar mai cu seamã cel care se referã la învãþãmântul superior.

Din multiplele deficienþe ale proiectului de buget pentru educaþie cred cã acesta este cel mai grav, mai cu seamã dacã þinem cont ºi de faptul cã, în discursul pe care l-a rostit domnul prim-ministru cu prilejul prezentãrii bugetului pe anul 2002 spunea, citez: ”Pentru învãþãmântul românesc se asigurã, printre altele, consolidarea structurii de rezistenþã ºi repararea clãdirilor de învãþãmânt, îmbunãtãþirea infrastructurii învãþãmântului superior, îndeosebi terminarea, ºi respectiv construirea unor noi cãmine studenþeºtiÒ.

Doamnelor ºi domnilor colegi, care este realitatea bugetului? Prin buget, la ”Cheltuieli de capitalÒ, respectiv ”InvestiþiiÒ pe anul 2002, dintr-o sumã totalã de 2.750 miliarde rest de executat la investiþii începute, se alocã 80 miliarde. Aceasta, printr-o simplã împãrþire pe care domnii de la Ministerul Finanþelor Publice pot s-o facã de îndatã, înseamnã cã durata de execuþie în ani a acestor investiþii este de 35 de ani.

Asta înseamnã, domnilor colegi, pentru cei de vârsta mea, cã nici nepoþii noºtri nu vor apuca sã înveþe în aceste spaþii de învãþãmânt.

Iar dacã ne referim la cãminele studenþeºti, despre care se vorbeºte în discursul domnului prim-ministru de o finalizare, din 1.240 miliarde rest de executat se alocã 22 miliarde, ceea ce înseamnã, domnilor colegi, doamnã ministru, cã în 60 de ani se vor termina aceste cãmine. Suma alocatã pentru anul 2002 nu este suficientã nici pentru conservare. În consecinþã, dacã ritmul de alocare se va menþine încã un numãr de ani, asemãnãtor cu cel din 2002, înseamnã cã, de fapt, nici strãnepoþii noºtri nu vor apuca sã locuiascã în aceste cãmine. Dar luând în considerare cã probabil nu le va plãcea ce le facem noi, este clar cã aceste cãmine nu mai au nici un fel de finalitate. Per total învãþãmânt se alocã 124 miliarde pentru astfel de investiþii dintr-un total de 4.270, ceea ce înseamnã o duratã medie de 35 de ani.

Dacã avem în vedere ºi faptul cã la finanþarea de bazã se prevede, prin buget, comparativ cu indicele de inflaþie, un gol de 14%, ceea ce înseamnã 612 miliarde, iar per total învãþãmânt un gol de 11%, ceea ce înseamnã 1.612 miliarde, este clar, domnilor colegi, cã acest citat din discursul domnului prim-ministru nu este altceva decât o vorbã goalã cu privire la echilibrul bugetar al învãþãmântului de toate gradele.

În consecinþã, domnilor colegi parlamentari, mã adresez în mod deosebit dascãlilor care probabil cã mâine sau poimâine vor trebui sã meargã ºi dumnealor la catedrã, s-o facã cu fruntea sus, sã meargã cu conºtiinþa de dascãl, în primul rând, pentru cã dascãli sunt ºi nu oameni politici, decât în subsidiar, sã meargã cu fruntea sus în faþa elevilor, în faþa studenþilor pentru cã la un moment dat vã vor întreba: ”Domnilor, aþi fost senatori sau deputaþi 4 ani, 8 ani sau ºtiu eu câþi ani. Ce aþi fãcut în mod concret pentru noi?Ò

V-aº ruga sã analizaþi aceastã frazã posibilã, aceastã întrebare posibilã care vã va fi adresatã de cãtre copiii noºtri ºi trebuie sã daþi un rãspuns fãrã sã întoarceþi vorbele, aºa cum se face în acest raport.

Vã mulþumesc.

Alexandru Sassu

#117243

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu ºtiu ºi Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu ºtie dacã aceastã sumã este suficientã. În mod cert nu este suficientã. În mod cert este nevoie de sume mult mai mari, dar considerãm cã situaþia în învãþãmânt ca ºi, de altminteri, în sãnãtate ºi în alte domenii care þin de problema socialã este mult prea serioasã ca sã poatã fi tratatã fãrã multã seriozitate.

Credem cã este necesarã aceastã suplimentare fãrã de care s-ar putea ca nu profesorii sau nu numai profesorii, dar poate, în primul rând, copiii sã aibã mari probleme pentru a-ºi crea o carierã, pentru a-ºi crea un viitor.

Toatã lumea în programele politice a spus cã învãþãmântul este o prioritate naþionalã. În Programul de guvernare se spune acelaºi lucru. Toatã lumea a zis cã învãþãmântul este o investiþie pentru viitor, cã învãþãmântul este pedala pe care putem apãsa pentru a ne apropia mult mai repede de Uniunea Europeanã, de lumea cãtre care tindem. ªi cu toate acestea avem probleme în a gãsi sumele necesare pentru ca acest lucru sã se apropie de realitate, pentru cã, repet, aceste 4.000 de miliarde de lei nu rezolvã nici pe departe problema, dar în orice caz nu o agraveazã.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat susþine acest amendament al comisiilor de învãþãmânt din cele douã Camere, de aceea l-a susþinut ºi în comisie ºi credem cã fiecare dintre noi, cei care am spus acest lucru... sã ne amintim cã nu cred cã a fost vreunul dintre noi care, în campania electoralã, sã nu fi dat un rãspuns pozitiv atunci când s-a spus de creºterea atenþiei Ñ ºi prin atenþie mã refer în primul rând la bani Ñ faþã de acest sector. Nu cred cã a fost vreunul care sã nu fi promis acest lucru ºi nu cred cã putem totuºi sã cãlcãm cu toþii în picioare aceastã chestiune.

Credem în final cã acest amendament, indiferent de unde se iau banii, trebuie votat, pentru cã altfel vom ajunge într-o situaþie dezastruoasã, aºa cum este în acest moment sectorul sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Anghel Stanciu

#121883

Sã te audã Dumnezeu! Deci ce am înþeles eu.

1. Tichetele de masã Ñ ºi aici rog sã mã lãmureascã încã o datã domnul preºedinte al comisiei, cã e în temã Ñ se dau din toate veniturile, cu excepþia celor care vin pe filiera alocaþiilor bugetare. Aceasta am înþeles eu. Îl rog pe domnul preºedinte sã ne expunã. Dânsul a spus foarte clar cã alocaþiile, cote defalcate din T.V.A. ºi tot ceea ce vine de la bugetul local, nu sunt venituri, ci sunt alocaþii. Aºadar, tichetele se dau numai din fondurile care nu reprezintã alocaþii bugetare. Aceasta am înþeles ºi de aici trageþi concluziile. Dacã nu e aºa, vã rog sã mã contraziceþi.

A doua chestiune, bugetul. Repet încã o datã, veniturile extrabugetare nu au ce cãuta acolo, cele 5.400 de miliarde lei, ci este o inginerie financiarã, spre a demonstra cã este 4,2%. În realitate, în execuþia anului acesta este 3,62%, în execuþie. Atât se cheltuie. Dacã þinem seama cum s-a executat anul acesta, e 3,42% în anul 2002. Deci este o scãdere ºi am demonstrat unde este scãderea.

Dacã nu dãm anul acesta bani, cã spunem cã nu existã, eu vã garantez, domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor miniºtri, cã va veni vremea în care veþi da banii aceºtia, pentru cã s-a ajuns la limita de suportabilitate, iar doamna ministru ºtie lucrul acesta, pentru cã împreunã am fost ºi am susþinut profesorii când au fost în grevã generalã. ªi domnul prim-ministru a iniþiat ºi a susþinut o moþiune a stãrii critice din învãþãmânt, împreunã cu 8 distinºi miniºtri. Deci cunoaºteþi foarte bine situaþia. Încercaþi ca la infarct: tãiaþi vârful. Nu tãiaþi vârful, s-ar putea sã ajungã în colaps învãþãmântul românesc!

Eu vã spun cu prietenie, sunt în mijlocul colegilor mei în fiecare sãptãmânã, mulþi dintre dumneavoastrã mergeþi acolo. Haideþi sã încercãm sã gãsim o soluþie. Poate nu gãsim acum, pe picior, poate trecem la celelalte anexe, dar totuºi trebuie gãsitã o soluþie pânã nu este prea târziu. Indiferent de vorbe, bugetul, totuºi, necesitã lei. Cu vorbe frumoase ar fi fost învãþãmântul excelent. Avem cel mai slab finanþat învãþãmânt. Dincolo de faptul cã trebuie ºi reformã de structurã, trebuie ºi în învãþãmânt fãcute anumite lucruri, dar trebuie finanþat. Este ultima oarã când mai vin la tribuna aceasta, acum, pe aceastã temã. Nu veþi înþelege? Este treaba dumneavoastrã. Votaþi? Am propus clar 4.000 de miliarde lei ºi am propus ºi de unde sã se ia. Vã rog sã vã uitaþi la poziþii. Deci nu votaþi? Vã asumaþi o rãspundere politicã enormã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mihai Nicolae Tãnãsescu

#124671

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt douã probleme distincte despre care trebuie sã vorbim.

Prima problemã la care aº vrea sã mã refer este problema Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Deci suntem la anexa nr. 3/27. Primul comentariu pe care vreau sã îl fac este legat de faptul cã la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii vorbim despre bugetul acestei instituþii ºi ne referim doar la 11.000 de oameni din cei 300 ºi ceva de mii care acþioneazã în acest sector de activitate. Aºadar, ne referim doar la situaþia cadrelor din universitãþi. Problema celor mai mulþi, a celor din sectorul preuniversitar, este alocatã bugetelor locale, anexa nr. 5. Acesta a fost primul comentariu pe care am vrut sã îl fac.

Sunt ferm convins cã toþi vorbitorii care au ridicat problema învãþãmântului au perfectã dreptate. Sunt ferm convins, de asemenea, cã problema învãþãmântului este o problemã de mare importanþã. Desigur, în anul 2002 propunerea noastrã este o propunere superioarã anului acesta, ºi anume 4,2% din produsul intern brut. Sigur, puteþi sã îmi spuneþi: este puþin. Recunosc, este puþin. Acestea sunt posibilitãþile economiei româneºti, astãzi, în anul de graþie 2001, pentru anul care urmeazã, pentru acest segment de activitate.

Este adevãrat cã în cursul zilei de ieri am lucrat împreunã pentru gãsirea unor potenþiale surse suplimentare Ñ repet, surse suplimentare de venituri Ñ, pentru a modifica bugetul educaþiei ºi învãþãmântului.

Cu tot respectul, domnule preºedinte, aceste surse pe care le-aþi indicat ar intra în mare contradicþie cu ceilalþi colegi: Ministerul Justiþiei, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Ministerul Finanþelor Publice ºi aºa mai departe. Deci a lua de la alte ministere pentru a da unui alt minister, sigur, este prerogativa dumneavoastrã ºi dumneavoastrã puteþi vota acest lucru, dar trebuie gãsit un alt tip de resurse financiare, care sã poatã sã acopere aceste necesitãþi care, repet, sunt necesitãþi reale. Acest 4,2% din produsul intern brut care este alocat Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii reprezintã maximum de venituri care se pot acorda în anul 2002.

Aº vrea sã mai fac o singurã menþiune Ñ ºi sigur, la momentul discutãrii anexei nr. 5, ºi anume la învãþãmântul preuniversitar, probabil vom avea mai mult timp ºi vom discuta mai în amãnunt, pe fiecare judeþ în parte, acest lucru Ñ, singura menþiune pe care vreau sã o fac este aceea cã împreunã cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii vom încerca sã gãsim sursele necesare pentru o suplimentare posibilã pentru acest sector de activitate, repet, foarte important.

Nu vã ascund faptul cã continuãm ºi în orele urmãtoare identificarea unor potenþiale noi resurse de venit, pentru a putea ajuta într-o mãsurã oarecare, cât mai mult posibil, acest sector de activitate.

Aº vrea sã mai fac o ultimã menþiune, ºi anume cã, aºa cum am menþionat ºi în cuvântul de deschidere, s-au fãcut destule lucruri. Sigur, puþine, dar au început sã facã anumite lucruri pentru învãþãmânt ºi nu vreau sã le mai reamintesc. S-au reparat multe ºcoli, s-au acordat bani pentru rechizite, s-au cumpãrat autobuze ºcolare ºi aºa mai departe.

Propunerea mea cãtre dumneavoastrã este urmãtoarea: de a cãuta împreunã cu ceilalþi colegi Ñ fiindcã repet, este o muncã de echipã, este o muncã comunã Ñ posibile surse de venituri, ca sã putem sã suplimentãm bugetul, nu al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care se referã la un segment limitat, repet, segmentul universitar, ci de a ajuta acel segment care într-adevãr este un segment mai defavorizat, cel preuniversitar, care se regãseºte, aºa cum am spus, în cadrul bugetelor locale, la anexa nr. 5.

Vorbeam cu doamna ministru Andronescu. Împreunã cu dânsa vom încerca, pânã la sfârºitul dezbaterilor proiectului Legii bugetului de stat, sã gãsim unele modalitãþi. Cã vor fi 1.000 de miliarde, cã vor fi 300 de miliarde, cã vor fi 4.000 de miliarde, cã vor fi 5.000 de miliarde lei, îmi este greu sã vã spun, dar vreau sã vã asigur pe dumneavoastrã, stimaþi parlamentari, de eforturile pe care, împreunã, echipa guvernamentalã le va face pentru gãsirea unei soluþii de îmbunãtãþire a acestui sector important de activitate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu**

Ecaterina Andronescu

#132195

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Fãrã îndoialã învãþãmântul are foarte multe nevoi ºi trebuie sã recunoaºtem, cu sinceritate, cã ele nu s-au acumulat numai în anul 2001. Aº spune cã, dimpotrivã, ele sunt rezultatul unor acumulãri care s-au produs în ani de zile în care, din pãcate, învãþãmântul a fost subfinanþat. Este la fel de adevãrat cã într-un singur an sau în doi ani noi nu putem sã acoperim toate aceste nevoi acumulate în peste un deceniu.

De aceea, nu o sã mã auziþi pe mine niciodatã spunând cã învãþãmântul are suficiente fonduri, pentru cã cunosc destul de bine ºi sunt conºtientã de imensele nevoi pe care le are ºi care, aºa cum spuneam aici, cu toþii trebuie sã recunoaºtem cã ele s-au acumulat în timp. Sigur, bugetul anului acesta este cel care este. Sigur, eu îi mulþumesc domnului ministru al finanþelor cã încearcã în continuare sã caute ºi sã gãsim împreunã niºte soluþii, sã suplimentãm chiar ºi acest buget al acestui an. Nu aº vrea sã rãmânem cu o imagine catastrofalã a învãþãmântului.

Deºi, iatã, în proiectul acesta de buget al anului 2002 avem un fond de aproape 2.000 de miliarde lei, de peste 2.000 de miliarde lei care este destinat reabilitãrii ºcolilor din România. Tot la acest microfon declar cã el este insuficient, cã ne-ar trebui mult mai mult, pentru cã noi în România avem circa 20.000 de ºcoli ºi în acest program putem sã cuprindem aproximativ 1.500. Este un început, este un început care a fost fãcut inclusiv în anul acesta, în care au fost reabilitate peste 200 de ºcoli. ªi din bugetele locale s-a dat ceva mai mult, s-a încercat, aºa cum aþi vãzut, sã se dezvolte ºi alte programe. Acestui buget sperãm sã îi adãugãm ºi proiecte pe care sã le dezvoltãm chiar pe parcursul anului, cu sume mai mari în legãturã cu informatizarea ºcolilor.

De asemenea, suntem conºtienþi Ñ ºi toatã lumea este de acord aici Ñ cred cã nimeni nu poate sã vorbeascã o altã limbã în legãturã cu deficitul în care ne aflãm cu salarizarea cadrelor didactice.

Îmi pare rãu cã nu este domnul preºedinte Valeriu Stoica aici, pentru cã l-aº fi întrebat pe Domnia sa: cum a fost posibil, în calitatea Domniei sale de profesor, în anii precedenþi, când promova mãriri pentru un anumit sector bugetar, sã nu aibã în vedere ºi acest sector bugetar al cãrui reprezentant este prin calitatea de dascãl.

Guvernul Adrian Nãstase încearcã, prin promovarea de la 1 ianuarie 2002 a unei noi legi a salarizãrii bugetarilor,

sã reechilibreze puþin situaþia ºi sã ridice nivelul salarizãrii personalului didactic mai aproape de ceea ce este normal. Sigur, nu cred cã vom reuºi sã îl aducem acolo unde i-ar fi locul, dar un prim pas sper sã îl facem la 1 ianuarie 2002.

Eu vreau sã vã mulþumesc dumneavoastrã, celor care susþineþi acest sector, ºi sã vã asigur cã, în acelaºi timp, suntem extrem de atenþi ca aceste sume pe care le avem sã le gospodãrim ceva mai bine, cã este cel puþin la fel de adevãrat cã banii care au fost destinaþi acestui sector nu întotdeauna au fost cheltuiþi cu chibzuinþa necesarã.

Vã mulþumesc.

Emil Boc

#139646

Domnule preºedinte, la punctul 242, anexele 3/27, 3/28, este un amendament pe care l-am formulat cu privire la majorarea sumei de la un obiectiv de investiþii de la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ, din Cluj-Napoca ºi dupã cum veþi putea observa cererea nu este Ñ sã folosesc un limbaj popular Ñ neruºinatã, ci este absolut normalã. Este vorba de un miliard de lei pe care-l cerem în plus pentru a putea finaliza un obiectiv extrem de important de la singura universitate multiculturalã din România, de la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ. ªi spun acest lucru pentru cã acest obiectiv se aflã aproape, aproape de pragul finalizãrii, resursele bugetare au fost în fiecare an foarte puþine ºi cel mai mult s-a investit din resurse extrabugetare, iar în acest moment un sprijin minimal ar putea asigura darea în funcþie a acestui complex. ªi vã spun ºi de ce: de exemplu, la amendamentele admise s-au alocat sume, de exemplu la Universitatea ”ValahiaÒ din Târgoviºte, de la 4 miliarde de lei la 9 miliarde de lei, adicã 5 miliarde de lei. În cazul amendamentului pe care l-am propus la Cluj s-a spus cã sursa de finanþare este fondul de rezervã bugetarã ºi este destinat unor acþiuni noi, intervenite în cursul anului bugetar. Deci iatã cã la Universitatea ”ValahiaÒ s-a putut rezolva diminuarea Fondului de rezervã al Guvernului cu 5 miliarde de lei, la Universitatea din Cluj-Napoca, repet, la singura universitate multiculturalã din România nu s-a putut. La fel, la Universitatea din Piteºti acest lucru s-a putut din nou, cu 5.000 de miliarde, adicã cu 5 miliarde de lei, tot prin diminuarea fondului de rezervã.

Deci în consecinþã, doamnelor ºi domnilor, vã solicitãm un vot pentru a acorda o suplimentare cu un miliard la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ din Cluj-Napoca, pentru finalizarea unui obiectiv de investiþii care se aflã la sfârºitul demersului, adicã a unui obiectiv care a durat 5 ani de zile. Vã mulþumesc ºi contãm pe sprijinul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Monica Octavia Muscã

#147641

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Domnilor miniºtri,

E vorba de un amendament care se referã la teatrul din Caracal. M-aþi mai auzit vorbind de teatrul din Caracal. Eu nu reprezint judeþul respectiv, reprezint judeþul Caraº-Severin, deci nu este un _parti pris_ , e vorba de acel teatru care-l are ca arhitect pe cel care a proiectat ºi teatrul din Iaºi. Este un teatru monument cultural. Cei din Caracal au început, pe cheltuieli proprii, sã îl restaureze, dupã un incendiu mare care a nenorocit teatrul din Caracal. Pe urmã, cu ajutorul nostru, al Camerei Deputaþilor ºi al Senatului, la bugetul din anul 2000, au reuºit sã primeascã o sumã îndestulãtoare, care sã le permitã ca timp de un an sã înainteze cu lucrãrile. La bugetul din anul trecut s-a prevãzut o sumã de 3 miliarde jumãtate, dar pentru cã nu era o poziþie separatã pentru teatrul din Caracal, s-a profitat, deci ordonatorul principal de credite nu a dat Caracalului decât 700 de milioane de lei. Drept urmare, cei din Caracal, primãria, tot pe resurse proprii, a continuat lucrãrile. Cred cã înþelegeþi ce înseamnã oprirea lucrãrilor. Asta înseamnã deteriorare a tot ceea ce s-a fãcut pânã acum ºi costuri în plus pentru a definitiva lucrãrile. Drept urmare, din partea domnului deputat Florin Iordache care este din Caracal ºi care a început aceste lucrãri acum patru ani, coleg de-al dumneavoastrã, P.D.S.R., ºi din partea mea, existã un amendament care propune sã se aloce din Titlul 70, ”Cheltuieli de capitalÒ, sã se aloce 5 miliarde lei pentru lucrãrile de restaurare ºi consolidare a clãdirii teatrului din Caracal. Menþionez cã întreaga Comisie pentru culturã ºi culte a fost de acord cu acest amendament, el însã s-a respins la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci pe motiv cã sunt prevãzute sume pentru obiectivele de investiþii ale instituþiilor publice finanþate integral de la bugetul de stat din subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor. Vedeþi ce s-a întâmplat anul trecut. Dacã vrem în continuare sã nu aibã teatrul din Caracal bani pentru restaurare, procedãm ca anul trecut ºi atunci, în loc de 5 miliarde, o sã primeascã iarãºi 500 sau 700 de milioane de lei, adicã zero.

Vã rog frumos, având în vedere cã este vorba de un coleg de-al dumneavoastrã, domnul Iordache, din Caracal, având în vedere cã lucrãrile sunt avansate acolo, deci ar trebui doar definitivate lucrãrile la teatrul din Caracal, având în vedere cã a fost de acord ºi Comisia pentru culturã ºi culte cu acest amendament, faceþi în aºa fel încât teatrul din Caracal sã vã pomeneascã.

Mulþumesc.

Ioan Timiº

#154153

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Domnilor miniºtri,

Indiferent care va fi soarta amendamentului meu, îngãduiþi-mi sã-l susþin în plen doar pentru motivul cã, aºa cum a fost formulat amendamentul de la anexa nr. 3/28, punctul 252, pare puþin exotic ºi aº vrea sã am câteva argumente.

Doamnelor ºi domnilor, Muntele Athos, pentru care am cerut o anumitã subvenþie bugetarã, nu este un munte oarecare. El a fost ºi este, pe bunã dreptate, considerat giuvaerul ortodoxiei orientale, un Vatican al Rãsãritului ºi Muntele Sfânt al creºtinãtãþii ortodoxe.

A aloca bani din bugetul sãrac al României pentru o comunitate religioasã din afara graniþelor României nu este o chestiune de politicã economicã ºi financiarã privind realizarea Programului de guvernare. Este, evident, o chestiune de conºtiinþã, o chestiune de credinþã ºi, dacã vreþi mai concret, este o chestiune de sprijin al identitãþii etnice, culturale ºi lingvistice, religioase a unei comunitãþi care se aflã în afara graniþelor României, aºa cum prevede art. 7 din Constituþia României, comunitate care de aproape 400 de ani se roagã în limba românã într-o mare slavã pentru întreg poporul român.

Aceastã comunitate, la aceastã orã, este condusã de pãrintele Petroniu Tãnase care, dacã nu ar fi ales calea sihãstriei, ar fi putut fi, probabil, patriarhul României.

Aº vrea sã ºtiþi, domnilor colegi, cã majoritatea mânãstirilor, sihãstriilor ºi schiturilor de pe Muntele Athos au fost construite ºi reconstruite de domnitorii, boierii ºi voievozii români, care au fãcut multe daruri ºi danii la aceste mânãstiri. Din aceastã cauzã, pe Muntele Athos s-a strâns un mic patrimoniu care înseamnã aproape un

sfert din patrimoniul naþional cultural, constituind obiecte de podoabã, de cult, bibliotecã, sculpturi, picturi ºi aºa mai departe.

În fond, problema nu este de a sprijini niºte cãlugãri atoniþi, homosexuali sau leneºi. Problema este de a pãstra ºi conserva o comunitate religioasã pe cale de dispariþie ºi de a nu ajunge în situaþia de a înscrie în catalogul de probleme ale României încã o problemã, cum este problema insulei ªerpilor sau a tezaurului României. Dacã aceastã comunitate ar dispãrea sau nu ar mai fi în stare sã funcþioneze pe acest munte, ea ar intra sub jurisdicþia statului grec, iar bunurile mobile, mai ales, vor intra în proprietatea Mânãstirii Marea Lavrã greceascã, care are a treia bibliotecã din lume dupã Alexandria ºi Vatican, ºi ºtie pe ce comoarã pune mâna.

Domnule ministru al finanþelor, eu nu cer, cu ostentaþie, bani pentru comunitatea româneascã religioasã de pe Muntele Athos, dar vã sesizez o realitate pentru care, indiferent dacã veþi gãsi sau nu veþi gãsi bani, vom fi împreunã responsabili pentru pãstrarea sau dispariþia unei comunitãþi religioase din afara graniþelor ºi a patrimoniului legat de aceasta. Cam aceasta ar fi problema. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Ludovic Mardari

#164881

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care îl susþin se aflã la poziþia 296, pagina 113. Este vorba de obiectivul de investiþii ”Spitalul Municipal TimiºoaraÒ, cu o suprafaþã de 23.800 m[2] ºi 315 paturi, investiþie demaratã în anul 1994. Inaugurarea ar fi trebuit sã aibã loc în anul 1996, deci la sfârºitul mandatului din acea perioadã al P.D.S.R. Iatã cã acelaºi partid a revenit la guvernare ºi nu intenþioneazã, pentru al doilea an consecutiv, sã continue investiþia. Dimpotrivã, se poate vorbi de o abandonare, din moment ce nu s-au

alocat bani nici mãcar pentru pazã. Din programul de guvernare nu reiese cã Partidul Social Democrat ºi-ar fi propus sã stimuleze furtul. Realitatea însã ne obligã sã constatãm contrariul. Nu mai insist asupra necesitãþii unei noi clãdiri pentru Spitalul Municipal din Timiºoara, care ºia dispersat secþiile în diverse zone ale localitãþii, activitatea medicalã desfãºurându-se în condiþii improprii.

În bugetul pe anul 2001, pentru acest obiectiv s-au alocat 200 milioane în vederea asigurãrii pazei ºi cu acea ocazie am solicitat alocarea de bani pentru continuarea investiþiei. Citez din stenogramã rãspunsul doamnei ministru Bartoº: ”Sumele sunt foarte mari, trebuiau date peste 100 miliarde, deci nu puteau fi în discuþie anul acestaÒ, lãsând sã se înþeleagã cã în anul 2002 situaþia va fi cu totul alta, în sens pozitiv.

Surpriza a fost totalã constatând cã obiectivul menþionat nici nu mai apare în anexele Legii bugetului, fiind complet uitat. Rãmâne sã apreciaþi dumneavoastrã câtã responsabilitate existã în afirmaþiile unui ministru din guvernul Partidului Social Democrat (Social-Democrat ºi Umanist).

Insist sã se aloce bani pentru continuarea investiþiei, chiar dacã în prima fazã se va da în folosinþã doar o parte din clãdire. Dacã finanþarea nu va fi posibilã în anul 2002 nici mãcar pentru pazã, rog Guvernul sã se pronunþe care va fi soarta acestui obiectiv a cãrui construcþie a început în urmã cu 7 ani?

Vã mulþumesc.

Cuprins

Stenograma

Continuarea dezbaterilor asupra Legii bugetului de stat pe anul 2002 (art. 47 Ñ anexa nr. 3/29)

Aprobarea de cãtre plenul celor douã Camere a modificãrii de pro- gram pentru ziua de 14 noiembrie a.c. Pagina 3Ð17; 18Ð36