Radu-Sever-Cristian Gheciu

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Voi încerca, alãturi de colegii mei antevorbitori, sã contribui la definirea termenilor discuþiei. Sunt 3 elemente: 1. dacã votul trebuie refãcut sau, mai bine zis, dacã poate fi refãcut sau nu. Cred cã am crea un precedent extrem de periculos care va putea fi oricând invocat ºi care va putea oricând sã ajungã în dezbaterea ºi votarea oricãrei legi. Sigur, problema s-a creat, problema este gravã, problema ne-a sensibilizat pe toþi ºi a sensibilizat societatea, ceea ce este mai important. Mie mi se pare cã singura soluþie proceduralã este ca Preºedintele republicii, în calitatea sa de mediator între societate ºi Parlament, în acest caz, sã-ºi exercite, dacã doreºte, dreptul de a returna legea sau cel puþin un articol al ei.

În al doilea rând, se vorbeºte foarte mult despre faptul cã noi ne-am majorat salariile. Este incorect. Au fost majorate ºi salariile parlamentarilor. Sunt foarte surprins nu numai cã în presã nu s-a sesizat dimensiunea exactã a operaþiunii, dar nici în dezbaterile noastre. De fapt, ceea ce s-a votat este majorarea salariilor demnitarilor. ªi o spun acum, în primul rînd, pentru presã: existã în Legea nr. 154/1998 trei anexe; prima se referã la demnitarii aleºi, ºi demnitarii aleºi încep de la Preºedintele republicii pânã la viceprimarul comunei celei mai modeste. Toate aceste salarii sunt majorate. Existã demnitarii numiþi, care încep cu primul-ministru ºi se terminã cu subprefecþii. ªi existã încã o categorie de conducãtori ai unor instituþii care sunt asimilaþi cu demnitarii.

Noi avem dreptul ºi obligaþia moralã sã ne preþuim, foarte drept ºi foarte sever, indemnizaþiile la care avem dreptul, dar nu avem dreptul, în numele unei viziuni severe faþã de noi toþi, sã retezãm salariile miilor de primari ºi de viceprimari, care nu au absolut nici o vinã cã ajung sã aibã indemnizaþii mai mici decât subordonaþii lor. Aici se va ajunge.

În al treilea rând, dupã cum un distins coleg a spus, Legea nr. 154/1998 obligã Guvernul sã precizeze, în legea anualã a bugetului, valoarea referinþei universale. Aceastã cifrã a lipsit din proiectul de buget. Ea poate sã rãmânã de circa 600.000, cum era în 1998, ea poate sã fie de 1.840.000, cum a propus comisia de specialitate, ea poate sã fie, la limitã vorbind, chiar de 200.000 de lei, dar o cifrã trebuie sã existe. Ministerul Finanþelor trebuie sã dea o cifrã.

Vã mulþumesc.