Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile articolului 102 alineatul 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/1999 privind completarea articolului 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru politicã

economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile articolului 102 alineatul 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii privatizãrii societãþilor comerciale nr. 58/1991, respins de Senat în ºedinþa din 10 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile articolului 102 alineatul 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## Domnilor colegi,

M-am informat care este situaþia comisiilor de specialitate; dânºii mai au puþin sã se punã de acord.

Vã propun sã deschidem ºedinþa de astãzi, comunicându-vã cã ºi-au înregistrat prezenþa 313 colegi, dintr-un total de 486.

Deci, pe baza înregistrãrilor, putem sã ne continuãm lucrãrile astãzi.

Mai înainte trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã nota cu privire la legile depuse la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru sesizarea de cãtre domnii deputaþi ºi senatori a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi: Legea pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie ºi Legea pentru completarea Anexei nr. ... 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, adusã la cunoºtinþã în ºedinþa plenului celor douã Camere, Camera Deputaþilor ºi a Senatului, astãzi 17 aprilie 2000.

Domnule deputat Gaspar, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã fac câteva consideraþii, câteva referiri în legãturã cu ºedinþa plenului Camerelor reunite, din ziua de 13 aprilie, în cadrul cãreia au fost puse în discuþie, la articolul 12, douã alineate noi, alineatele 4 ºi 5, care constituiau amendamente, amendamente care au fost elaborate iniþial în cadrul Comisiilor pentru muncã ºi sãnãtate ale celor douã Camere, au fost preluate ºi îmbunãtãþite în cadrul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere ºi cuprinse în raportul de fond al acestor comisii.

Cele douã alineate noi care se propuneau sã fie introduse erau amendamente care vizau completarea Legii bugetului de stat pe anul 2000 cu douã texte privind majorarea indemnizaþiilor deputaþilor ºi senatorilor. Stimaþi colegi,

Þin sã precizez, stimaþi colegi, cã aceste douã amendamente au fost provocate de Guvern ºi am sã mã explic de ce.

Au fost provocate de Guvern pentru cã, la 31 martie anul acesta, Guvernul a elaborat ºi a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 24 cu privire la stabilirea salariilor în cadrul sistemului bugetar, ordonanþã care a creat anumite decorelãri în sistemul de salarizare. De altfel, trebuie sã subliniez, aºa cum cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, cã tot sistemul de salarizare în momentul de faþã se gãseºte într-o decorelare totalã.

Aceste douã amendamente nici nu au fost discutate efectiv în plenul celor douã Camere, iar cauzele pentru care ele nu au fost discutate sunt douã:

În primul rând, nu s-a prezentat ce reprezintã influenþele, pentru bugetul Camerei Deputaþilor ºi pentru bugetul Senatului, ale acestor modificãri care s-ar fi adus la indemnizaþiile parlamentare.

În al doilea rând, nu s-a arãtat în mod concret în ce constã aceastã majorare a indemnizaþiei de la cea existentã pânã la cea pe care s-a fãcut amendamentul.

Sigur cã, în felul acesta, aº putea spune cã în spatele amendamentelor se gãsesc cinci tone de trotil menit sã arunce Parlamentul în aer, iar acest lucru oarecum a fost fãcut ºi prin modul în care domnul deputat Barde a reuºit ca o stenogramã confidenþialã a lucrãrilor Biroului permanent, în care s-au fãcut unele consideraþii pe marginea rapoartelor, sã fie difuzatã presei.

Aº dori sã iau cuvântul!

Un moment!

Domnul senator Radu Feldman Alexandru.

V-am notat ºi o sã pãstrez ordinea aºa cum am notat.

Domnul deputat Duvãz, domnul Radu Feldman Alexandru ºi dupã aceea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Scurta mea intervenþie vine în continuarea chestiunii ridicate de cãtre domnul deputat Gaspar.

Indiferent de procedura care urmeazã, pe care o veþi gãsi cea mai potrivitã, þin sã declar în faþa Domniilor dumneavoastrã cã sãptãmâna trecutã, la data, la ziua ºi

la ora la care s-a votat în Parlament, eram la spitalul Colþea, sufeream o intervenþie chirurgicalã, nu am participat la vot.

Vreau sã vã spun cã ºtiu foarte bine cã nici unui parlamentar care trãieºte doar din indemnizaþia de parlamentar nu-i prisosesc banii. ªtiu foarte bine, raportat la salariile altor parlamentari din alte þãri, suntem cei din urmã. ªtiu foarte bine cã de ani de zile indemnizaþiile parlamentarilor români nu au mai fost majorate dar, mai ºtiu, la fel de bine, cã nici un parlamentar român care trãieºte din indemnizaþie nu cunoaºte ceea ce se numeºte ”foameÒ.

Din respect, dintr-o minimã solidaritate faþã de semenii noºtri care au descoperit conþinutul concret a ceea ce se numeºte foame, declar în faþa Domniilor voastre cã, dacã rãmâne în vigoare aceastã majorare, suma ce-mi revine o voi depune imediat în contul sinistraþilor din judeþul Timiº.

Vã mulþumesc foarte mult!

Domnul deputat Duvãz ºi dupã aceea domnul deputat Dejeu.

O sã anunþ eu, ca sã ºtiþi cã mi-am notat aºa cum s-au ridicat mâinile.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Din pãcate, constat cu tristeþe cã ne aflãm nu la dezbaterea bugetului, ci în plin an electoral cu, din pãcate, accentele demagogice

susþinute în continuare de la acest microfon.

Vreau sã vã spun urmãtorul lucru ºi sã declar, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat: nu putem vorbi de vot în necunoºtinþã de cauzã.

ªi mi se pare cã este un lucru absolut periculos sã vorbim într-o salã ca aceasta cã s-ar putea sã ne trezim cã votãm în necunoºtinþã de cauzã un buget întreg al þãrii româneºti.

Vreau însã sã fac menþiunea cã suntem dispuºi sã participãm la votul care va trebui sã rãspundã la întrebarea: suntem sau nu în mãsurã sã revenim asupra unui vot Ñ ºi vom vota pentru revenirea la acest vot, cum suntem dispuºi sã revenim asupra deciziei majorãrii salariilor demnitarilor în urma acestui scandal, din pãcate, cu substanþã mult prea electoralã.

Dar vreau sã vã spun cã n-o vom face decât dupã ce, aici, va fi prezent, la aceastã tribunã, ministrul muncii, care a propus acest amendament comisiei, prin semnãtura ºi antetul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, ministrul Remeº care, în calitate de ministru de finanþe, a susþinut acest amendament în plenul celor douã comisii ºi care, apoi, la televiziune s-a declarat în dezacord total cu acest amendament

ºi primul-ministru care vreau sã ne explice ce a avut de gând în momentul în care Guvernul a emis Ordonanþa nr. 24/2000, care a modificat salariile subalternilor sau personalului funcþional din aceste douã Camere sau din ministere.

La ora actualã, se aflã în ministere directori care câºtigã de douã ori salariul unui ministru, ºi asupra acestui lucru, doamnelor ºi domnilor, nu vom mai putea reveni pentru cã, evident, este tot an electoral.

Vã rog sã vã gândiþi cu multã seriozitate.

Vom vota pentru revenire ºi pentru revenirea la salariile demnitarilor la nivelul la care se aflã ele astãzi, dar Parlamentul României, în faþa unei asemenea incoerenþe, nu trebuie sã rãspundã el. Sã rãspundã cei vinovaþi.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dejeu. Urmeazã domnul senator Tocaci.

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este mai mult decât evident cã ne gãsim într-un moment penibil ºi cã acest moment se datoreazã nu omului de pe stradã, ci nouã.

Sã nu ne ascundem dupã deget, sã nu spunem cã nu am ºtiut ce am votat, am ºtiut foarte bine!

Vreau însã, înainte de a dezvolta tema aceasta pe douã planuri, una în sfera moralitãþii, alta în sfera eficienþei, sã declar aici cã eu, înainte de vot, în grupul parlamentar m-am pronunþat categoric împotriva acestei majorãri de salariu ºi cã în momentul în care a venit votul în Camerã eu am ieºit afarã pentru a nu fi pus în situaþia penibilã despre care s-a vorbit.

Problema are o implicaþie moralã, în primul rând, ºi anume: nu era cazul ca Parlamentul sã ia exemplul furnizat de Guvern prin majorarea salariilor bugetarilor. Nu acesta trebuia sã fie rãspunsul Parlamentului.

Parlamentul trebuia sã rãmânã pe loc ºi sã cearã revizuirea hotãrârii Guvernului.

Este nefiresc ca funcþionarii Parlamentului sau alþi bugetari sã aibã salarii mai mari decât parlamentarii, dar nu aceasta este soluþia, ca sã escaladãm salariile, de câþiva ani buni încoace, în diverse domenii, pentru a ajunge la constatarea cã România mai degrabã îºi investeºte resursele financiare în salarii sau alte venituri decât în sfera investiþiilor sau a altor sfere productive.

Deci este evident cã nu trebuia sã facem acest pas ºi mai este evident ºi faptul cã am ºtiut cu toþii ce fel de pas facem.

Se pune problema acum dacã Parlamentul României trebuie sã cedeze în faþa presiunilor de a revizui propria sa hotãrâre. Mai întâi, din punct de vedere legislativ, este evident cã nu se poate decât dacã forþãm nota, dacã ne încãlcãm propriu nostru regulament, dacã încãlcãm chiar ºi prevederile constituþionale.

Dacã se va ajunge la o astfel de soluþie, la o astfel de gândire, eu cred cã Parlamentul îºi va submina propria sa valoare, propria sa autoritate.

Nu este posibil sã rãspundem în plan parlamentar ºi la nivel parlamentar al unei þãri care se respectã ºi sã

luãm o hotãrâre absolut contrarã, tot atât de conºtient cum am luat-o sãptãmâna trecutã.

Dupã pãrerea mea, ºi nu acum, eu cred cã soluþia este alta, ºi anume ca de la nivelul nostru sã fie sensibilizat Guvernul ºi alþi factori de rãspundere ºi sã se facã o revizuire generalã a tuturor majorãrilor de salarii în anumite sfere ºi în anumite zone, ºi anume: salarii care depãºesc anumite praguri, salarii care nu se justificã prin mãrimea lor la nivelul traiului pe care societatea româneascã îl are la ora actualã. Nu este suficient ca noi sã adoptãm acum o astfel de mãsurã singularã, este necesar ca aceastã mãsurã ºi aceastã gândire sã fie pusã în practicã la modul general.

Pentru cã, începând din anii 1994, 1995, 1996, am semnalat fie aici, în legislatura trecutã, fie în ºedinþe de guvern faptul cã majorãrile de salarii care au urmat o spiralã ascendentã nu se justificã în condiþiile actuale ale societãþii noastre.

Domnul senator Tocaci, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil Tocaci:**

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Eu m-am înscris la cuvânt pentru o chestiune cu adevãrat proceduralã, ºi anume: am vrut sã reamintesc ºi, uite, reamintesc celor care conduc aceastã ºedinþã cã urmeazã sã începem discuþiile cu art. 22, care se referã la cercetarea ºtiinþificã.

Sã nu uitãm cã s-a dat un vot de principiu, urmând ca sursele sã fie stabilite de comisie împreunã cu domnul ministru Remeº în intervalul de câteva zile care a trecut, ºi astãzi, începând cu ora 15,00, ar fi trebuit Ñ iatã ne apropiem de ora 16,30! Ñ sã abordãm aceastã chestiune.

Vã rog sã nu uitaþi, pentru cã cercetarea ºtiinþificã este pe punctul de a se prãbuºi în România. Nu mai reiau argumentele.

Dar pentru cã am ajuns la aceastã tribunã ºi pentru cã Parlamentul traverseazã un moment foarte greu acum, nu mã pot opri sã nu fac unele consideraþii privind situaþia penibilã în care ne aflãm toþi parlamentarii României.

## Domnilor colegi,

Întreaga presã ºi întreaga naþiune ne acuzã, dar se pare, mai ales din cele spuse de domnul deputat Duvãz, cã ni s-a întins o cursã, pur ºi simplu.

Dacã, într-adevãr, aºa cum a spus domnul deputat Duvãz, domnul ministru Remeº a fost de acord în interiorul comisiilor pentru ca, ulterior, sã procedeze cum a procedat, eu cer, în nume personal Ñ pentru cã nu m-am consultat cu colegii mei de partid Ñ, cer anchetarea acestui caz, în nume personal.

Dacã este aºa Ñ subliniez cuvântul ”dacãÒ, pentru cã eu n-am aceastã informaþie Ñ, înseamnã cã a fost un gest de subminare a uneia din puterile statului ºi chiar dacã s-a fãcut numai într-un mãrunt scop electoral, efectul este dezastruos pentru prestigiul democraþiei parlamentare din România.

Dacã, într-adevãr, ni s-a întins aceastã cursã, aceastã cursã nu s-a întins celor 486 de parlamentari ai României, ci parlamentarismului românesc...!

ªi vã rog, domnilor colegi, sã nu lãsaþi aceastã chestiune sã treacã neobservatã.

În ceea ce priveºte mãrirea salariilor, din moment ce suntem arãtaþi cu degetul Ñ ºi eu înþeleg aceastã stare de spirit care este perfect justificatã Ñ, sunt de pãrere sã nu se mãreascã aceste salarii, dar, concomitent, sã vedem care este cuantumul salariilor pe care eu, de luni de zile, îl cer Guvernului ºi care nu mi se aduce, în ceea ce priveºte regiile autonome, Fondul Proprietãþii de Stat, sistemul de stat bancar ºi toate acele salarii fabuloase care, într-adevãr, mineazã economia naþionalã.

Este curios cã domnul prim-ministru Isãrescu a dat un rãspuns ciudat, care a trecut aproape neobservat. I-am cerut Ñ ºi sã nu credeþi cã fac propagandã electoralã; sunt nevoit sã spun cã cei de la U.F.D., dar asta nu conteazã, putea sã cearã oricine... Ñ, i s-a cerut Ñ asta este important Ñ sã verificãm, sã se procedeze la verificarea, sã ia mãsuri pentru a se proceda la verificarea averilor tuturor miniºtrilor, secretarilor de stat, senatorilor ºi deputaþilor. Rãspunsul a fost cã intrãm în viaþa privatã a oamenilor.

Stimaþi colegi, este un rãspuns dezolant.

Lumea ne bãnuieºte ºi pe cei care abia ne ducem zilele de la o leafã la alta Ñ ºi vã rog sã verificaþi cã sunt în aceastã situaþie Ñ, dar ºi pe cei care privesc acest salariu ca pe un mizilic, cum se spune.

Pe toþi ne bãnuieºte lumea. De ce sã nu eliminãm aceastã bãnuialã printr-un control riguros fãcut ca lumea de specialiºti? Inclusiv conturile bancare. De ce atât

scandal pentru aceastã mãrire, într-adevãr, nejustificatã în acest moment, a salariilor, dar nimic despre averile care se fac prin fel de fel de evaziuni fiscale, fel de fel de amnistii fiscale ºi fel de fel de afaceri fãcute pe uºa din dos. Un salariu mare, excesiv de mare este o ruºine, dar un câºtig ilegal este de o mie de ori o ruºine.

Nu se doreºte clarificarea lucrurilor, dar Parlamentul este lovit în esenþã, în prestigiul sãu.

Vã rog sã nu lãsaþi aceastã chestiune netranºatã. Vã mulþumesc.

Domnul senator Glodean, vã rog.

## Stimaþi colegi,

Este o diversiune toatã aceastã problemã. Pe mine mã surprinde cã persoane, colegi de-ai noºtri specializaþi din cele douã comisii nu au sesizat-o.

ªi s-a reuºit, s-a reuºit, din nou, sã se transforme Parlamentul României în troaca de lãturi a naþiunii în interesul unor persoane care nu-ºi dau seama cã, de fapt, nu este interesul lor real, e numai aparent. Nu le voi nominaliza. Voi spune însã cã prin Legea nr. 154 din 1998, Parlamentul României a votat legea privind salarizarea demnitarilor, a persoanelor alese sau numite în funcþii publice, unde s-a fixat o valoare de referinþã variabilã de la an la an, deci prin legea amintitã, ºi care era egalã cu salariul mediu brut pe economie sau net pe economie. Un lucru stabilit exact prin lege.

Tot prin aceeaºi lege s-a stabilit un coeficient sectorial care, în ce ne priveºte pe noi ºi pe alþii, era de 0,55. Fãcând produsul celor douã numere se obþine valoarea de referinþã cu privire la care se aplicã apoi coeficienþii din lege.

ªi, în sfârºit, tot acest mecanism foarte exact redat în lege, de la care nu este voie sã ne abatem dacã nu modificãm legea... Nu legea bugetului, ci legea aceea care am votat-o noi ºi care funcþioneazã de doi ºi jumãtate!

Tot prin aceeaºi lege Ñ ºi rog pe domnul ministru al finanþelor sã fie atent, ºi dânsul ºtie foarte bine Ñ s-a stabilit cã prin Legea bugetului de stat, deci ºi prin proiect, trebuie sã se voteze de cãtre Parlament suma de referinþã. În 1998, aceastã sumã era de 637.000, acum, în cursul acestui an, este de 1.840.000.

Nu trebuia prin Legea bugetului de stat sã deschidem noi aceste discuþii. Prin Legea bugetului de stat trebuia sã ne conformãm Legii nr. 154/1998 ºi sã spunem care-i suma: 1.840.000. N-aveam altã cãdere, cu o singurã excepþie: dacã onor Guvern, prin reprezentantul sãu de frunte, ministrul finanþelor, a înþeles sã modifice Legea nr. 154/1998 prin modificarea sumei de referinþã. Deci legalitatea stã în mâna dumnealor, nu a Parlamentului. ªi poatã sã spunã: suma de referinþã se pãstreazã cea din 1998 ºi punct. A fãcut acest lucru în 1998, a fãcut onor Guvern în 1999, dar acum în 2000 a lãsat-o moartã, venind, vezi Doamne Ñ ºi, zic eu, aici este imoralitatea problemei ºi diversiunea, o parte a diversiunii Ñ a rupt legea în douã, Legea nr. 154/1998: a scos o parte din personal, mã rog, trepãduºii care roiesc în jurul unor demnitari, le-a dat salarii mai mari ca ale demnitarilor. De exemplu, secretarul general al Camerei Deputaþilor ia mai mult decât preºedintele Camerei Deputaþilor prin aceastã lege. Iar pe demnitari i-a omis. Aici este incorectitudinea. Ce trebuie sã facem noi? Sã modificãm ºi Legea nr. 154/1998, sã ne menþinem salariile pe care le avem ºi sã anulãm, de îndatã, ordonanþa prin care Guvernul a creat o diversiune.

Domnul senator Apostolache.

Mai sunt ºi deputaþi, nu faceþi discriminãri!

Dau în ordinea în care am avut scris, vã rog sã mã credeþi.

Am vãzut, domnule deputat Popa, e în ordine, v-am scris, vã vine imediat rândul.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, aº ruga sã fie atent ºi ministrul de finanþe.

Doamnelor ºi domnilor,

Este evident faptul cã aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 24/2000 a provocat acest scandal.

Acþiunea a fost premeditatã pentru a se acoperi alte matrapazlâcuri ale Guvernului.

Iatã, domnilor, de pildã, cum se cheltuie banul public, fãcându-se reclamã susþinerii agriculturii prin cupoane, când, în realitate, acestea nu au ajuns la judeþe.

S-a transmis în fiecare localitate acest poster

pe care scrie ”Timpul þãranului românÒ, ”Guvernul RomânieiÒ. Îl rog pe domnul ministru al finanþelor care este foarte ocupat acum... _(Domnul ministru vorbeºte cu un domn parlamentar. (Discuþii aprinse în salã, nemulþumire._ ... dacã Domnia sa a luat cunoºtinþã despre acest lucru?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi, vã rog.

Domnule ministru al finanþelor, vã rog sã fiþi atent.

Tot un coleg de-al nostru îi distrage atenþia.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnul ministru întreabã ce are dânsul cu asta. Scrie clar ”Guvernul RomânieiÒ, este vorba de banul public.

În continuare, domnule ministru, vã spun cã, în fiecare localitate, în loc sã se trimitã cupoane agricole, s-au trimis câte 200 asemenea exemplare ºi þãranii le aduc la cabinetele senatoriale.

Încã o mostrã, domnule ministru. Uitaþi acest pliant

pe care scrie acelaºi lucru ºi cu chipul zâmbitor al ministrului agriculturii care, în loc sã se îngrijeascã de existenþa acestor..., de sprijinirea lucrãrilor agricole, de rezolvarea problemelor agriculturii prin alocarea acestor cupoane, trimite asemenea pliante în teritoriu.

Deci pe banul public, domnule ministru, se face campanie electoralã. Dumneavoastrã priviþi pasiv acest lucru, nu aþi dat nici un fel de rãspuns sesizãrilor din presã ºi acum ne întrebaþi pe noi ce vinã aveþi dumneavoastrã. Aveþi, pentru cã pe ele scrie, ”Guvernul RomânieiÒ.

Aºa, domnule, sã-l vadã toatã þara. Guvernul României sprijinã cu postere.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Da, sunt de acord cu dumneavoastrã. Într-adevãr, aºa stau lucrurile. Guvernul României sprijinã cu postere, cu pliante ºi nicidecum cu cupoanele agricole. Ne aflãm în 17 aprilie ºi aceste cupoane nu au ajuns în teritoriu. În loc ca Guvernul României sã sesizeze situaþia dezastruoasã din aceastã campanie, nu ia nici un fel de atitudine faþã de acþiunile unui ministru de-a dreptul iresponsabil.

Vã sesisez, domnule ministru al finanþelor, cu acest aspect pentru cã dumneavoastrã, dacã nu luaþi mãsurile care se cuvin, sunteþi pãrtaº la aceastã afacere prin care este folosit banul public în scopul propagandei electorale.

Domnul deputat Leon Pop, vã rog.

## **Domnul Leon Petru Pop:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Ideea nefastã a revotãrii art. 12, a amendamentelor pentru acest articol m-a pus pe gânduri pentru cã, în aceastã situaþie, vom crea unul dintre cele mai periculoase precedente, care va decapita, din punct de vedere al respectãrii legii, a procedurilor parlamentare, viaþa parlamentarã viitoare.

Este inadmisibil sã gândim în acest fel ºi sã motivãm cu aceea cã nu am ºtiut ce am votat. Asta înseamnã cã mâine am putea vota o lege prin care sã declanºãm un atac atomic împotriva unui alt stat. Este inadmisibil sã gândim în acest fel ºi sã venim cu asemenea infantilisme în faþa plenului celor douã Camere. Am ºtiut cu toþii ce am votat, am gândit cu toþii în acest fel, dar astãzi constatãm cã nu dã bine politic, cã presa este împotriva noastrã ºi încercãm s-o întoarcem ”ca la PloieºtiÒ, ceea ce este foarte grav.

Este adevãrat cã în ce priveºte sistemul de salarizare sunt anumite dezechilibre, anumite necorelãri, dar, pentru acestea, este timp sã fie rezolvate în aºa fel ca sã existe o coloanã vertebralã în ce priveºte stabilirea ºi plata salariilor pentru toþi deputaþii.

Suntem în situaþia unei grave discriminãri, care atenteazã la Constituþia României. Toate categoriile de bugetari ale României, începând cu cei care lucreazã în Ministerul Apãrãrii Naþionale, cu cei care lucreazã în Ministerul de Interne, cu cei care lucreazã în justiþie, cu cei care lucreazã în învãþãmânt ºi sãnãtate ºi, mai nou, toþi ceilalþi bugetari nealeºi au beneficiat de majorãri substanþiale de salarii.

Ne trezim, pe masa Parlamentului, cu aceastã nefericitã Ordonanþã nr. 24/2000, care augmenteazã lefurile bugetarilor nealeºi la sume foarte mari. Este inadmisibil ca secretarul general al Parlamentului sã aibã o leafã superioarã preºedintelui sau membrilor Biroului permanent. Este inadmisibil ca un secretar de prefecturã, în baza acestei reglementãri, sã aibã o leafã mai mare decât un parlamentar.

Adicã ce se întâmplã prin aceasta? Noi, Parlamentul României, în loc sã þinem la prestigiul ºi demnitatea noastrã, ne umilim, ne e fricã de toþi, de lãtratul celui mai nevinovat cãþel ne speriem.

Ne speriem pentru cã ne sare presa în cap. Presa, de foarte multe ori, este de rea-credinþã. Vã dau un singur exemplu: un ziar de sãptãmâna trecutã spunea cam aºa: ”Parlamentarii au lefuri fabuloase de 22Ñ25 milioane, plus sporurile de vechimeÒ, care de fapt nu mai existã de doi ani la parlamentari. Deci este un atentat evident la viaþa parlamentarã. O sã continuu pe aceastã linie sã vã spun ºi altele.

De asemenea, uitaþi-vã cã, în ultima vreme, anumite ziare Ñ nu zic toate Ñ îºi concentreazã atacurile în special asupra a douã instituþii ale statului de drept: împotriva Parlamentului ºi împotriva justiþiei. ªi proslãvesc tot ceea ce înseamnã executiv ºi dictaturã.

Unde vrem sã ne întoarcem? Sã avem toþi lefuri uniforme, sã avem toþi o aplatizare a lefurilor ºi a pensiilor, sã fim consecvenþi lozincii cu care au venit cei trei mari criminali, Lenin, Stalin ºi Troþki, la putere? Toþi sã primim aceeaºi leafã, toþi sã fim la fel?

Noi vrem capitalism ºi cum putem gândi atunci cã un parlamentar, care este un demnitar, trebuie sã aibã o leafã de 6 milioane, cât are astãzi?

Eu vreau sã vã informez, ºi ºtiþi ºi dumneavoastrã mai bine decât mine, cã sunt parlamentari care cu 6 milioane leafã, cu o soþie bolnavã acasã, cu doi copii ºcolari ajung la sfârºit de lunã sã nu-ºi poatã plãti cheltuielile. Când o sã avem vreo 10 asemenea reclamaþii pe masa Parlamentului o sã gândim altfel, o sã gândim cum trebuie, în mod realist ºi în vederea ridicãrii prestigiului Parlamentului.

É populaþia României mai crede, când va scrie ziarul cutare cã un parlamentar are 5 milioane, când cel care face asta are 30 sau 40, indiferent din ce surse. κi pierd autoritatea moralã, îºi pierd credibilitatea.

Dacã vor sã fie credibili în viitor, le trebuie bunã-credinþã în meseria lor ºi asta înseamnã sã vinã sã-ºi punã pe prima coloanã leafa directorului ziarului cutare, leafa redactorului-ºef. Sã vedem, în aceste condiþii, mai vorbesc despre Parlament?

Noi astãzi nu facem altceva decât sãÉ

Domnule coleg, vã rog sã vã limitaþi ca timp. Eu înþeleg, dar mai sunt colegi care doresc sã vorbeascã. Pânã acum am tot sperat cã se vor spune punctele de vedere într-un timp rezonabil. Nu mã puneþi în situaþia sãÉ

Domnule preºedinte, sunt primul deputat, primul vorbitor cãruia îi limitaþi timpul. Consider cã este o discriminare ºi pentru aceasta vã acuz.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, dar nu am încotro. Nu mã obligaþi.

## **Domnul Leon Petru Pop:**

Deci ce facem? Cedãm? Cedãm în faþa presei? În faþa cui? De ce cedãm? Ce avem noi? Ce avem de cedat?

Eu zic cã, dacã suntem oameni politici realiºti, nu politicieni, vom vota potrivit convingerii noastre.

Dacã suntem politicieni vom vota pentru a obþine un vot în plus.

Eu doresc sã votez cum îmi sunt convingerile ºi conºtiinþa, voi vota pentru majorare. Vã mulþumesc.

Domnul senator Sãndulescu.

Domnilor colegi, vã rog sã limitaþi timpul intervenþiei, nu de alta, dar mãcar ceea ce am înscris aici sã pot sã dau cuvântul, altfel mi se va cere suspendarea discuþiilor. Vã spun de acum. Mi-ar pãrea rãu sã o fac.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu o sã vorbesc destul de puþin, ca de obicei. Existã, într-adevãr, un haos nemaipomenit în domeniul salariilor ºi nu este de ieri, de astãzi, e din 1990 încoace.

Democraþia a fost rãu înþeleasã. Directorii ºi preºedinþii de întreprinderi, de exemplu, cu capital de stat, cu capital majoritar sau cu capital total de stat ºi-au pus lefuri de zeci de milioane, chiar depãºesc 100 de milioane, iar întreprinderile respective au pierderi de zeci de miliarde sau sute de miliarde. Este inadmisibil ceea ce se întâmplã.

Mãrirea indemnizaþiilor salariaþilor ºi ale bugetarilor conform ordonanþei, de la art. 12, dupã pãrerea noastrã, a parlamentarilor Alianþei Naþionale Creºtin Democrate este inadmisibilã.

Doresc sã vã spun cã noi, ºi la mãrirea lefurilor care s-a fãcut acum doi ani de zile, am votat contra mãririi lefurilor respective ºi cerem sã fie revizuitã aceastã ordonanþã care a fost datã. Nu ºtiu care sunt soluþiile care se vor da. Se va vrea sã fie modificatã sau nu se va vrea sã fie modificatã, dar vreau sã vã spun urmãtorul lucru: noi eram hotãrâþi sã votãm actualul buget cu toate cã nu suntem de acord cu multe din prevederile actualului buget care este supus dezbaterii, dar þinând seama de situaþia creatã cu aceastã ordonanþã, cu mãrirea salariilor parlamentarilor ºi cu sistemul de a se plãti, în general, nemunca, sã ºtiþi cã noi, dacã se menþine aceastã ordonanþã, vom vota împotriva actualului buget.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Anamaria Biriº.

## **Doamna Anamaria Mihaela Biriº:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În cu totul alt registru, doresc sã informez plenul Parlamentului cã am demisionat din Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat. Ca o consecinþã a acestui fapt, înþeleg sã demisionez ºi din Grupul parlamentar al acestui partid, pentru a mã alãtura colegilor din Uniunea Forþelor de Dreapta.

Mulþumesc.

## Domnul deputat Roman.

Mai sunt 2Ð3 vorbitori. V-aº ruga sã fiþi scurþi ca sã închidem ºi apoi sã vedem ce punem la vot.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã-mi daþi un pic de atenþie pentru cã situaþia creatã m-a pus în situaþia sã iau ºi eu, de data aceasta, cuvântul. Trebuie sã recunosc cã am luat destul de rar

cuvântul pentru cã nu prea m-am axat pe problemele politice ºi pe lupta politicã.

Vreau sã vã spun cã majorarea salariilor demnitarilor este o majorare îndreptãþitã ºi trebuie s-o recunoaºtem cu toþii, ºi o ºtim.

În acelaºi timp însã nu cred cã cineva a încercat sã creeze o diversiune, aºa cum s-a spus aici, Guvernul sau altcineva.

Propunerea, însã, de revenire asupra votului eu cred cã este neavenitã întrucât cetãþenii României ºi nu numai ei ne-ar putea acuza cã am votat în necunoºtinþã de cauzã ºi, în felul acesta, ar fi în joc prestigiul Parlamentului României.

În acelaºi timp însã trebuie sã înþelegem ºi nemulþumirile cetãþenilor. Fiecare veniþi din teritoriu ºi ºtiþi care a fost reacþia lor ºi, în special, a omului de rând.

Bineînþeles, cei peste 6 milioane de pensionari nu pot sã înþeleagã cum se gãsesc bani pentru majorarea salariilor demnitarilor ºi nu se gãsesc bani pentru indexarea pensiilor.

De aceea, iatã, eu, astãzi vin cu o propunere foarte serioasã aici, în faþa dumneavoastrã, ºi pentru a elimina orice încercare de propagandã electoralã din partea unor deputaþi ai diferitelor partide care intenþioneazã sã-ºi doneze aceastã majorare de salarii pentru sinistraþi sau pentru cei nevoiaºi, eu vin în faþa dumneavoastrã cu o propunere foarte serioasã care, de fapt, o aveam ca proiect chiar din momentul venirii mele în Parlamentul României, ºi anume crearea unui fond de solidaritate al Parlamentului în aºa fel încât fiecare deputat, indiferent de formaþiunea politicã, sã aibã posibilitatea sã doneze o sumã egalã pentru acest fond de solidaritate care ar trebui, de fapt, sã funcþioneze în Parlamentul României nu numai pentru sinistraþii de astãzi, ci ºi pentru cei necãjiþi ºi pentru cei nãpãstuiþi.

Fiecare dintre dumneavoastrã aveþi posibilitatea Ñ ºi vedem la televizor de foarte multe ori cum anumite persoane apeleazã la sprijinul ºi ajutorul cetãþenilor României pentru a face o operaþie în strãinãtate sau pentru a fi ajutaþi în diferite situaþii deosebit de grele pentru ei. De aceea, atât dumneavoastrã, cât ºi Biroului permanent, solicit sã se ia în considerare aceastã propunere a mea de creare a unui fond de solidaritate a Parlamentului cu cei nãpãstuiþi din þara noastrã.

Mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Radu Gheciu. Mai sunt numai douã poziþii.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Voi încerca, alãturi de colegii mei antevorbitori, sã contribui la definirea termenilor discuþiei. Sunt 3 elemente: 1. dacã votul trebuie refãcut sau, mai bine zis, dacã poate fi refãcut sau nu. Cred cã am crea un precedent extrem de periculos care va putea fi oricând invocat ºi care va putea oricând sã ajungã în dezbaterea ºi votarea oricãrei legi. Sigur, problema s-a creat, problema este gravã, problema ne-a sensibilizat pe toþi ºi a sensibilizat societatea, ceea ce este mai important. Mie mi se pare cã singura soluþie proceduralã este ca Preºedintele republicii, în calitatea sa de mediator între societate ºi Parlament, în acest caz, sã-ºi exercite, dacã doreºte, dreptul de a returna legea sau cel puþin un articol al ei.

În al doilea rând, se vorbeºte foarte mult despre faptul cã noi ne-am majorat salariile. Este incorect. Au fost majorate ºi salariile parlamentarilor. Sunt foarte surprins nu numai cã în presã nu s-a sesizat dimensiunea exactã a operaþiunii, dar nici în dezbaterile noastre. De fapt, ceea ce s-a votat este majorarea salariilor demnitarilor. ªi o spun acum, în primul rînd, pentru presã: existã în Legea nr. 154/1998 trei anexe; prima se referã la demnitarii aleºi, ºi demnitarii aleºi încep de la Preºedintele republicii pânã la viceprimarul comunei celei mai modeste. Toate aceste salarii sunt majorate. Existã demnitarii numiþi, care încep cu primul-ministru ºi se terminã cu subprefecþii. ªi existã încã o categorie de conducãtori ai unor instituþii care sunt asimilaþi cu demnitarii.

Noi avem dreptul ºi obligaþia moralã sã ne preþuim, foarte drept ºi foarte sever, indemnizaþiile la care avem dreptul, dar nu avem dreptul, în numele unei viziuni severe faþã de noi toþi, sã retezãm salariile miilor de primari ºi de viceprimari, care nu au absolut nici o vinã cã ajung sã aibã indemnizaþii mai mici decât subordonaþii lor. Aici se va ajunge.

În al treilea rând, dupã cum un distins coleg a spus, Legea nr. 154/1998 obligã Guvernul sã precizeze, în legea anualã a bugetului, valoarea referinþei universale. Aceastã cifrã a lipsit din proiectul de buget. Ea poate sã rãmânã de circa 600.000, cum era în 1998, ea poate sã fie de 1.840.000, cum a propus comisia de specialitate, ea poate sã fie, la limitã vorbind, chiar de 200.000 de lei, dar o cifrã trebuie sã existe. Ministerul Finanþelor trebuie sã dea o cifrã.

Domnul deputat Neculai Popa, vã rog.

Solicit cuvântul, domnul preºedinte.

Dumneavoastrã încheiaþi lista vorbitorilor.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În contextul dat, suntem, în mod indiscutabil, împotriva majorãrilor sumelor de referinþã.

În primul rând, aº vrea sã rãspund unui coleg al nostru, care ne întreba ce am fãcut noi în Comisia de buget, finanþe, bãnci? ªi am sã îi rãspund acum cã noi, cei din opoziþie, nu am fost consultaþi niciodatã, în nici un fel de amendament, nu ni s-a cerut pãrerea ºi, ca atare, toate aceste amendamente aprobate s-au fãcut cu sprijinul coaliþiei majoritare ºi, ca atare, trebuie sã îºi asume toatã responsabilitatea în privinþa aceasta.

Sigur cã, prin acest gest peste care nu se poate trece, chiar dacã parlamentarii se pot plânge cã nu le ajung banii ºi salariile ºi nu sunt pe mãsura aºteptãrilor, trebuie sã reprezinte o motivaþie moralã. Dar trebuie sã ne fie foarte clar cã mãrirea salariilor demnitarilor ºi parlamentarilor nu se poate face oricum, în condiþiile în care suntem demnitari ai statului ºi reprezentãm poporul.

Bugetul actual impune austeritate întregii populaþii ºi, ca atare, noi, parlamentarii, nu ne putem excepta de la aceastã austeritate, dar trebuie sã precizãm aici cã toate salariile celor care lucreazã în regiile naþionale, în companiile naþionale ºi societãþile cu capital preponderent de stat, nu trebuie sã le mai fie salariile confidenþiale, sã fie publicate, pentru ca populaþia sã cunoascã nivelul acestor salarii, care sunt între 40 de milioane ºi 150 de milioane.

În consecinþã, A.P.R. cere reluarea votului, prin vot nominal, cu speranþa cã fiecare îºi va face un examen de conºtiinþã, astfel încât sã rezulte un vot care sã dovedeascã, în faþa opiniei publice, cã înþelegem sã împãrþim, alãturi de toatã populaþia, greutãþile prin care trece România.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Domnul deputat Petre Þurlea.

Domnule deputat, aveþi exact douã minute. Vã rog.

Domnilor colegi, vã rog sã nu vã mai certaþi. Ascultaþi punctele de vedere. Eu am înþeles propunerile care sunt. Îl vom asculta ºi pe domnul ministru Remeº ºi cele douã comisii imediat dupã aceasta ºi vom vedea cum procedãm.

Domnule deputat, aveþi cuvântul. Douã minute, vã rog.

## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Stând blând în banca mea, am constatat urmãtoarele lucruri: domnul ministru al finanþelor, distinsul nostru ministru al finanþelor, este bântuit de o demagogie crasã. Domnia sa este primul care a votat acea ordonanþã, prin care toþi directoraºii au salarii mai mari decât un senator, pentru cã marea majoritate a acestor directoraºi fac parte din clientela politicã. Acelaºi om, imediat dupã ce noi am votat, dupã ce s-a votat în Parlament Ñ eu am lipsit atunci Ñ, dupã ce s-a votat amendamentul sãptãmâna trecutã, pe toate canalele de televiziune a aruncat cu pietre în Parlament, care este prima instituþie a unui stat democratic. Este evident vorba, la domnul ministru, de demagogie ºi de procentele electorale ale P.N.L. în viitoarele alegeri. În acelaºi timp, vreau sã vã spun cã existã o soluþie foarte simplã: am calculat Ñ ºi am mai spus de la aceastã tribunã, de multe ori Ñ, pe fiecare parlamentar sunt 7Ñ8 funcþionari. Sunt, marea majoritate, nepoþi ai diferiþilor ºefi. Este foarte simplu, este de ajuns ca patru funcþionari sã fie pe un parlamentar, treaba se face la fel de bine ºi, rãmânând aceaºi sumã, cum se practicã la Ministerul Învãþãmântului, la Ministerul Educaþiei Naþionale, sã le poatã mãri salariile.

ªi, în ultimã instanþã, vreau sã vã spun Ñ ºi cu aceasta închei, domnule preºedinte Ñ cã impresia mea, dar ºi impresia a foarte multor oameni din afara acestei sãli, este cã, prin acest amendament, care a fost fãcut intenþionat sã fie votat în Parlament, se urmãreºte sã se dea prilejul domnului Preºedinte Constantinescu sã aibã ce anula, tot pentru campania electoralã.

Domnul deputat Alexandru Sassu.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am cerut, de mai multã vreme, cuvântul, pentru a vã ruga sã sistaþi aceastã discuþie absolut penibilã, care a transformat aceastã tribunã într-o tribunã electoralã.

Aº vrea sã le reamintesc celor care, astãzi, vorbesc de faptul cã trebuie revenit sau nu trebuie revenit cã, la vremea respectivã, s-a votat într-o cvasiunanimitate, ºi de discursuri populiste nu cred cã este cazul.

Am vrea sã revenim la acest vot, în condiþiile pe care le-am expus mai devreme, dupã audierea primului-ministru, a ministrului muncii ºi a ministrului finanþelor.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

## Da, mulþumesc.

Vã rog. Aþi cerut o intervenþie scurtã, da? Înainte de a da cuvântul domnului ministru al finanþelor. Am încheiat discuþiile.

Domnul deputat Sergiu Cunescu a cerut o micã intervenþie de completare.

Urmeazã domnul ministru Remeº, dupã dânsul.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Îmi permit o scurtã intervenþie. Este sigur cã ne gãsim într-o situaþie oarecum penibilã, din douã puncte de vedere, ºi trebuie sã gãsim o soluþie onorabilã.

În primul rând, pentru cã apare în faþa þãrii cã aceastã corecþie sau Ñ dacã vreþi Ñ îndreptare de salarii se referã la deputaþi. Ceea ce nu este exact. Principalii sunt alþii, mult mai mici, aºa cum au spus colegii, în special cei aproape 3.000 de primari.

Mai suntem în situaþia penibilã pentru cã s-a pus în discuþie sã se revinã la vot. Acest lucru nu este admisi-

bil, pentru cã am crea un precedent. Am crea un precedent ºi pentru alte situaþii ºi ar pãrea ºi mai ridicolã situaþia noastrã.

Dar avem o posibilitate. Eu aº propune aºa: sã facem un gest pe care l-au propus doi dintre colegii noºtri ºi pe care l-am mai propus eu acum patru ani ºi s-a aplicat, ºi anume: lãsãm pe toþi ceilalþi demnitari în pace sã meargã în continuare, conform prevederii ºi votului, ºi noi luãm iniþiativa ca toþi deputaþii Ñ ºi o declarãm nominal astãzi Ñ sã depunem diferenþa de creºtere a salariului pe douã luni, pentru un fond Ñ un coleg l-a numit ”de solidaritateÒ, putem sã îl numim altfel Ñ, pentru un fond. Am calculat, se pot reconstrui din acest fond câteva comune noi ºi acest gest nu este un gest de caritate, ci este un gest de demnitate. Dar, atenþie! Dacã ne hotãrâm cu toþii.

Îmi pare rãu, dar trebuie sã reamintesc: acum patru ani, la primele inundaþii mari din Munþii Apuseni, am propus acest lucru, oamenii s-au declarat de acord, dar a fost un singur deputat care a depus integral un salariu, a mai fost Grupul parlamentar al aceluiaºi deputat care a depus jumãtate din salariu. Din întâmplare, cel care a depus, atunci, un salariu am fost eu.

Vã rog, faceþi ºi dumneavoastrã acest gest. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Remeº.

Domnilor colegi, dânsul a ascultat toate punctele de vedere. Vã rog ºi noi sã ascultãm punctul de vedere al Domniei sale.

## **Domnul Decebal -Traian Remeº** _Ñ ministrul finanþelor_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Þin sã vã dezamãgesc, nu existã nici un amendament depus de doamna Smaranda Dobrescu sub antetul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, nu se gãseºte nici acum la comisie, nu l-am avut niciodatã în mânã, vã rog frumos, nu-i atribuiþi lucruri pe care nu le-a fãcut.

În ce mã priveºte, nu este prima dacã când vin în faþa sãlii ºi spun nu. Nu a fost singurul amendament la comisie, din sutele acelea, la care m-am opus. Nu aveþi dreptul, nu aveþi dreptul sã spuneþi cã am fãcut ceea ce nu am fãcut.

În ce mã priveºte, am fost constant la toate solicitãrile de sumã ºi am fost constant ºi la aceastã solicitare. Mi-am fãcut datoria ºi am venit la microfon ºi am subliniat cã, în mod conºtient, Guvernul a evitat creºterea salariilor la aceastã categorie, vorbim de demnitari.

Ca atare, anchetaþi-mã pentru ceea ce gândesc ºi pentru opiniile mele, dacã Regulamentele Parlamentului o permit! Audiaþi-mã, dacã vreþi sã îmi explic în faþa dumneavoastrã de ce gândesc într-un anume fel, dar nu mã condamnaþi pe propriile dumneavoastrã pãreri, ci pe fapte!

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu.

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã consultaþi stenograma Comisiei pentru muncã ºi protecþie specialã, pentru a vedea cum a apãrut acest amendament ºi de la cine a venit el.

Da, vã rog. Existã acest amendament? Vãd cã am sãrit de la o problemã la alta.

Doresc sã lãmuresc aceastã problemã, în calitate de preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. La ºedinþã a venit un coleg al nostru, un domn deputat cãruia nu doresc sã îi rostesc numele, care ne-a spus urmãtorul lucru: acest amendament este venit din partea doamnei ministru Smaranda Dobrescu ºi este agreat ºi de Ministerul Finanþelor. În funcþie de aceasta, noi am discutat ºi am decis.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, aº dori sã avem rãbdare sã audiem ºi punctul de vedere al comisiei. Dupã aceea, spun care sunt soluþiile propuse. Comisia nu doreºte sã aibã un punct de vedere?

Nu, domnule preºedinte.

## Domnilor colegi,

Ceea ce s-a solicitat în decursul atâtor discuþii este urmãtorul lucru: deci eu trebuie sã supun la vot.

Prima chestiune, sã votaþi pentru sau contra reluãrii votului la acel amendament. La vremea potrivitã, a fost propus la amendamente respinse ºi s-a spusÉ ªi, dupã aceea, revotarea, prin vot nominal.

## Domnule preºedinte,

Am cerut, înainte de aceastã chestiune, sã fie audiat primul-ministru, pentru a rãspunde de acea ordonanþã, care a creat acele discrepanþe; am cerut sã fie audiat ministrul muncii ºi protecþiei sociale, mai ales dupã ceea ce a declarat domnul preºedinte; ºi am cerut sã fie audiat ministrul finanþelor.

Pânã atunci, vã rog frumos, sã trecem la votarea bugetului, pentru cã, de mai bine de câteva ore, stãm ºi discutãm, ºi facem campanie electoralã.

Domnule deputat, de acord, dau nu am ce face. Propunerile se supun la vot, în ordinea formulãrii lor.

Ca sã fiu foarte sincer, aº prefera sã trecem mai departe, pe buget, dar nu se poate, dupã o atât de lungã discuþie, sã nu rezolvãm aceastã problemã. Or, procedura aceasta, de fapt, blocheazã ceea ce dorim sã facem.

Deci, domnilor colegi, prima propunere a fost Ñ de acord, o supun la vot ºi pe a dumneavoastrã, nu am nimic împotrivã Ñ sã se solicite plenului celor douã Camere reunite acceptul privind reluarea votului, iar dupã aceea, revotarea acelui amendament, prin vot nominal. Acestea sunt cele douã propuneri, care se detaºeazã din întregul context.

Prin urmare, domnilor colegi, aºa voi proceda.

Vã rog, votul dumneavoastrã, privind reluarea votului. Cine este pentru? Domnilor secretari, vã rog sã numãraþi. 118 voturi pentru.

Cine este împotrivã? 94 de voturi împotrivã.

Abþineri? Domnilor secretari, vã rog sã numãraþi. Deci 32 de abþineri.

Prin urmare, domnilor colegi, ce se întâmplã? Aºteptãm atunci, intrã câte unul în salã ºi întrebãm dacã este pentru, contra sau abþineri, da? În timpul votului, nu? Sau dupã vot.

Deci rezultatul este acesta, domnilor colegi: 118 voturi pentru, 94 de voturi împotrivã, 32 de abþineri, voturile împotrivã cu abþineri Ñ 126.

Este cvorum, s-a demonstrat cã existã, ºi nu a trecut. Vã propun sã trecem la art. 32.

Da, domnilor colegi, vã rog sã trecem la art. 32.

O chestiune de procedurã, domnule preºedinte.

Pe ce, domnule coleg?

## Pe procedurã.

Sã fie supusã la vot ºi propunerea Partidului Democrat.

Domnule coleg, aºteptaþi sã vã dau cuvântul; pentru ordinea lucrurilor, vã rog frumos.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat cer supunerea la vot ºi a propunerii noastre, de a se discuta treaba aceasta dupã audierea celor trei.

Nu merge, domnule deputat. Vã rog sã vã uitaþi în regulament. Nu am ce sã fac.

Domnilor colegi, insist, vã propun sã trecem la art. 32. Vã rog, luaþi loc, domnilor colegi.

Domnul ministru Remeº este, comisia este, putem merge mai departe. Cãtre finalul bugetului, domnilor colegi, voi formula o propunere pentru reglementarea acestei situaþii, dar înainte de a discuta anexele.

La art. 32, sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

Domnule ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

De acord.

De acord. Comisia?

Nu am.

Este în ordine. Comisia?

De acord.

De acord.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã privind art. 32.

Voturi pentru. Majoritate. Voturi împotrivã. 7 voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri. Vã rog, luaþi loc în salã, domnilor colegi. Art. 32 s-a adoptat. Trecem la art. 33. Observ cã nu sunt comentarii ºi alte observaþii. Domnule ministru Remeº, punctul dumneavoastrã de vedere.

Nu am.

Este în ordine. Comisia?

De acord.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã. Voturi pentru, cu privire la art. 33. Vã rog, voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Voturi împotrivã la art. 33? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

S-a adoptat. O abþinere.

S-a adoptat, cu majoritatea voturilor.

Domnilor colegi, insist sã vã exprimaþi votul cu privire la art. 34.

Existã un amendament al comisiei, care propune eliminarea unei sintagme.

Domnule ministru Remeº, vã consult.

De acord.

Comentarii, observaþii, altele, sunt? Nu sunt. Vã rog, vã rog, votul dumneavoastrã la art. 34, cu amendamentul propus de cãtre comisie.

Vã rog, voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Vã rog, domnilor colegi, fiþi atenþi! Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

S-a adoptat.

Art. 35, douã alineate ºi o reformulare. O reformulare de recorelare, în raport pagina 13, pct. 26, la alin. 2. Sunt alte observaþii?

Cer cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog, doamnã deputat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am dorit sã vin la aceastã tribunã, pentru a susþine amendamentul formulat de colegul meu, domnul senator Gheorghe Avram, ºi anume acela care se regãseºte la amendamente respinse la pct. 103. Amendamentul prevede, solicitã o prelungire cu încã 30 de zile a datei pentru care unitãþile administrativ-teritoriale, care au beneficiat de sume defalcate din impozitul pe salarii pentru finanþarea cheltuielilor din bugetele locale, peste nivelul sumelor defalcate din impozitul pe venit, sã fie prelungit. ªi anume: proiectul de lege prevede 60 de zile, amendamentul formulat este acela de a se prevedea 90 de zile pentru aceste returnãri. Aducem ca argument la acest amendament faptul cã ne aflãm într-o perioadã cu mare încãrcãturã electoralã, în care sunt angrenate ºi primãriile ºi unitãþile administrativ-teritoriale ºi avem în vedere dificultãþile cu care se confruntã aceste unitãþi administrativteritoriale, atât de ordin tehnic, cât ºi de ordin birocratic, dacã vreþi.

Deci considerãm cã ar fi benefic dacã noi ne-am gândi la faptul cã suntem într-un an electoral ºi cã tocmai în aceastã perioadã, cu întârzierea cu care dezbatem bugetul, se produce o întârziere ºi a activitãþii din cadrul unitãþilor administrativ-teritoriale.

De aceea, am dorit sã susþin acest amendament ºi vã rog ºi pe dumneavoastrã sã aveþi în vedere încãrcãtura politicã Ñ dacã vreþi Ñ ºi, de asemenea, tehnicã, la care sunt supuse primãriile ºi celelalte unitãþi administrativ-teritoriale.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumesc ºi eu. Mai sunt ºi alte observaþii, comentarii? Înþeleg cã nu mai sunt.

Doamnã deputat, la ce punct din raportul de respingere a amendamentelor v-aþi referit? La ce punct?

La amendamente respinse, pagina 45.

Am înþeles. Daþi-mi punctul din raport.

Pct. 103, amendamente respinse, pagina 45.

Pct. 103, da? Da, dar amendamentul este al senatorului Avram Gheorghe, aºa scrie aici.

Da, dar l-am susþinut eu.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, aici vom proceda alineat la alineat. La alin. 1 nu sunt nici un fel de observaþii. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Voturi pentru, domnilor colegi?! Alin. 1 art. 35. Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 6 abþineri. Alin. 1 s-a adoptat. Alin. 2 la art. 35. Vã rog, votul dumneavoastrã, aºa cum s-a reformulat de cãtre comisie.

Cine este pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri. Mulþumesc. Cap. VII. Titlul. Vã rog, vã rog, votul dumneavoastrã. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Trei abþineri. S-a adoptat. Iertaþi-mã, revin. Am greºit o chestiune. Vã rog, vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 35, în ansamblu.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri. Mulþumesc, s-a adoptat.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Procedurã, domnule preºedinteÉ

Vã rog, doamnã.

Domnule preºedinte de ºedinþã.

Aºa cum prevede regulamentul, aº vrea sã vã rog sã daþi cuvântul, de fiecare datã, la fiecare susþinere de amendament, atât reprezentantului ministerului, respectiv, domnului ministru, cât ºi comisiei pentru a-ºi spune punctul de vedere la amendament. Aºadar, consider cã aþi fãcut o greºealã, în momentul în care eu am susþinut un amendament, dumneavoastrã l-aþi omis, efectiv, aþi trecut direct la vot, fãrã a vedea reacþia ministerului la cele argumentate de mine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Doamnã, am înþeles ce spuneþi, îmi permiteþi mie, acum, un mic amendament. L-am consultat pe domnul ministru, chiar atunci când am pus în discuþie cele douã alineate ºi a spus cã n-are observaþii ºi susþine punctul de vedere al comisiei.

Iar dacã dânsul nu doreºte sã aibã nici un punct de vedereÉ Vã rog sã-l urmãriþi, pentru cã mie mi-a dat rãspunsul ºi am spus: ”Nu sunt observaþiiÒ.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Vroiam rãspunsul domnului ministru pentru a rãmâne în stenogramã. Acest punct de vedere este solicitat în teritoriu.

Aia e altã problemã, doamnã. Art. 36, domnilor colegi. Domnul deputat M‡rton.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Am un amendament respins. Se aflã la poziþia 107. Evident, va trebui sã-i dau, din cauzã cã a fost respins, puþinã reformulare.

Despre ce este vorba? Existã aceste fonduri speciale. Din multitudinea de amendamente reiese cã, din cauza modului neclar cum sunt împãrþite aceste fonduri, existã o suspiciune. Se cere o transparenþã mai mare referitor la repartizarea acestor sume. Provin dintr-un judeþ, care, o sã vedeþi Ñ voi avea mai multe amendamnete Ñ, de ani de zile este defavorizat la foarte multe capitole, când se repartizeazã niºte sume din fondurile centrale. Aceste sume din bugetele fondurilor speciale le-am adunat, totalizeazã 42.831 de miliarde, faþã de 111.901 de miliarde cât are bugetul, adicã 38,28%. Adevãrat, puþin mai mult decât jumãtate sunt pentru sãnãtate, dar mai puþin de jumãtate din aceastã sumã, deci circa 17% nu se cunoaºte cum vor fi repartizate ºi cum vor fi repartizate pe unitãþi administrativ-teritoriale. Aºa cum noi avem în aceastã lege formule de repartizare a sumelor pentru judeþe, eu cred cã s-ar impune astfel de formule, de criterii concrete de repartizare a sumelor acestor fonduri speciale. Drept urmare, am solicitat ca în Legea bugetului sã se introducã aceste formule. Din pãcate, se pare cã n-am fost înþeles ºi nu s-au introdus în aceastã lege. Evident, nu mai pot veni cu astfel de amendament. Dar cred cã noi suntem obligaþi sã impunem Guvernului sã aprobe norme, prin care sã impunã niºte criterii concrete de repartizare pe unitãþi administrativ-teritoriale a acestor fonduri. Drept urmare, propun un alineat nou la art. 36 care sã sune astfel: ”Repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a fondurilor cu destinaþie specialã se efectueazã pe baza unor criterii concrete, prevãzute în norme aprobate de GuvernÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Aþi propus la comisie amendamentul de la pct. 107, da? Am înþeles, mulþumesc.

Domnilor colegi,

Aþi auzit punctul de vedere al domnului deputat M‡rton, dar, pentru a ajunge la poziþia Domniei sale, întâi trebuie sã

N-aud. Domnule, e articol nou, vã rog sã urmãriþi raportul. Întâi trebuie sã punem art. 36 cum e formulat ºi celãlalt e 36 nou.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru art. 36.

Vã rog, voturi pentru. Majoritate.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Mulþumesc, s-a adoptat.

Cu privire la art. 36 nou.

Vã rog, domnule ministru, punctul dumneavoastrã de vedere.

Nu e în salã domnul ministruÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Insist. Îl aºteptãm pe domnul ministru Remeº.

Doamnã, dumneavoastrã puteþi sã exprimaþi punctul de vedere al Ministerului de Finanþe?

Domnule ministru, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere cu privire la propunerea unui art. 36 nou, probabil 36 cu 1, pct. 107 din raportul cu amendamente respinse.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Parlamentarii din cele douã Comisii de buget, finanþe Ñ Senat ºi Camera Deputaþilor Ñ au chemat în faþa acestor comisii miniºtrii care gestioneazã asemenea fonduri. Decizia a aparþinut comisiilor, dar rãmâne aºa cum este prevãzut de cãtre lege ºi, ca atare, noi ne susþinem

punctul de vedere cu care am venit în proiectul de buget ºi cerem respingerea acestui nou articol.

Comisia, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

A existat aceastã discuþie, aºa cum spuneam, în comisie, însã, cu excepþia unui singur fond, ”al drumurilorÒ, unde se prevede cã 30% din sume revin judeþelor pentru drumurile judeþene, la celelalte fonduri nu se prevede în legea lor de funcþionare, în actele normative de aprobare repartizarea pe judeþe. Ceea ce s-a fãcut în acest buget este ca toate obiectivele de investiþii, indiferent cã sunt din alocaþii de la buget sau din aceste fonduri speciale, la fiecare obiectiv sã fie precizat ºi judeþul. Celelalte fonduri, aºa cum spuneam, au ca principal atribut repartizarea sumelor de cãtre ministerele în cauzã, deci sumele nu sunt repartizate pe judeþe. În lipsa unor elemente de lege care sã impunã acest lucru, comisiile au renunþat la a solicita repartizarea pe judeþe.

Propunem, deci, respingerea amendamentului.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc, domnule coleg.

Domnilor colegi, aþi auzit, propunerea este de respingere a amendamentului.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru respingerea amendamentului. Cine este pentru?

Pentru? Vã rog, voturi pentru amendament. Înseamnã da. Eu am cerut-o altfel, în mod direct.

Deci voturi pentru amendament. Cât? 36 de voturi. Insuficient.

Notaþi voturile contraÉ

Mulþumesc.

Sunt insuficiente voturile.

Aº consulta comisia. Domnilor colegi, aº dori sã ºtiu, cu privire la art. 31, aþi ajuns la o concluzie? I-a fost retransmis comisiei. De ce, cã eu nu pot sã pun la vot Cap. VI, în întregul sãu?!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Astãzi s-au întrunit cele douã Comisii de buget, finanþe, bãnci, din pãcate într-un cvorum discutabil, întrucât erau prezenþi, iniþial, numai doi senatori ºi restul deputaþi. Toate cele 3 amendamente care priveau fonduri în plus au fost puse în discuþia, deocamdatã, generalã, întrucât nu s-au identificat sursele necesare acoperirii acestor cheltuieli care sunt de douã ori plus trei, vreo 5.300 de miliarde de lei. Pentru cã era necesarã consultarea ºi a altor miniºtri decât a domnului ministru Remeº, mai precis ministrul funcþiei publice, miniºtrii de resort care gestioneazã acele fonduri speciale din care se prevedea sã deblocãm niºte sume, am amânat aceastã dezbatere pe miercuri la ora 1,00; mâine la prânz e ºedinþa Guvernului Ñ deci nu puteam s-o facem Ñ, când se va lua o decizie în acest sens ºi vom întocmi raport suplimentar.

Am înþeles, deci nu putem sã discutãm aceastã chestiune.

Vã rog, pentru stenogramã, sã rãmânã consemnat. Cap. VI îl vom supune, în întregul sãu, la vot, în momentul în care avem precizãrile la art. 31, ca atare. Prin urmare, putem merge mai departe. Art. 37.

Vã rog, domnule senator, cu referire la art. 37?

La 37.

Dar sã-mi spuneþi ºi din ce raport, la ce punct?

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Propun sã votãm de principiu art. 37 ºi acelaºi lucru o sã spun ºi la art. 38, iar la anexa respectivã, anexa 9 ºi 10, sã discutãm în amãnunt. Deci sã fie votul de principiu, ºi la anexã sã dezbatem.

Domnule senator, îmi pare rãu, procedura asta am stabilit-o de la începutul votãrii bugetului.

Vreau sã fie scris în stenogramã cã, atunci când o sã ajungem la anexã, nu se va omite acest lucru.

S-a stabilit acest lucru, dar dacã apar modificãri, le operãm ºi în textul de bazã.

Vã rog, domnul deputat Naidin.

Domnule preºedinte,

Observaþi cã la poziþia 109 din anexa 2a, la respinse, am un amendament de o anumitã suplimentare, care se coreleazã ºi cu prevederile art. 37 ºi, respectiv, cu anexa 9. Mã grãbesc s-o fac acum.

Este vorba ca din ceea ce fondul de asigurãri sociale primeºte transfer de la bugetul de stat, în condiþiile art. 51 ºi, respectiv, 57 din Legea nr. 145/1997, aceastã suplimentare sã meargã pe un program special, pe care domnul ministru Hajdœ G‡bor îl ºtie, pentru cã-i face zile destul de negre.

Este vorba de programul naþional privind combaterea tuberculozei. Am sã ofer ºi câteva date pentru colegi,

pentru sensibilizare, arãtând faptul cã în România, anual, apar peste 25.000 de cazuri noi, cã zilnic în þarã se îmbolnãvesc peste 70 de persoane ºi mor 7 de tuberculozã. Este nevoie, spun specialiºtii, de medicamente care nu trebuie sã-i lipseascã unui bolnav de tuberculozã timp de 6 luni de zile. Orice întrerupere de tratament compromite vindecarea. Arãtând ºi pãrþile valorice ale unui tratament pentru cele ºase luni de medicaþie, respectiv pentru tratarea unui T.B.C. rezistent, de 60 milioane, iar per total de o valoare de 240 de miliarde de lei, cred eu cã domnul ministru Remeº ºi comisia ne pot sprijini aceastã iniþiativã. Un singur element vreau sã-l mai reliefez: cã nivelul veniturilor, evoluþia salariului real ºi rata inflaþiei aratã faptul cã an de an cei care reuºesc sã mai cumpere sau cei cãrora nu le mai ajung nici mãcar pentru strictul necesar, acest procent este în plinã creºtere ajungând de la 28% în 1997 la 42% în octombrie 1999. Elemente suficiente pentru ca, împreunã, sã reflectãm ºi sã votãm acest amendament. Poate valoarea nu-i potrivitã, poate sursa pe care am gãsit-o nu-i potrivitã, dar atât iniþiatorul cât ºi comisiile cred cã ar putea sã înþeleagã ºi sã ne sprijine. Am încheiat spunând cã, în judeþul meu, Cãlãraºi, spitalul, unitatea etalon în tratamentul de tuberculozã de la Dor Mãrunt, din pãcate s-a desfiinþat ºi din lipsã de fonduri, dar ºi din lipsã de personal, pentru cã medicii nu mai gãsesc atractivã aceastã meserie, aºa cum poate, ºi noi, astãzi, când am votat acea creºtere a salariilor demnitarilor am fãcut-o, poate, cu strângere de inimã. În orice caz, varianta pe care am avut-o eu, de indexare, începând cu trimestrul II al acestui an, poate cã era mai fericitã; indexarea din acest an ar fi rezolvat problema tuturor Ñ ºi a demnitarilor ºi a bugetarilor Ñ în condiþiile Legii nr. 154/1998.

Domnul deputat Ana, vã rog. La ce punct vã referiþi, domnule deputat?

## **Domnul Gheorghe Ana** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara_ **:**

La amendamente respinse, pct. 108 din raport.

Da, mulþumesc. Vã rog.

Deci veþi avea bunãvoinþa sã constataþi, domnule preºedinte, stimate colege, stimaþi colegi, cã noi, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Camera Deputaþilor ºi din Senat, am propus ca din cheltuielile stabilite la bugetul fondului pentru asigurãri sociale de sãnãtate sã se reducã cheltuielile de personal cu 150 de miliarde ºi sã se suplimenteze cheltuielile pentru servicii medicale ºi medicamente cu 2.441 de miliarde, prin utilizarea excedentului. Mi-aº permite, domnule preºedinte, discutând cu dumneavoastrã ºi în calitate de specialist ºi fãcând apel ºi la distinºii colegi din Comisia de buget, finanþe ºi la domnul ministru al finanþelor, care face parte din aceeaºi tagmã, ºi la dumneavoastrã, sã vã învederez asupra faptului cã în nici o lege prin care am instituit un fond special, inclusiv acesta pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, nu am prevãzut sub nici o formã ca excedentul fondului sã aibã o altã destinaþie decât, eventual, sã se reporteze în anul urmãtor, în acelaºi scop pentru care a fost creat.

Anul acesta, observaþi dumneavoastrã, cã excedentele, nu numai ale acestui fond, ci ºi ale altor fonduri sunt blocate în vederea susþinerii deficitului bugetar, cu totul inadecvat ºi, de fapt, în afara prevederilor Legii finanþelor publice, cu totul în afara principiilor care guverneazã elaborarea ºi executarea bugetului de stat. De aceea, domnule preºedinte, iatã, propunem ca sursa pentru acoperirea suplimentãrii la care m-am referit sã o constituie tocmai excedentul acestui fond, care, observaþi Domniile voastre, se ridicã la 2.291,7 miliarde lei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Nu mai sunt alte observaþii. Domnule ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere, poziþiile 108 ºi 109 din raportul cu amendamente respinse.

La amendamentul 108 domnul deputat Ana are dreptate: avem excedent la fondul pentru asigurãri sociale de sãnãtate. S-a discutat mult ºi la comisii. Excedentul de la acest fond ºi de la alte fonduri nu face altceva decât sã ajute la închiderea deficitului pe 3% buget consolidat; pe de altã parte, peste tot în lume, Casa Naþionalã de Sãnãtate se capitalizeazã ºi, prin faptul cã-i creãm excedent, nu facem altceva decât sã încurajãm capitalizarea.

Propunem respingerea acestui amendament, aºa cum a fost hotãrât ºi de cãtre Comisiile de buget, finanþe.

La amendamentul de la 109, noi am lãmurit atât prin proiect, cât ºi prin votul Comisiilor de buget, finanþe ca toþi banii de la Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare ºi banii provenind din privatizare sã aibã o singurã destinaþie: rãscumpãrarea de titluri; în felul acesta, de fapt, sunt calculate ºi dobânzile pentru anul 2000. Orice schimbare de destinaþie a unor sume provenind din aceste douã surse încarcã suplimentar dobânzile ºi încãrcarea suplimentarã a dobânzilor nu face altceva decât sã taie din posibilitatea de a da surse pentru cheltuielile prevãzute în buget.

Cerem, deci, ºi respingerea amendamentului de la 109 al domnului deputat Petre Naidin.

Da, mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, comisia, punctul de vedere, în ordine, vã rog sã-l formulaþi. Deci, în ordine, punctul 108 ºi 109, da?

Domnule preºedinte,

Comisia îºi menþine motivaþia de respingere prezentatã în anexa 2a la 108, respectiv 109.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Revin cu propunerea ca art. 38 Ñ este vorba de anexa 10, fondul special de sãnãtate publicã Ñ sã fie discutat la anexã pe capitole. Dacã vreþi ºi doriþi votul de principiu...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

La anexã se discutã ºi uitaþi-vã... El trimite la anexã. Deci revin, domnilor colegi.

Cu privire la art. 38, nu sunt observaþii.

Domnule ministru Remeº, punctul dumneavoastrã de

vedere cu privire la art. 38?

Vã rog, domnilor colegi, voturi pentru. Majoritate. Voturi împotrivã? 7 voturi împotrivã. Abþineri? 23 de abþineri.

S-a adoptat art. 38 în forma propusã de cãtre iniþiator. Datele sunt în anexa 10, deci vom vedea acolo exactitatea...

- Formularea e în ordine. Art. 39.

Nu sunt observaþii.

- Domnule ministru, vã menþineþi formularea, da?

Da.

Aceeaºi chestiune: comisia îºi menþine formularea? Da. De acord. Bun. Mulþumesc.

- Mai sunt alte puncte de vedere? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã la art. 39. Voturi pentru. Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 3 abþineri.

- Cu 3 abþineri, nici un vot împotrivã ºi majoritate de

- voturi, s-a adoptat art. 39.

- Art. 40.

- Domnul ministru Remeº, art. 40. Deci menþineþi formu-

- larea din propunere.

Comisia? De acord.

Alte observaþii nu sunt.

- Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã cu pri-

- vire la art. 40.

- Cine e pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 3 voturi împotrivã, 3 abþineri ºi majoritate de voturi pentru, s-a adoptat.

Art. 41.

Domnul ministru Remeº, deci menþineþi formularea? Comisia? De acord.

Nu sunt alte observaþii?

Vã rog, voturi pentru art. 41, formularea iniþiatorului. Majoritate. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat. Art. 42.

Domnul ministru Remeº, deci menþineþi formularea? Comisia? De acord ºi comisia.

Alte observaþii nu sunt.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 42.

Voturi pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? 6 abþineri. Cu 6 abþineri ºi un vot împotrivã, s-a adoptat.

Art. 43.

Domnul deputat Naidin.

## Domnule preºedinte,

Observaþi, la poziþia 119Ð120, sunt douã amendamente respinse. Am sã fac o micã sintezã de prezentare a necesitãþii lor.

În primul rând, cel puþin pentru mine este... Nu pot sã-mi explic de ce excedentul care s-ar crea la anexa nr. 15, atunci când se constituie fondul special al drumurilor publice, de ce acest excedent nu este utilizat cu aceeaºi destinaþie ºi mi se explicã cã este utilizat la stabilirea deficitului bugetar.

2) Ar fi faptul cã an de an, deºi domnul ministru care ne învãþa cã ”iarna nu-i ca varaÒ, cã are criterii riguroase de repartizare a cotei de 35% pentru drumurile judeþene ºi comunale pentru fiecare unitate administrativ-teritorialã, din pãcate, cel puþin în Comisia de industrie ºi servicii a Camerei Deputaþilor am constatat cã acest lucru nu se realizeazã. Nu vreau sã spun cã sumele cuvenite pentru reabilitarea infrastructurii în judeþe, respectiv comune ºi oraºe sunt repartizate dupã alte criterii decât prevede Legea nr. 118/1996, dar, din pãcate, este o realitate ceea ce spun eu. De aceea, ceea ce doresc eu la punctul 120, introducerea unui alineat nou, este, sã spunem, un cumul al pãrerilor ºi al cererilor colegilor parlamentari ca, an de an, la anexa respectivã, atunci când se distribuie, se constituie ºi se distribuie fondul special al drumurilor, sã gãsim ºi aceste criterii de repartizare, aºa cum le-am cerut ºi eu astãzi. Eu cred cã nu am greºi, pentru cã de drumurile naþionale, drumurile europene, fie 4, 7, fie 4 sau 8, sau cele de importanþã naþionalã, fondurile de la alte instituþii financiare abundã ºi s-au utilizat, cel puþin la Ministerul Transporturilor, s-au tras ºi s-au utilizat eu cred cã pentru drumurile locale din judeþe, comune ºi, respectiv, oraºe; cred eu cã repartiþia trebuie

sã fie riguroasã ºi sã-ºi atingã scopul de modernizare a infrastructurii care nu are cum sã ne facã cinste în acest moment.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Marcu.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Am aceeaºi problemã, nu am un amendament la aceastã poziþie, l-am avut pe acela la pct. 107 la care am înþeles cã comisia noastrã de specialitate a avut o singurã observaþie, ºi anume cã doar aceste fonduri speciale, deci cele ale drumurilor, au prevãzute în lege o repartizare de 35% pentru teritoriu.

Deci, dacã asta a fost singura obiecþie faþã de amendamentul meu, atunci eu cred cã o reformulare a amendamentului, în sensul în care sã se refere doar la acest segment al acestor fonduri, poate fi acceptat.

Ca atare, ori susþin acea concepþie care, cel puþin pentru mine, ar fi idealã sã se înscrie în aceastã lege, eventual, chiar retrimiþând la comisie, în anexa 15, acele criterii obligatorii pe baza cãrora sã se repartizeze aceste fonduri, ori sã introducem un alineat nou la acest articol 43, deci o reformulare a celor propuse la punctul 107: ”Repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor din fondul special al drumurilor publice se efectueazã pe baza unor criterii concrete prevãzute în norme aprobate de GuvernÒ. Deci sã existe norme, criterii concrete aprobate de Guvern ca sã ºtim ºi noi de ce într-un judeþ drumurile aratã într-un fel, iar în altul altfel. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Domnul ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

La comisie a fost domnul ministru Bãsescu care a fost de acord atât cu excedentul de la acest fond, cât ºi colegii de la comisii au fost de acord cu repartiþia pe care a propus-o domnul ministru Bãsescu pentru anul 2000 a fondurilor alocate judeþelor din acest fond special. Domnul ministru Bãsescu ne-a explicat cã împarte banii în funcþie de programe, în funcþie de lungimea drumurilor dintr-un judeþ sau altul ºi nu am avut, în momentul în care s-a terminat aceastã discuþie, o altã reacþie a comisiei, decât de a rãmâne aºa cum e prevãzut în proiectul de buget.

Cerem respingerea amendamentelor de la pct. 119 ºi 120, precum ºi a celui pe care l-a propus aici domnul Marcu.

Mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, comisia, punctul de vedere al dumneavoastrã.

De acord.

De acord cu domnul ministru Remeº, deci respingere. Domnilor colegi, supun mai întâi la vot articolul 43 aºa cum este el formulat de cãtre iniþiator.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru. Cine este pentru? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? 7 voturi împotrivã. Cine se abþine? 9 abþineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi

- 9 abþineri, articolul 43 a fost adoptat. Articolul 44, douã alineate. Domnul ministru Remeº.

Este bun.

Nu sunt amendamente. Comisia?

De acord.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

trebuie sã preia ºi obligaþiile, în afarã de cele de bazã materialã, ºi obligaþiile care privesc plata personalului didactic.

2. O a doua chestiune este cã la motivaþii se vorbeºte aici cã Ministerul Finanþelor a luat în calcul integral ºi acest fond pentru finanþarea învãþãmântului. Bãnuiesc cã asta este latura tehnicã a problemei. Latura cealaltã este o chestiune de existenþã a învãþãmântului în mediul rural.

3. Sunt mari greutãþi, ºi Domniile voastre le cunosc, în ce priveºte baza materialã a învãþãmântului, începând de la problemele de întreþinere, de dezvoltare ºi terminând cu cele care privesc baza didactico-materialã pentru caracterul aplicativ al ºcolii ºi, mai ales, pentru problemele care privesc profesionalizarea la toate nivelurile învãþãmântului.

ªi o altã chestiune pe care aº vrea s-o subliniez aici Ñ ºi sã mã ierte domnul ministru, pentru cã Domniei sale mã adresez Ñ, pânã la aceastã datã toate articolele, toate amendamentele noastre care au privit ºcoala, dupã cât am urmãrit eu, nici unul nu a fost acceptat. Mai menþionez cã la comisia de specialitate multe dintre ele au fost votate în unanimitate ºi de pedagogii de la putere, ºi de pedagogii din opoziþie.

Mã întreb, nu cumva se instaureazã sentimentul inutilitãþii propunerii de amendamente ºi de susþinere a acestora?

Vã mulþumesc.

Comisia idem.

Domnilor colegi,

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

Cine se abþine? 4 abþineri.

Cu majoritate de voturi, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, articolul 44 a fost adoptat.

Articolul 45.

Domnul ministru Remeº, nu are observaþii, mulþumesc, nu este nevoie.

Nu are amendamente.

Cine este pentru? Majoritatea, mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? Douã abþineri.

Cu majoritatea de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

douã abþineri, articolul 45 a fost adoptat. Articolul 46, douã alineate. Domnul deputat Bejinariu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul este la poziþia 121, este vorba de alineatul 2, în care se prevede cã fondurile de la fondul special pentru susþinerea învãþãmântului se vor utiliza în anul 2000 pentru cheltuieli de personal. Noi am solicitat în amendamentul nostru ca aceste fonduri pe anul 2000 sã fie utilizate, deci alocate pentru dezvoltarea bazei materiale din ºcoli. ªi acum câteva argumente, foarte pe scurt:

1. Învãþãmântul primar ºi gimnazial este gratuit, ºi pe mine personal mã surprinde faptul cã comunitatea localã

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vizavi de efectiv acest amendament, la Comisiile de învãþãmânt ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor n-a fost votat. Au avut la îndemnã atunci Ordonanþa nr. 8/2000, au vãzut exact cum s-a construit bugetul învãþãmântului, au vãzut exact cum s-au asigurat salariile pentru personalul din învãþãmântul preuniversitar în urma grevei din iarnã.

Ca atare, vã rog sã admiteþi respingerea acestui amendament, pentru cã, în caz contrar, problema salariilor din învãþãmânt trebuie reluatã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, comisia, punctul de vedere.

Ne menþinem poziþia din raport.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci vã menþineþi poziþia din raport.

Domnilor colegi, fiind auzite punctele de vedere ale domnului ministru ºi comisiei,

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În discuþiile pe marginea bugetului de stat în cele douã comisii de specialitate eu am propus un amendament de eliminare a articolului 48 ºi solicitam, la vremea respectivã, ca cele 480 de miliarde alocate acestui fond special pentru reducerea riscului tehnologic la utilaje sã fie direcþionate cãtre I.M.M.-uri, dar, având în vedere amendamentul de astãzi, propus de domnul ªteolea de la P.U.N.R. privind direcþionarea a 3.000 de miliarde pentru susþinerea sinistraþilor, propun ca amendament ca cele 480 de miliarde sã fie trimise sau direcþionate pentru susþinerea sinistraþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

## Domnilor colegi,

Acest fond, când a fost creat, a fost creat într-o legãturã directã între plãtitor ºi destinatar.

Eu nu vãd, sub nici o formã, cum putem justifica pentru cei care plãtesc destinaþia pe care domnul Popa o propune în momentul de faþã aici.

Propun sã rãmânã amendament respins, aºa cum a decis ºi comisia prin vot, la dezbaterile prin comisie.

Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al comisiilor de specialitate.

Menþinem propunerea de respingere.

Menþineþi propunerea de respingere.

Domnilor colegi, întrucât propunerea este de eliminare, aceasta trebuie mai întâi supusã la vot.

Cine este pentru eliminare? 5 voturi pentru. Insuficient.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru articolul 48, aºa cum este formulat de cãtre iniþiator.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? 5 voturi împotrivã. Cine se abþine? 5 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, 5 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, articolul 48 a fost adoptat. Articolul 49.

Iniþiatorul ºi comisia menþin punctul de vedere. Nu sunt observaþii.

Vã mulþumesc.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru articolul 49? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Cine se abþine? 9 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, douã voturi împotrivã

ºi 9 abþineri, articolul 49 a fost adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru capitolul VII, în întregul sãu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Cine se abþine? 8 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi 8 abþineri, capitolul VII a fost adoptat.

Domnilor colegi, domnii secretari îmi spun cã s-a cam subþiat cvorumul.

Mergem mai departe, au greºit secretarii.

Ce facem, domnule? Capitolul VIII. Titlul capitolului. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Cine se abþine? Douã abþineri. Vã mulþumesc.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul capitolului VIII a fost adoptat. Articolul 50.

Nu sunt amendamente.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Cine se abþine? Douã abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, articolul 50 a fost adoptat în formula propusã de iniþiator.

Articolul 51.

Nu sunt comentarii. Vã mulþumesc. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? 5 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, articolul 51 a fost adoptat. Articolul 52, 2 alineate.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Cine este împotrivã? Douã voturi.

Cine se abþine? 3 abþineri.

- Cu majoritatea voturilor pentru, douã voturi împotrivã

- ºi 3 abþineri, articolul 52 cu douã alineate a fost adoptat. Articolul 53, douã alineate.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Cine este împotrivã? Nici un vot.

Cine se abþine? 3 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 3 abþineri, articolul 53, douã alineate, a fost adoptat. Articolul 54, 4 alineate.

- Nici o observaþie.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Cine se abþine? 3 abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 3 abþineri, articolul 54, 4 alineate, a fost adoptat. Articolul 55.

Vã rog, domnul deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am propus eliminarea acestui articol ºi dumneavoastrã cred cã veþi fi de acord cu mine cã nu putem introduce discriminãri de nici un fel între agenþii economici, indiferent de natura juridicã a capitalului sau de poziþia lor pe piaþã. Adicã vrem sã întãrim poziþia de monopol, aºa cum citiþi în articolul acela, obligând ordonatorii de credite sã dea prioritate unor plãþi, indiferent ce fel de plãþi. Obligaþia oricãrui plãtitor este de a-ºi achita ceea ce a convenit cu partenerul sãu în cadrul unui contract. Dacã nu-ºi realizeazã contractul, are calea instanþei de judecatã ºi se soluþioneazã acolo, nu printr-un articol de acest fel în Legea bugetului de stat. Repet, se creeazã o poziþie preferenþialã în cadrul agenþilor economici din þarã ºi de aceea cer sã fie eliminat acest articol.

## Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

Cei mai mari debitori la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale ºi la fondurile speciale sunt marile utilitãþi.

Ca atare, pentru a reduce arieratele acestora, eu cer sã rãmânã articolul aºa cum este prevãzut în proiectul Legii bugetului ºi respingerea acestui amendament.

Vã mulþumesc. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Domnule preºedinte, comisia a luat act cã existã ºi alte discriminãri dictate de importanþa relativã a unor anume categorii de plãþi, de la un moment la altul, cum ar fi, spre exemplu, plata cu prioritate a obligaþiilor cãtre buget, plata cu prioritate a salariilor ºi aºa mai departe, motiv pentru care, datã fiind ºi situaþia expusã de domnul ministru Remeº, comisia a acceptat acest articol, chiar dacã el reprezintã o discriminare între plãþi, având în vedere, aºa cum spuneam, cã pe anumite perioade existã ºi au funcþionat, prin lege, ºi alte discriminãri.

Domnilor colegi, conform procedurii trebuie sã supun, mai întâi, acceptul de eliminare.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Insuficient.

Cine este împotrivã? Majoritatea.

Cine se abþine? Vã mulþumesc. S-a respins eliminarea. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul 55 aºa

cum e formulat de iniþiator.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Cine se abþine? Nici o abþinere.

Cu majoritatea voturilor pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, articolul 55 a fost adoptat în formula propusã de iniþiator.

Articolul 56, 4 alineate, nu are nici un amendament. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Cine se abþine? O abþinere.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi

o abþinere, articolul 56 a fost adoptat.

Articolul 57, 2 alineate, cu amendamentul la alinea-

- tul 2, propus de cãtre comisie. Nu sunt alte comentarii.

- Domnule ministru, sunteþi de acord?

Da, e bun.

Sunteþi de acord cu amendamentul comisiei. Comisia îºi menþine amendamentul?

Da, îl menþinem.

Vã mulþumesc.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul 57, douã alineate, alineatul 2 reformulat de cãtre comisiile de specialitate.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nici un vot împotrivã. Cine se abþine? O abþinere.

Cu majoritatea voturilor pentru, nici un vot împotrivã ºi

o abþinere, articolul 57 a fost adoptat. Articolul 58, douã alineate.

Nici o observaþie, vã mulþumesc. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Un vot împotrivã.

Cine se abþine? Douã abþineri.

Cu majoritatea voturilor pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, articolul 58 a fost adoptat.

Articolul 59, 3 alineate.

Domnul deputat Ana, poftiþi. Sã-mi spuneþi alineatul, domnule deputat. La alineatul 3 vã referiþi, da?

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Am mai discutat acest lucru ºi în comisie ºi îmi permit sã vã reþin ºi dumneavoastrã atenþia nu numai de principiu, ci ºi în cadrul legii. Legea nr. 146/1997 stabileºte cu claritate cã taxele de timbru se fac venit la bugetul statului ºi se înscriu distinct în bugetul Ministerului Justiþiei, cu alte cuvinte nu puteam sã concepem legea împotriva principiilor stabilite în Legea finanþelor publice ºi anume cã toate veniturile se mobilizeazã la bugetul statului, se depersonalizeazã ºi de la bugetul statului se repartizeazã în funcþie de necesitãþi, pe ordonatorii principali de credite.

De ce aceastã discriminare pozitivã faþã de Ministerul Justiþiei în Legea bugetului de stat? De ce nu trebuie sã respectãm ceea ce noi am stabilit prin legile pe care le-am votat aici sau în cealaltã sacrã clãdire a Parlamentului? Aceastã inovaþie de la alineatul 3 nu face decât sã creeze un precedent periculos. De aceea am propus ca alineatull 3 sã fie eliminat ºi sã rãmânem circumscriºi în prevederile legislaþiei pe care o avem ºi, cred cã, în aceastã materie, destul de bine aºezatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Da, suntem de acord cu respingerea reformulãrii.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Menþineþi respingerea reformulãrii, da? Bun. Domnilor colegi,

Domnul deputat, aþi depus reformulare, nu eliminare. Vã rog frumos, nu schimbaþi, pentru cã e procedurã diferitã.

Este propus pe trei.

E reformulare pe trei.

Domnule ministru Remeº, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere cu privire la articolul 59, alineatul 3.

Înþeleg cã este vorba de amendamentul de la poziþia 130 de la amendamente respinse. Tema acestor venituri a fost reluatã de câte ori am avut articole care priveau Ministerul Justiþiei. Ne menþinem punctul de vedere ºi cerem respingerea amendamentului pentru toate motivaþiile pe care le-am susþinut atât în comisie cât ºi aici, de fiecare datã, privind veniturile Ministerului Justiþiei.

Se pare cã i-am spus, ne-a lãsat alegaþia, o sfântã simplitate care se poate transpune ”o sfântã superficialitateÒ; poate e din cauza experþilor noºtri sau poate comisia nu a fost atentã.

Ceea ce am propus eu la articolul 62 ca alineat 2 este o preluare a alineatului 2 de la articolul 67 din Legea nr. 36 a bugetului de stat de anul trecut. Se respinge amendamentul, se spune aici, pentru cã contrazice Legea nr. 72, adicã anul trecut n-a mai contrazis. Este un amendament foarte bun pe care cred cã l-a introdus domnul secretar Gaspar, în temeiul art. 110 privind raporturile Parlamentului cu Guvernul, cu aplicare la informarea Parlamentului. ªtim foarte bine cã Guvernul Ñ conform a ceea ce am spus eu Ñ trebuie sã informeze atât comisiile, dar ºi Parlamentul în întreg, ceea ce s-a dorit anul trecut, nu ºtiu dacã s-a realizat, dar este o idee foarte bunã care trebuie sã se regãseascã ºi în economia acestui proiect de lege.

Referindu-mã ºi la prevederile Legii nr. 115/1996 privind responsabilitatea ministerialã, acolo unde rãspunderea politicã este destul de mult diluatã, rãspunderea penalã rãmâne ºi trebuie justificatã. Eu cred cã trebuie sã acceptãm cã acest nou alineat pe care l-am introdus eu, preluând o tezã din legea anului trecut, trebuie sã se regãseascã ºi în ceea ce noi votãm astãzi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Remeº, vã rog, punctul de vedere.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Acceptaþi-l, domnÕe, cã este corect.

Stimaþi colegi, cu convingerea cã, deºi îl vom aduce aici, acest Parlament nu-ºi va mai crea timp sã-l analizeze, acceptãm acest amendament.

Mulþumesc. Comisia?

Domnule preºedinte, depunerea pânã la 30 septembrie a acestui material este absolut fezabilã. Numai cã el va parcurge procedurile parlamentare care înseamnã analizã în comisii, raport al comisiei cãtre plen ºi, în funcþie de gradul de încãrcare a Parlamentului, va intra probabil prin luna octombrieÐnoiembrie în discuþie, când practic vom ajunge la a doua rectificare, motiv pentru care credem cã aceastã analizã, deºi utilã, nu poate fi fãcutã practic în contextul actualului sistem bicameral ºi respingem aceastã propunere.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule coleg, este o informare, nu este un raport ºi þine cont ºi de rectificare. Poate fi acceptat.

Domnilor colegi, domnule ministru, este un punct de vedere în divergenþã. Vã rog sã mã urmãriþi. Ar însemna reformularea art. 62 cu douã alineate. Îmi permit ºi eu o observaþie. Este o informare care oricum vine la rectificarea bugetarã ºi un raport al comisiei de specialitate. Eu nu pot sã rezolv aceastã problemã decât cerând acordul dumneavoastrã asupra introducerii unui alin. 2.

Vã rog, voturi pentru. Mulþumesc.

Voturi împotrivã. Nu sunt. Sunt. Trei voturi împotrivã. Abþineri. Nici o abþinere. O abþinere.

Deci s-a adoptat introducerea unui alin. 2. Art. 62 devine cu douã alineate. Alin. 1, aºa cum este formulat în propunerea proiectului de buget, ºi alin. 2, aºa cum este formulat în raport, pct. 133.

Vã rog, votul dumneavoastrã la art. 62, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã. Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. S-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe întreg capitol VIII. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? Trei abþineri.

S-a adoptat. Capitolul IX. Titlul. Vã rog, voturile dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. S-a adoptat. Art. 63, trei alineate.

Nici o observaþie. Vã mulþumesc.

Vã rog, voturi pentru. Mulþumesc.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Era amendament.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Doamnã, am cerut votul.

Cine îl susþine? Este autorul amendamentului? Numai autorul amendamentului. Vã rog. La 63 cu 1, da?

Da, domnule preºedinte de ºedinþã. Vreau sã observaþi cã în raportul suplimentar la pct. 32 sunt autor al unui amendament, acelaºi care se regãseºte ºi la 100.

La ce poziþie, doamnã?

Deci în raportul suplimentar, poziþia 32.

Aº vrea sã observaþi cã în acest art. 63, aºa cum ni-l propune bugetul, înseamnã cã fiecare consiliu judeþean, indiferent de numãrul copiilor instituþionalizaþi ºi indiferent de posibilitãþile bugetare ale consiliilor judeþene, cu prioritate fondurile bugetului local trebuie sã se ducã cãtre îngrijirea copiilor instituþionalizaþi. Este firesc, ºi noi am avut în vedere ºi am avut foarte mari greutãþi pe parcursul anului precedent în a asigura Ñ aºa cum ºtiþi ºi dumneavoastrã Ñ în foarte multe judeþe, hrana ºi îngrijirea acestor copii, datoritã faptului cã bugetele locale au fost foarte mici. Au fost judeþe cu posibilitãþi foarte mici de a-ºi construi un buget care sã fie acoperitor în funcþie de numãrul de copii.

Aºadar, domnule ministru, aº vrea sã aveþi în vedere amendamentul pe care l-am formulat atât la art. 63 alin. 1, cât ºi la alin. 2 ºi sã prevedeþi pentru acest an o sumã mai mare pentru înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia ºi Drepturile Copiilor, din care sã fie transferate la bugetele locale sume pentru acoperirea cheltuielilor pentru drepturile copiilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule ministru Remeº...

Domnule senator Dumitraºcu, vã rog. Tot referitor la acest articol? Sã precizaþi amendamentul.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

La alin. 2 nu am decât sã pun întrebarea fireascã: ce înseamnã, în concepþia întocmitorilor bugetului, ”cu prioritateÒ? Cu prioritate în cazul bugetelor locale pentru cã, vai de mama lor!, de ele e vorba ºi de o uºurare teribilã a bugetului central pe care ni-l prezentaþi ca fiind foarte echilibrat.

Învãþãmântul este prioritate? Sãnãtatea este prioritate? Pun întrebarea. Care este raportul între aceste douã elemente ºi ocrotirea sãnãtãþii?

Apropo de prioritate, pentru cã simt totuºi nevoia sã cuantific ºi sã clasific prioritãþile.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi întrebãrii domnului senator Dumitraºcu.

Încep prin a-i rãspunde domnului senator Dumitraºcu. Pânã la reorganizarea acestei activitãþi, copiii erau în grija a 4 instituþii ºi, când noi am prevãzut aici ”cu prioritate, pentru îngrijirea acestoraÒ, ne-am gândit sã nu-ºi majoreze salariile.

În cursul anului trecut, pe 10 luni de zile, într-un clasament descrescãtor al salariilor bugetare, pe locul I cu cel mai mare salariu mediu era Departamentul de Protecþie a Copilului. Guvernul nu a dat bani pentru salariile personalului de acolo, sã ajungã pe locul I, ci pentru hrana, îmbrãcãmintea, cãldura ºi educaþia copiilor.

În ceea ce priveºte amendamentele propuse de doamna Afrãsinei, subliniez faptul cã ele sunt în anexa 2b Ñ amendamente respinse la Comisiile de buget, finanþe, pãstrate ca atare de ele ºi noi propunem sã rãmânã aºa, deci sã rãmânã pe textul iniþiatorului.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

## **Domnul Dan Constantinescu**

**:**

Ne menþinem propunerea.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Menþineþi propunerea.

Domnilor colegi,

Domnule preºedinte, nr. crt. 135, amendament respins, în care domnii deputaþi Mitrea, eu ºi Carmen Dimitriu am

cerut eliminarea propoziþiei finale: ”în anul 2000 nu se vor elibera tichete de masã salariaþilor din cadrul instituþiilor publiceÒ.

Am dat ºi o argumentaþie, observând cã anul trecut, la art. 58 al Legii nr. 36 a bugetului de stat, tot aºa s-a votat, neacordându-se tichete de masã salariaþilor din cadrul sistemului bugetar, dar au primit din alt sistem 250 mii de persoane.

Anul acesta vor primi din sistemul regiilor, companiilor, agenþilor economici 1,2 milioane persoane, iar sistemul bugetar este din nou exclus. Nu este egalitate de tratament, indiscutabil, întrucât art. 43 din Constituþie, la alin. 1 ºi 2, nu spune cã doar anumiþi cetãþeni au dreptul sã primeascã, sã li se asigure din partea statului un nivel de trai decent sau drept la pensie, la concediu de maternitate plãtit, asistenþã medicalã, la ajutor de ºomaj ºi la alte forme de asistenþã sociale prevãzute de lege, ci toþi.

Mi se pare cã s-a dorit, nu ºtiu din ce motiv, cum s-au gãsit aceste resurse ca de la 250 de mii de persoane sã atingem acest nivel de 1,2 milioane, ceea ce este corect, dar sã fie excluºi cei din sistemul bugetar.

În definitiv, aºa cum spuneam la altã intervenþie privind sondajul barometrului de opinie publicã, atunci când se spune ”nu ne ajung nici pentru strictul necesar sau ne ajung pentru un trai decentÒ, sunt intervievate toate categoriile sociale, printre care fac parte ºi cei din sistemul bugetar.

Eu cred cã este o argumentaþie solidã ca domnul ministru sã accepte, respectiv comisia, sã eliminãm aceastã tezã ca cei din sistemul bugetar, angajaþii, sã nu primeascã tichete de masã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ana. Pct. 136, domnule deputat?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Acceptã, cã altfel se întrerup lucrãrile.

V-am auzit ºi eu, domnule senator Fuior.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evident pornesc de la teza cã legea privind tichetele de masã nu a avut în vedere ºi nu are nici acum vreo prevedere care sã introducã vreo separaþie între salariaþii unitãþilor economice ºi salariaþii atât de necãjiþi, lefegii ai statului, adicã bugetarii.

Cu alte cuvinte, toþi salariaþii au statut egal de salariat. În aceste condiþii am cerut eliminarea acestei ultime fraze din alineatul la care ne referim ºi în final am stabilit cu comisia de specialitate din care ºi eu fac parte ca, totuºi, pentru eliminarea acestei discreditãri a salariaþilor din sistemul bugetar sã formulãm acea sintagmã Ñ pe care Domniile voastre o aveþi în raportul cu amendamente admise Ñ pentru ca, totuºi, în limita creditelor bugetare aprobate ºi aceºti salariaþi sã poatã beneficia de tichete de masã gratuite.

Noi sperãm ca nivelul creditelor bugetare care vor fi deschise pentru aceastã acþiune sã fie îndestulãtor pentru numãrul de salariaþi din sistemul bugetar. Aºa înþelegem amendamentul pe care l-am admis finalmente ºi se gãseºte în tabelul pe care îl aveþi în faþã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Este al treilea an în care Guvernul încalcã, în mod abuziv evident, în mod grosolan, o lege pe care am votat-o împreunã ºi care nu stabilea, aºa cum au spus ºi colegii mei nici un fel de discriminare în ceea ce priveºte tratamentul salariaþilor bugetari faþã de tratamentul celorlalþi salariaþi.

Din pãcate, ne-am obiºnuit cu aceastã discriminare. O discriminare pe care însã Ñ aºa cum au propus domnii Naidin ºi Ana Ñ Guvernul, dacã ar dori, ar putea sã o elimine din textul legii, cu sprijinul domnului ministru Remeº ºi cu sprijinul majoritãþii.

În ceea ce priveºte însã problema limitãrii în stabilirea unui numãr maxim de tichete de masã acordate anual, vreau sã vã spun cã inclusiv aceastã formulã este o încãlcare a Legii cu privire la tichetele de masã.

Din acest motiv, Comisiile pentru muncã ºi protecþie socialã din cele douã Camere, precum ºi deputaþii Marian Sârbu, subsemnatul, ºi domnul deputat Iuliu Furo vã propun eliminarea textului care limiteazã numãrul de tichete de masã care se pot acorda anual.

Vreau sã precizez ºi faptul cã Guvernul sau, mai bine zis, Comisiile de buget, finanþe reunite, în motivarea respingerii, precizeazã faptul cã, în cazul în care nu se include asemenea text în Legea bugetului de stat pe anul 2000, ar rezulta cã nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu aceastã destinaþie în acest an. Vã mãrturisesc cã putem veni în sprijinul dumneavoastrã, stimaþi colegi, în sensul cã am putea fi de acord sã ne oprim cu amendamentul pe care l-am fãcut ºi sã reformulãm art. 64 alin. 1 dupã cum urmeazã: ”Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile corespunzãtoare tichetelor de masã repartizate de cãtre unitãþile emitente, autorizate potrivit Legii privind acordarea tichetelor de masã nr. 142/1998 ºi acordate de cãtre angajatori în limita valorii nominale prevãzute de lege.Ò În acest fel, grija dumneavoastrã cã lipsa unui astfel de text ar duce la lipsa deductibilitãþii dispare.

Cu alte cuvinte, vã propunem, stimaþi colegi, sã respectãm legea aºa cum ea a fost votatã chiar de cãtre noi.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere. De fapt dacã menþineþi reformularea de la comisie, cã în fond asta este.

Comisiile de buget, finanþe au apreciat punctele de vedere atât al domnului Petre Naidin, cât ºi al domnului deputat Ana. Lucrurile s-au împãcat în comisie. Avem la amendamente aprobate la anexa 1 poziþia 28 o formulare care împacã ºi solicitarea domnului Petre Naidin de a elimina fraza ºi solicitarea fãcutã în comisie de domnii Marin Stelian ºi Sorin Pantiº, susþinutã aici de domnul Ana.

Propunem votului dumneavoastrã art. 64 alin. 1 în formularea Comisiilor de buget, finanþe.

Mulþumesc. De fapt, rãspunsul problemei ridicate de dumneavoastrã.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Menþinem textul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor care aþi ridicat problema cu art. 64 alin. 1, vã rog sã vã uitaþi la amendamentul acceptat de cãtre comisie. Rãspunde în limita creditelor bugetare aprobate cu aceastã destinaþie.

Vã rog, comisia.

## **Domnul Dan Constantinescu**

**:**

Menþinem textul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Menþineþi textul. Amendamentul, de fapt, rãspunde cererii pentru cã eliminã terminaþia ”în anul 2000 nu se vorÉÒ; este eliminatã din amendamentul comisiei.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã la art. 64 alin. 1 reformulat de cãtre comisie, aºa cum e el, ºi alin. 2 aºa cum a propus iniþiatorul.

Vã rog, voturi pentru. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu e nici unul. Nici un vot împotrivã. Abþineri, vã rog. Douã abþineri. S-a adoptat.

## **Domnul Marian Sârbu**

**:**

ªi cu numãrul cum rãmâne?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Art. 65, cinci alineate cu o completare la alin. 5.

Art. 64 alin. 2.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Art. 64 s-a votat, domnilor.

Art. 65. Vã rog. Cinci alineate.

Domnul deputat Naidin. ªi 5 indice 1 nou. Da.

Domnule preºedinte, observaþi cã la poziþiile 143, 146 ºi, respectiv, 147 sunt 3 amendamente respinse care nu cred cã mai au ºansã sã treacã, decât sã le justific. Nu mai au ºansã sã treacã pentru cã poate nu se doreºte.

Nu este vorba de o inginerie financiarã, cred eu cã n-a inventat, ci faptul cã m-am ghidat pe legislaþia existentã, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 151 ºi 187 de anul trecut privind stingerea unor obligaþii bugetare. Pe economia celor douã acte normative eu am dorit o extindere a prevederilor art. 65, astfel încât sã uºurãm viaþa instituþiilor publice, dar ºi a furnizorilor de servicii. Observaþi cã am extins gama de servicii ºi de produse care intrã în aceastã compensare prin alin. 1 ºi, respectiv, am introdus ºi celelalte companii naþionale de electricitate, gaze naturale ºi produse petroliere care urmeazã sã stingã obligaþiile cãtre buget, cãtre instituþiile publice, cu ele însele.

Este o idee. Este adevãrat cã nimeni nu a fost profet în þara lui. Dacã comisia sau domnul ministru se pot exprima pentru acceptare, eu cred cã ar fi un lucru foarte bun.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton. Aveþi amendament?

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor, am o întrebare.

Întrebare, da, dacã nu aveaþi amendament formulatÉ Vã rog, puneþi întrebarea.

Ca sã înþeleg ºi eu logica acestui art. 65 alin. 1 ºi 2É Statul este dator unor firme; totodatã, firmele sunt datoare statului. Pânã aici totul e clar. Eu sunt dator þie cu 10.000 lei, tu îmi eºti dator mie cu 5.000 lei ºi eu îþi datorez þie 5.000 lei. Treaba este clarã pânã aici. Nu înþeleg însã cum vine atunci statul cu o lege a bugetului sã se spunã cã aceastã compensare între stat ºi firma respectivã poate avea loc pânã la o sumã deÉ Deci dacã existã o astfel de îndatorare reciprocã între doi parteneri, de ce unul dintre parteneri intrevine printr-o lege, cu o forþã puternicã, sã zicã cã aceastã compensare se poate face numai pânã la o sumã oarecare?

Vreau sã-mi explicaþi ºi mie logica asta, ca sã o înþeleg.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Vã rog, domnule deputat. Întrebare, da? Ce numãr?

**Domnul Romulus Raicu**

**:**

148É 65 cu 5.

Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am solicitat printr-un amendament ca pentru Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat sã se acumuleze o cantitate de apã grea în valoare de 1.900 miliarde lei, în loc de 1.500 miliarde cât era propus în proiectul de buget. Aceastã solicitare cu 400 miliarde în plus presupune sã se facã pe baza compensãrii cu obligaþiile pe care le are regia cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii. Or, din discuþiile pe care le-am avut cu reprezentanþii regiei, ca ºi cu ceilalþi colegi din Mehedinþi ºi din alte judeþe, interesaþi de aceastã problemã, am reþinut cã domnii de la Mehedinþi au nevoie de bani cash, 200 miliarde lei aproape, ºi de aceea eu susþin amendamentul pe care l-au depus ceilalþi colegi Ñ este vorba de domnul deputat Nicolicea, domnul Valeca ºi domnul senator Morþun Ñ care prevede acordarea unei sume de 191 miliarde lei din fondul special energetic.

Renunþ la amendamentul pe care l-am propus eu ºi voi susþine amendamentul propus de colegii mei la anexa care prevede fondurile necesare pentru Ministerul Industriei ºi Comerþului. Voi reveni atunci. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnilor colegiÉ

Domnule ministru, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

## **Din salã:**

Cade pe noi.

Domnilor colegi, la art. 65 alin. 1 ºi 2 au avut în vedere datele culese de noi pentru 30 noiembrie. Au avut în vedere o compensare pe care bugetul de stat ºi-o poate permite în vederea stingerii în limitele prevãzute în anexele 22 ºi 23 a unor obligaþii dintr-un anume lanþ.

La comisie au fost multe amendamente care propuneau modificarea datei, împingând-o pânã spre finalul acestui an, amendamente care propuneau ºi alte categorii de cheltuieli. Când am construit aceastã anexã, noi am avut în vedere date culese din teren ºi posibilitatea bugetului de a renunþa la anumite drepturi de încasat.

Ca atare, vã rog sã înþelegeþi cã aici nu este vorba de o chestiune pe care o convenim sau nu într-un anume fel. Orice modificare a acestor douã alineate privind data sau categoriile de cheltuieli presupune o modificare a bugetului, pentru cã se aduce atingere intrãrilor la bugetul de stat.

În ce priveºte alin. 5, mãrturisesc sã suma de 1.500 miliarde la momentul la care am introdus-o în bugetÉ

## **Din salã:**

Poate cade de acolo.

Domnule ministru Remeº, iertaþi-mã cã vã întrerup.

Vã rog, colegii de la televiziune! Prima chestiune: modul cum aþi pus lumina ne deranjeazã. Vã rog sã mã credeþi cã îmi intrã în ochi, nici mãcar nu mã pot uita în salã.

În al doilea rând, transmisiile se fac dupã încetarea lucrãrilor.

Nu aude.

Sunt sesizat de cãtre domnii colegi. Vã rog frumos.

## **Din salã:**

Mai tare. Nu au auzit.

## **Câteva voci din salã:**

O sã ne pice în capÉ O sã cadã peste noi.

## **Din salã:**

Nu-i intereseazã! Ei conduc Parlamentul!

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Nu au auzit. Repetaþi, domnule preºedinte.

Domnilor de la presã, la ora 19 închidem ºedinþaÉ Prima chestiuneÉ Sunt sesizat din salã cã se deranjeazãÉ Vã rog sã mã credeþi cã inclusiv lumina dumneavoastrã mi-aþi pus-o în ochi. Transmisiile se fac nu dinÉ Ori transmiteþi de jos, în timpul lucrãrilor, dar altcumva nu. Vã rog, nu vã supãraþi! Îmi cer scuze, dar sunt sesizat de domnii colegi, nu am ce sã fac.

De ce sã ne cerem scuze?

ªi vã rog sã transmiteþi cu faþa la salã. Vã rog, domnule ministru, continuaþi.

În ce priveºte alin. 5, suma de 1.500 de miliarde acoperã producþia de apã grea existentã în stoc la finele

anului 1999, nepreluatã ºi neachitatã de rezervele de stat ºi producþia de apã grea pentru anul 2000.

Bugetului de stat nu-i revine obligaþia de a asigura întreaga nevoie financiarã. Bugetul de stat ºi-a preluat doar obligaþia de a achiziþiona ºi de a prelua la rezervele de stat stocul de apã grea existent ºi cel care va fi produs în anul 2000.

Ca atare, ºi alin. 5 vã rog sã rãmânã în formula propusã de noi.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei. Pãstraþi textul, da.

Domnilor colegi, vã propun sã supun la vot art. 65, toate cele ºase alineate, dupã aceea se propune un alineat nou ºi le repoziþionãm, aprobãm aceasta, cu privire la pct. 65, ºi dupã aceea vom discuta alin. 5 cu 1.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru art. 65, cinci alineate, aºa cum sunt formulate.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici unul. Abþineri? 5 abþineri. Mulþumesc.

S-a adoptat.

Vã rog sã fiþi de acord sã introducem, la art. 65, alin. 5 cu 1 nou, aºa cum este el formulat în raportul de amendamente propuse.

Domnule ministru, sunteþi de acord? Da?

Domnule ministru, sunteþi de acord cu art. 65 alin. 5 cu 1?

Da, de acord.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci, poziþia 30. Comisia este de acord? De acord. Deci, domnilor colegi, vã rog sã fiþi de acord sã introducem un alineat nou, care ar deveni alin. 6, iar alin. 6, votat adineauri, devine alin. 7. Deci, alin. 5 cu 1, care devine alin. 6, aºa cum este el formulat de cãtre comisie.

Vã rog, voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Mulþumesc.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 65, ºapte alineate de aceastã datã, alin. 6 devenind precizarea din raport, 5 cu 1, de la pct. 30.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat. Mulþumesc.

Art. 66, trei alineate. Nu sunt intervenþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Voturi pentru? Majoritate. Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Deci, art. 66 s-a adoptat.

Domnilor colegi, nu putem trece la art. 67, pentru cã va fi articolul final, dupã ce dezbatem anexele. Nu putem trece la anexe Ñ vã rog sã mã urmãriþi! Ñ pentru cãÉ ªi aº ruga comisiile de specialitate ca mâine sã ne prezinte articolele care au rãmas: art. 8 alin. 3, art. 17 alin. 3, art. 20 alin. 4 nou, art. 22 alin. 1 ºi 2 Ñ sunt restante, da? Ñ art. 23 lit. ”cÒ, art. 31, ca sã putem sã votãm. Spre exemplu, rãmâne sã votãm capitolul VI în întregul sãu.

La ora 9,00 se întâlnesc comisiileÉ

Dar ce facem, cã trebuie sã intrãm sã discutãm anexele mâine? Nu putem trece la anexe, pânã nu avemÉ

Putem trece la anexe ºi, în pauza de la ora 13,00,É ca sã putem relua la ora 15,00, sã închidem acest vot.

Domnilor colegi, vã mulþumesc. Nu putem trece mai departe, ne vedem mâine la ora 9,00.

Facem miercuri textele, iar mâine trecem pe anexe, ca sã putem sã dãm voturile pe capitolul VI ºi sã închidem bugetul.

Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei