Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 mai 2002
other
Adrian Moisoiu
Discurs
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã,
Stimaþi colegi,
Cuvântul meu de astãzi s-ar putea intitula ”Pledoarie pentru o convieþuire paºnicãÒ.
Soluþia gãsitã pentru rezolvarea cazului elevilor români de la Liceul ”Bolyai FarkasÒ, din Târgu-Mureº este total greºitã ºi periculoasã. Ea nemulþumeºte ºi partea românã, ºi partea maghiarã. În loc de a se adopta o hotãrâre cu adevãrat europeanã, care sã asigure o bunã înþelegere ºi convieþuire într-o viitoare Europã unitã, hotãrârea luatã se poate defini drept ”boalã lungã, moarte sigurãÒ. Ea este o soluþie care dã satisfacþie extremiºtilor maghiari, îi umileºte pe români la ei acasã, creeazã centre de ºcolarizare a iredentismului, încurajeazã xenofobismul ºi politica de apartheid pe care U.D.M.R. o promoveazã în permanenþã. Fiindcã pentru care motiv udemeriºtii nu doresc sã-ºi instruiascã copiii în aceeaºi unitate ºcolarã cu elevii români?
Ungurii uitã cã pe tot parcursul existenþei lor milenare, având o ratã a natalitãþii negativã, ei existã datoritã politicii de maghiarizare pe care au dus-o ºi prin care ºi-au împrospãtat permanent naþia, asimilând exemplarele cele mai reuºite ale naþiunilor cu care au convieþuit.
Prin soluþia gãsitã, motivatã prin ”restitutio in integrumÒ, adicã retrocedarea bunurilor care au aparþinut unor persoane înainte de 1944, s-a legalizat exploatarea de veacuri a þãranului român, care a fost umilit, batjocorit ºi discriminat în permanenþã.
## Domnule prim-ministru,
Nu aþi luat în considerare semnãturile celor peste 4.000 de elevi români din Târgu-Mureº, care v-au cerut, cu toatã forþa lor sufleteascã tânãrã, sã-i lãsaþi sã se cunoascã, sã se îndrãgosteascã, sã poatã sã-ºi întemeieze o familie, potrivit hotãrârilor inimilor lor. Nu aþi luat în considerare pãrerea primarului municipiului Târgu-Mureº, care aprecia cã astãzi Ñ mai mult decât oricând Ñ, tinerii români ºi maghiari trebuie sã înveþe împreunã ºi cã pericolul unui nou ”martie 1990Ò, când pe caldarâmul din centrul Târgu-Mureºului a curs sânge, este foarte aproape, cã tulburaþi cu inconºtienþã ºi nepãsare liniºtea unei comunitãþi locale.
Nu vã întreb, cum a întrebat mass-media, dacã nu apreciaþi cã i-aþi vândut pe români pentru un milion de voturi ipotetice ale ungurilor, nu, pentru cã de fapt acestea sunt numai maximum 700.000, ci vã întreb: pentru a intra în NATO, P.S.D.-ul nu are nevoie de cele douãzeci de milioane de români? Dacã aþi face un referendum, aþi avea rãspunsul.
Pãrerea societãþii civile, atât de adesea amintitã în alte ocazii, nu conteazã? Oricând vã pot pune la dispoziþie colecþia cotidianului mureºan ”Cuvântul liberÒ, care de trei sãptãmâni, numãr de numãr, pe câte douã, trei pagini prezintã cu lux de amãnunte pãrerile societãþii civile mureºene ºi care este una singurã: românii ºi maghiarii trebuie sã înveþe, sã se cunoascã în aceleaºi ºcoli. V-aþi gândit cã absolvenþii seriilor mai vechi ale secþiei române a Liceului ”Bolyai FarkasÒ din Târgu-Mureº se întreabã unde vor sãrbãtori de acum încolo aniversarea a zece, douãzeci, treizeci sau chiar patruzeci de ani de la absolvirea liceului? Au ei acest drept?