Victor Bercãroiu

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vineri, 13 septembrie 2002, s-au împlinit 89 de ani de la tragicul sfârºit al pionierului aviaþiei române, Aurel Vlaicu.

Aurel Vlaicu s-a nãscut în ziua de 19 noiembrie 1892 în Comuna Binþinþi, astãzi Aurel Vlaicu, de lângã Orãºtie, judeþul Hunedoara.

Dupã terminarea liceului, Vlaicu s-a înscris la ªcoala Politehnicã din Budapesta, urmând cursurile Facultãþii de Mecanicã, aºa cum fãcuse ºi Traian Vuia cu un deceniu în urmã. Încã din anii de liceu Aurel Vlaicu a manifestat preocupãri pentru mecanicã ºi aviaþie, preocupãri amplificate în perioada stagiului militar, dar ºi ca angajat al Fabricii de Automobile ”OpelÒ. Aici a realizat în secret un motor de automobil, de concepþie proprie.

Cu ocazia concursului de automobile de la Baden, Aurel Vlaicu a montat motorul conceput pe una din maºinile participante care a câºtigat proba de vitezã, urcare în pantã ºi regularitate.

Cãtre sfârºitul anului 1908 Vlaicu s-a înapoiat în patrie. ”Am venit, i-a spus el tatãlui sãu, ºi nu mai plec pânã nu dau gata maºina de zburat.Ò În anul 1909 Aurel Vlaicu a realizat un planor pe care l-a experimentat cu succes.

La propunerea lui Spiru Haret, ministrul industriilor, instrucþiunilor publice ºi cultelor, împreunã cu sprijinul mai multor personalitãþi de seamã, militanþi pentru idealul de unitate naþionalã, între care amintesc: directorul C.F.R. Alex Costescu, scriitorii Alexandru Vlahuþã, Emil Gârleanu, ªt. O. Iosif, I.L. Caragiale, Octavian Goga ºi alþii, în data de 2 noiembrie 1909, Guvernul român a aprobat construirea aeroplanului Vlaicu la arsenalul de pe Dealul Spirii.

Pentru procurarea motorului de care avea nevoie, Vlaicu pleacã în februarie 1910 la Paris, de unde a achiziþionat un motor Gome de 50 cai putere pe care l-a montat pe aparatul sãu, cu care în data de 17 iunie 1910 a înfãptuit istoricul zbor, în cursul cãruia aeroplanul s-a menþinut 50 de metri la o înãlþime de 4 metri. Momentul s-a constituit într-un adevãrat triumf, unul dintre cele mai rãsunãtoare evenimente din þara noastrã.

Referindu-se la acest eveniment, Vlaicu spunea: ”Nu m-am ridicat mai mult de 4 metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalþi, fiindcã 4 metri erau pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra maºina.Ò

Peste timp, în semn de omagiu adus pionierului aviaþiei române, Aurel Vlaicu, ziua de 17 iunie a fost declaratã ”Ziua aviaþiei româneÒ.

Trecerea Carpaþilor în zbor a fost gândul care îl frãmântase pe Vlaicu tot timpul. Reuºita acestui zbor ar fi constituit o premierã a aviaþiei române ºi un simbol al dorinþei de unitate ºi independenþã pentru toþi românii de dincolo ºi de dincoace de lanþul Carpaþilor.

Aurel Vlaicu ºtia cã avionul ºi, mai ales, motorul aparatului sãu sunt la limita oboselii. Stimulat, totuºi, de insistenþa fraþilor sãi de inimã de la Orãºtie ºi de gândul de a aduce acolo, în inima Transilvaniei, mesajul încurajator din Capitala României, în legãturã cu nãzuinþele lor sfinte, Vlaicu s-a decis sã înfrunte pãrerea trufaºã a munþilor ºi în ziua de 13 septembrie, ora 14,30 a decolat de la Cotroceni.