R‡duly R—bert K‡lm‡n

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iatã cã am ajuns la prima din cele douã probleme delicate în ceea ce priveºte sistemul de implementare a apelurilor de urgenþã.

Antevorbitorul meu a vorbit de moralitate, aºa cum v-am vorbit ºi eu la început, la dezbateri generale.

Da, într-adevãr, s-a discutat îndelung la comisie ºi s-a pus urmãtoarea întrebare: cum este mai echitabil Ñ sã suporte cheltuielile de funcþionare ale sistemului cel care beneficiazã de seviciile acestea privind apelul de urgenþã sau sã suporte aceste cheltuieli toþi contribuabilii?

În prima variantã puteam sã mergem pe includerea în tarif, în urmãtoarea idee: astãzi, în România, penetrarea telefoniei fixe este de 19%, deopotrivã a telefoniei mobile, care, împreunã, când discutãm de penetrarea pieþei, nu pot fi adunate. În jur de 30% este penetrarea pe total a cetãþenilor care au acces la telefonie fixã ºi la telefonie mobilã, deopotrivã.

În acelaºi timp, am întrebat cam care este procentul estimat din cei care vor apela numãrul 112 de la telefoanele publice ºi am primit un rãspuns ca acesta: ”Va fi cu mult sub 1%, undeva în jurul a 0,1%.Ò

Drept urmare, comisia a mers pe soluþia echitabilã, din punctul nostru de vedere, ca sistemul sã fie finanþat din tariful acestor operatori.

Încã o datã vã spun: dacã mergeam pe cealaltã variantã Ð pe varianta susþinerii din partea tuturor contribuabililor Ð era o soluþie neechitabilã. Contribuiau la sistem ºi cei care nu beneficiau în mod direct de 112, neavând acces la serviciile de telefonie.

Vã mulþumesc.