Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Arabã Egipt privind asistenþa judiciarã în materie penalã, transferul condamnaþilor ºi extrãdarea, semnatã la Cairo la 28 iunie 2001, primit de la Administraþia Prezidenþialã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

3. Propunerea legislativã privind asigurãrile sociale de sãnãtate, iniþiatã de un numãr de 5 parlamentari P.N.L.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002.

4. Propunerea legislativã privind declararea comunei Bãbeni, judeþul Vâlcea, oraº, iniþiatã de 6 parlamentari.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 22 mai 2002.

5. Propunerea legislativã privind modificarea alin. 1 al art. 22 din Legea nr. 84/1995 Ð Legea învãþãmântului, iniþiatã de domnul deputat Eberhard Wolfgang Wittstock.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002.

6. Propunerea legislativã privind sistemul naþional de pensii, iniþiatã de domnul deputat Ioan Mihai Nãstase.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002.

7. Propunerea legislativã privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului, destinate sediilor partidelor politice, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niþã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002.

8. Propunerea legislativã .pentru modificarea ºi completarea alin. 3 al art. 5 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, iniþiatã de domnul deputat Petre Naidin.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrie ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002

9. Propunerea legislativã pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/14.0.2001 ºi Ordonanþei de urgenþã nr. 166/17.12.2001 ºi menþinerea prevederilor art. 48, 79 ºi 80 din Legea nr. 164/2001, aºa cum au fost adoptate de Parlamentul României, iniþiatã de domnul deputat Ioan Mihai Nãstase. DUPÃ PAUZÃ

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002

Vã rog sã propuneþi plenului timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã.

Am uitat sã vã anunþ cã domnul preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt a cerut o pauzã pentru consultãri cu Guvernul.

Stimate domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru, Stimaþi colegi,

Vã cerem îngãduinþa de a ne permite ca timpul sã-l aducem în discuþie în altã zi, deoarece mai sunt câteva elemente, nu atât importante, dar, totuºi, definitorii, prin care încercãm ca un lucru, sã zicem, bun sã-l facem ºi mai bun.

Cu permisiunea dumneavoastrã ºi cu acceptul doamnei ministru, pe care îl va exprima, dacã consideraþi necesar, cerem sã trecem astãzi peste acest punct de pe ordinea de zi, urmând ca mâine sã discutãm unele aspecte care ar putea sã facã din aceastã ordonanþã una constituþionalã (deoarece sunt unii colegi care susþin cã ar încãlca Constituþia). Noi sperãm sã venim cu un text care sã aibã, de fapt, osatura celui din ordonanþã, dar sã încercãm sã evitãm un eventual atac la Curte privind constituþionalitatea acestuia. V-am mulþumi pentru înþelegere.

## Stimaþi colegi,

Pentru a nu începe dezbaterile în contradictoriu ºi pentru a da posiblitate comisiei sã se înþeleagã cu ministerul, vã propun sã amânãm dezbaterea acestui proiect pânã joi, în ºedinþa din plen.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la urmãtorul proiect, care este cel pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 privind funcþionarea Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã. Comisia de industrie este pregãtitã?

Din partea iniþiatorului cine prezintã? Poftiþi, domnul ministru.

## **Domnul Dinu Malacopol** _Ñ secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ne aflãm în faþa dumneavoastrã pentru aprobarea proiectului Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 referitor la necesitatea asigurãrii unui sistem operativ de anunþare, recepþionare ºi transmitere în cel mai scurt timp cãtre serviciile specializate în intervenþii de urgenþã a apelurilor telefonice într-un domeniu care priveºte valorile socioumane, pe de o parte, ºi angajamentele României privind acquis-ul comunitar, pe de altã parte.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune constituirea dispeceratelor pentru apeluri de urgenþã ºi introducerea numãrului telefonic unic pentru apeluri de urgenþe 112, folosit la nivel european de statele care au trecut deja la aplicarea prevederilor europene în materie.

Proiectul de lege a fost examinat de Comisia pentru industrii ºi servicii, precum ºi de Comisia pentru comunicaþii ºi tehnologia informaþiei ºi suntem de acord cu toate amendamentele propuse de aceste comisii.

Vã mulþumesc.

PAUZÃ

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, cine prezintã raportul? Domnul preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În Comisia pentru industrii ºi servicii, la întocmirea raportului asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 s-a avut în vedere Avizul nr. 67/11.02.2002 al Consiliului Legislativ, care este favorabil proiectului de lege, Avizul nr. 37/5.03.2002 al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, care este favorabil proiectului de lege în forma prezentatã de iniþiator, ºi Avizul nr. 32/58/26.02.2002 al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

La comisia noastrã au fost depuse o serie de amendamente din partea colegilor ºi o parte din aceste amendamente au ºi fost aprobate, aºa cum le voi prezenta mai târziu, în cursul susþinerii raportului.

Proiectul de ordonanþã are ca obiect de reglementare stabilirea atribuþiilor principale ale Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã ale serviciilor specializate cãrora le sunt adresate apeluri de urgenþã, precum ºi ale Ministerului Telecomunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei ºi reþelelor telefonice de telefonie publicã, reþelelor de servicii digitale integrate ºi serviciilor de telefonie mobilã, precum ºi sancþiunile contravenþionale ce se aplicã în cazul încãlcãrii prevederilor proiectului de ordonanþã.

Propunerea de reglementare urmãreºte, totdeauna, instituirea atribuþiilor principale ale Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã, precum ºi ale serviciilor specializate, la art. 6, cãrora le sunt adresate apelurile de urgenþã, precum ºi obligaþiile ce revin Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei ºi proprietarilor reþelelor de telefonie publicã, reþelelor de servicii digitale integrate ºi serviciilor de telefonie mobilã.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor s-au adus unele modificãri, aºa cum v-am mai precizat, faþã de forma adoptatã de Guvern. Aceste modificãri se referã, în principal, la persoana juridicã ce va prelua bazele de date de la operatorii publici de telefonie fixã sau mobilã care furnizeazã servicii de comunicaþie în România.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Domnul Raduly, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iatã cã ne aflãm în faþa dezbaterii unui proiect de lege privind aprobarea unei ordonanþe care înseamnã, de fapt, încã un pas înainte în ceea ce priveºte armonizarea legislaþiei din România cu cea în vigoare la nivel european, în domeniul telecomunicaþiilor, de aceastã datã. Credem cã introducerea numãrului unic pentru apeluri de urgenþã, 112, este un lucru bun. Aºa cum ºtim, implementarea sistemului a început deja în practicã, lucrurile merg în direcþia bunã, în multe locuri deja ”RomtelecomÒ a schimbat numerele de telefon care începeau cu 11, pentru a nu se crea apeluri eronate sau a se reduce numãrul apelurilor eronate în sistem.

În comisie am avut douã obiective importante de soluþionat, ambele au presupus dezbateri însemnate. Pe de o parte, problema legatã de finanþarea acestui sistem, iar, pe de altã parte, problemele legate de securitatea ºi confidenþialitatea bazelor de date care sunt puse la dispoziþia operatorului Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã de cãtre ceilalþi operatori din telecomunicaþii. Credem cã, pe de o parte, soluþia finanþãrii, în care am mers pe varianta în care actualii operatori sunt þinuþi sã suporte cheltuielile legate de funcþionarea noului sistem, este cea mai bunã, dar, ºi mai important, este singura soluþie moralã. Iar, pe de altã parte, în ceea ce priveºte securitatea ºi confidenþialitatea bazelor de date puse la dispoziþie de cãtre operatori S.T.S.-ului, aici au fost mari discuþii, pânã la urmã, credem cã în comisie s-a adoptat soluþia corectã, în care, pe de o parte, operatorul, iar, pe de altã parte, furnizorul este þinut sã respecte legislaþia incidentã în vigoare.

Noi credem în necesitatea asigurãrii unui sistem operativ de anunþare, recepþionare ºi transmitere în cel mai scurt timp cãtre serviciile specializate în intervenþii de urgenþã a apelurilor telefonice într-un domeniu care priveºte valorile socioumane, pe de o parte. Dar credem, în acelaºi timp, în angajamentele României privind acquis-ul comunitar, drept pentru care grupul nostru parlamentar susþine adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule Vasilescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Domnilor reprezentanþi ai Executivului,

În dezbaterile care au avut loc în comisie, membrii Partidului România Mare au avut anumite obiecþiuni, care, în principiu, se referã la una dintre problemele pe care ºi alþi colegi de ai noºtri au ridicat-o, referitor, în principiu, la securitatea datelor persoanelor, confidenþialitatea acestor date, dar noi am mai ridicat ºi altã problemã, care se referã la fiabilitatea ºi posibilitatea acestei structuri de a fi dezvoltatã, în sensul ca acest sistem sã fie perfecþionat ºi a i se adãuga ºi alte componente, astfel încât sã facã faþã unor situaþii de catastrofã naturalã sau de altã naturã, astfel încât serviciile care au fost scoase din Sistemul naþional de apãrare ºi, mã rog, dizlocate din aceastã zonã, sã poatã interveni ºi sã existe un plan unic de acþiune în acest sens.

Ceea ce, din câte am înþeles eu, nu se preconizeazã, datoritã fondurilor mici de care dispune S.T.S.-ul, cu atât mai mult cu cât S.T.S.-ul se gãseºte acum în imposibilitatea de a-ºi plãti închirierea de la ”RomtelecomÒ a liniilor pe care le-a închiriat, datoritã sporirii taxelor pe care acest operator Ð care nu mai este neapãrat al statului român Ð o face. Nu avem de la buget nici o altã posibilitate în ceea ce priveºte S.T.S.-ul, iar o nouã ordonanþã, pe care, probabil, o sã o discutãm sãptãmâna aceasta, se referã la posibilitatea S.T.S.-ului de a presta servicii la fel ca ºi Ministerul de Interne, din care sã îºi poatã acoperi aceste datorii.

E cumva, cum sã spun eu, hilar, dacã nu îngrijorãtor pentru noi, pentru cã statul nu reuºeºte sã acopere acele cheltuieli de care ar avea nevoie acest serviciu, dar, în acelaºi timp, creeazã, sã spunem, o structurã care este utilã, dar pe care nu o poate continua sau finaliza în timp nici peste 20 de ani.

Poate cã ar fi mai bine ca aceste lucruri sã fie precizate foarte clar, înainte de a fi aduse în faþa Parlamentului, spre a fi aprobate, iar concepþia sã fie gata definitivatã, nu sã se mai adauge bucãþi pe parcurs, astfel încât sã îngreuneze realizarea acestui sistem.

Domnul deputat Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã noi, Grupul parlamentar al P.S.D., credem cã este imperioasã aceastã necesitate a asigurãrii unui sistem operativ de anunþare, recepþionare ºi transmitere ºi, sigur, într-un mod extrem de eficient ºi în cel mai scurt timp, cãtre toate serviciile specializate în intervenþii de urgenþã a tuturor apelurilor telefonice într-un domeniu care priveºte valorile socioumane, pe de o parte, ºi, pe de altã parte, angajamentele României privind acquis-ul comunitar, ºi se impune o astfel de aprobare a unei astfel de ordonanþe.

Vreau sã îl informez pe colegul antevorbitor cã în Comisia pentru industrii ºi servicii sigur cã s-au fãcut o serie de amendãri, o serie de discuþii ºi, spre satisfacþia noastrã, am remarcat cã toþi membrii acestei comisii care au participat la dezbateri au fost de acord cu forma finalã a acestui raport, inclusiv membrii din partea Partidului România Mare.

Nu trebuie sã considerãm sub nici o formã ca o impotenþã sau o situaþie ”hilarãÒ, cum s-a spus aici, faptul cã este, pe de o parte, nevoie sã implementãm un astfel de sistem de urgenþã ºi, pe de altã parte, cã se apeleazã la credite externe în legãturã cu rezolvarea eficientã a acestui sistem. Din punctul acesta de vedere, situaþia este echilibratã în cadrul acestei ordonanþe, prevederile respective respectând, pe de o parte, nevoile de integrare ºi, pe de altã parte, respectând ºi aceastã piaþã liberã, în ceea ce priveºte externalizarea unor activitãþi, inclusiv de la S.T.S.

În consecinþã, domnule preºedinte, sigur cã sub acest semnal al satisfacþiei cã toate forþele politice din Comisia pentru industrii ºi servicii au fost de acord cu partea finalã, cu raportul, care are amendãrile necesare, suficiente, iar iniþiatorul a fost de acord ºi ºi-a însuºit toate aceste amendãri Ð ºi unele din ele sunt de substanþã, cã am reuºit sã realizãm într-adevãr o lege de aprobare a unei ordonanþe echilibrate ºi care nu va ridica probleme deosebite pentru viitor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Este evident, ºi din punctul nostru de vedere, cã era nevoie de o lege pentru rezolvarea acestei chestiuni, iar faptul cã Guvernul ºi-a asumat rezolvarea acestei situaþii îl considerãm un lucru pozitiv. Ceea ce, dupã pãrerea noastrã, este greºit însã este faptul cã, o datã asumatã aceastã rãspundere de cãtre Guvern, nu a mers pânã la capãt ºi cu soluþia respectivã, trecând practic rãspunderea realizãrii acestui program, a acestui proiect, pe spatele operatorilor privaþi din domeniu.

Chestiunea în sine, spusã altfel, este cã tot acest sistem se realizeazã prin taxarea operatorilor privaþi, care sunt obligaþi sã aducã o contribuþie, pânã la plata întregului sistem ºi, ulterior, pentru întreþinerea acestuia. Practic, ce se va întâmpla? E un lucru simplu: costul acestor tarife ºi servicii va creºte la toþi operatorii privaþi.

În consecinþã, întregul sistem este susþinut de cãtre cetãþenii care folosesc telefonul într-un sens sau altul. Deci, serviciul nu este gratuit, ci, doar, nu este taxat, dar, practic, este susþinut de cetãþenii þãrii, care plãtesc din buzunar, prin aceastã creºtere a tarifului, implementarea ºi, ulterior, funcþionarea acestui sistem.

Dupã pãrerea noastrã, soluþia este greºitã, este o responsabilitate pe care Guvernul ºi-a luat-o ºi, în consecinþã, trebuia sã gãseascã soluþiile ca, din bugetul Ministerului Comunicaþiilor, sã rezolve aceastã chestiune. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu legea de aprobare.

La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor textul articolului unic.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, preambulul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La lit. a), vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul de la punctul 5 a fost admis în unanimitate ºi se modificã lit. a).

La lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 6. Nu aveþi obiecþiuni. A fost votat în unanimitate ºi se modificã în mod corespunzãtor lit. b).

La lit. c), urmãriþi amendamentul de la punctul 7. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La lit. d), urmãriþi amendamentul de la punctul 8. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 9, vã rog sã observaþi cum comisia preia textul de la art. 3 ºi îl transformã în lit. e). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 9?

Da, poftiþi!

Domnul Damian Brudaºca.

Nu sunt obiecþiuni, domnule preºedinte. Este dorinþa de a face textul în conformitate cu definiþiile anterioare, unde, dupã cratimã, lipseºte ”suntÒ. Prin urmare, propun sã se renunþe la verb ºi sã avem forma ”...serviciile de

specialitate de intervenþie Ð acele servicii de intervenþie...Ò, ºi textul curge mai departe.

Comisia îºi însuºeºte aceastã propunere, pentru a face acest text corelat cu celelalte.

Stimaþi colegi,

La rândul al doilea de la lit. e) dispare sintagma ”sunt aceleÒ.

Cine este pentru lit. e), reformulatã dupã cum a propus comisia? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 10. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul de la punctul 10 a fost adoptat ºi se modificã art. 2 corespunzãtor.

La art. 3, urmãriþi amendamentul de la punctul 11. Practic, dispare art. 3, pentru cã el a fost înglobat în lit. e) de la art. 1.

La art. 4, urmãriþi amendamentul de la punctul 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 4.

La art. 5 lit. a), dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate în formula iniþiatorului.

La art. 5 lit. b), urmãriþi amendamentul de la punctul 15.

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã propun ºi comisiei ºi plenului urmãtoarea formã: ”...analizeazã, direcþioneazã ºi transmite operativ apelurile de urgenþã serviciilor specializate de intervenþie, iar, în funcþie de natura evenimentelor ºi de consecinþele acestora, ºi autoritãþilor competente.Ò

Comisia îºi însuºeºte punctul de vedere? Nu. Atunci, vã rog sã interveniþi.

Sigur, nu este o problemã de fond ceea ce propune domnul deputat, dar aceste direcþionãri ºi transmitere se realizeazã la serviciile specializate ºi la autoritãþile competente. Nu putem sã schimbãm modul de adresabilitate din acest punct de vedere.

Nu vreau sã intru în polemicã cu nimeni, dar noi le adresãm aceste apeluri serviciilor ºi autoritãþilor, pentru cã, dacã le adresãm doar instituþiilor, riscãm ca ele sã nu fie luate în atenþie. Deci este mai clar: adresabilitatea cui? ”...serviciilor ºi autoritãþilor...Ò Aceasta este, dupã mine, redactarea corectã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Având în vedere cã verbul ”direcþioneazãÒ justifica mai degrabã formula comisiei, sunt celelalte verbe, iar ultimul este ”transmiteÒ, ºi ”transmiteÒ se leagã de dativulÉ Ñ cui transmiteÑ comisia îºi însuºeºte textul: ”...transmite operativ serviciilor specializate...Ò ºi în final ”...ºi autoritãþilor competente.Ò S-a reþinut în stenogramã.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Aceeaºi observaþie, în sensul ”...transmite imediat secretariatului tehnic...Ò, pentru a fi consecvenþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 16, în textul iniþiatorului, textul este ”...transmite secretariatului tehnic...Ò Sunteþi de acord cu aceastã articulare?

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Da.

## Mulþumesc.

La lit. d) ºi e) comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

La art. 5 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 19.

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi, tot pentru o exprimare mai clarã, dupã pãrerea mea, ca, în partea finalã, sã avem formularea: ”...ºi, dupã caz, într-o limbã de circulaþie internaþionalã...Ò, nu ”...în una din limbile de circulaþie internaþionalã...Ò Este clar cã este vorba de una dintre limbile internaþionale, dar formularea mai exactã mi se pare a fi aceasta: ”:..într-o limbã de circulaþie internaþionalã...Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, uneori, intervenþiile sunt obligatorii; alteori, exprimarea este alternativã. _De gustibus._ Aici nu mi se pare o greºealã. Faptul cã se spune ”...în una din limbile de circulaþie internaþionalã...Ò este cam acelaºi lucru.

Doreºte cineva sã intervinã?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dar care sunt limbile de circulaþie internaþionalã? În cazul acesta ar trebui sã fie enumerate ºi trecute în parantezã Ð ”(englezã, francezã etc.)Ò

## Este acelaºi lucru.

Domnule coleg, atunci când sunt greºeli, dezarticulãri, eu înþeleg, dar, când lucrurile sunt valabile în ambele exprimãri, haideþi sã renunþãm la aceastã formulare. Mulþumesc foarte mult.

La art. 6 alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 6 lit. a), urmãriþi amendamentul de la punctul 21. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost admis ºi a fost modificatã lit. a).

La lit. b), c) ºi alin. 2, comisia nu a operat amendamente. Nici dumneavoastrã. Votate în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La art. 7, urmãriþi amendamentul de la punctul 25. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost admis ºi a fost modificat alineatul.

La art. 7 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 26. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost votat ºi a fost modificat alineatul.

La art. 7 alin. 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Rãmâne cum a fost formulat de iniþiator.

La art. 8 alin.1, urmãriþi amendamentul de la punctul 28. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate ºi se modificã art. 8 alin.1.

La art. 8 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 29. Nu aveþi obiecþiuni. Amendamentul a fost admis ºi textul a fost modificat.

La art. 8 alin. 3, urmãriþi amendamentul de la punctul 30. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 9, urmãriþi amendamentul de la punctul 31. Nu sunt obiecþiuni. A fost votat în unanimitate ºi a fost modificat textul.

Aveþi observaþii la art. 9? Poftiþi!

Ca sã fim consecvenþi cu amendamentul de la poziþia 34, aº propune, domnule preºedinte, ca, dupã ”mobilãÒ, sã aparã virgulã ºi, de asemenea, dupã ”comunicaþiiÒ. Textul este: ”Operatorii publici de telefonie mobilã, care furnizeazã aceste servicii de comunicaþii, au obligaþia sã asigure...Ò, pentru a fi consecvenþi cu redactarea pe care comisia a gãsit-o valabilã la poziþia 34.

Corectura mi se pare fireascã ºi obligatorie. Dacã sunteþi de acord cu aceste intervenþii redacþionale? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dupã art. 9, comisia propune, prin amendamentul de la punctul 32, un articol nou Ð art. 9[1] . Dacã aveþi obiecþiuni? Amendamentul a fost admis ºi se introduce textul.

La art. 10 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Rãmâne ca în formularea iniþialã.

La art. 11, urmãriþi amendamentul de la punctul 34. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost admis ºi textul se modificã.

La art. 11 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 35.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Eu aº sugera colegilor sã luãm în discuþie ºi sã aprobãm varianta iniþialã, respectiv: ”Furnizorul de servicii este obligat sã asigure confidenþialitatea ºi securitatea bazelor de date pe care le gestioneazãÒ, pãrându-mi-se o formulare mult mai clarã decât cea alambicatã, propusã de câþiva colegi deputaþi.

Rog comisia sã se pronunþe.

Nu este problema cã aceastã comisie a cãutat în mod voit o formã alambicatã, ci, pur ºi simplu, este un amendament de fond.

Nu se doreºte ca aceastã bazã de date sã fie pusã la dispoziþia directã a furnizorului de servicii, ci a operatorului Sistemului naþional pentru apeluri de urgenþã, respectiv a S.T.S.-ului, ºi acesta sã poarte responsabilitatea acestor confidenþialitãþi ºi a tuturor obligaþiilor pe care le incumbã o astfel de instituþie în legãturã cu gestionarea unei baze de date de o asemenea complexitate ºi de o asemenea confidenþialitate. Deci este o problemã de fond, ca sã se înþeleagã cã nu dorim ca aceastã bazã de date sã fie pusã în mod direct de cãtre operatorii de telefonie mobilã cãtre furnizorul de servicii, care este o persoanã juridicã efectiv oarecare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, sunt nevoit sã

Sper sã nu se supere iniþiatorii acestui amendament, însã le sugerez ca dupã ”asigurãÒ ºi dupã ”vigoareÒ sã punã virgule, pentru o mai corectã exprimare în limba românã.

## Stimate coleg,

Vreau sã vã asigur cã unele virgule le pune staff-ul tehnic, dupã ce se modificã legea. Dacã intervenim la fiecare articol, la fiecare alineat ca sã punem douã virgule, nu mai ajungem la capãt cu legea aceasta.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte,

Cu tot respectul, vreau sã vã spun cã eu votez textul, ºi nu intenþiile de viitor ale staff-ului tehnic. Staff-ul tehnic ar fi trebuit sã o facã înainte de a ne prezenta aceastã formã pentru dezbatere.

Aþi avut o intervenþie aplaudatã la scenã deschisã ºi aprobatã ºi de membrii comisiei.

Dacã dumneavoastrã aveþi vreo obiecþiune cu privire la introducerea celor douã virgule? Nu. Adoptat în unanimitate.

La art. 12, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

La art. 13, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 38.

Poftiþi, domnule Sassu.

Domnule preºedinte,

La art. 13 alin.1 existã, la amendamente respinse, un amendament depus de mine la poziþia 10. Aici revin cu ceea ce spuneam la început, ºi anume faptul cã acest sistem absolut necesar ºi cu care sunt de acord este asumat de cãtre statul român, ºi cred cã este o chestiune de moralitate în primul rând ca sã fie ºi finanþat sau sã gãseascã alte soluþii de finanþare decât taxarea firmelor private, care nu au de-a face cu sistemul respectiv.

Singura obligaþie a firmelor private, a operatorilor privaþi din domeniu este sã transmitã ºi sã fie utili în acest sistem, dar nu sã finanþeze acest lucru. Or, prin ceea ce se scrie în art. 13 alin. 1 ºi ulterior, prin celelalte alineate, practic, toate firmele private, operatorii privaþi care lucreazã în domeniu sunt taxaþi pentru ca acest sistem sã fie implementat ºi ulterior sã funcþioneze.

Pe de altã parte, aºa cum spuneam mai devreme, acest lucru, pânã la urmã, se va realiza printr-o creºtere a preþurilor, tarifelor ºi serviciilor operatorilor privaþi ºi, deci, va fi suportat de populaþie.

Mi se pare absolut corect, dacã se doreºte acest lucru, mãcar sã fie asumat ºi recunoscut de cãtre Guvern, ºi anume cã, pânã la urmã, cei care vor folosi telefonul, la fiecare apel, vor plãti pentru implementarea ºi finanþarea acestui sistem. Este o metodã netransparentã ºi, dupã pãrerea mea, imoralã de a finanþa acest sistem.

Cred cã era mult mai normal ca acest lucru sã se facã fie din bugetul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei, fie prin altã metodã, dar care mãcar sã spunã clar cã cei care folosesc telefonul, indiferent ce apel dau Ð de la telefon public, de la mobil sau din reþeaua fixã, indiferent de operatorul la care sunt abonaþi, vor plãti permanent câte ceva pentru acest sistem.

Vã mulþumesc.

Domnul R‡duly, din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iatã cã am ajuns la prima din cele douã probleme delicate în ceea ce priveºte sistemul de implementare a apelurilor de urgenþã.

Antevorbitorul meu a vorbit de moralitate, aºa cum v-am vorbit ºi eu la început, la dezbateri generale.

Da, într-adevãr, s-a discutat îndelung la comisie ºi s-a pus urmãtoarea întrebare: cum este mai echitabil Ñ sã suporte cheltuielile de funcþionare ale sistemului cel care beneficiazã de seviciile acestea privind apelul de urgenþã sau sã suporte aceste cheltuieli toþi contribuabilii?

În prima variantã puteam sã mergem pe includerea în tarif, în urmãtoarea idee: astãzi, în România, penetrarea telefoniei fixe este de 19%, deopotrivã a telefoniei mobile, care, împreunã, când discutãm de penetrarea pieþei, nu pot fi adunate. În jur de 30% este penetrarea pe total a cetãþenilor care au acces la telefonie fixã ºi la telefonie mobilã, deopotrivã.

În acelaºi timp, am întrebat cam care este procentul estimat din cei care vor apela numãrul 112 de la telefoanele publice ºi am primit un rãspuns ca acesta: ”Va fi cu mult sub 1%, undeva în jurul a 0,1%.Ò

Drept urmare, comisia a mers pe soluþia echitabilã, din punctul nostru de vedere, ca sistemul sã fie finanþat din tariful acestor operatori.

Încã o datã vã spun: dacã mergeam pe cealaltã variantã Ð pe varianta susþinerii din partea tuturor contribuabililor Ð era o soluþie neechitabilã. Contribuiau la sistem ºi cei care nu beneficiau în mod direct de 112, neavând acces la serviciile de telefonie.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Sassu.

Mi se pare cã, punând astfel problema, de fapt ocolim adevãrul.

Guvernul României ºi-a asumat acest lucru pentru toþi cetãþenii þãrii, nu pentru 19%, nu pentru 1%, nu pentru eu ºtiu cât la sutã. Acest sistem este pus la dispoziþia oricui, indiferent de la ce fel de telefon.

Ne facem cã de fapt nu înþelegem ºi cãutãm o soluþie echitabilã în afara moralitãþii. Este o chestiune asumatã de Guvernul României ºi plãtitã, prin aceastã ordonanþã, de cãtre o parte din contribuabili, indirect, prin instituirea unei taxe pe operatorii privaþi din domeniu. Acesta este subiectul.

Dacã Guvernul României îºi asumã responsabilitatea pentru ceva ºi, dupã pãrerea mea, corect a fãcut acest lucru, trebuie sã îºi asume ºi soluþia financiarã, nu sã o paseze mai departe pe alþii, spunând cã este echitabil faþã de populaþie. Nu! Este o responsabilitate a Guvernului, face parte dintr-un program de guvernare ºi îºi asumã pânã la capãt. Aceasta este, de fapt, problema.

Dacã nu este corect din bugetul ministerului, trebuia sã gãseascã o altã soluþie, dar nu sã se ducã sã impoziteze operatorii privaþi ºi, prin aceasta, indirect, pe cei care utilizeazã telefonul.

## Domnul Bivolaru.

ªi dacã iniþiatorul doreºte sã intervinãÉ

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Suntem în zona într-un fel zisã a unor ”cheltuieli externeÒ. De altfel, aici, principiul european, stimate coleg Sassu, este urmãtorul: utilizatorul plãteºte. Deci, dacã marea majoritate a celor care utilizeazã sunt acele per-

soane care au acces la telefonie, în condiþiile acestea, chiar dacã acest lucru se realizeazã în proporþie de 99%, principiul ”utilizatorul plãteºteÒ este echitabil sau, dacã vreþi, moral, mai corect spus.

Sigur cã ºi soluþia pe care o propuneþi dumneavoastrã, practic, se opreºte tot cu mâna în buzunarul cetãþeanului, indiferent dacã plãtesc aceºti operatori, pentru care vãd cã aveþi o grijã deosebitã. ªi dacã ne vom adresa la bugetul de stat, care este cu totul alt punct de vedere, sigur cã, de fapt, toate sursele bugetare sunt surse care planeazã asupra tuturor cetãþenilor.

Este mult mai moral sã mergem pe principiul ”utilizatorul plãteºteÒ sau marea majoritate a utilizatorilor trebuie sã-ºi suporte aceste costuri, decât sã spunem cã toþi cei care nu utilizeazã trebuie sã suporte. Este o problemã de moralã, în fond.

Mulþumesc. Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Trebuie sã vã spun cã sunt impresionat de argumentele care au fost aduse în faþa noastrã ºi de grija pe care o au unii dintre colegi mai degrabã pentru finanþele Guvernului decât pentru finanþele populaþiei.

Eu vreau sã vã întreb, distinºi domni din comisie, ce se întâmplã în statele occidentale unde, pe marginea drumului, pe marginea marilor reþele de circulaþie, existã acele telefoane pe care oricine le poate accesa. De cine sunt suportate costurile de funcþionare? Tot în sistemul pe care vreþi dumneavoastrã sã ni-l propuneþi? Am impresia cã, din acest punct de vedere, este o diferenþã destul de mare.

Eu sunt convins cã toate argumentele care au fost folosite de cãtre domnul Sassu nu vor servi la nimic, aºa cum nu servesc nici ale mele. De aceea, dupã ce terminãm aceastã dezbatere, voi propune o nouã redactare, pentru eliminarea unor ”pentruÒ, obositoare ca numãr în acest text.

Sã rãspundã inþiatorul la întrebare. Poftiþi, domnule ministru.

Sistemul propus de noi este în integralitate european. Acesta este modul în care se finanþeazã sistemul 112 în toatã Europa. ªi, pentru cã vorbim de transparenþã, este cel mai transparent mod posibil de platã de cãtre utilizatorul efectiv al serviciului pentru folosirea acestui serviciu. Mulþumesc.

Domnul Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Va fi ºi ultima intervenþie, indiferent ce se va spune de aici înainte. Nu este, dupã pãrerea mea, un mod transparent. Dacã aceasta este soluþia, cred cã trebuia recunoscut de la bun început faptul cã aceia care sunt utilizatorii finali ai acestui sistem plãtesc. Este foarte clar. Pe de altã parte, vã spun cã nu este echitabil, pentru cã, dacã vreþi, 20% din populaþia þãrii plãteºte ceea ce, dacã se împãrþea la 100%, venea mult mai ieftin.

Cred cã, dincolo de faptul cã este sau nu este la fel într-o parte sau alta, discutãm aici de moralitate, transparenþã ºi un lucru foarte clar: fiecare sã ºtie, când îºi asumã rãspunderea, sã o ducã pânã la capãt, nu sã o arunce pe altcineva, în cazul nostru, pe operatorii privaþi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Domnule preºedinte...

La art. 13 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 39. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat amendamentul ºi a fost modificat alineatul.

La art. 13 alin. 3, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

La art. 13 alin. 4, textul se transferã la art. 15 alin. 2. Urmãriþi amendamentul de la punctul 41. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 41? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Textul trece la art. 15 alin. 2.

Art. 13 alin. 5. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 42. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Art. 14 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 43. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Art. 14 alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 15 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 45. Domnule Niculescu, poftiþi.

## Poftiþi, domnule coleg.

Eu întotdeauna am remarcat constructivitatea poziþiei dumneavoastrã, dar mã tem cã, de data aceasta, este o dorinþã de a tergiversa lucrãrile cu intervenþii repetate, ba de fond, ba de formulãri, ºi ar fi bine sã reveniþi la acea constructivitate care este remarcatã.

## Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã sunteþi atent la amendamentul de la punctul 38, pe margine, pe ultima coloanã, se spune: ”Cuvântul ÇpentruÈ este prea des folosit în textul iniþialÒ, ceea ce m-a determinat sã vin în sprijinul comisiilor care au supus dezbaterii ºi au gãsit o nouã formulã ºi sã îi ajut.

Dacã dumneavoastrã apreciaþi cã aceasta este o chestiune de deconstrucþie, vã promit cã nu voi mai lua cuvântul nici în seara aceasta, nici în alte ocazii.

Deci eu aº propune urmãtoarea variantã: ”Finanþarea funcþionãrii sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã ºi recuperarea investiþiilor efectuate de cãtre furnizorul de servicii pentru implementarea sistemului naþional pentru apeluri de urgenþã se fac prin instituirea unui tarif colectat de furnizorul de servicii de la operatorii publici de telefonieÒ.

Tot au mai rãmas trei ”pentruÒ, domnule coleg. Aþi redus numãrul cuvântului ”pentruÒ de la patru la trei.

Comisia este de acord cu începerea textului direct cu ”Finanþarea...Ò? Comisia susþine sã fie supus votului textul în formularea prevãzutã în amendamentul de la punctul 38 ºi, potrivit regulamentului, sunt obligat sã procedez în acest fel.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 38 în formularea comisiei? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 66 de voturi pentru.

Împotrivã? 21 de voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 66 de voturi pentru, 21 împotrivã ºi o abþinere, amendamentul de la punctul 38 s-a adoptat. În consecinþã, art. 13 alin. 1 se modificã în mod corespunzãtor.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În acest art. 15 alin. 1, s-a propus ca cei care pot sã aibã acces sã încheie convenþii cu gestionarul, furnizorul de servicii sã fie constituite potrivit legii. În amendament s-a spus ”ca persoane juridiceÒ, dar s-a uitat ”care au ºi atribuþii în acest domeniuÒ.

Eu cred cã iniþiatorul a prevãzut foarte bine cã trebuie sã aibã ºi atribuþii în acest domeniu, respectiv sã aibã, în obiectul de activitate al persoanelor juridice, un domeniu care sã se refere la acest apel de urgenþã. Mulþumesc.

Domnul ministru Malacopol.

S-a vorbit, la începutul acestei dezbateri, de posibilitatea de a pãstra sistemul deschis pentru îmbunãtãþiri ulterioare. Acesta este sensul amendamentului propus de comisie, cu care am fost cu totul de acord. Mulþumesc.

## Domnule coleg,

Vã rog sã observaþi cã, pãstrând ceea ce spuneþi dumneavoastrã, colegul meu adaugã propunerea ca aceste persoane juridice sã aibã atribuþii în acest domeniu.

Comisia, vã pãstraþi amendamentul?

## **Domnul Ioan Bivolaru** _(din salã):_

Da.

Vã rog.

Mã iertaþi cã intervin. Persoana juridicã nu defineºte ºi atribuþiile în domeniu, decât în momentul în care sunt declarate. Or, aceastã persoanã juridicã poate aduce, la acest serviciu, ºi oameni care nu au nici o legãturã, fie din structurile care sunt trecute aici, care nu au nici o legãturã cu aceste apeluri de urgenþã.

Amintesc comisiei cã existã un principiu al specializãrii persoanelor juridice.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trebuie sã coborâm puþin în alin. 2, ca sã vedem despre ce fel de persoane juridice este vorba, despre ce fel de servicii. Este vorba de accesul la aceste servicii, care se poate realiza, acest acces, pe bazã contractualã ºi pe noi nu ne intereseazã specializarea acestor persoane juridice, pentru cã este problema de a asigura astfel de servicii cãtre toate persoanele juridice interesate sã apeleze la acest sistem de urgenþã. Nu este o problemã de atribuþii în domeniul respectiv, cã aceºtia pot fi, la rândul lor, operatori în zona respectivã, operatori sau dispeceri în aceastã problemã, cã acolo am fi de acord.

Textul era suficient de ambiguu, chiar în ordonanþã, s-a discutat acest lucru în comisie, s-a pus problema accesibilitãþii la aceste servicii de urgenþã, de cãtre orice persoanã juridicã ºi, sigur, necondiþionat, care se face pe bazã de contract ºi contra cost. Inclusiv agenþiile matrimoniale, dacã cumva, este o problemã deosebitã ºi sigur cã s-ar putea sã fie nevoie de ajutor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

- 20 de voturi au fost împotrivã. 40 de voturi pentru. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 40 de voturi pentru, 20 împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat amendamentul 45.

Dupã art. 15 alin. 1, comisia propune, pentru art. 15 alin. 2, un text preluat de la art. 13. Urmãriþi amendamentul 46. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 46. Se introduce art. 15 alin. 2.

Art. 16. Urmãriþi amendamentul 47. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

La art. 17 ºi art. 18 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã citiþi textul art. 18 ºi apoi conþinutul tuturor acestor puncte a), b) ºi c), constataþi o redundanþã, adicã o prezenþã redundantã a expresiei ”ºi se sancþioneazãÒ.

Avem în partea din alin. 1 formula: ”constituie contravenþii, potrivit prevederilor prezentei ordonanþe, urmãtoarele fapte ºi se sancþioneazã dupã cum urmeazãÒ.

Pentru a fi constructivi, eu vã sugerez, domnule preºedinte, ca, dupã definiþiile acestea, sã punem o linioarã ºi sã spunem, având în vedere cã avem precizarea ”ºi se sancþioneazãÒ, sã punem, spre exemplu, la alin. a), ”apelarea abuzivã sau alertarea falsã a dispeceratului pentru apeluri de urgenþã Ð de la 1 milion la 5 milioane de leiÒ ºi, în consecinþã, sã se meargã ºi pe celelalte puncte, b) ºi c), pentru eliminarea acestei exprimãri de tip redundant.

Vã rog sã mai citiþi o datã propunerea, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

La punctul a) ”apelarea abuzivã sau alertarea falsã a dispeceratului pentru apeluri de urgenþã Ð de la 1 milion de lei la 5 milioane de leiÒ.

La punctul b)...

Nu, sã adãugaþi ”cu amendãÒ, ”cu amendã de la... la...Ò.

”...cu amendã. ”cu amendã de la...Ò. E mai corect aºa. ªi la fel ºi...

S-a înþeles, s-a înþeles.

ªi la fel la punctul c), dupã ”infracþiuneÒ, ”cu amendã de la 15 milioane la 500 milioane de leiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Comisia e de acord.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ _**:**_

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 30 avea în vedere prorogarea termenului de aplicare a majorãrii tarifelor, respectiv cei 41% cu care trebuiau majorate tarifele la transportul de cãlãtori începând cu data de 1 februarie. Ea a fãcut o prorogare a termenului pânã la data de 1 aprilie.

Având în vedere cã, ulterior, a apãrut Ordonanþa de urgenþã nr. 35 ºi având în vedere ºi cele discutate în Senat, cât ºi în comisia din Camera Deputaþilor, am fost de acord cu respingerea acestui proiect de ordonanþã, întrucât termenul pe care-l propune se include în termenele care vor fi prevãzute în Ordonanþa nr. 35.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei?

Domnule preºedinte Antal, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã vã informez cã proiectul de lege pentru respingerea ordonanþei a fost avizat favorabil, în forma adoptatã de Senat, de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ale Camerei Deputaþilor ºi, la fel, în urma dezbaterii, Comisia pentru industrii ºi servicii propune adoptarea, aºa cum a adoptat ºi Senatul, deci respingerea acestei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la discuþii? Da. Poftiþi, domnule deputat Palade.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Atât la punctul 4, cât ºi la punctul 5, acestea se referã la o serie de termene privind aplicarea unor tarife pe calea feratã, tarife în etape, prohibitive, cum le considerã Partidul România Mare, ºi, în condiþiile în care, practic, în anul 2001, transportul feroviar a reprezentat, ca volum de activitate, practic, circa 15% din volumul de transport din 1989, credem cã cineva doreºte sã desfiinþeze aceastã ramurã din structura transporturilor româneºti.

Noi ne abþinem la ambele puncte de la votarea acestor proiecte de lege, deoarece sunt puse în discuþie o serie de termene de aplicare a unor tarife. S-ar putea interpreta cã ne opunem aplicãrii unei anumite date, dar am fi de acord cu altã datã ºi, de aceea, grupul nostru parlamentar a hotãrât sã se abþinã de la ambele proiecte de lege.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune votului final proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2002, mâine, la ºedinþa de vot final.

Urmãtorul proiect este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2002 pentru modificarea art. 3 alin. 2 lit. b) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 149 privind instituirea tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar.

Suntem în procedurã de urgenþã. Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Vã propunem 3 minute ºi câte un minut de fiecare intervenþie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? A, poftiþi. Suntem în procedurã de urgenþã, dar vã dau cuvântul.

În cadrul timpilor care s-au votat deja, vã rog sã vã exprimaþi punctul de vedere.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, am sã fac referire la ambele ordonanþe, ºi la cea cu nr. 30, care a fost respinsã, ºi la Ordonanþa nr. 35.

Practic, demonstreazã cã intervenþia Guvernului privind instituirea tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar, prin Ordonanþa nr. 49, nu a creat decât disfuncþionalitãþi în sistemul de transport feroviar ºi obligativitatea de a majora tariful în douã etape a demonstrat, de asemenea, cât de nejustã a fost aplicarea acestei ordonanþe.

Pe de altã parte, vrea sã arãt cã motivaþia la Ordonanþa nr. 149 privind creºterea veniturilor pentru transportul intern de cãlãtori pe calea feratã nu a putut fi, sub nici o formã, justificatã, deoarece, prin datele care au fost furnizate de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, veniturile realizate în martie 2002, faþã de martie 2001, sunt cu 32% mai mici, ceea ce demonstreazã cã motivaþia pentru creºterea veniturilor ºi îmbunãtãþirea posibilitãþilor ºi a modalitãþilor de transport pe calea feratã nu se poate aplica.

Pe de o parte, nu s-a fãcut altceva decât a crescut acest transport paralel pe ºosele, acest transport creat de microbuze ºi autobuze în care tarifele lor sunt mult mai scãzute decât tarifele pe calea feratã. ªi am sã vã dau un exemplu: pe relaþia unde activez, între Bucureºti ºi Galaþi, transportul la microbuz este 140.000 de lei, comparativ cu 250.000 de lei, cât e pe calea feratã, cu observaþia cã acest tarif nu a crescut o datã cu majorarea de 42%.

Pe de altã parte, vreau sã susþin ideea cã transportul pe calea feratã trebuie sã fie un transport accesibil categoriilor sociale cu venituri mici, fiindcã transportul de cãlãtori pe calea feratã trebuie sã fie, în primul rând, accesibil acestor categorii, iar cei care au bani, cei care dispun de venituri mari pot sã meargã bine pe transportul rutier cu maºini proprii.

Dacã nu se va realiza o corelare a transportului de cãlãtori pe calea feratã cu transportul rutier, nu vom asista decât la o cãdere vertiginoasã a transportului pe calea feratã, efectele fiind catastrofale, ºi va trebui sã reducem drastic transportul de cãlãtori pe calea feratã sau sã luãm alte mãsuri, cum trebuia sã ia mãsuri de revitalizare, de reorganizare ºi restructurare a transportului de cãlãtori pe calea feratã. Din acest motiv cred cã ar fi corect ca Guvernul sã regândeascã o strategie privind acest transport de cãlãtori pe calea feratã, mai ales cã se încalcã, în mod clar ºi flagrant, Ordonanþa nr. 36 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate care se stabilesc cu Oficiul Concurenþei, în anexã fiind prevãzut, în mod indubitabil, cã tariful de transport de cãlãtori trebuie sã aibã avizul Oficiului Concurenþei ºi, din datele pe care le avem noi, ºtiu cã acest aviz nu existã.

Domnule Damian Brudaºca, suntem în procedurã de urgenþã, nu se fac dezbateri generale. Am fãcut o excepþie cu colegul dumneavoastrã ºi vã amintesc cã, din partea P.R.M.-ului, domnul Palade a fãcut deja un comentariu la acest proiect.

La proiectul anterior, domnule preºedinte.

La amândouã, a fãcut.

Eu vroiam, de altfel, sã susþin cauza Guvernului. Dacã nu-mi permiteþi...

Poftiþi, poftiþi!

Eu vroiam sã arãt cã Guvernul este determinat de aceastã situaþie, datoritã unor situaþii create prin aºa-zisa modernizare a Societãþii Naþionale de Cãi Ferate, în care s-a ajuns sã se plãteascã tot felul de comisioane ºi sã se plãteascã T.V.A. la relaþiile între direcþiile care au fost constituite, astfel încât s-a ajuns calea feratã sã fie nevoitã sã-ºi vândã alte active pentru a putea supravieþui. Este justificatã, într-un fel, aceastã idee, dar, în acelaºi timp, atrag atenþia cã este un act sinucigaº, întrucât prin

aceasta, aºa cum s-a subliniat de la aceastã tribunã, se creeazã premisele unei prãbuºiri vertiginoase ºi a imposibilitãþii cãii ferate de a face faþã concurenþei extrem de agresive din partea celorlalte mijloace de transport.

Deci, aºa cum spunea ºi antevorbitorul, este de dorit ca ministerul sã gândeascã constructiv, pe termen lung ºi sã nu ameninþe însãºi existenþa acestui mijloc major pentru populaþia României.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, rãmâne s-o

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2002, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Vã propunem 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 2 ºi 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 5, ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã, urmeazã sã

Pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, vã propunem timp total 30 de minute, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi, în paralel, stimaþi colegi, proiectul de lege ºi cu raportul.

La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Semnalez comisiei cã ordonanþa a fost amendatã de cãtre dumneavoastrã ºi, în aceste condiþii, la textul articolului unic trebuie adãugatã sintagma ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ.

Cine este pentru cuprinsul acestui articolului unic, cu aceastã modificare ºi completare? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3 ºi 4. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

- Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 7 ºi 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 9 ºi 10. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 11. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 12. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- La art. 13, lit. a), nu sunt obiecþiuni din partea comi-

- siei. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate art. 13, lit. a).

Art. 13, lit. b). Vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Admis amendamentul 1. Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 13, lit. b).

Art. 13, lit. c), d), e), f), g) ºi h) Ð comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Art. 14. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

- Art. 15. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 16. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 17. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 18. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 19 ºi 20. Nu sunt obiecþiuni. Votate în

ªi aici sã facem o precizare, cã anexele 1 ºi 2 la prezentul raport, înlocuiesc anexele 1 ºi 2 ale ordonanþei de urgenþã, nu ale proiectului de lege, ale Ordonanþei de urgenþã nr. 158/2002 privind regimul accizelor.

amendamentul 15? Stimate coleg, anexa 1 este cea din amendament.

Dar este o scãpare. La punctul 7 la anexa 1, în loc de ”þigãriÒ, ”þigareteÒ ºi ”þigãri de foiÒ. Este o scãpare a comisiei ºi ne cerem scuze.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, cu aceastã precizare la anexa 1, cu aceastã corecturã, dacã sunteþi de acord cu anexa 1, rectificatã de comisie?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Un vot împotrivã de la preºedintele Comisiei de învãtãmânt, care între timp s-a prezentat în plen.

La anexa 2, urmãriþi vã rog anexa 2 reformulatã potrivit amendamentului 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

De la anexele 3 pânã la 9, comisia nu a mai avut obiecþiuni, rãmân în vigoare, potrivit comisiei, anexele din ordonanþã. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptate în unanimitate anexele 3 Ð 9, în formularea iniþiatorului.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, este vorba de o lege cu caracter ordinar, o vom supune votului final mâine.

Se apropie ora punctului 2 din ordinea de zi de astãzi: interpelãri ºi întrebãri. Nu putem sã luãm în 3 minute douã ordonanþe. Vã rog frumos.

Începem procedura interpelãrilor ºi a întrebãrilor.

## DUPÃ PAUZÃ

Domnul Andrei Ioan Chiliman a depus în scris o interpelare adresatã domnului prim-ministru.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a adresat o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Învãþãmântului. Este? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sãptãmâna trecutã am avut o interpelare adresatã domnului ministru, la care a fost dat un rãspuns, aº zice, paralel cu întrebarea mea. Totuºi, am un rãspuns scris care se pare cã rãspunde ºi la aceste douã întrebãri, aºa cã nu le mai pun. Mulþumesc. Aceasta discutam cu domnul ministru.

Revenim, stimaþi colegi, la anexe.

Deci, pentru anexele 1 ºi 2, prin amendamentul 15, comisiile le-au înlocuit. Întreb dacã aveþi obiecþiuni la

Da ºi eu vã mulþumesc. Domnul Damian Brudaºca.

Eu am semnalat, domnule preºedinte de ºedinþã, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, faptul cã noul Domniei sale adjunct, fostul inspector ºcolar general al judeþului Cluj, este unul dintre cumularzii recunoscuþi. Astfel, Domnia sa a rãmas în continuare în funcþia de inspector general ºcolar, deºi, prima datã ºi-a dat demisia din funcþia de consilier al municipiului Cluj-Napoca, a revenit asupra ei. Este, în acelaºi timp, profesor titular de fizicã, director al Colegiului Naþional ”Emil RacoviþãÒ ºi, actualmente, ºi secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Eu am întrebat dacã Domnia sa continuã sã deþinã toate funcþiile menþionate mai sus ºi care este temeiul legal care justificã un astfel de cumul, pentru cã, dupã ºtiinþa mea, este unic la nivel naþional, dar s-ar putea sã nu cunosc toate dedesubturile.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc. Din partea Ministerului Învãþãmântului.

## **Domnul Radu Mircea Damian** _Ñ secretar de stat_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi deputaþi,

Rãspunsul pe care îl dãm la interpelarea domnului deputat Damian Brudaºcu este urmãtorul: în prezent, domnul Constantin Corega nu cumuleazã mai multe funcþii, deþine numai funcþia de secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru care primeºte salariu. Totodatã, beneficiazã de rezervarea catedrei la Colegiul Naþional ”Emil RacoviþãÒ din Cluj-Napoca, în temeiul art. 101 din Legea 128/97 privind statutul personalului didactic, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Postul de inspector general la Inspectoratul ºcolar al judeþului Cluj este deþinut în prezent de domnul profesor Cuibuº Valentin Claudiu.

Cu deosebitã consideraþie, semneazã ministrul Ecaterina Andronescu. Vã mulþumesc.

Domnule Brudaºca, dacã aveþi de fãcut comentarii?

Nu mã surprinde rãspunsul, dar el nu este cel exact. Dacã ar fi adevãrate cele susþinute de doamna ministru, atunci s-ar fi organizat concurs pentru ocuparea postului de director la Colegiul Naþional ”Emil RacoviþãÒ, ceea ce nu s-a întâmplat de foarte multã vreme, ºi, s-ar fi anunþat scoaterea la concurs ºi a postului de inspector general ºcolar. Din datele pe care le deþin, rezultã cã domnul inspector general ºcolar, fost, nu doreºte sã renunþe la aceastã funcþie, pentru eventualitatea unor ”cutremureÒ la nivelul conducerii ministerului, ºi, în cazul în care l-ar afecta un asemenea ”cutremurÒ, sã aibã unde sã se întoarcã pe un scaun cãlduþ. Oricum, mulþumesc ministerului cã s-a deranjat sã vinã sã dea acest rãspuns chiar parþial adevãrat.

Vã mulþumim. Poftiþi, domnule secretar de stat.

Pentru ocuparea postului de inspector-ºef, numirea domnului Cuibuº Valentin Claudiu este cu delegaþie, pânã la organizarea concursului. Acelaºi lucru înþeleg cã se întâmplã ºi pentru postul de director. Deci, toate etapele legale vor fi, cu stricteþe, respectate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Culturii cu privire la conflictul existent la Opera Maghiarã de Stat din Cluj-Napoca.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi la întrebare.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ ministrul culturii_

## _ºi cultelor:_

Legat de interpelarea domnului deputat Damian Brudaºca, vreau sã rãspund punctual la cele sesizate.

La primul punct îmi face plãcere sã-i dau dreptate, în sensul cã am dispus un control la Opera Maghiarã de Stat din Cluj ºi, în urma definitivãrii raportului Corpului de control al ministrului, au rezultat elemente de abateri grave, care trebuie ºi cer ºi sesizarea unor organe în drept, care îºi vor începe ancheta. Este fãrã doar ºi poate cã la Opera Maghiarã vor trebui luate niºte mãsuri, însã nu putem sã le luãm pânã nu avem rãspunsul organelor în drept.

La punctul al doilea, care conþine o serie de detalii, dar vreau sã le precizez, nu poate fi vorba de incompatibilitate între funcþia de consilier a unei doamne din Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi un eventual beneficiu personal de a se deplasa împreunã cu opera, ea fiind invitatã de organizator. La aceastã deplasare la care se referã domnul deputat nici mãcar nu s-a folosit de banii ministerului nostru, deºi, ca specialistã, poate face deplasãri, însoþind, dacã este cazul, ansambluri artistice în turnee.

Referitor la cheltuielile de deplasare, cazare ºi diurnã ale doamnei consilier Marcela Stoica, menþionãm cã acestea au fost suportate, integral, de organizatori. Faptul cã a cãlãtorit cu autocarul închiriat de Opera Maghiarã de Stat Cluj-Napoca a fost un gest de solidaritate de breaslã ºi un prilej de comunicare ºi de identificare a unor probleme legate de instituþie. Insist pe aceastã problemã, pentru a evidenþia faptul cã, oricum, doamnei consilier i s-ar fi decontat transportul, neavând nici un interes în a se folosi exclusiv de transportul cu autocarul. A fost efectiv o acþiune colegialã ºi atâta tot.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

## Domnule ministru,

Vã mulþumesc pentru rãspuns, pentru probitatea de care daþi dovadã în sensul cã, în sfârºit, s-a ajuns sã se recunoascã faptul cã acolo este ceva putred. Pentru a ajuta în continuare ca cercetarea sã fie obiectivã, imparþialã ºi în interesul angajaþilor acestei instituþii care, surprinzãtor, deºi sunt maghiari, s-au adresat unui deputat al P.R.M.-ului sã le rezolve problema, vã voi oferi un dosar cu o serie de declaraþii fãcute de o parte dintre angajaþi, referitor la situaþia de la aceastã instituþie.

În ceea ce priveºte celãlalt aspect, cu doamna Stoica Marcela, nu am nimic împotriva ideii de solidaritate ºi de participare la manifestãri culturale de interes major. Singurul aspect care este oarecum mai deosebit este acela cã Domnia sa a dovedit, dupã acest turneu, la care, dupã câte sunt informat, a fost ºi oaspetele personal al familiei Simon Gabor, la vila pe care ºi-au cumpãrat-o la Budapesta, se pare, din banii care au fost sustraºi pe parcursul timpului, Domnia sa a dovedit o anumitã subiectivitate în tratamentul pe care l-a acordat sesizãrilor sau solicitãrilor venite din partea numitului Simon Gabor.

Deci, din acest punct de vedere, apreciez necesitatea ca formaþiile artistice, ansamblurile artistice sã fie însoþite de oameni de specialitate, având în vedere ºi oportunitãþile care sunt pentru încheierea de raporturi de colaborare.

Singurul lucru pe care-l cer este acela al probitãþii ºi obiectivitãþii de care sã dea dovadã, ulterior, în relaþiile care privesc instituþiile de pe urma cãrora au beneficiat de o asemenea deplasare.

Mulþumesc oricum pentru rãspuns.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dan Verbina a adresat o întrebare privind stadiul elaborãrii Statutului ºi al Regulamentului de funcþionare a Companiei Naþionale de Administrare a Fondului Piscicol. Rãspunde domnul secretar de stat Predilã.

Rãspundeþi!

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Verbina, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a analizat interpelarea dânsului ºi proiectul de Hotãrâre de guvern care se referã la statutul Companiei Naþionale de Administrare a Fondului Piscicol, proiectul Hotãrârii de guvern privind Regulamentul de organizare ºi funcþionare a inspecþiei piscicole ºi, la vremea respectivã, a constatat cã Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura ºi Legea nr. 26/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþia agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniului Statului conþin reglementãri insuficient de clare ºi complete, referitoare la amenajãrile piscicole.

Ca urmare, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor emite Ordinul nr. 276 din iulie 2001 privind organizarea activitãþii de administrare a fondului piscicol, în scopul armonizãrii acestor reglementãri ºi pentru finalizarea acþiunii de înfiinþare ºi organizarea Companiei Naþionale de Administrare a Fondului Piscicol.

În conformitate cu prevederile acestui ordin, în cursul lunii octombrie 2001, s-a elaborat proiectul unei ordonanþe de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 192 din 2001, prin care se stabilea patrimoniul Companiei Naþionale de Administrare ºi sursele de finanþare pentru inspecþia piscicolã. Proiectul de ordonanþã a fost însuºit de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, transmis la avizare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, care a rãspuns cã nu acceptã înfiinþarea Companiei Naþionale de Administrare a Fondului Piscicol, conform legislaþiei proiectelor de lege de pânã atunci ºi hotãrârilor ordonanþei de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Dacã domnul Verbina are de fãcut comentarii? Poftiþi.

Rãspunsul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu cred cã este cel care trebuia sã fie, deoarece întrebarea mea s-a referit la douã hotãrâri de guvern care trebuiau adoptate în termen de 60 de zile de la publicarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura, care a fost publicatã în Monitorul Oficial, Partea I-a, nr. 200 din 20.04.2001. Deci, la un an de zile, nu am reuºit sã adoptãm douã hotãrâri de guvern ºi ne apucãm sã facem ordonanþe de modificare a unei legi.

Cred cã ceea ce s-a afirmat de cãtre minister nu este real ºi nu este benefic pentru dezvoltarea sectorului pescãresc, cu toate cã, în iniþiativa legislativã depusã la Senat, se reafirmã documentul de poziþie, Capitolul VIII ”PescãrieÒ, documentul negociat ºi adoptat în luna iunie 2001, adoptat dupã adoptarea Legii nr. 192 ºi publicarea ei în ”Monitorul OficialÒ. Deci cred cã ceea ce am întrebat s-a referit strict la încheierea acestui capitol, negociat cu Uniunea Europeanã, ºi nu cu modificãri de ordonanþe prin ordonanþe de urgenþã a legilor în vigoare. Mulþumesc.

Da. Dacã ministerul mai are vreun comentariu de fãcut? Nu. Domnul deputat Damian Brudaºcã a adresat o întrebare privind aplicarea prevederilor Legii nr. 42/90 privind gratuitatea transportului în comun pentru revoluþionari. Domnul secretar de stat Tudor Florescu rãspunde.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la adresa dumneavoastrã, vã pot comunica urmãtoarele: Metrorex S.A. elibereazã cartele de metrou beneficiarilor Legii nr. 42/1990: revoluþionarilor, urmaºilor martirilor Revoluþiei, rãniþilor, precum ºi pensionarilor de invaliditate care ºi-au pierdut total sau parþial capacitatea de muncã în lupta pentru victoria Revoluþiei, în baza tabelelor transmise de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989.

Vã anexãm ºi copia dupã adresa de înaintare a tabelelor pentru anul 2002.

Conform Hotãrârii de Guvern nr. 482/99 privind înfiinþarea Societãþii comerciale de transport cu metroul Bucureºti, art. 6 prevede: ”În cazul efectuãrii de servicii publice de transport de cãlãtori pentru anumite categorii de persoane, care beneficiazã, potrivit reglementãrilor legale, de reducerea tarifelor de transport ºi de gratuitãþi, prin actele normative care acordã aceste facilitãþi, se vor prevedea compensaþii cãtre Metrorex pânã la nivelul tarifului aprobatÒ.

Începând cu anul 2001, conform Legii bugetului de stat nr. 216, publicat în Monitorul Oficial nr. 214 din 26.04.2001, art. 18, paragraful 12: ”Cheltuielile aferente gratuitãþii ºi reducerilor la transportul pe calea feratã, metrou, auto ºi naval, de care beneficiazã, în condiþiile legii, persoanele ale cãror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 42/1990, sunt suportate din bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei la cap.60.01Ò.

Deci, în aceste condiþii, orice persoanã care îndeplineºte condiþiile legale beneficiazã de drepturile prevãzute de lege.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Da. Domnul deputat Damian Brudaºca doreºte sã comenteze rãspunsul.

Eu am o nelãmurire, domnule ministru. Problema aceasta este cu caracter general. Deci, indiferent de domiciliul cetãþeanului, el beneficiazã de toate aceste gratuitãþi pe transportul în comun, oriunde s-ar afla în România. Aici este problema, domnule ministru.

Am un caz al unor revoluþionari de la Cluj-Napoca, veniþi pentru o perioadã de timp la Bucureºti, ºi, nu au beneficiat, li s-au pus greutãþi în beneficierea de prevederile Legii 42. Deci, vã semnalez, cu tot respectul, aceastã chestiune, pentru a da dispoziþiile necesare ca toate instituþiile prestatoare de servicii în domeniul transporturilor pentru aceste categorii sã ia de bune actele care le sunt prezentate, respectiv legitimaþiile eliberate de autoritãþi competente. Aici era, de fapt, problema care doream sã rezulte din rãspunsul Domniei voastre.

Dacã doriþi sã comentaþi? Poftiþi.

Domnule deputat, singurul lucru care trebuie sã-l facã stimaþii domni este sã se adreseze Secretariatului pentru Problemele Revoluþionarilor. Li se face adresã ºi obþin în mod automat ºi gratuitatea.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mircea Ifirm adresase o întrebare, însã nefiind prezent, amânãm rãspunsul pentru altã datã.

Domnul deputat Dorel Petru Crãciun a adresat o întrebare. Este prezent? Nu este. Deci i se rãspunde altã datã.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare privind soluþionarea cererii unui cetãþean din Cluj, arestat ºi deþinut de autoritãþile horthyste de ocupaþie, în 1944. De la Ministerul Muncii, domnul secretar de stat Petre Ciotloº.

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca privind cazul numitului Vasile Nilcã, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Republicii nr. 47, în ceea ce priveºte mãsurile legale care trebuiesc întreprinse pentru a beneficia de facilitãþile acordate persoanelor persecutate etnic ºi politic, formulãm urmãtorul rãspuns.

Întrucât din memoriul depus de domnul Vasile Nilcã ºi documentele anexate nu rezultã clar perioadele în care a suportat persecuþii ºi natura acestora, facem urmãtoarele precizãri: perioada în care persoana, cetãþean român, a avut de suferit persecuþii din motive etnice, respectiv 6 septembrie 1940 Ñ 6 martie 1945, intrã sub incidenþa prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999, aprobatã ºi modificatã prin Legea 189/2000 cu modificãrile ulterioare, ºi a normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanþe, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 127 din 2002. Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menþionate, cererea ºi actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la casele teritoriale de pensii. Dovada încadrãrii în situaþiile prevãzute de aceste acte normative se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 127/2002, iar în lipsa acestora, dovada persecuþiei din motive etnice se face prin declaraþii cu martori, autentificate prin notariate. În scopul evitãrii eventualelor abuzuri, în stabilirea calitãþii de persecutat din motive etnice este necesar ca cel puþin unul din martori sã dovedeascã cu acte cã s-a aflat în aceeaºi situaþie cu solicitantul. În cazul în care solicitantul depune documente oficiale din care rezultã doar începutul ºi sfârºitul perioadei de persecuþie etnicã, intervalul de referinþã pentru acordarea drepturilor poate fi stabilit prin proba cu martori. În aceastã situaþie, sunt suficiente declaraþiile martorilor autentificate prin notariat, fãrã a mai fi necesarã respectarea condiþiei ca unul din martori sã dovedeascã cu acte cã s-a aflat în aceeaºi situaþie cu solicitantul. Având în vedere faptul cã pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor în temeiul Legii nr. 189/2000 nu existã termen-limitã, domnul Vasile Nilcã se poate adresa Casei judeþene de pensii Cluj cu documente din care sã rezulte faptul cã în anul 1944 a fost deþinut de cãtre autoritãþile horthyiste de ocupaþie, iar în lipsa acestora poate face uz de proba cu martori. Perioada de dupã 6 martie 1945, în care o persoanã a fost persecutatã politic, intrã sub incidenþa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Întrucât ºi în acest caz, pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor, în temeiul actului normativ sus-menþionat nu existã un termen limitã, domnul Vasile Nilcã se poate adresa Direcþiei de muncã ºi solidaritate socialã Cluj.

Vã mulþumesc.

Un comentariu al domnului deputat Brudaºca.

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul extrem de documentat pe care mi l-a pregãtit.

Vreau sã vã asigur cã persoana în cauzã este un om de mare probitate moralã, este un profesor universitar doctor. Este adevãrat, mi-a scãpat ºi mie sã verific perioada în care a fost deþinut, în toamna anului 1944, vreme de douã luni ºi jumãtate, aºa cum, de altfel, rezulta ºi din documentele pe care le-am anexat memoriului Domniei sale.

Voi verifica încã o datã, îi voi comunica rãspunsul dumneavoastrã ºi voi încerca sã-l ajut, pentru a beneficia de drepturile legale, în acest caz.

Oricum, vã mulþumesc respectuos pentru rãspuns ºi pentru calitatea documentãrii în aceastã materie.

Domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiþiei, va rãspunde la o întrebare adresatã tot de domnul Damian Brudaºca privind situaþia generalã de nepunere în aplicare a mandatelor de aducere, emise la Judecãtoria Cluj-Napoca, pentru martorii în dosarul penal nr. 13.344 din 2001.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi deputaþi,

La întrebarea formulatã de cãtre domnul deputat Brudaºca, Ministerul Justiþiei comunicã urmãtoarele:

”Din verificãrile dispuse, s-a constatat cã dosarul penal nr. 13.344/2001 a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Cluj-Napoca la 16 noiembrie 2001 ºi priveºte pe inculpaþii Lung Aurel, Lung Lucian, Ungureanu Daniela Niculina ºi Boncs Sorina, trimiºi în judecatã pentru sãvârºirea infracþiunii de proxenetism, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a) Cod penal, ce prevede reþinerea de circumstanþe agravante pentru sãvârºirea faptei de 3 sau de mai multe persoane împreunã.

Ca urmare a faptului cã la unirea în faþa instanþei inculpaþii ºi-au schimbat declaraþiile din faza de urmãrire penalã, s-a considerat ca fiind absolut necesarã, de cãtre instanþã, reaudierea martorilor care au dat declaraþii în cursul urmãririi penale. Deºi au fost citaþi legal, martorii nu s-au prezentat în instanþã pentru a fi audiaþi, astfel cã, în conformitate cu prevederile art. 183 Cod procedurã penalã, s-a dispus aducerea lor cu mandat în faþa instanþei.

Conform prevederilor art. 184 din Codul de procedurã penalã, mandatul de aducere se executã prin organele poliþiei, Însã acestea au comunicat instanþei imposibilitatea executãrii mandatelor de aducere, deoarece martorii, între timp, ºi-au schimbat domiciliile, faþã de cele declarate în faza de urmãrire penalã, urmând ca, potrivit art. 183 alin. 3 Cod procedurã penalã, sã fie efectuate mai întâi cercetãri, pentru a fi identificate noile domicilii ale martorilor.

Executarea mandatelor de aducere se face prin organele Ministerului de Interne ºi, potrivit dispoziþiilor art. 198 Cod procedurã penalã, instanþa de judecatã are posibilitatea aplicãrii amenzilor judiciare împotriva celor care se fac vinovaþi de neaducere la îndeplinire a dispoziþiilor acesteia, aceste fapte fiind considerate abateri sãvârºite în cursul procesului penal.

Domnul deputat Brudaºca vrea sã facã un comentariu. Poftiþi.

Vã asigur ºi pe dumneavoastrã, ºi pe doamna ministru de sentimente similare, dar vreau sã vã spun, domnule ministru, un lucru care mi se pare foarte grav. În cazul în speþã este vorba de emiterea a cinci mandate de aducere, nu de unul singur. Eu ºtiu cã Poliþia Românã nu lucreazã cu viteza melcului. De asemenea, vreau sã vã mai semnalez cã, la aceeaºi Judecãtorie din Cluj-Napoca, au fost o serie de procese în care s-au judecat þigani, sau rromi, sau spuneþi-le cum doriþi dumneavoastrã, în care aceeaºi poliþie, vigilentã în alte condiþii, uitã sã-i aducã cu mandat de aducere ºi dupã emiterea a douã-trei sau mai multe asemenea mandate.

Deci eu cred cã ”este ceva putred în DanemarcaÒ. Semnalez ministerului dumneavoastrã, cu tot respectul, sã ia mãsuri urgente în aceastã direcþie, pentru cã am impresia cã nu este vorba de o chestiune întâmplãtoare, întrucât se cunosc relaþiile pe care comandantul Poliþiei municipiului Cluj-Napoca le-a avut ºi le are cu lumea interlopã, inclusiv în susþinerea acestuia pentru vânzãri de valutã, vânzãri de aur ºi, de aici, probabil ºi aceastã clemenþã nejustificatã în a aduce în faþa instanþelor, pentru ca acestea sã-ºi poatã desfãºura activitatea acelor care se fac vinovaþi de o nerespectare a prevederilor Codului de procedurã penalã.

Eu am semnalat aceastã situaþie, pentru cã însuºi preºedintele de ºedinþã, la unul dintre procesele anterioare, a atras atenþia aceluiaºi comandant asupra acestei situaþii de nepermis, în condiþiile în care, poliþia este chematã sã participe ºi sã sprijine actul de justiþiei. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. E bine cã ”e ceva putred în DanemarcaÒ, pentru cã e treaba lui Hamlet, ºi nu a noastrã.

Domnul secretar de stat Fleºariu nu a ajuns de la Senat, ca sã prezinte rãspunsul la întrebare.

Din partea Ministerului Finanþelor este cineva? Da. Din pãcate, încã nu avem pe cineva de la Ministerul Finanþelor.

Sã trecem la secvenþa de interpelãri. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

În sãptãmânile trecute am avut o interpelare la adresa domnului prim-ministru. Sãptãmâna trecutã, vãzând cã nu primesc rãspunsul, am abuzat de bunãvoinþa dumneavoastrã ºi, de asemenea, am cerut rãspunsul din partea dânsului.

Dupã ce de trei ori fusesem afiºat afarã Ñ o datã cã domnul prim-ministru este plecat în strãinãtate, de douã ori cã domnul ministru Hâncu n-a putut sã participe la lucrãri, astãzi primesc de la grup un rãspuns în care mi se spune cã nu face obiectul interpelãrilor adresate Guvernului.

Iertaþi-mã, dar, dupã ce de trei ori mi s-a dat amânare, eu cred cã întrebarea mea, interpelarea mea adresatã domnului prim-ministru era pertinentã, mai ales cã relaþiile acestea din Protocolul P.S.D.-U.D.M.R., influenþeazã subliniez, influenþeazã întreaga activitate a noastrã legislativã ºi respectiv ºi acþiunile Guvernului.

În consecinþã, încã o datã îl rog pe domnul ministru Hâncu, sau cine este de cuviinþã, sã vinã ºi sã dea un rãspuns corespunzãtor.

Vã mulþumesc.

Da, domnule deputat. Noi bunãvoinþã avem de câte ori vreþi sã interveniþi, dar trebuie sã aibã ºi Guvernul.

La secvenþa de interpelãri, avem un numãr impresionant de colegi care au depus interpelãrile în scris.

Cred cã ar fi trebuit sã le citeascã, dar, mã rog, e problema dânºilor.

A depus în scris doamna Maria Apostolescu, Paula Maria Ivãnescu, Anghel Stanciu, Iancu Holtea, Vlad Hogea, ªtefan Baban, Mihai Stãniºoarã ºi Romeo Raicu, Damian Brudaºca, Octavian Sadici, Lia Olguþa Vasilescu, ªtefan Popescu-Bejat, Mona Muscã, Andrei Chiliman.

Acum, pentru cei care au bunãvoinþa sã le citeascã, ceea ce e un lucru foarte bun.

Domnul Mircea Costache.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

De data aceasta adresez o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, ºi ea se referã la comportamentul cel puþin ciudat al unor directori de direcþii silvice judeþene ºi, mai ales, al unor ºefi de ocoale silvice care, în anumite situaþii, când este pur ºi simplu fraudat fondul silvicol la scarã mare Ñ aºa cum dãdeam un exemplu ºi în interpelarea de lunea trecutã, cu câte 20-30 de mii de metri cubi o datã nu se sesizeazã, lãsând alte foruri sã reacþioneze, în alte situaþii, aceiaºi ºefi de ocoale manifestã pur ºi simplu exces de zel. ªi am un caz concret, care este grãitor în acest sens.

Cetãþeanul Alexe Dumitru, domiciliat în satul Ciuta, comuna Mãgura, judeþul Buzãu, pensionar, fost muncitor silvic, cu o pensie de 1.200.000 lei, soþia oarbã, grav bolnavã, la data de 8 octombrie 2001 a tãiat un arbore de 12 cm diametru de pe terenul ce-i aparþine Ñ atenþie! Ñ deci, de pe propria proprietate personalã, ca moºtenitor al tatãlui sãu.

Pãdurarul Cãpãþânã Viorel, de la Ocolul Silvic Pârscov, i-a încheiat proces-verbal de contravenþie, pentru cã nu a respectat Legea exploatãrii în regim silvic, n-a fost marcat arborele respectiv, specia fag 12 cm diametru, ºi i-a acordat o amendã pe care cetãþeanul, pensionar, fost muncitor silvic, a achitat-o pe loc, în valoare de 71.876 de lei, cu chitanþa nr. É din data de É Dar ºeful Ocolului Pârscov i-a aplicat ºi o amendã de 10 milioane lei, pentru aceeaºi pagubã adusã de pe propriul teren ºi din propria proprietate.

Dupã ce s-a judecat la Pãtârlagele ºi la Tribunalul Buzãu, sentinþa a rãmas definitivã ºi cetãþeanul va trebui sã plãteascã, dacã va avea de unde, suma de 10 milioane pentru acel fag uscat de pe terenul propriu.

Mi se pare cã este realmente un caz de exces de zel, dar nu este singurul ºi, întrucât noi ºtim ce înseamnã exportul de buºteni ºi exploatarea nemiloasã a pãdurilor din România, fãrã ca reacþiile sã fie similare ºi în acele cazuri, cerem domnului ministru Ilie Sârbu Ñ ºi în cazul concret, ºi în general Ð sã ne facã precizãri în acest sens, în legãturã cu mãsurile pe care crede cã trebuie sã le întreprindã.

Domnul deputat Ion Sonea este? Nu este. Domnul Eugen Pleºa? Nu este nici dânsul. Domnul Ludovic Mardari.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale. Se referã la discriminarea pe care o produce Direcþia de muncã ºi solidaritate socialã din judeþul Timiº prin modul în care a înþeles sã punã în aplicare prevederile Legii nr. 189/2000 în cazul celor aproximativ 250 de refugiaþi din Ardealul de Nord, locuitori, în prezent, ai judeþului Timiº, care au depus cereri din primãvara anului 2001 pentru acordarea drepturilor prevãzute de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Ioan Onisei? Nu este. Domnul deputat Adrian Moisoiu. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

O primã interpelare se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã, ºi anume asupra modului în care a fost numit noul secretar al Consiliului judeþean Mureº, în persoana domnului Ioan Tocãnel, în condiþiile în care dânsul este preºedinte al Consiliului judeþean al P.S.D.-ului din judeþul Mureº. Chiar dacã se presupune cã ar fi renunþat la aceastã funcþie de la o zi la alta, mi se pare, pe undeva, forþatã aceastã numire.

O a doua interpelare este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii. Se referã la douã situaþii concrete, care au fost dezbãtute de mass-media în zilele trecute.

O primã întrebare, sau interpelare, este: dacã concluziile anchetei ºi mãsurile care se vor lua la Colegiul Economic ”Virgil MadgearuÒ din Ploieºti, privind intoxicaþiile în masã ale elevilor de la acest liceu, ne vor fi prezentate ºi nouã, aici, în Camera Deputaþilor?

De asemenea, în emisiunea din data de 18 aprilie, în jurul orei 20,00, pe Programul 2 al Televiziunii Române, un cetãþean din Târgu Secuiesc aducea la cunoºtinþã cã, istoria ºi geografia la ºcolile ºi liceele din Târgu Secuiesc ºi Odorhei se predau în limba maghiarã ºi numai titlul lecþiilor respective se predau în limba românã.

Dacã doamna ministru se hotãrãºte sã trimitã un control care sã verifice acest lucru din partea ministerului, ºi nu din partea inspectoratului ºcolar judeþean, acesta ºtiindu-se cã aparþine unor inspectori generali care, fiind de naþionalitate maghiarã, bineînþeles, nu am încredere cã ar fi obiectivi.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Paul Magheru. Poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

O primã interpelare este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, având ca obiect trecerea în domeniul public a comunei Bradca, a Secþiei exterioare Bradca, Spital teritorial Aleºd, ca spital comunal de sine stãtãtor, cu personalitate juridicã.

Acþiunea de reorganizare ºi eficientizare a unor unitãþi sanitare pericliteazã existenþa câtorva spitale, printre care ºi Secþia exterioarã Bradca, Spital teritorial Aleºd.

La solicitarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, o comisie formatã din subprefectul judeþului Bihor, directorul Direcþiei de sãnãtate publicã ºi directorul Casei de asigurãri de sãnãtate au efectuat o vizitã la cele patru centre de sãnãtate din Bihor, printre care ºi Secþia exterioarã Bradca, Spital teritorial Aleºd.

Echipa de control a constatat cã Spitalul din Bradca se încadreazã în indicii stabiliþi de Ministerul Sãnãtãþii ºi Famililei. De asemenea, condiþiile privind amenajarea centrului, încãlzirea saloanelor, hrana oferitã bolnavilor au fost apreciate ca fiind satisfãcãtoare, în multe privinþe mai bune decât unele spitale orãºeneºti.

Centrul de sãnãtate ”BradcaÒ asigurã ºi permanenþa necesarã asistenþei medicale de cãtre medicii de familie. Mai sunt încã unele dificultãþi, ca peste tot, cu asigurarea medicilor specialiºti în ginecologie ºi psihiatrie, dar organele comunale, primãria s-au obligat sã asigure condiþii stimulative ºi pentru asemenea specialiºti.

În afara acestor constatãri, fãcute de o comisie specialã, mai aducem câteva argumente, verificate de noi la faþa locului, care susþin solicitarea organelor comunale Bradca de transformare a Secþiei exterioare Bradca-Spital teritorial Aleºd, în unitate spitaliceascã de sine stãtãtoare, cu personalitate juridicã.

Prezint în continuare, pe aproximativ o paginã ºi jumãtate, câteva argumente suplimentare, pentru a se realiza acest lucru ºi, faþã de toate cele relatate, considerãm cã sunt îndeplinite toate condiþiile de calitate ºi eficienþã ca Spitalul comunal Bradca sã funcþioneze ca unitate sanitarã de sine stãtãtoare, cu personalitate juridicã, în interesul cetãþenilor ºi îmbunãtãþirii stãrii de sãnãtate a populaþiei.

Da, nu reuºim sã aflãm ce interpelare. Domnul deputat Ilie Merce este? Da, poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

La data de 18 februarie 2002, am adresat o întrebare domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al României, prin care solicitam, în esenþã, situaþia exactã a marilor datornici din mass-media ºi mãsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru obligarea companiilor de presã, radio ºi televiziune, la executarea obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Mi-a rãspuns la aceastã întrebare Ministerul Finanþelor Publice, prin doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister, care, printre altele, afirma cã, potrivit art. 11 Ð de fapt 111 Ð din Ordonanþa de Guvern nr. 11/1996, referitor la secretul fiscal, Ministerul Finanþelor nu poate divulga lista societãþilor mass-media debitoare la bugetele publice ºi cuantumul datoriilor lor, deºi acest articol a fost abrogat deja, nr. 544/2001, privind liberul acces la informaþiile de interes public, datele solicitate de noi încadrându-se în aceastã categorie.

Refuz sã cred cã Ministerul Finanþelor Publice, invocând, în cazul de faþã, fãrã temei legal, secretul fiscal, favorizeazã concurenþa neloialã între societãþile massmedia care, în funcþie de interesele puterii, se vãd astfel supuse unui regim fiscal discriminatoriu.

În consecinþã, insist ca Ministerul Finanþelor Publice sã-mi comunice, inclusiv în scris:

1) lista celor 25 de societãþi mass-media care au cumulat cele mai mari datorii cãtre bugetele publice, ordonatã descrescãtor, menþionând în dreptul fiecãreia cuantumul actualizat al datoriilor totale Ð taxe, impozite, contribuþii;

2) evoluþia acestor datorii în ultimii 5 ani, pentru fiecare din cele 5 societãþi mass-media situate pe primele 5 poziþii, în lista solicitatã la punctul 1;

3) facilitãþile fiscale, cuantumul ºi actul normativ prin care au fost acordate, de care a beneficiat fiecare din aceste societãþi de la punctul 2.

Conform informaþiilor din mass-media, în luna februarie a acestui an, Ministerul Finanþelor Publice a fost solicitat de Autoritatea Americanã de Supraveghere a Pieþei de Capital ”Security & Exchange CommissionÒ sã furnizeze informaþia privitoare la datoriile totale acumulate de Media Pro International S.A. cãtre orice entitate a statului român, dar nu a onorat cererea, motiv pentru care solicit urmãtoarele informaþii: care sunt societãþile comerciale legate prin acþionariat ºi activitatea de mass-media Pro International S.A., care este cuantumul datoriilor actualizat al fiecãreia dintre ele cãtre bugetele publice, care este cuantumul facilitãþilor fiscale de care ar fi beneficiat fiecare în ultimii 5 ani.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Cornel Popa este? Da, poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Precizez cã prezenta interpelare o fac la cererea patronatelor în domeniu ºi ea este adresatã primului-

ministru, privind situaþia criticã de pe piaþa alcoolului ºi bãuturilor alcoolice.

Valoarea accizelor este stabilitã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aplicabilã de la 1.I.2002. Începând cu 1.V.2002, intrã în vigoare Ordonanþa de urgenþã de modificare a Ordonanþei de urgenþã nr. 158/2001, prin care se realizeazã o majorare a accizelor la aceste produse.

Astfel, accizele la alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice înregistreazã o creºtere substanþialã de 54%. Aceastã decizie guvernamentalã este abuzivã, netemeinic justificatã ºi generatoare de grave consecinþe negative în plan economic, social, precum ºi în planul politicii externe.

Caracterul abuziv al mãsurii dispuse de Guvern rezultã din faptul cã art. 9 din Legea patronatelor nu a fost respectat, la elaborarea proiectului de ordonanþã nefiind consultatã structura patronalã, reprezentativã în domeniu Ñ mai mult Ñ, în ºedinþa Consiliului Economic ºi Social din 17 aprilie 2002, proiectul de ordonanþã fiind respins de absolut toþi membrii acestui forum.

Motivaþiile din Nota de fundamentare a proiectului de ordonanþã sunt superficiale. Astfel: 1) se invocã faptul cã accizele datorate la bugetul de stat se situeazã încã mult sub nivelul minim impus de Directivele europene în domeniu ºi _exceptate_ de majorare, preconizatã pentru 1.V., este una dintre etapele intermediare ale programului de aliniere la nivelul minim prevãzut de Directivele europene.

În politica de integrare a României ca unitate europeanã unanim acceptatã ºi sprijinitã de toate forþele sociale ºi politice din þarã, este imperios necesar a se þine seama de principiul corelãrii nivelului taxelor ºi impozitelor cu cel al venitului realizat de populaþie, în caz contrar, scãzând nivelul de trai al acesteia, impediment pentru integrare în Comunitate.

Creºterea nivelului accizelor trebuie efectuatã simultan cu creºterea veniturilor celor supuºi acestei taxe, ceea ce nu se realizeazã actualmente în România.

Da, o problemã ameþitoare. Mã rog.

Domnul deputat Valentin Vasilescu. Este? Da. Mai este vreun domn deputat care doreºte sã citeascã vreo interpelare?

Poftiþi, domnule Bejat. Aþi depus ºi în scris ºi doriþi sã o citiþi. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

O primã interpelare se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la fenomenul corupþiei în domeniul silviculturii. Fenomenul corupþiei în domeniul silviculturii Ñ cunoscut drept mafia pãdurilor Ñ înregistreazã în ultimul timp o amploare îngrijorãtoare. Camera Deputaþilor, în legislatura anterioarã, a constituit o comisie de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România. Vã informãm însã cã ºi la acea datã, anul 1999, situaþia era foarte proastã. Anexa nr. 30 la raport, privind constatãrile organelor de poliþie din perioada 19901998, asupra unor cauze instrumentate în legãturã cu ilegalitãþile comise de administratorii unor societãþi comerciale cu obiect de activitate exploatarea ºi valorificarea lemnului sunt edificatoare. Intervenþiile dumneavoastrã anterioare Ñ întrebãri, interpelãri, conferinþe de presã etc. Ñ au dorit sã vã atragã atenþia asupra acestui sector de activitate extrem de expus fenomenului de corupþie. Din pãcate, realitãþile confirmate într-o bunã mãsurã ºi în mass-media dovedesc cã fenomenul nu s-a redus, ba, dimpotrivã, a luat amploare, tabloul celor care comit ilegalitãþi fiind completat cu membrii marcanþi ai P.S.D., foarte apropiaþi ºi de dumneavoastrã. În acest sens, exemplificãm relatãrile din ”CotidianulÒ de marþi 16 aprilie 2002, ”Rudele lui Culiþã Tãrâþã arestate pe bandãÒ, ”AdevãrulÒ din 23 ianuarie 2002 ºi ”Academia CaþavencuÒ nr. 3 din 22-28 aprilie 2002, ambele materiale referitoare la raportãri fictive de peste 1.000 de miliarde de lei la ”RomsilvaÒ; ”CurentulÒ din 11 martie 2002, ”Pãdurile devastate de Vântu Ñ o afacere bãnoasãÒ, ºi exemplele ar putea continua în domeniul punerii în posesie a pãdurilor a vânãtorii ºi multe altele.

Vã rugãm, domnule prim-ministru, sã ne precizaþi care este politica dumneavoastrã, a Cabinetului pe care cu onoare îl conduceþi, în acest sector de activitate, în care sã solicitãm:

1. Situaþia privind constatãrile organelor de poliþie în perioada 2001 Ñ aprilie 2002 asupra cauzelor instrumentate în legãturã cu ilegalitãþile comisiei de administratorii societãþilor comerciale cu obiect de activitate în explotarea ºi valorificarea lemnului, precum ºi din sistemul ”RomsilvaÒ, pe judeþe. Dorim sã ºtim: agentul economic, persoana implicatã, descrierea faptei pe scurt, prejudiciul actului normativ încãlcat ºi modul de soluþionare.

Da.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/2.V.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei