Puiu Haºotti

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã chestiuni ar trebui de subliniat. Prima, cã, dacã am da curs propunerii, obiective, sã spunem, a domnului Badea, am bloca adoptarea raportului de mediere, care este deja adoptat de Senat. ªi a doua, o chestune de principiu: sã ºtiþi cã se pot întâmpla ºi situaþii, e adevãrat, rar, dar care ne-ar pune în dificultate, dacã acceptãm poziþia foarte tranºantã, dupã pãrerea mea, corectã, dar prea tranºantã, a domnului deputat Badea.

Se poate întâmpla sã ai un bun de patrimoniu, intrat în categoria ”tezaurÒ, sã nu poþi sã-l restaurezi, sã-l conservi, statul sã intervinã cu o sumã foarte mare Ð sã spunem, 100 de mii sau 500 de mii sau 1 milion de dolari Ð ºi timp de 7 ani sã nu-l vinzi. Dar, dupã 7 ani ºi o zi, sã-l vinzi, statul rãmânând doar cu acea sumã investitã în restaurarea bunului respectiv. Poate o limitã mai mare de timp s-ar impune, sã zicem, 20 de ani. Sau, poate, aici, cel mai bine ar fi fost sã creãm o scarã a intervenþiei statului pentru restaurarea anumitor bunuri clasate în tezaur. Lucrul, însã, ar fi fost foarte greu de fãcut.

ªi, atunci, la mediere, am convenit sã nu introducem nici un fel de termen, sã lãsãm lucrurile aºa, tocmai pentru cã existã o foarte mare diferenþã între ceea ce statul poate sã facã, în felul cum statul poate sã intervinã în restaurarea unui bun clasat în tezaur. ªi de comun acord, în unanimitate, dacã nu mã înºel, am convenit sã adoptãm textul comun.