Monica Octavia Muscã

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã dintre dimensiunile fundamentale ale democraþiei sunt dreptul de participare ºi contestarea publicã, adicã participarea ºi opoziþia. Pentru ca acestea sã fie posibile este nevoie de o serie de garanþii instituþionale, printre care libertatea de expresie ºi sursele alternative de informare. Democraþia mai presupune, însã, ºi un alt principiu, cel al transparenþei. Am subliniat în numeroase rânduri aceste aspecte, dar se impune sã revin asupra lor. De aceea, mã voi referi la douã chestiuni: prima are în vedere transparenþa ºi, implicit, liberul acces la informaþii, iar cea de-a doua libertatea de exprimare ºi ideea de participare ºi opoziþie.

Dacã pânã de curând nu exista o pârghie legalã pentru ca principiul transparenþei sã-ºi gãseascã o aplicare concretã, iatã cã acum avem o lege a liberului acces la informaþii, care pune în practicã unul dintre articolele din Declaraþia drepturilor omului ºi art. 31 din Constituþia României.

Aceastã lege reprezintã un instrument al transparenþei de care dispun cetãþenii, o modalitate de control din partea acestora asupra instituþiilor ºi autoritãþilor publice.

Dreptul la informare se exercitã însã nu numai prin aceastã lege a transparenþei, ci ºi prin intermediul massmedia, care reprezintã terminalul informaþional pentru cetãþean.

În acest scop, mass-media, pentru a sluji principiul pluralismului, ar trebui sã prezinte atât punctul de vedere al Guvernului, cât ºi pe cel al opoziþiei. Probabil cã cei aflaþi la putere la ora actualã nu înþeleg acest lucru sau nu vor sã-l înþeleagã, de vreme ce fac toate eforturile pentru a acapara mijloacele de informare în masã ºi a le alinia politic.

Cu o lunã în urmã am prezentat rezultatele ºocante ale unor monitorizãri fãcute de organizaþii neguvernamentale. Efectele presiunilor ”razelor gama P.D.S.R. asupra anemonelorÒ din mass-media sunt evidente.

Principalele jurnale de ºtiri ale celor cinci televiziuni monitorizate: TVR, PRO TV, Antena 1, Prima TV, Tele 7 ABC, timp de trei sãptãmâni au cumulat aproape opt ore

de ºtiri ale P.D.S.R., Guvern, partid ºi Preºedinþie, în timp ce P.N.L. este reprezentat 26 de minute, iar P.D. 20 de minute.

De curând, Consiliul Naþional al Audiovizualului a dat publicitãþii o monitorizare care urmãreºte reflectarea pluralismului ºi echidistanþei politice în emisiunile de ºtiri ºi în dezbateri. Monitorizarea Consiliului Naþional al Audiovizualului se referã la perioada 25 octombrie Ð 7 noiembrie ºi aratã cã situaþia nu s-a schimbat deloc. Dimpotrivã, timpul de difuzare alocat partidelor în emisiunile de ºtiri se prezintã astfel: TVR 1 Ð P.D.S.R. Ð 56,8%, P.N.L. Ð 12%, P.D. Ð 6%; Antena 1 Ð P.D.S.R. Ð 74,1%, P.N.L. Ð 1,5%, P.D. Ð 3%; PRO TV Ð P.S.D. Ð 64,2%, P.N.L. Ð 2,7%, P.D. Ð 8,4% ºi aºa mai departe.

Subiectele în discuþie în aceastã perioadã monitorizatã sunt subiecte de interes public sau subiecte care au în vedere banii publici. Amintesc dintre acestea problemele integrãrii europene, Legea bugetului, Legea statutului de maghiar, negocierile privind Tratatul dintre România ºi Rusia, salarizarea bugetarilor, Statutul funcþionarului public, rolul femeii în politicã, problemele romilor, privatizarea în economie, RAFO Oneºti, SIDEX Galaþi, diverse probleme sociale ºi aºa mai departe.