Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 decembrie 2001
Camera Deputaților · MO 190/2001 · 2001-12-21
Aprobarea componenþei nominale a comisiilor de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la: Ð proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.33/2001 pri- vind acordarea de rechizite în anul ºcolar 2001-2002; Ð proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.72/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv; Ð proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului 15Ð16 3. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. 16Ð32 4. Intervenþii ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare privind votul asupra proiectului Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe 32Ð35 5. Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. 16Ð32
Intervenþii ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare privind votul asupra proiectului Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe 32Ð35
· other
37 de discursuri
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Cu acordul dumneavoastrã, putem începe intervenþiile. Invit la cuvânt pe domnul ªtefan Pãºcuþ. Este? Da. Se pregãteºte domnul Codrin ªtefãnescu.
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
## Stimaþi colegi,
Trag nãdejdea cã nu mi se va lua în nume de rãu revenirea la un subiect care a fost îndelung discutat ºi aici ºi în mass-media ºi despre care se crede, poate, cã a fost epuizat. Nu pentru a-l readuce în actualitate mã voi referi la scandalul Harghita-Covasna, ci pentru cã, asemenea unui Trabant, a avut un metru lungime ºi a lãsat în urmã 10 metri de fum. Despre acest fum voi vorbi astãzi, despre ceea de a scãpat primei pagini a ziarelor, deºi poate era de lãmurit. Sunt câteva întrebãri care, deºi se impun aproape de la sine, parcã nu prezentau analizele dedicate incidentului Harghita-Covasna. Cum de a reuºit ministrul de interne Ioan Rus sau liderul de partid Ioan Rus, sau simplul cetãþean Ioan Rus, pentru cã nu-i clar care dintre ei a descoperit aceastã Americã, sã se împiedice abia în final de 2001 de un fenomen pe care Partidul România Mare l-a tot expus în ultimul deceniu, ºi anume autonomia de facto a regiunii Harghita-Covasna în întreaga sa anormalitate?
În imaginea lãsatã în urmã, incidentul declaraþiei de la Cluj a domnului Rus, confirmatã de ºeful S.R.I. Radu Timofte ºi contrazisã total de ministrul funcþiei publice Octav Cozmâncã, apare destul de neclar ºi parcã voit complicat, dupã cum complexã, dacã nu multiplã, se vede a fi personalitatea celui care a fãcut respectivele declaraþii.
Cum încap în aceeaºi persoanã ministrul, liderul politic, omul de rând e treaba specialiºtilor sã stabileascã. Noi credem însã cã vorbele scãpate la Cluj n-au fost deloc întâmplãtoare. Cetãþeanul Ioan Rus nu s-a dus acolo sã le spunã ardelenilor ceea ce ei, ca ºi omul de rând Ioan Rus, prea bine ºtiau decât în nãdejdea cã va mai dobândi ”oarece voturi ºi aderenþiÒ pentru partidul din care omul politic Ioan Rus face parte. Sentimentul naþional care produce P.S.D.-ului jenã ºi strâmbãturi când este în discuþie naþionalismul altora e bun drept mijloc de a-ºi atrage aderenþi. Cã afirmaþia domnului Ioan Rus cum cã statul român ºi-a pierdut sau este pe cale de a-ºi pierde autoritatea în Harghita ºi Covasna a fost confirmatã imediat de domnul Radu Timofte nu poate surprinde Ð ºeful S.R.I. are la îndemânã, pânã la urmã, resursele informaþionale ale instituþiei Ð, dupã cum nu poate surprinde nici convingerea fermã a domnului Octav Cozmâncã, ºeful prefecþilor, cã autoritatea statului român nici vorbã sã se fi ºifonat mãcar. Putea Domnia sa sã zicã altfel? Nu, pentru cã atunci ar fi trebuit sã explice cu ce-ºi petrece timpul de lucru prefectul sau prefecþii numiþi de Guvernul P.S.D. ªi iarãºi nu, pentru cã P.S.D. a format un guvern cu aere de mare câºtigãtor al alegerilor, un guvern care îºi întemeiazã acþiunile ºi chiar existenþa pe concubinajul parlamentar cu U.D.M.R., entitate capricioasã care nu trebuie plictisitã cu asemenea mãrunþiºuri tendenþioase. De altfel, dupã ce cu prilejul moþiunilor dezbãtute recent, U.D.M.R. a arãtat P.S.D.-ului pisica lipsei de sprijin parlamentar, în spatele cãreia se poate afla orice, pânã ºi alegerile anticipate, urgent s-a trecut la negocieri din care se va obþine o imagine a realitãþii corespunzãtoare principiului ”nu se întâmplã ce se întâmplã, se întâmplã ce spunem noi cã se întâmplãÒ.
Ce daruri se vor oferi amantei ofuscate, sub formã de legi promovate la cererea minoritãþii sprijinitoare, nici nu vrem sã ne gândim!
În evenimentele ce au urmat declaraþiei de la Cluj, doi miniºtri ori oameni politici, ori simpli cetãþeni, s-au contrazis nãpraznic, pânã la a reieºi din contrazicerea lor cã fie cel puþin unul dintre ei minte, fie ambii s-au trezit vorbind fãrã a cunoaºte subiectul.
În vremuri mai demne ºi de aceea rememorate drept glorioase, dupã asemenea întâmplãri s-a lãsat cu dueluri. În vremea noastrã s-ar fi cuvenit ca premierul sã se... ca sã zicem aºa, autosesizeze ºi sã-i aducã la ordine pe cei doi membri ai echipei sale. Fie sã plece unul dintre ei, anume acela care s-ar fi dovedit a nu fi avut dreptate, fie sã plece amândoi, pentru cã au expus imaginea partidului ºi la ”jalnicã tãvãlealãÒ. Nici vorbã de vreo mãsurã însã!
O fi Guvernul scutit de a se supune principiilor care guverneazã existenþa ºi funcþionarea grupurilor în orice societate?
O fi premierul scutit de a se supune principiilor dupã care se conduce orice colectiv sau cu toþii se felicitã de a fi reuºit sã împace ºi lupul, adicã sã foloseascã sentimentul naþional pentru a-ºi atrage aderenþi, ºi capra, adicã sã nu se strice nici prea, prea, nici foarte, foarte cu U.D.M.R.-ul?
Cel de-al treilea element al problemei, varza adicã, nu intrã în discuþie aici, sau nu în mod special, pentru cã oricum se regãseºte în mai toate acþiunile Cabinetului Nãstase, cu excepþia celor televizate. Ba, mai nou, poate nici a acelora.
Mai rãmâne doar sã remarcãm cã dupã asemenea manierã de a rezolva problemele e foarte greu de stabilit în cine dintre reprezentanþii actualei puteri se poate avea încredere atunci când se exprimã ºi în cine nu. ªi ar trebui sã spunem, înainte de a cuvânta, pentru a nu fi siliþi ulterior la retractãri, în ce calitate spun ceea ce spun, ca sã ºtim dacã are sens sã-i ascultãm.
Vã mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc.
Îl invit pe domnul Codrin ªtefãnescu, se pregãteºte domnul L‡zsl— BorbŽly.
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Sistemul feroviar este o piesã esenþialã în satisfacerea nevoii de transport a cetãþenilor. Din pãcate, acest lucru nu este valabil ºi pentru locuitorii din zona Apusenilor, care de ºase ani sunt privaþi de principalul mijloc de transport din munþi, celebra ”MocãniþaÒ.
Într-o lume a progresului tehnic, ce are ca principal scop îmbunãtãþirea standardului de viaþã, nu este posibil ca în anumite zone ale þãrii sã asistãm la o involuþie a ceea ce reprezintã satisfacerea unor nevoi primare, de bazã, cum ar fi cele legate de transportul cetãþenilor.
Intervenþia nu este întâmplãtoare, deoarece starea de fapt la care voi face trimitere poate deveni un precedent de nedorit privitor la bunul mers al sistemului feroviar în mai multe zone ale þãrii.
Utilizatã din 1894 pentru exploatarea ºi transportul minereurilor ºi a lemnului, iar apoi ca principalã cale de transport a locuitorilor munþilor, ”MocãniþaÒ este în prezent trasã pe linie moartã pentru a fi vândutã ca fier vechi la kilogram.
Situaþia este deosebitã numai din punct de vedere al simbolului pe care l-a reprezentat vreme de mai mult de o sutã de ani ºi din acela al privãrii locuitorilor din munþi de libertatea de miºcare. Pe lângã voita nevoie legatã de transportul locuitorilor din zona Apusenilor se evidenþieazã ºi avantajul, neluat, se pare, de nimeni în considerare pânã acum, acela al dezvoltãrii turismului într-o zonã deosebitã din punct de vedere al potenþialului pe care îl oferã.
Actualmente, ceea ce reprezintã pentru unii o piesã de rezistenþã, indispensabilã pentru satisfacerea unor nevoi esenþiale, de interes public, pentru alþii este o afacere profitabilã, o fãrãdelege de mai mult 1,5 milioane de dolari.
Starea de fapt creatã este consecinþa transportãrii locomotivelor pentru linie îngustã la Turda nu pentru a fi conservate sau reparate, ci pentru a fi jefuite. Astfel, în loc ca acestea sã fie adãpostite în depouri, locomotivele au fost abandonate pe calea feratã pentru a se fura tot ce se putea. Aºa se face cã, într-un timp foarte scurt, toate instalaþiile au dispãrut, inclusiv anumite porþiuni de cale feratã. Întreaga operaþiune face parte dintr-o strategie machiavelicã bine pusã la punct ºi nu este urmarea unui dezinteres, aºa cum s-ar pãrea. Motivarea este simplã: existenþa celui de-al doilea pas în derularea acþiunii, ºi anume invocarea lipsei de locomotive, urmarea logicã, ”MocãniþaÒ nu mai poate fi repusã în funcþiune. S-a ajuns astfel la concluzia cã, o datã ce locomotivele nu mai pot fi înlocuite, întrucât asemenea ”boliduriÒ nu se mai fabricã, liniile de cale feratã ale bãtrânei ”MocãniþeÒ pot deveni o afacere profitabilã, prin vânzarea de fier vechi.
Actuala stare de fapt, consecinþa activitãþii fostei guvernãri P.D., P.N.Þ., P.N.L., care a eºuat lamentabil în exercitarea rolului sãu de conducere, trebuie astãzi îndreptatã prin acþiuni imediate ºi categorice.
Prin interpelarea pe care am formulat-o Ministerului Transporturilor am solicitat acordarea unei atenþii deosebite acestui caz, pentru a se lua mãsurile ce se impun, atât în privinþa renaºterii ”MocãniþeiÒ, cât ºi pentru stoparea îmbogãþirii fãrã justã cauzã a unor neaveniþi, adepþi ai acþiunilor distructive, ruinãtoare pentru þarã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Domnul deputat L‡szl— BorbŽly. Urmeazã domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvãz.
## Domnule vicepreºedinte,
## Stimaþi colegi,
Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã o situaþie neplãcutã creatã la Târgu-Mureº în urma unor declaraþii ºi luãri de poziþie total inoportune ale primarului în legãturã cu activitatea Societãþii ”AquaservÒ Ñ Târgu-Mureº care se ocupã de serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare ale municipiului Târgu Mureº. Aceastã societate a iniþiat, încã din anul 1993, unele proiecte care sã asigure, pe de o parte, reabilitarea sistemelor de apã ºi canalizare, cât ºi creºterea calitãþii serviciilor prestate. În acest sens, Târgu-Mureº a devenit parte a Programului MUDPÑI alãturi de BERD, ºi în perioada 1995-2000, ”AquaservÒ a efectuat investiþii în valoare de 220 de miliarde de lei. Aceste investiþii au inclus un nou concept ºi o nouã abordare managerialã. Conºtientizând cã sursele proprii nu rezolvã disfuncþionalitãþile sistemului de alimentare cu apã, ”AquaservÒ Ñ Târgu-Mureº a participat la mai multe licitaþii de proiectare ºi a obþinut unele finanþãri nerambursabile, din care aº specifica 1.100.000 de dolari de la Guvernul olandez pentru apã potabilã, pentru apã uzatã 1 milion de dolari, tot Guvernul olandez, ºi 50 de mii de dolari de la Guvernul Statelor Unite pentru un program ECO-LINCS.
În anul 2000, ”AquaservÒ a depus o documentaþie la Comisia Uniunii Europene pentru a fi inclusã în programul ISPAR. Comisia uniunii a aprobat la Bruxelles o finanþare totalã de 28 de milioane de euro, din care 21 de milioane nerambursabili. În aceastã situaþie este total inoportunã ºi de neînþeles atitudinea primarului TârguMureºului, Dorin Florea, care, în dezacord cu voinþa consiliului local, a început de la preluarea mandatului o campanie îndreptatã împotriva ”AquaservÒ, prin acesta punând în pericol derularea unor programe sau demararea altor credite nerambursabile. Totul a culminat cu ieºirea domnului primar, care excede bunul-simþ, la o ºedinþã convocatã de dânsul, când a fost invitatã ºi conducerea companiei ”AquaservÒ, atunci când l-a vãzut pe managerul acestei companii în salã a cerut ca acesta sã pãrãseascã clãdirea primãriei, spunând cã nu are ce cãuta la primãrie cât timp el este primar. Este o atitudine de neconceput într-o democraþie adevãratã.
Atitudinea primarului Dorin Florea aduce grave prejudicii procesului de modernizare a sistemului de servicii de gospodãrire comunalã, totodatã este în dezacord total cu atitudinea României de a participa la programe comunitare în beneficiul populaþiei, în contradicþie ºi cu voinþa consiliului local, care este organul de decizie al administraþiei publice locale.
Solicit Ministerului Administraþiei Publice, Ministerului Integrãrii Europene ºi Prefecturii Mureº, cãrora le-au fost trimise adrese în acest sens, sã-ºi exprime poziþia clarã ºi neechivocã în legãturã cu aceste fenomene, pentru a nu periclita proiectele care se vor derula în interesul cetãþeanului ºi a dezideratelor de integrare europeanã a României.
Vã mulþumesc.
## Da. Vã mulþumesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Bogdan NiculescuDuvãz ºi se pregãteºte domnul deputat Nini Sãpunaru.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Sãptãmâna trecutã a adus poporului român prima recunoaºtere concretã a vocaþiei sale europene, dreptul de a cãlãtori liber prin Europa începând cu anul viitor. Chiar dacã sunt doar câteva sute de mii de români, cel mult, care vor avea imediat banii necesari pentru a folosi acest drept, aceastã recunoaºtere tot este o bucurie pentru toþi. Din acest moment, românii se pot simþi acasã oriunde în continentul politic, cultural ºi social care se reunificã. Chiar dacã vor mai trece câþiva ani pânã la completa noastrã regãsire, de acum ne putem considera ºi europeni ºi români. Recunoaºtem contribuþia pe care Guvernul o are în atingerea acestui liman politic, dar nu acceptãm faptul cã acest succes este al politicii sau al guvernelor. Recunoaºterea este a eforturilor ºi contribuþiilor pe care cetãþenii români le-au fãcut de-a lungul anilor pentru a se regãsi împreunã cu ceilalþi cetãþeni ai Europei.
Nu putem accepta ca poporul sã fie evocat numai în clipele grele de privaþiuni, de muncã, de renunþare, nu avem dreptul sã spunem românilor cã partea lor din drumul spre Europa este jalonatã numai cu restructurãri, cu ºomaj, cu sãrãcia ºcolilor, a spitalelor, a propriilor case, iar partea politicienilor, a guvernelor este presãratã cu succese de prestigiu, cu voturi de încredere europene sau internaþionale. Nu avem dreptul sã mai spunem românilor: politicienii, cu foloasele, ºi poporul, cu ponoasele.
Acest moment aparþine poporului român. El a dorit, a sperat ºi a muncit pentru aceastã recunoaºtere a vocaþiei sale europene, pentru aceastã regãsire istoricã. Acum primeºte prima dovadã a faptului cã sacrificiul consfinþit ºi raþional fãcut la un moment dat se transformã mai târziu în beneficii. Noi, politicienii ºi guvernele, am preluat toatã aceastã voinþã a sa ºi am muncit mai bine sau mai puþin bine pentru materializarea ei. Aºa cã, în acest moment, eu felicit poporul român pentru acest început ºi mulþumesc pentru efort, pentru voinþã, pentru perseverenþã ºi pentru rãbdarea sa faþã de cei care administreazã treburile publice ale acestei þãri.
Datoria noastrã este acum sã lucrãm astfel încât în anii care vor veni, cât mai curând, milioane de români sã aibã resursele materiale necesare pentru a se regãsi oriunde în Europa la ei acasã, împreunã cu ceilalþi europeni.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Nini Sãpunaru. Se pregãteºte domnul deputat Damian Brudaºcu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La sfârºitul lunii noiembrie 2001 Bucureºtiul a fost gazda unui eveniment care ilustreazã capacitatea Guvernului condus de Adrian Nãstase de a masca sub umbrela unor întâlniri protocolare ºi a unor declaraþii diplomatice problemele grave cu care se confruntã unul dintre domeniile principale ale economiei româneºti Ð agricultura.
Pe data de 28 noiembrie, la sediul Ministerului Integrãrii Europene a avut loc prima reuniune a Comitetului de monitorizare la care au participat reprezentanþii Guvernului, Parlamentului, ai partenerilor sociali, precum ºi reprezentanþi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori. Dar aceastã reuniune a avut loc numai pentru a demonstra aºa-zisa democraþie a sistemului politic din România, fãrã rezultate concrete, din pãcate. Înfiinþarea respectivului comitet este urmarea vizitei pe care comisarul european pentru agriculturã, Frantz Fischler, a efectuat-o în România. Cu aceastã ocazie, comisarul Fischler a declarat în mod diplomatic: ”În întâlnirile mele cu oficialii români am notat nerãbdarea de a face Programul SAPARD operaþional cât mai repede posibil, dar în ultimele 6-8 luni sarcina pregãtirii pentru acreditare a fost foarte complexã ºi a cerut o exigenþã sporitã din punct de vedere tehnicÒ.
Din pãcate, disponibilitatea instituþiilor comunitare de a consilia România pe dificilul drum al integrãrii europene, reliefatã ºi de prelungirea termenului de utilizare a fondurilor Uniunii Europene din 2000 pânã la sfârºitul anului 2003, nu a fost dublatã ºi de gãsirea unui partener de discuþie care sã garanteze eficientizarea aplicãrii acestui program. Þinem sã atragem atenþia domnilor guvernanþi cã în timp ce þãri ca Bulgaria, Lituania ºi alte þãri din estul Europei au fãcut paºi concreþi privind aplicarea Programului SAPARD, paºi recompensaþi de primirea unor fonduri comunitare, România se zbate încã într-o zonã delimitatã de delãsarea funcþionarilor responsabili de acest program.
În urma aºa-numitului Acord dublu zero ºi potrivit acordurilor deja existente România poate exporta 89% din produsele sale agricole cãtre Uniunea Europeanã cu taxe vamale zero sau reduse. Întrebarea este: suntem în stare sã susþinem acest export? Avem întrunite condiþiile de calitate impuse de Uniunea Europeanã? Sunt competitive produsele noastre în condiþiile în care majoritatea produselor agricole europene sunt subvenþionate de la bugetul de stat? Suntem în stare sã asigurãm o asemenea subvenþionare când sumele prevãzute la Capitolul ”Subvenþii ºi primeÒ din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei sunt mai mici în anul 2002 faþã de 2001? Acestea sunt întrebãrile la care trebuie sã rãspundã Guvernul.
Comisarul european a mai precizat cã dacã vrea sã facã faþã condiþiilor destul de severe pe care le impune Uniunea, România trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele obiective: sã încheie procesul de privatizare în agriculturã, sã asigure prelucrarea produselor în condiþii de igienã, cu respectarea normelor Uniunii Europene, sã restructureze
forþa de muncã din agriculturã, deoarece procentajul populaþiei care lucreazã în acest domeniu, la ora actualã, este prea mare, ajungând la 40%. Dupã cum observãm, existã o deschidere pentru a rezolva problemele, dar aceasta în naturã profund superficialã, or, radiografia situaþiei la zi din agriculturã demonstreazã starea precarã în care se gãseºte acest sector.
În ciuda promisiunilor fãcute, ritmul privatizãrii nu are acoperire în realitate. Subvenþiile sunt ºi ele o mare necunoscutã pentru producãtorii agricoli. Inconsecvenþa ministrului în decizii s-a observat cel mai bine în scandalul iscat de raportãrile false din teritoriu.
Raportul anual de þarã pentru România pe anul 2001 aratã cã deºi România a fãcut progrese în ceea ce priveºte adoptarea legislaþiei comunitare, restructurarea agriculturii este abia la început, iar capacitatea ministerului de a coordona activitatea întregului sector este în continuare slabã. O þarã întreagã aºteaptã Programul SAPARD, mulþi oameni oprindu-ºi investiþii în aºteptarea banilor veniþi prin derularea acestui program. Dacã aprobarea la timp a bugetului de stat pe anul 2002 a reprezentat o premierã pentru Guvern, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei nu are prea multe motive de bucurie. Suma de 11.600 de miliarde repartizatã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei este mai micã decât cea alocatã de la bugetul pe anul 2001, în termeni reali, cu aproape 2.000 de miliarde de lei. Acest lucru se întâmplã în momentul intrãrii în vigoare a Acordului dublu zero Ð anul 2002.
Suntem oare în stare sã suportãm concurenþa produselor agricole comunitare? Este pregãtit Guvernul sã gestioneze viitoarea crizã agricolã din România? Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Urmeazã domnul Damian Brudaºcu ºi se pregãteºte domnul deputat Cristian Sandache. Am rugãmintea sã se concentreze puþin intervenþia, întrucât mai sunt 14 colegi care trebuie sã ia cuvântul ºi nu aº vrea sã intrãm în crizã de timp.
Poftiþi, domnule!
Privitã din perspectiva rezultatelor reale, nu a datelor manipulate indecent de inginerii de imagine, Guvernarea Adrian Nãstase de un an de zile este un fiasco la aproape toate capitolele. Deteriorarea nivelului de trai, creºterea galopantã a preþurilor, cotele ridicate ale inflaþiei, indisciplina economico-financiarã nu sunt doar ilustrãri ale acestei stãri de fapt, ci chiar efectul erorilor manageriale ale amatorismului cvasigeneralizat al membrilor Cabinetului Nãstase.
Acum, la încheierea primului an de guvernare, nu existã nici un domeniu, dar absolut nici un domeniu în care sã se justifice ditirambicul cu care opereazã cosmeticienii de sub comanda ministrului Vasile Dâncu. Sãrãcia este caracteristica României anului 2001, iar Cabinetul Nãstase a accentuat-o ºi mai mult prin mãsurile neinspirate ºi neînþelegerea sensurilor reale ale realitãþilor dramatice cu care ne confruntãm. Deºi credem, conºtienþi de aceastã stare de fapt, iar dacã ne înºelãm este cu atât mai rãu, guvernanþii încearcã sã ne îmbete cu apã chioarã, supralicitând importanþa obþinerii anulãrii vizelor ºi meritele exclusive ale P.S.D. în acest sens. Nimic mai fals, cum false sunt ºi afirmaþiile cã eliminând vizele Occidentul a dat un semnal al dragostei ce ar nutri-o faþã de Guvernul Adrian Nãstase.
Cã lucrurile stau cât se poate de prost, în timp ce nerespectarea ºi încãlcarea legilor este la ordinea zilei, sunt nemulþumirile justificate ale sutelor de mii de oameni din toate domeniile de activitate. Între ei se înscriu ºi reprezentanþii teatrului ºi scenei lirice.
La Cluj-Napoca, angajaþii Operei Române se luptã de aproape un an de zile pentru drepturile lor salariale.În primãvarã, opera s-a aflat timp de 17 zile în conflict de muncã, fiind necesarã deplasarea ministrului Rãzvan Theodorescu pentru a discuta cu greviºtii. Numai cã, asemenea altor colegi de Guvern, toate promisiunile ministrului Theodorescu s-au dovedit a fi apã de ploaie.În aceste zile la Opera Românã din Cluj-Napoca situaþia este din nou tensionatã. Deºi potrivit unei sentinþe executorii, salariaþii Operei au câºtigat procesul civil intentat instituþiei, aceasta fiind obligatã sã le achite aproape 19 miliarde de lei reprezentând restanþe din perioada 1999Ðmartie 2001, nici Ministerul Culturii ºi Cultelor, nici Consiliul judeþean Cluj n-au miºcat un deget. Angajaþii Operei Române din Cluj-Napoca, a doua mare instituþie de acest fel din România, sunt în continuare umiliþi cu bunã-ºtiinþã de reprezentanþii Guvernului P.S.D.- U.D.M.R. De aproape 3 ani ei nu primesc decât 56% din salariile ce li se cuvin.
Menþionez cã personalul Operei Române din ClujNapoca ºi-a câºtigat, de foarte mulþi ani, prin talent ºi muncã perseverentã, un înalt ºi bine meritat prestigiu atât în þarã, cât ºi peste hotare. Cu toate acestea, puterea actualã este surdã ºi oarbã faþã de doleanþele lor.
În plus este de remarcat încã un fapt incalificabil. În vreme ce angajaþilor Operei Române nu li se achitã salariile negociate ºi nu beneficiazã de plata restanþelor pe ultimii 3 ani, salariaþii Operei Maghiare din Cluj-Napoca au salarii aproape duble. Ei beneficiazã în plus de subvenþii din partea Guvernului de la Budapesta. Ori de câte ori susþin spectacole în secuime, cu caracter vãdit propagandistic, de susþinere a idealurilor revizionistrevanºarde ale cercurilor antiromâneºti, angajaþii Operei Maghiare din Cluj-Napoca beneficiazã de prime speciale substanþiale.
De asemenea, turneele în strãinãtate ale aceloraºi, graþie inclusiv subvenþiilor primite din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor din România, se desfãºoarã în condiþii de maxim confort. Punem întrebarea fireascã ºi de bunsimþ pentru Guvernul Adrian Nãstase: ce e prioritar? Cultura ºi arta româneascã sau crearea de privilegii pentru minoritari? Oare vor, într-adevãr, domnul Adrian Nãstase ºi academicianul Rãzvan Theodorescu sã rãmânã în istorie doar pentru indiferenþa ºi dispreþul pe care le au de un an de zile faþã de salariaþii Operei Române din Cluj-Napoca, deci pentru slujitorii artei ºi culturii acestei þãri?
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Invit pe domnul Cristian Sandache, se pregãteºte domnul ªtefan Lãpãdat.
Domnule preºedinte, Onoratã asistenþã,
La Iaºi, în ziua de 14 decembrie 1989 era preconizatã declanºarea Revoluþiei Române, un grup de oameni curajoºi crezând, în mod sincer, cã libertatea nu se cerºeºte, ci se dobândeºte. Acþiunea a fost însã dejucatã de cãtre Securitate, astfel încât le-au revenit Timiºoarei ºi mai apoi Bucureºtiului misiunea însângeratã de a înfige suliþele în trupul ”balaurului roºuÒ.
Ieºenii însã au cultivat întotdeauna o anumitã frondã faþã de prostia agresivã oficioasã, reflex posibil al mai vechilor tradiþii junimiste. Decembrie înseamnã nu numai sãrbãtoarea naþionalã a tuturor românilor, ci ºi evocarea martirajului acelor eroi din 1989, mulþi dintre ei anonimi, mulþi dintre ei tineri ºi foarte tineri, care au trecut _Stixul_ cu gândul la libertate ºi la venirea judecãþii lui Dumnezeu.
Într-un celebru vers al sãu, Lucian Blaga ne oferã o splendidã ºi tragicã imagine: ”Înaintaºii care au murit timpuriu îºi continuã destinele frânte prin noi, cei care vieþuim, conform calendarului astral, dupã eiÒ. Fãrã morþii din decembrie 1989, România de astãzi ar fi fost o utopie. Unii evocã nostalgic aspecte socotite benefice ale defunctului regim comunist. Sunt oameni disperaþi, sãraci, bântuiþi de incertitudinile unui viitor pe care îl bãnuiesc în ceea ce-i priveºte cu totul sumbru. Sã nu-i dispreþuim, ci sã încercãm sã-i ajutãm.
Pe de altã parte, sã nu ne evocãm eroii uciºi în plinã iarnã doar la festivitãþi. Ei nu au ieºit cu mâinile goale în faþa morþii nici pentru funcþii ºi nici pentru avantaje materiale. ªirurile de cruci s-au aºternut ca o ninsoare sfântã peste þãrâna în fibra cãreia sângele nevinovat nu se zvântase încã. Chipurile lor tinere au pornit în alaiul drepþilor pentru ca noi sã putem rosti astãzi, fãrã teamã, propriile noastre gânduri. Sunt încã multe de fãcut. Nici ei, dacã ar fi trãit, nu ar fi fost total mulþumiþi. Dar sã nu mai aparã tot felul de profeþi mincinoºi care sã le ia sacrificiul în derâdere. Am auzit chiar pe câte unii dintre aceia care în decembrie 1989 se ascundeau dupã perdele afirmând cã eroii noºtri ar fi murit ca niºte proºti. Cumplitã blasfemie. Atât de repede ne dovedim nimicnicia, atât de repede ne batjocorim tot ceea ce e mai pur ºi mai demn!
Iertaþi-ne, aºadar, judecaþi-ne de acolo din lumea voastrã luminoasã, îndureraþi-vã împreunã cu noi despre, încã, rodirea rãului în lume, dar nu ne pãrãsiþi niciodatã.
Avem nevoie de amintirea pildei voastre, avem nevoie sã ºtim cã eroismul nu sãlãºluieºte doar între copertele cãrþilor. De aceea, prin voi credem cã România viitorului mai are încã o ºansã.
Vã mulþumesc.
Invit pe domnul deputat ªtefan Lãpãdat ºi se pregãteºte domnul deputat Napoleon Pop.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În municipiul Orºova din judeþul Mehedinþi s-a înfiinþat în anul 1974 de cãtre Consiliul Naþional pentru Educaþie Fizicã ºi Sport Complexul Sportiv Naþional, iar în cadrul acestuia Centrul Olimpic de Juniori, cu specializare nauticã în caiac-canoe ºi canotaj.
În perioada 1974-2001, sportivii pregãtiþi în aceastã bazã au reuºit performanþe deosebite, adjudecându-ºi 240 de titluri de campioni la canotaj ºi 140 la caiac-canoe.
La Olimpiada de la Sydney Ð Australia 2000, din totalul de 11 titluri, trei medalii de aur sunt obþinute de juniorii Pricop Miticã, Popescu Florin ºi Dumitrache Magdalena.
În acelaºi an, de la Campionatul Mondial din Franþa, orºovenii mai aduc douã medalii de aur, una de argint ºi una de bronz, la disciplina caiac-canoe. Succesele sportive continuã, la Campionatul Mondial de Canotaj de la Wiesburg Ð Germania câºtigându-se trei locuri I ºi douã locuri II, iar la campionatele naþionale încã 10 titluri la caiac-canoe ºi 21 la canotaj.
Rezultatele obþinute plaseazã Centrul Olimpic de Juniori Orºova pe locul al doilea dupã Centrul de Gimnasticã Deva. Trei sferturi din loturile olimpice de seniori pentru cluburile Dinamo ºi Steaua provin din centrul Orºova. Baza sportivã nauticã dispune de 80 de locuri de cazare, din care 24 sunt plãtite de Ministerul Tineretului ºi Sportului, împreunã cu Comitetul Olimpic. În prezent, se antreneazã 40 de sportivi, din care 20 sunt selectaþi din þarã, iar 20 provin de la Clubul Sportiv ªcolar al Liceului ”Traian LalescuÒ din Orºova.
Aceastã minunatã pepinierã de juniori întâmpinã, din an în an, dificultãþi serioase în ceea ce priveºte baza materialã sportivã de cazare ºi resursele de hranã. Mobilierul spaþiilor de cazare este învechit (peste 14 ani), bãrcile din fibrã de sticlã sunt procurate de la secondhand-ul cluburilor Dinamo ºi Steaua. Singura întreprindere din þarã care confecþiona ambarcaþiuni, cea de la Reghin, aproape cã ºi-a încetat activitatea, din lipsã de comenzi, acestea fiind prea scumpe.
Pentru hrana unui sportiv se alocã doar 145.000 lei pe zi, faþã de 250.000 lei cât este necesar pentru realizarea de performanþe.
Clubul Sportiv ªcolar ”Traian LalescuÒ nu dispune de banii necesari pentru a plãti hrana celor 20 de sportivi, fiind dator cu aproape 200.000.000 lei. Numai în anul 2000 Inspectoratul ªcolar Judeþean a achitat o restanþã de 290 milioane lei pentru club. În prezent, aceºti copii servesc temporar masa la Cantina sãracilor, prin grija Consiliului local ºi a primarului municipiului Orºova.
Se naºte întrebarea: de ce nu se serveºte hrana la cantina liceului? Astfel, banii alocaþi de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu ar fi înstrãinaþi ºi ar reveni în circuitul intern ºcolar ºi în interesul învãþãmântului. De fapt, se constatã cã în ultimii ani participarea cluburilor sportive ºcolare la obþinerea de performanþe devine tot mai nesemnificativã, având în vedere standardele naþionale ºi europene. În cadrul acestora sunt constituite
mai multe catedre, predominând fotbalul ºi handbalul, dar rezultatele se observã, la nivel naþional, ca fiind nesatisfãcãtoare. Mai nou, Direcþia judeþeanã pentru tineret ºi sport nu mai acordã autorizaþii de funcþionare pentru cluburile sportive ºcolare, motivând neachitarea sumelor de bani de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean, bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii fiind auster, menþinerea cluburilor fãrã o aparaturã modernã adecvatã, fãrã resursele necesare asigurãrii hranei sportivilor de performanþã nu-ºi va mai avea rostul în viitor ºi, în urma unei analize competente a rezultatelor acestora, ar trebui sã fie menþinute doar acelea care produc campioni sau sã fie trecute în subordinea Ministerului Tineretului ºi Sportului, care beneficiazã de pe urma medaliaþilor.
Este momentul ca cele douã ministere sã-ºi îndrepte atenþia cãtre Centrul Olimpic de Juniori de la Orºova, în scopul modernizãrii Bazei sportive ºi al asigurãrii condiþiilor materiale ºi de nutriþie la nivelul cerinþelor internaþionale, pentru gloria sportului românesc la cele douã discipline, caiac-canoe ºi canotaj, în scopul respectãrii tradiþiei în acest domeniu.
Mulþumesc.
## Mulþumesc.
Invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Se pregãteºte doamna deputat Constanþa Popa.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Recente tensiuni sociale în teritoriu ºi Bucureºti readuc în centrul atenþiei domeniul minier a cãrui restructurare este departe de a-ºi fi atins scopurile, respectiv redimensionarea optimã, faþã de piaþã ºi costuri, a exploatãrilor ºi producþiei; crearea de locuri de muncã alternative pentru disponibilizaþi; asigurarea de venituri individuale pentru o viaþã decentã a membrilor comunitãþilor locale arondate activitãþii miniere ºi restructurarea sectorului minier în direcþia reechilibrãrii dezvoltãrii locale, proces prin care închiderea unor exploatãri miniere sã se facã paralel cu sprijinirea apariþiei, dezvoltãrii ºi consolidãrii de noi activitãþi economice ºi de servicii, eficiente ºi cu piaþã de desfacere.
Alternanþele la guvernare ºi rezultatele obþinute în restructurarea sectorului minier demonstreazã cã, dincolo de efortul ºi resursele materiale relativ semnificative consumate conjunctural de diferite guverne, ºi la aceastã datã ne confruntãm cu o lipsã de abordare coerentã ºi, mai ales, integratã a domeniului în discuþie.
De fiecare datã sectorul minier parcã a fost scos din contextul general, stimularea restructurãrii acestuia limitându-se la o izolare relativã ºi pe termen scurt a efectelor negative ale acestuia, uitându-se cã acesta Ð sectorul minier Ð este numai o verigã într-un lanþ de activitãþi mult mai complexe ºi conexe.
Pe de altã parte, construcþia instituþionalã fãcutã special pentru restructurarea sectorului minier Ð ºi aici amintim Comisia Centralã Tripartitã din ramura mine-geologie, Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere sau Agenþia Resurselor Minerale Ð, alãturi de structurile administraþiei centrale ºi locale partenere cu atribuþii în domeniu, s-a oprit exact la momentul implementãrii de proiecte concrete, asistenþa tehnicã ºi financiarã nefiind finalizatã corespunzãtor. Cã lucrurile nu funcþioneazã în folosul beneficiarilor restructurãrii sectorului minier este dovedit de o nouã tentativã a Centralei Naþionale Confederative a Sindicatelor Miniere din România de a face apel la toate partidele parlamentare ca o eventualã nouã strategie de restructurare sã se bucure de un sprijin politic mai profund, depãºind ciclurile electorale ºi conjuncturile de guvernare. Într-adevãr, politica paºilor înainte, alternaþi cu opriri foarte dese Ð din motive electorale ºi financiare Ð a adus mari deservicii tranziþiei economiei naþionale, inclusiv restructurãrii sectorului minier.
Salutãm cele douã documente elaborate de C.N.C.S.M.R. ºi ”Strategia de dezvoltare socio-economicã a Vãii JiuluiÒ elaboratã de Ministerul Industriei ºi Resurselor, însã existenþa lor demonstreazã cã probleme existã în sectorul minier ºi cã acestea se pot acutiza.
Simpla lor negociere ºi juxtapunere nu este însã suficientã, aceste lucruri fiind fãcute ºi în anii anteriori, cu rezultatele deficitare cunoscute.
Credem cã, în prezent, toate pãrþile care se pot implica au devenit mai înþelepte ºi, în acest context, parlamentarii P.N.L. sugereazã, pornind inclusiv de la propunerile sindicale, cã restructurarea sectorului minier trebuie sã urmeze o strategie completã, multianualã, bazatã pe obiective, proiecte ºi finanþãri care, o datã stabilite, nu mai pot deveni obiect al conjuncturilor de putere ºi al manevrãrii electoratului la momentul alegerilor cu promisiuni deºarte.
Solicitarea unui nou acord între sindicate ºi partide, peste guvern, vizeazã tocmai necesitatea manifestãrii unei noi voinþe politice a tuturor partidelor parlamentare, ºi nu numai, cu bãtaie lungã, neinfluenþatã de alternarea la putere, prin care sã se asigure tocmai stabilitatea ºi continuitatea acþiunii oricãrui Executiv de acum încolo, în ducerea la îndeplinire întocmai ºi pânã la capãt a unei strategii de restructurare a sectorului minier.
Un exerciþiu în acest sens din partea specialiºtilor parlamentari ai tuturor partidelor se dovedeºte extrem de necesar, iar eu personal mã voi adresa direct comisiilor parlamentare de specialitate pentru ca, fãrã a mai inventa forme fãrã conþinut, sã definim o politicã consistentã cu privire la viitorul sectorului minier, în cadrul strategiei dezvoltãrii social-economice pe termen mediu ºi lung a României în curs de implementare.
Având un astfel de reper care dã roade, dar mai ales conºtiinþa unui exemplu bun al unei negocieri politice multilaterale, a ne aºeza la masã cu specialiºtii confederaþiei naþionale amintite este un gest necesar imediat.
Ceea ce va degaja aceastã negociere nu înseamnã cã va ipoteca principiile de politicã economicã ale unui partid sau altul, dar fixând cu seriozitate obiectivele ºi finanþarea unei reale ºi benefice restructurãri a sectorului minier, vom avea un scop doctrinar cert ºi angajant pentru viitorul unor importante categorii socio-profesionale de cetãþeni ai României. Prin forþa lucrurilor, aceºtia au fost
implicaþi într-un sector de activitate dificil, iar astãzi unii dintre ei sunt nevoiþi sã se despartã de minerit, însã cu siguranþa unor alternative certe de a munci ºi trãi decent într-o þarã liberã, democraticã.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Vã mulþumesc.
O invit pe doamna deputat Constanþa Popa ºi în aºteptare, domnul Radu Ciuceanu.
Constanþa Popa
#40483Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Începând din anul 1900 s-au introdus pe piaþa mondialã peste 100.000 de produse chimice. Efectele unora dintre ele asupra sãnãtãþii nu au fost nici mãcar studiate. Produse chimice interzise în þãrile bogate sunt încã folosite de þãrile sãrace. Toate aceste produse interzise sau nu au influenþã asupra stãrii de sãnãtate ºi a mediului înconjurãtor.
Datoritã sãrãciei, dar ºi a poluãrii speranþa medie de viaþã a românilor este cu 14 ani mai micã decât în Uniunea Europeanã, iar a bucureºtenilor cu aproximativ 4 ani mai micã decât a locuitorilor din restul þãrii.
Sunt date statistice care pe cetãþeanul de rând, prea ocupat de grija zilei de mâine ºi pâinea pe care o pune pe masã, nu îl sensibilizeazã decât poate atunci când îmbolnãvindu-se se constatã drept cauzã poluarea mediului înconjurãtor.
La nivelul factorilor de decizie însã, Parlament, Guvern, Preºedinþie, protecþia mediului înconjurãtor trebuie sã ne preocupe atât datoritã legãturii strânse între poluare ºi starea de sãnãtate a populaþiei, cât ºi ca þarã care aspirã la integrarea în Uniunea Europeanã.
România va deschide în anul 2002 procesul de aderare la Uniunea Europeanã, capitolul privind protecþia mediului înconjurãtor. Va presupune armonizarea legislaþiei de mediu a României cu acquis-ul comunitar, reducerea poluãrii dar ºi refacerea ecosistemelor naturale.
În luna iunie a anului 2001 am propus Biroului permanent al Camerei Deputaþilor înfiinþarea unei comisii speciale privind protecþia mediului ºi reconstrucþia ecologicã.
Biroul permanent a apreciat preocuparea pentru un domeniu atât de important cum este cel al protecþiei mediului ºi reconstrucþiei ecologice, dar a respins iniþiativa pe considerentul cã ar rezulta crearea unei noi structuri administrative, necesitând cheltuieli suplimentare, în condiþiile în care aparatul secretariatului general a fost recent restructurat.
Motivele financiare invocate la solicitarea înfiinþãrii unei comisii speciale de mediu nu se mai justificã, având în vedere faptul cã s-au fãcut publice economii de câteva zeci de miliarde de lei la capitolul cheltuieli ale bugetului Camerei Deputaþilor.
De aceea, þinând cont cã se intenþioneazã ºi modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor, reiau acum solicitarea înfiinþãrii unei comisii permanente de mediu ºi protecþia mediului, la care adaug ºi câteva argumente pe care nu le-am expus pânã acum, ºi anume Guvernul României s-a implicat deja în procesul de integrare pe probleme de mediu, prin înfiinþarea, pe bazã de hotãrâre de guvern, a Comitetului interministerial pentru coordonarea integrãrii domeniului protecþiei mediului în politici ºi strategiile sectoriale la nivel naþional, care reuneºte reprezentanþii a 12 ministere, dar ºi a Gãrzii de mediu, ambele cu responsabilitãþi în protecþia mediului.
Care este rãspunsul nostru, al Camerei Deputaþilor, la acest proces de integrare pe probleme de mediu?
Cel de-al doilea motiv pe care îl adaug suplimentar este cã fiecare minister al Guvernului are o comisie corespunzãtoare în Camera Deputaþilor.
Ministerul Mediului are ca corespondent o subcomisie în cadrul Comisiei de administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului. ªi nu în ultimul rând aº vrea sã amintesc colegilor din Camera Deputaþilor cã au existat fenomene de poluare accidentalã care au fost folosite împotriva intereselor României în procesul de integrare în Uniunea Europeanã, ºi mã refer la evenimentele din judeþul Maramureº.
Jean Jacques Cousteau spunea cã ”am împrumutat pãmântul pentru copiii noºtri ºi nu avem dreptul sã-i dezmoºtenimÒ. Este valabil ºi pentru noi, românii.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
Domnul deputat Radu Ciuceanu. Urmeazã domnul Adrian Moisoiu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Naþiunile mari Ð ºi nu în mod expres cele cu teritorii întinse ºi populaþie numeroasã Ð ºi-au fãcut din cultul eroilor o autenticã retrãire a propriilor istorii.
Din pãcate, poporul nostru, ºi mai ales conducãtorii sãi au uitat deseori cinstea ºi demnitatea ce se cuvin acelora care, din iniþiativã proprie sau rãspunzând apelului patriei, au consimþit la sacrificii, pânã la jertfa supremã a vieþii lor.
Mã refer la acel jalnic moment ºi exemplu de ingratitudine ºi crasã umilinþã de care au avut parte veteranii din Primul Rãzboi Mondial, când ºi-au cerut legitimele drepturi de la guvernanþii de atunci, în Piaþa Palatului Regal, ºi când au fost risipiþi cu jeturi de apã, în batjocurã, de cãtre pompierii Capitalei.
Am avut convingerea cã aceste vremuri au apus definitiv! Iatã, însã, cã astãzi se înfãptuieºte sub ochii noºtri, ºi mai ales ai Guvernului, o mare nedreptate cãtre acea categorie numitã foºti deþinuþi politici care, în majoritatea cazurilor Ð regretabilele excepþii le cunoaºtem Ð sunt puºi în inferioritate faþã de alte categorii.
În final, sã mi se permitã sã menþionez cã, în fiecare an, numãrul autenticilor beneficiari ai Decretului nr. 118/1990, cu completãrile sale, scade ºi, cum este ºi firesc, într-o progresie uniform-acceleratã ºi nu peste mult timp existenþa noastrã va fi doar o simplã amintire.
În consecinþã, vã rog sã binevoiþi a analiza cu rigoare ºi înþelegere repunerea în drepturi legale a acestei categorii nãpãstuite.
În sprijinul celor afirmate mai sus alãturãm un tabel explicativ cu propunerile noastre.
Raportul între creºterea cumulatã a pensiilor de asigurãri sociale ºi creºterea cumulatã a indemnizaþiilor acordate în conformitate cu Decretul-lege nr. 118/1990 este de 1.0961.
Inflaþia cumulatã, decembrie 2001 faþã de decembrie 2000, va fi în jur de 30%. Deci, propunem:
1. Anularea diferenþei de 11,63% dintre indexarea pensiilor de asigurãri sociale ºi indexarea indemnizaþiilor acordate în conformitate cu Decretul-lege nr. 118/1990.
2. Adoptarea unei hotãrâri de guvern în cursul lunii decembrie 2001, prin care sã se majoreze indemnizaþiile acordate în conformitate cu Decretul-lege nr. 118/1990 cu 9,61%, pentru a se elimina diferenþele mai sus menþionate.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc ºi eu.
Invit pe domnul Adrian Moisoiu, se pregãteºte doamna Mona Muscã.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Atacurile împotriva României, ca stat naþional, suveran, independent, unitar ºi indivizibil, aºa cum prevede art. 1 din Constituþie, se înteþesc din ce în ce mai mult ºi aceasta ca urmare a politicii mai mult decât pãguboase pe care o duce partidul de guvernãmânt, Partidul Social Democrat.
Dupã ce în urmã cu câteva zile, cu ocazia Zilei Naþionale a României, comunicatul de la Miercurea Ciuc al senatorului S—gor Csabo, al primarului Celiu Csaba ºi al altora a creat o luare de poziþie a întregii þãri, vãzându-se cã nu se ia nici o mãsurã împotriva celor care jignesc poporul român, iatã cã zilele acestea alt udemerist, pe numele lui Molnar Gustav, împreunã cu câteva cozi de topor, a înaintat un proiect de regionalizare a þãrii intitulat ”Memorandum cãtre Parlament pentru construcþia regionalã a RomânieiÒ.
Este mai mult decât clar cã semnatarii documentului au profitat de deschiderea dezbaterii privind modificarea Constituþiei, prilejuitã de aniversarea a 10 ani de la adoptarea acesteia, când Partidul România Mare, prin cuvântul deputatului Vãsãlie Moiº, a fost singurul partid care s-a declarat împotrivã.
Obrãznicia fãrã margini a semnatarilor se bazeazã pe protocolul P.S.D.-U.D.M.R., proaspãt reactualizat, protocol care încã o datã se dovedeºte trãdãtor de þarã.
Faptul cã acest document a fost transmis tuturor partidelor, cu excepþia Partidului România Mare, este o dovadã a recunoaºterii verticalitãþii Partidului România Mare, a respectului de care acesta se bucurã, chiar în faþa celor mai obraznici adversari. Cerem tuturor partidelor care au primit memorandumul, în frunte cu Partidul Social Democrat, sã se implice cu toatã rãspunderea în poziþia hotãrâtã care, mãcar de aceastã datã, trebuie adoptatã, împotriva celor care doresc sã dezmembreze România ºi sã li se aplice cele mai drastice pedepse.
Repet de la acest microfon: România nu este de vânzare sau negociere, ea este un stat suveran, independent, unitar, naþional ºi indivizibil, care se va integra în Uniunea Europeanã ca urmare a demnitãþii de care va ºti sã dea dovadã.
Mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu. O invit pe doamna deputat Mona Muscã, se pregãteºte domnul deputat Marian Ionescu.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Douã dintre dimensiunile fundamentale ale democraþiei sunt dreptul de participare ºi contestarea publicã, adicã participarea ºi opoziþia. Pentru ca acestea sã fie posibile este nevoie de o serie de garanþii instituþionale, printre care libertatea de expresie ºi sursele alternative de informare. Democraþia mai presupune, însã, ºi un alt principiu, cel al transparenþei. Am subliniat în numeroase rânduri aceste aspecte, dar se impune sã revin asupra lor. De aceea, mã voi referi la douã chestiuni: prima are în vedere transparenþa ºi, implicit, liberul acces la informaþii, iar cea de-a doua libertatea de exprimare ºi ideea de participare ºi opoziþie.
Dacã pânã de curând nu exista o pârghie legalã pentru ca principiul transparenþei sã-ºi gãseascã o aplicare concretã, iatã cã acum avem o lege a liberului acces la informaþii, care pune în practicã unul dintre articolele din Declaraþia drepturilor omului ºi art. 31 din Constituþia României.
Aceastã lege reprezintã un instrument al transparenþei de care dispun cetãþenii, o modalitate de control din partea acestora asupra instituþiilor ºi autoritãþilor publice.
Dreptul la informare se exercitã însã nu numai prin aceastã lege a transparenþei, ci ºi prin intermediul massmedia, care reprezintã terminalul informaþional pentru cetãþean.
În acest scop, mass-media, pentru a sluji principiul pluralismului, ar trebui sã prezinte atât punctul de vedere al Guvernului, cât ºi pe cel al opoziþiei. Probabil cã cei aflaþi la putere la ora actualã nu înþeleg acest lucru sau nu vor sã-l înþeleagã, de vreme ce fac toate eforturile pentru a acapara mijloacele de informare în masã ºi a le alinia politic.
Cu o lunã în urmã am prezentat rezultatele ºocante ale unor monitorizãri fãcute de organizaþii neguvernamentale. Efectele presiunilor ”razelor gama P.D.S.R. asupra anemonelorÒ din mass-media sunt evidente.
Principalele jurnale de ºtiri ale celor cinci televiziuni monitorizate: TVR, PRO TV, Antena 1, Prima TV, Tele 7 ABC, timp de trei sãptãmâni au cumulat aproape opt ore
de ºtiri ale P.D.S.R., Guvern, partid ºi Preºedinþie, în timp ce P.N.L. este reprezentat 26 de minute, iar P.D. 20 de minute.
De curând, Consiliul Naþional al Audiovizualului a dat publicitãþii o monitorizare care urmãreºte reflectarea pluralismului ºi echidistanþei politice în emisiunile de ºtiri ºi în dezbateri. Monitorizarea Consiliului Naþional al Audiovizualului se referã la perioada 25 octombrie Ð 7 noiembrie ºi aratã cã situaþia nu s-a schimbat deloc. Dimpotrivã, timpul de difuzare alocat partidelor în emisiunile de ºtiri se prezintã astfel: TVR 1 Ð P.D.S.R. Ð 56,8%, P.N.L. Ð 12%, P.D. Ð 6%; Antena 1 Ð P.D.S.R. Ð 74,1%, P.N.L. Ð 1,5%, P.D. Ð 3%; PRO TV Ð P.S.D. Ð 64,2%, P.N.L. Ð 2,7%, P.D. Ð 8,4% ºi aºa mai departe.
Subiectele în discuþie în aceastã perioadã monitorizatã sunt subiecte de interes public sau subiecte care au în vedere banii publici. Amintesc dintre acestea problemele integrãrii europene, Legea bugetului, Legea statutului de maghiar, negocierile privind Tratatul dintre România ºi Rusia, salarizarea bugetarilor, Statutul funcþionarului public, rolul femeii în politicã, problemele romilor, privatizarea în economie, RAFO Oneºti, SIDEX Galaþi, diverse probleme sociale ºi aºa mai departe.
Pentru toate acestea nu presa este vinovatã, ci puterea care, sfidând regulile ºi principiile democraþiei, hãrþuieºte instituþiile publice de media, prin votul majoritãþii parlamentare, instituþiile private de media, prin constrângeri economico-financiare, iar Agenþia Naþionalã de Presã ROMPRES a fost, prin Hotãrârea Guvernului nr. 886/2001, subordonatã administrativ, financiar ºi politic unui minister, respectiv partidului de guvernãmânt.
Rezultatul acestei politici susþinute a Guvernului P.S.D. de subordonare a mass-media este pãgubitor atât pentru presã, cât ºi pentru cetãþeni.
Consecinþa mediatizãrii excesive a P.D.S.R. ºi a limitãrii pluralismului este scãderea audienþei acestor buletine informative de la 11 Ð 13% în primãvarã la 5 Ð 6% la ora actualã. Aºa sunt compromise instituþiile de media, aºa se reduce libertatea de exprimare ºi dreptul la informare.
Este afectat, spuneam, ºi dreptul cetãþeanului la informare corectã, la o cunoaºtere a tuturor punctelor de vedere. Cu P.D.S.R., actualul P.S.D., a votat o parte din electorat, restul sunt reprezentaþi în Parlament de celelalte partide. Vocea lor, însã, nu mai ajunge la electorat.
Având în vedere toate cele exprimate mai sus, în calitate de liberal care apãrã valorile democratice, solicit Consiliului Naþional al Audivizualului o decizie cu privire la garantarea prezentãrii de cãtre mijloacele de informare în masã plãtite din bani publici, respectiv de cãtre instituþiile publice de media, a poziþiei tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament, indiferent cã se aflã la putere sau în opoziþie, cu precãdere în problemele de interes public sau în cele în care sunt în cauzã banii publici.
O astfel de prevedere nu ar face decât sã redea cetãþenilor o parte din ceea ce li se cuvine. Atâta timp cât ei plãtesc din banii lor instituþii publice de media, toþi au acelaºi drept de a fi informaþi asupra modului în care sunt reprezentaþi de cei pe care i-au ales, indiferent cã se aflã la putere sau în opoziþie.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Mulþumesc ºi eu.
Rog pe cei trei colegi care mai urmeazã sã se refere la esenþialul intervenþiei, deoarece am intrat în crizã de timp.
Are cuvântul domnul deputat Marian Ionescu, se pregãteºte domnul deputat Andrei Chiliman.
Stimate domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Respectul faþã de legile þãrii constituie o condiþie de normalitate pentru intrarea ºi aderarea în cadrul Uniunii Europene.
În strategia conceputã de actualul Guvern, prezentatã în programul legislativ al Guvernului României în perioada 2001 Ð 2004, nu sunt inserate proiecte legislative prin care sã se reglementeze activitatea tineretului.
Din declaraþiile liderilor politici rezultã cã aºa-numitul cadru necesar prin care tinerii sã se integreze mai uºor ºi mai eficient în societate are scopul special declarativ, ºi nu faptic.
Politicile pentru asigurarea unui trai decent tineretului sunt nesatisfãcãtoare ºi nerealizabile, aspect ce genereazã creºterea îngrijorãtoare a corupþiei, infracþionalitãþii emigrarea în alte þãri etc.
La astfel de probleme se argumenteazã de cãtre factori responsabili ai puterii cã nu existã soluþii constructive din partea opoziþiei.
Partidul România Mare apreciazã cã în situaþiile în care a prezentat acele soluþii pertinente ºi profesionaliste, bazate pe respectul faþã de lege, acestea au fost ignorate ºi trimise în derizoriu de cãtre maºina de vot.
În condiþiile actuale de restructurare accentuatã a tuturor sectoarelor de activitate ºi în special a sectoarelor bugetare, în opinia Partidului România Mare existã, totuºi, soluþii cunoscute ºi de cãtre guvernanþi, care pot asigura o serie de locuri de muncã pentru cei apþi biologic, a cãror vârstã este pânã la cea de pensionare.
Astfel, prin aplicarea corespunzãtoare ºi nediscriminatorie a Legii pensionãrii, în special în sectoarele bugetare, deoarece existã cetãþeni pensionaþi la vârste de pânã la 50 de ani, iar alþii, care au împlinit deja 83 de ani, sunt preferaþi celor tineri sau maturi.
În acest sens, exemplul care frizeazã ridicolul prin încãlcarea voitã a Statutului cadrelor didactice, Legea nr. 84/1995, art. 129, de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin menþinerea pe posturi didactice ºi de conducere a profesorilor din cadrul Universitãþii ”ValahiaÒ Târgoviºte, a cãror vârstã este cuprinsã între 70 ºi 83 de ani, caz unic în învãþãmântul de stat din þara noastrã, chiar rectorul acestei instituþii are 76 de ani, deci în ultimii 11 ani a funcþionat în afara legii.
În acest sens este doveditã ºi rapacitatea acestor pensionabili care datoritã încadrãrii preferenþiale cu normã
cumul ºi chiar plata cu ora, în aceastã instituþie sau în altele ajung la salarii sfidãtor de mari, cu mult mai mari decât salariile preºedintelui þãrii ºi al primului-ministru.
Acest aspect este de masã, deoarece numãrul celor pensionabili ºi pensionaþi este de 69 de cadre în Universitatea ”ValahiaÒ Târgoviºte.
Se remarcã aspecte similare cu cele arãtate anterior ºi în alte sectoare bugetare. Spre exemplu, în multe ministere existã consilieri care au au ocupat anterior funcþii de conducere în diferite sectoare de activitate, s-au pensionat cu pensii mult mai mari decât venitul mediu, dar, datoritã relaþiilor avute anterior, ºi-au asigurat venituri mult mai mari decât cele avute în funcþiile de conducere anterioare, prin angajarea pe posturi de consilier.
Partidul România Mare apreciazã cã s-a creat astfel o discriminare realã între mai multe categorii de pensionari cu statut de angajaþi. Astfel, cei care au avut pensii sub nivelul minim de trai se regãsesc în proporþie de numai circa 12%, iar ceilalþi, cu pensii mari, în proporþie de 88%. Aparþin, de altfel, în special categoriilor de oameni influenþi, apropiaþi clientelei politice.
Discriminarea cea mai mare în aceste cazuri se aflã între cei care au asigurat un anumit nivel de trai, prin pensii, ºi cei care nu au nici un venit, deoarece, în multe cazuri, locurile de muncã sunt ocupate de cãtre pensionari, încãlcând astfel art. 22 paragraful 1 din Constituþia României.
Angajarea în sectoarele bugetare a personalului pe criterii strict profesionale ºi nu clientelare, în mod concret, deoarece existã suficiente motive actuale, mediatizate ºi de presã, prin încãlcarea flagrantã a deontologiei profesionale, în schimbul unor avantaje materiale, constituie un alt argument susþinut de cãtre Partidul România Mare. Astfel, se subliniazã necesitatea analizãrii celor douã aspecte care genereazã în principal corupþie ºi încãlcarea voitã a legilor care guverneazã în societate, aspecte subliniate ºi cerute pentru integrarea în Uniunea Europeanã.
Partidul România Mare subliniazã încã o datã necesitatea aplicãrii cu stricteþe a întregului arsenal legislativ. O maximã a lui Heraclit spune: ”Poporul trebuie sã lupte pentru lege ca pentru un zid de apãrareÒ, iar Sofocles arãta: ”Niciodatã nu vor fi respectate legile într-un stat unde nu existã fricã de pedeapsãÒ.
Deci problema respectãrii cu orice chip a legilor era susþinutã încã din timpul Antichitãþii, aspect corect stipulat ºi în Constituþia României, în cadrul art. 16 paragraful 2, care precizeazã: ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ.
Partidul România Mare considerã cã pentru intrarea în normalitate este imperios necesar sã se respecte cu stricteþe întregul cadru legislativ, iar situaþiile de încãlcare flagrantã a legilor, în special din sectorul bugetar ºi al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, sã nu se mai perpetueze. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul Andrei Chiliman este invitat, se pregãteºte domnul Doru Palade.
## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Fac aceastã declaraþie politicã legatã de situaþia gravã a aprovizionãrii cu gaze, cãldurã ºi apã caldã a populaþiei, datoritã situaþiei absolut de netolerat care a apãrut în þarã ca urmare a unei evidente lipse de responsabilitate din partea unor membri ai Guvernului. Ea este o consecinþã a protestelor unui numãr foarte mare de cetãþeni, precum ºi ale unor asociaþii de proprietari din toatã þara ºi doreºte sã atragã atenþia Guvernului ºi în special primului-ministru ºi ministrului industriei ºi resurselor asupra situaþiei grave create de proasta aprovizionare cu gaze, cãldurã ºi apã caldã în acest început de iarnã.
Dacã iarna trecutã nu a oferit Cabinetului Nãstase prilejul sã-ºi arate mãsura capacitãþii organizatorice în acest domeniu, deoarece problemele fuseserã rezolvate din timp de fostul Guvern, prima iarnã cu adevãrat ”pesedistãÒ, la propriu ºi la figurat, a demonstrat încã o datã cã pentru programul guvernamental distanþa de la vorbe la fapte a devenit o prãpastie. Domnul prim-ministru, neîntrecut în a-ºi construi profilul de viitor candidat la preºedinþia României, imbatabil la capitolul manipulãrii ºi controlului mass-media în folosul Domniei sale, se dovedeºte neputincios în faþa primului val de frig care a lovit þara.
Din nefericire pentru Guvernul P.S.D., bãtrânii ºi nounãscuþii morþi de frig þin acum prima paginã a ziarelor ºi nici mãcar forþa ºi echilibrul P.S.D. nu pot împiedica acest lucru. Sloganul P.S.D.-ului din campania electoralã, ”Împreunã pentru România!Ò, sã însemne, oare, cã ºi domnul prim-ministru ºi domnul ministru al industriei ºi resurselor suferã, ºi ei, de frig alãturi de ceilalþi cetãþeni ai þãrii în aceastã iarnã?
Ultimul festin propagandistic al P.S.D., Conferinþa Organizaþiei municipale Bucureºti, arãta niºte membri P.S.D. care se încãlzeau scandând ºi aplaudând mai ceva ca la vechile congrese ale P.C.R. Probabil, în viitor, membrii P.S.D. vor reuºi sã breveteze aceastã nouã metodã de încãlzire, prin aplaudarea mãreþelor realizãri ale conducãtorilor iubiþi ºi scandarea numelor acestora.
Totuºi, este inadmisibil ca cetãþenii sã constate cã facturile de gaze ºi cãldurã sunt din ce în ce mai mari, în timp ce temperatura din apartamentele lor scade. Dupã ce au dublat preþul gazului metan în varã Ð ºi fãcut vara, ca sã nu se ”prindãÒ cetãþenii Ð prin actuala scãdere a parametrilor gazului livrat preþul este, practic, dublat încã o datã. Scuzele ºi justificãrile nu þin de cald!
Dacã actuala crizã de gaze naturale se întâmpla iarna trecutã, în mod sigur de vinã ar fi fost Guvernul C.D.R. N-a fost sã fie aºa... Astãzi trebuie gãsit alt vinovat, oricare ar fi el, numai sã fie salvatã imaginea Guvernului Nãstase. ªi s-a gãsit vinovatul: vremea, care este ”schimbãtoareÒ ºi care nu a anunþat din timp Guvernul cã a venit iarna ºi cã trebuie fãcute din vreme anumite lucruri, care þin de prerogative directe ale Guvernului.
În aceste condiþii, cerem primului-ministru, ministrului industriei ºi resurselor sã-i demitã imediat pe toþi cei responsabili de situaþia creatã: directori din ministere, direc-
tori de regii º.a., pentru cã este inadmisibilã aceastã situaþie! ªi mai cerem sã se treacã imediat la contractarea importurilor de gaze necesare ºi la rezolvarea aprovizionãrii cu gaze, agent termic ºi apã caldã a populaþiei României ºi ca aceste lucruri sã fie facturate la valoarea lor realã, nu la valoarea corectatã de lipsa de presiune ºi la celelalte, care, practic, au mãrit de nu ºtiu câte ori preþul acestor facilitãþi absolut normale în timpul iernii. Vã mulþumesc.
Domnul Doru Palade ºi se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul Vãsãlie Moiº.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Ideea unei astfel de declaraþii mi-au dat-o niºte tineri analiºti politici de la studiourile de televiziune din teritoriu, cu nimic mai prejos decât unii analiºti politici care, mã rog, se cred ”analiºti politiciÒ pe studiourile centrale ºi de care ne-am plictisit cu apariþia lor pe posturi.
Problema în discuþie este dacã acum 1 an de zile (ni se pare aºa de mult cã a trecut de atunci, de la alegeri) ar fi guvernat un Guvern P.D.S.R.-P.R.M., ce s-ar fi întâmplat? Eu am dat rãspuns clar ºi lipsit de orice ambiguitate: coaliþia ar fi guvernat cel mult 3-4 luni, dupã care P.R.M. ar fi pãrãsit Executivul.
De ce? Motivul principal îl constituie faptul cã P.R.M. nu poate guverna împotriva programului prezentat la alegeri electoratului, aºa cum face acum P.S.D.R.-ul, devenit P.S.D.
Electoratul constatã cã: acordul cu F.M.I. ºi Banca Mondialã a fost negociat în condiþii inacceptabile, cu consecinþe grave, imediate (vezi derapajul preþurilor la energie ºi combustibil, greºealã fãcutã ºi de Guvernul Ciorbea imediat dupã instalare); preþul la alimente de bazã a avut o evoluþie catastrofalã pentru populaþie (creºteri, într-un an, de 85% la ouã, 62% la carne, 68% la zahãr, 66% la ulei, 40% la pâine), fãrã a se proceda la promisele reduceri de T.V.A. la alimentele de bazã; concedieri masive de personal, chiar în zonele calamitate economic (vezi Valea Jiului), cu noi închideri de mine, ceea ce nici nu se pomenea în campania electoralã; continuarea exportului de materie primã (buºteni, fier vechi); creºterea aberantã ºi scãpatã de sub control a importurilor (numai pe primele 10 luni ale anului 2001 s-a calculat un deficit bugetar de 3,1 miliarde de dolari); colaps în sistemul educaþie-sãnãtate-cercetare ºtiinþificã; sprijin insuficient acordat Programului pentru agriculturã, din care nu s-au realizat majoritatea obiectivelor principale; lupta pentru eradicarea corupþiei, mafiei, aducerii în justiþie a marilor fraude semnalate de întreaga presã a cãpãtat o tentã moderatã, palidã, ceea ce face ca electoratul sã creadã cã vechea mafie a bãtut palma cu noua mafie, mai bine pregãtitã; corupþia în justiþie ºi poliþie, lãsatã de vechea guvernare, nu mai mirã pe nimeni, poate doar pe delegaþii Uniunii Europene care ne viziteazã þara; clientelismul politic, manifestat timid de P.D.S.R. înainte de 1996 a revenit la cote superioare, demne de un partid care se doreºte european; nu s-a acþionat pentru restabilirea autoritãþii statului în judeþele Harghita ºi Covasna. Iatã numai unele din motivele pentru care P.R.M. nu ar fi putut coabita într-un Guvern P.D.S.R., cu atât mai mult devenit ulterior P.S.D.- U.D.M.R.
Chiar dacã principalele cotidiene ºi studiouri de televiziune au fost închiriate de actuala putere, electoratul român nu poate fi prostit, minciuna ºi înºelãciunea se vãd limpede!
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Ultimul vorbitor, domnul deputat Vãsãlie Moiº.
Bãnuiesc cã pe ziua de astãzi, domnule preºedinte...
Mã refeream la cei înscriºi la declaraþii politice.
## **Domnul Vãsãlie Moiº:**
Cu permisiunea dumneavoastrã, o sã prezint numai în sintezã materialul, ca sã nu plictisesc auditoriul ºi pentru a nu ”mâncaÒ timpul. Am sã-l dau la secretariatul de ºedinþã, pentru a fi reprodus în întregime.
Declaraþia politicã se intituleazã: ”Pactul MolotovRibbentrop este mai actual ca oricândÒ.
ÇPreºedintele Ion Iliescu a declarat cã Pactul MolotovRibbentrop nu mai are nici o valoare ºi nici o influenþã, fiind _eliminat_ în momentul începerii celui de Al II-lea Rãzboi Mondial, ”ºi nu mai constituie o bazã juridicã a noilor frontiereÈ. De asemenea, a precizat preºedintele: ” _Pentru noi, a fost Tratatul de la Paris, în 1947, care a consemnat aceste noi frontiere ºi, indiferent de ce simþim pe plan afectiv sau cum le vor aborda istoricii, este o realitate juridicã pe care, dacã n-o recunoaºtem, ne excludem din comunitatea internaþionalãÒ._
Aceastã viziune asupra Pactului Molotov-Ribbentrop nu se bazeazã pe adevãrul istoric, pe principiile dreptului internaþional ºi, cu atât mai puþin, pe interesele României. În realitate, Pactul Molotov-Ribbentrop, mai exact Pactul Stalin-Hitler, este mai actual ca oricând ºi de aceea vom rememora câteva repere.
Cu ocazia semnãrii Tratatului de neagresiune dintre Reichul german ºi U.R.S.S., plenipotenþiarii semnatari din partea celor douã pãrþi au discutat, în cadrul unor convorbiri strict confidenþiale, problema delimitãrii sferelor respective de influenþã în Europa rãsãriteanã. Aceste convorbiri au dus la urmãtorul rezultat:
PROTOCOLUL ADIÞIONAL SECRET SOVIETICOGERMAN Ð 23 august 1939. ” _Cu ocazia semnãrii Tratatului de neagresiune dintre Reichul german ºi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, plenipotenþiarii semnatari din partea celor douã pãrþi au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenþiale problema delimitãrii sferelor respective de influenþã în Europa rãsãriteanã. Aceste convorbiri au dus la urmãtorul rezultat_ :
1. În cazul unei transformãri teritoriale ºi politice în teritoriile aparþinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordicã a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese atât ale Germaniei, cât ºi ale U.R.S.S.-ului. În acest sens, dreptul Lituaniei asupra teritoriului Vilna este recunoscut de ambele pãrþi.
2. În cazul unei schimbãri teritoriale ºi politice a teritoriilor aparþinând statului polonez, sferele de interese atât ale Germaniei, cât ºi ale U.R.S.S.-ului vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula ºi San. Problema dacã interesele ambelor pãrþi considerã cã menþinerea unui stat polonez este de dorit ºi modul în care frontierele acestui stat vor fi delimitate poate fi rezolvatã în mod definitiv numai în cursul desfãºurãrii evenimentelor politice ulterioare. În ambele cazuri, cele douã guverne vor rezolva aceastã problemã pe calea unei înþelegeri prieteneºti.
· other
1 discurs
<chair narration>
#698943. Cu privire la Europa Sud-Esticã, partea sovieticã accentueazã interesul pe care-l manifestã faþã de Basarabia. Partea germanã îºi declarã dezinteresul politic total faþã de aceste teritorii.
· other
1 discurs
<chair narration>
#700894. Acest protocol va fi considerat de ambele pãrþi ca strict secret.
Moscova, 23 august 1939. Pentru Guvernul Reichului german: I.V. Ribbentrop. Cu puteri depline din partea Guvernului U.R.S.S.: V. Molotov.Ò
Aºa cum se poate observa, important pentru destinul României este pct. 3 din Protocolul secret, prin care se dã mânã liberã lui Stalin sã opereze cu carandaºul pe harta Europei de Est. Bazându-se pe acest protocol, Guvernul U.R.S.S. trimite Guvernului României:
NOTÃ ULTIMATIVÃ SOVIETICÃ, 26 iunie 1940:
”În anul 1918, România, folosindu-se de slãbiciunea militarã a Rusiei, a desfãcut de Uniunea Sovieticã (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, cãlcând prin aceasta unitatea secularã a Basarabiei, populatã în principal cu ucraineni, cu Republica Sovieticã Ucraineanã (??!).
Uniunea Sovieticã nu s-a împãcat niciodatã cu faptul luãrii Basarabiei cu forþa, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singurã datã ºi deschis în faþa întregii lumi.
Acum, când slãbiciunea militarã a U.R.S.S. a rãmas de domeniul trecutului, iar situaþia internaþionalã care s-a creat cere rezolvarea rapidã a chestiunilor moºtenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei pãci solide între þãri, U.R.S.S. considerã necesar ºi oportun ca în interesul restabilirii adevãrului sã pãºeascã împreunã cu România la rezolvarea imediatã a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic considerã cã chestiunea întoarcerii Basarabiei este legatã în mod organic de chestiunea transmiterii cãtre U.R.S.S. a acelei pãrþi de nord a Bucovinei a cãrei populaþie este legatã în marea sa majoritate cu Ucraina Sovieticã prin comunitatea soartei istorice, cât ºi prin comunitatea de limbã ºi compoziþiune naþionalã.
Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea pãrþii de nord a Bucovinei cãtre U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept cã numai într-o mãsurã neînsemnatã, un mijloc de despãgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuitã U.R.S.S. ºi populaþiei Basarabiei prin dominaþiunea de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:
1. Sã înapoieze cu orice preþ Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Sã transmitã Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alãturatã (care a fost trimisã _a posteriori_ , n.n.).
Guvernul sovietic îºi exprimã speranþa cã Guvernul român va primi propunerile U.R.S.S. ºi cã acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paºnicã conflictul prelungit dintre U.R.S.S. ºi România.
Guvernul sovietic aºteaptã rãspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.Ò
Aºadar, în aceastã notã se abordeazã problema frontierei dintre România ºi U.R.S.S., potrivit pct. 2, pe baza unei hãrþi care a fost transmisã ulterior.
RÃSPUNSUL Guvernului ROMÂN, 27 iunie 1940:
”Guvernul U.R.S.S. a adresat Guvernului român o notã care a fost remisã la 26 iunie 1940, seara, de cãtre Excelenþa sa domnul Molotov, preºedintele Comisarilor Poporului ai Uniunii Sovietice ºi Comisar al Poporului pentru Afacerile Strãine, Excelenþei sale domnul Davidescu, ministrul României la Moscova.
Fiind însufleþit de aceeaºi dorinþã ca ºi Guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea sã producã o neînþelegere între U.R.S.S. ºi România, Guvernul Regal declarã cã este gata sã procedeze imediat ºi în sprijinul cel mai larg la discuþiunea amicalã ºi de comun acord a tuturor propunerilor emanând de la Guvernul sovietic.
În consecinþã, Guvernul român cere Guvernului sovietic sã binevoiascã a indica locul ºi data ce doreºte sã fixeze în acest scop. De îndatã ce va fi primit un rãspuns din partea Guvernului sovietic, Guvernul român îºi va desemna delegaþii ºi nãdãjduieºte cã conversaþiile cu reprezentanþii Guvernului sovietic vor avea ca rezultat sã creeze relaþiuni trainice de bunã înþelegere ºi prietenie între U.R.S.S. ºi România.Ò
Este evident faptul cã Guvernul României nu a rãspuns punctual la propunerile sovietice, încercând sã câºtige timp. Din aceastã cauzã, Guvernul sovietic trimite Guvernului României o ”NOTà ULTIMATIVà din noaptea de 27/28 iunie 1940:
Guvernul U.R.S.S. considerã rãspunsul Guvernului Regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în rãspuns nu se spune direct cã el primeºte propunerea Guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia ºi partea de nord a Bucovinei. Însã cum Ministrul României la Moscova, domnul Davidescu, a explicat cã rãspunsul menþionat al Guvernului Regal al României înseamnã accederea la propunerea Guvernului sovietic, Guvernul sovietic, primind aceastã explicaþie a domnului Davidescu, propune:
1. În decurs de 4 zile, începând de la ora 14,00 dupã ora Moscovei, la 28 iunie, sã se evacueze teritoriul Basarabiei ºi Bucovinei de trupele româneºti.
2. Trupele sovietice, în acelaºi timp, sã ocupe teritoriul Basarabiei ºi partea de nord a Bucovinei.
3. În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice sã ocupe urmãtoarele puncte: Cernãuþi, Chiºinãu, Cetatea Albã.
4. Guvernul Regal al României sã ia asupra sa rãspunderea în ceea ce priveºte pãstrarea ºi nedeteriorarea cãilor ferate, a parcurilor de locomotive ºi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.
· other · respins
216 de discursuri
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Vã mulþumesc ºi eu.
Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru atenþie ºi rãbdare ºi vã urez o zi bunã în continuare!
Stimaþi colegi,
Declar deschise lucrãrile ºedinþei de astãzi.
ªi-au înregistrat prezenþa un numãr de 278 de deputaþi din 345; sunt absenþi 67, participã la alte acþiuni parlamentare 18. Cvorumul legal pentru votul final este de 173 de deputaþi.
O sã încep prin a vã anunþa constituirea unor comisii de mediere.
1. La comisia nr. 101 pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite în anul ºcolar 2001-2002 sunt propuºi urmãtorii colegi: Marineci Ionel, Miron Vasile, Moldoveanu Petre, Ionescu Costel Marian, Lãpãdat ªtefan, Lepºa Sorin Victor, Ionescu Anton.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? În unanimitate.
2. Urmãtoarea comisie de mediere este cea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv. Sunt propuºi urmãtori colegi: Grigoraº Neculai, Gubandru Aurel, Neamþu Horia Ion, Baban ªtefan, Videanu Adriean, Birtalan çkos ºi Sali Negiat. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
3. În continuare, vã propun deputaþii pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului. Sunt propuºi urmãtorii: Cãºunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Cristea Marin, Bogea Angela, Hogea Vlad Gabriel, ªtirbeþ Cornel, SzŽkely Ervin-Zolt‡n.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, au fost aprobate comisiile de mediere. În continuare, trecem la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pe perioada vacanþei.
Potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã. Conform prevederilor art. 100 ºi 111 din regulament, urmeazã sã aprobãm timpul afectat luãrilor de cuvânt la articole, cât ºi durata de timp afectatã dezbaterii acestui proiect de lege.
Rog membrii Comisiei juridice sã ia loc la masa prezidiului.
Domnul Olteanu de la Comisia juridicã, îl aºteptãm! Pentru propunerea timpilor îl invitãm pe domnul Boc. A venit domnul Olteanu, între timp.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Timpii propuºi de Comisia juridicã sunt: 5 minute de fiecare intervenþie, 20 de minute pe ansamblu. Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vã mulþumesc ºi eu.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La art. 1.II pct. 10, Grupul parlamentar P.D. solicitã eliminarea acestui punct, care constã în acordarea unor facilitãþi ºi înlesniri la platã societãþilor comerciale aflate în portofoliul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, care se privatizeazã sau care s-au privatizat.
P.D. apreciazã cã o asemenea legiferare prin ordonanþã nu este permisã, întrucât ar conduce la promovarea unui anumit clientelism politic, iar Parlamentul nu ar avea posibilitatea de a se pronunþa în timp asupra acestor înlesniri ºi mãsuri, deoarece este cunoscut faptul cã aceste ordonanþe vor fi supuse aprobãrii în luna februarie sau martie, iar efectele vor fi bine produse în acea perioadã de timp, motiv pentru care solicitãm eliminarea acestui punct.
ªi pentru a nu mai interveni ºi cu alte ocazii, P.D. nu va vota acest proiect de lege dacã din conþinutul proiectului nu vor fi eliminate acele prevederi care, pe de o parte, urmãresc sã legalizeze o anumitã formã de clientelism, aºa cum am menþionat; iar, pe de altã parte, sã încalce prevederile constituþionale, în sensul cã se va reglementa, în unele domenii, prin ordonanþe simple, în domeniul legilor organice, încãlcându-se flagrant art. 114 alin. 1 din Constituþia României. ªi ne referim în special la acele prevederi care intrã sub incidenþa legilor organice.
Acum, revenind, noi vã solicitãm sã eliminãm acest punct, pentru a lãsa Parlamentul sã se pronunþe asupra acordãrii acestor facilitãþi ºi înlesniri la platã, ºi nu de a da posibilitatea Guvernului, pe perioada vacanþei parlamentare, sã se pronunþe unilateral.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Da. Mulþumesc, domnule Boc.
Are cuvântul domnul Zelenco, pentru rãspuns.
## **Domnul Iacob Zelenco** _Ð secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Obiectivele Guvernului României în domeniul privatizãrii societãþilor comerciale constau, în principal, în atragerea unor investitori strategici, pentru a asigura societãþilor comerciale un proprietar capabil de a oferi un management performant, infuzie de capital, tehnologie modernã, investiþii ºi acces la pieþele de capital, precum ºi maximizarea valorii acþiunilor deþinute de stat.
În acest sens, în vederea privatizãrii unor societãþi comerciale aflate în portofoliul autoritãþii, se intenþioneazã ca, în scopul sporirii atractivitãþii acestora în procesul de privatizare, sã se acorde unele înlesniri la platã ºi facilitãþi în ceea ce priveºte datoriile la bugetele de stat ºi bugetele asigurãrilor sociale.
Totodatã, se propune acordarea unor facilitãþi ºi înlesniri la platã ºi la societãþile privatizate, deoarece din practica existentã se constatã cã chiar în Guvernul trecut au fost date astfel de aprobãri pe note aprobate de primulministru, fãrã sã existe un cadru legal pentru a putea pune în aplicare aceste aprobãri.
Vreau sã fac precizarea cã în contractele de privatizare au fost prevãzute clauze care se bazeazã tocmai pe aceste aprobãri date pe fel de fel de note prin care se aprobau astfel de înlesniri la platã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumesc, domnule Zelenco.
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Vã mulþumesc.
Trecem, în continuare, la pct.11 din raport. Dacã sunt observaþii?
Domnul Napoleon Pop.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Am solicitat scoaterea pct.11 de la art.1 cap.II, pentru cã el, aºa cum rezultã ºi din votul anterior, practic, s-a regãsit ºi la pct.10.
Aº spune cã la vremea actualã, dacã vrem sã cãutãm anumite probleme financiare rezultate din contractele de privatizare, mie mi se pare cã clauzele din contracte sunt suficiente pentru a depista aceste chestiuni. Cred cã reglementãri noi nu ar putea sã aducã decât confuzii, ºi o reglementare ad-hoc, pe baza unei ordonanþe care nu se face prin lege, avem impresia cã ar fi o impunere a punctului de vedere al vânzãtorului în detrimentul celui care a cumpãrat societatea.
Mulþumesc.
Da, vã mulþumesc. Domnul Zelenco.
rezultã însãºi din practica pe care o avem, aºa cum, de altfel, este ºi titlul acestei reglementãri.
Ce se constatã astãzi: cã s-au încheiat circa 14.000 de contracte de vânzare-cumpãrare de acþiuni atât cu platã integralã, cât ºi cu plata în rate, în funcþie de prevederile legislative existente în vigoare la data semnãrii contractului. În prezent, din aceste contracte în derulare, numãrul lor fiind semnificativ, se înregistreazã o restanþã la platã a unor obligaþii în ceea ce priveºte preþul acþiunilor. Din valoarea totalã a restanþelor înregistratã la 31 august, peste 600 de miliarde de lei reprezintã penalitãþi.
Cu toate mãsurile întreprinse în sensul recuperãrii restanþelor, se remarcã o menþinere a volumului penalitãþilor la un volum constant.
Pentru rezolvarea acestei probleme în ansamblu se intenþioneazã ca, prin reglementarea ce va fi datã, sã fie scutite penalitãþile de platã dacã celelalte plãþi restante, respectiv principalul, ratele ºi dobânzile, vor fi achitate pânã la o anumitã datã determinatã stabilitã prin actul normativ.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumesc ºi eu.
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Înainte am ajuns pânã la pct.11, dar acum, practic, ne întoarcem înapoi pentru amendamentele Grupului parlamentar al P.N.L., pentru cã domnul Napoleon Pop s-a reîntors la pct.5.
Deci mergem direct la pct.12 la care am rãmas. Îmi pare rãu pentru dumneavoastrã, domnule Napoleon Pop. La pct.12 dacã aveþi observaþii? Vã rog.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Am solicitat ca la pct.12, art.1 cap.II, ultima parte a textului sã se elimine, respectiv ”introducerea unor noi tarife de utilizare a drumurilorÒ.
Domnule Napoleon, noi vorbim de pct.12 din raport, nu de art.12. Vorbim de lucruri diferite.
Îmi cer scuze!
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Necesitatea elaborãrii unor reglementãri privind unele probleme financiare rezultate din contracte de privatizare
## Da, vã mulþumesc.
Deci acum suntem la pct.12 din raport, care se referã la art.1 alin.4 Ð Administraþia publicã centralã ºi localã.
Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii, este considerat adoptat.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 190/21.XII.2001
La pct.13, care se referã la art.1 alin.4, sunt observaþii?
Domnul Wittstock.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Observ cã existã o oarecare confuzie ºi cred cã nu procedãm prea bine. Raportul conþine doar amendamentele respinse. Eu cred cã trebuie sã adoptãm punct cu punct din proiectul de lege, aºa cum a fost adoptat de comisia sesizatã în fond.
Nu consider cã procedãm corect votând punctele din raport, amendamentele respinse. Trebuie sã votãm punct cu punct din proiectul de lege, ºi acolo, apoi, cei care au depus amendamente respinse, îºi pot spune punctul de vedere.
Vã mulþumesc.
Domnul Boc.
## Domnule preºedinte,
Eu cred cã procedãm corect. Potrivit regulamentului, acolo unde nu existã amendamente formulate, nici admise, nici respinse, se considerã aprobate ºi, prin urmare, trebuie sã discutãm numai acele puncte din raport unde existã divergenþe.
Deci, în consecinþã, eu cred cã suntem pe prevederile regulamentului ºi putem proceda în continuare.
Vã mulþumesc, domnule Boc. Mergem mai departe. Suntem la pct.13, care se referã la art.1 alin.4. Dacã sunt observaþii? Nefiind, se considerã adoptat. Pct.14.
Domnul deputat Boc.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
La pct.14 din raport, care se referã la art.1 alin.4 Ð capitolul IV, ºi anume aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale ºi a consiliilor judeþene, Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicitã eliminarea acestui alineat pentru urmãtorul motiv: o asemenea reglementare prin ordonanþã de urgenþã intrã în sferã de reglementare a legii organice, lucru, repet, interzis expres de art.114 alin. (1) din Constituþie.
Dar sã spunem cã nu ar fi vorba de o intervenþie în domeniul legii organice. Fiind vorba de un regulamentcadru, dacã este sã ne luãm dupã terminologie, ar însemna cã nu am avea nevoie de o lege-cadru care sã interpreteze o lege a administraþiei publice locale, ºi atunci ar trebui sã facem aplicarea art.107 din Constituþie care spune cã hotãrârile se emit în temeiul executãrii legilor. Deci nu ar fi nevoie de o lege pentru a interpreta o altã lege, adicã Legea administraþiei publice locale, ºi ar fi suficientã o hotãrâre de guvern pentru a adopta un
regulament-cadru cu privire la organizarea ºi funcþionarea consiliilor locale ºi judeþene. Iatã un motiv pentru care nu ar trebui sã fie menþionatã în legea de abilitare o asemenea competenþã datã Guvernului.
Pe de altã parte însã, dacã ne ducem la textul Constituþiei ºi, în special, vom avea în vedere art.119 din Constituþia României, vom vedea cã la art.119 se reglementeazã principiile pe baza cãrora este organizatã ºi funcþioneazã administraþia localã, principiul autonomiei ºi cel al descentralizãrii. La art.120 alin. (2) se spune: ”Consiliile locale funcþioneazã ca autoritãþi administrative autonome ºi în condiþiile legii.Ò În condiþiile legii sunt alese, potrivit Legii administraþiei publice locale. La fel, art.121 alin. (2) spune: ”Consiliul judeþean este ales ºi funcþioneazã în condiþiile legii.Ò Deci este ales ºi funcþioneazã. Deci iatã cã sunt prevederi care ne trimit la o lege. La ce lege? Care este legea care se referã la organizarea ºi funcþionarea consiliilor judeþene? Legea administraþiei publice locale. De unde ºtim acest lucru? De la art.72 alin. (3) lit.o) din Constituþie, care spune: ”Organizarea administraþiei locale este de competenþa legiuitorului organic.Ò Deci iatã cã toate aceste legi care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea administraþiei locale sunt de competenþa legiuitorului organic. Prin urmare, nu putem acum, pe cale de ordonanþã, sã abilitãm Guvernul sã intervinã într-un domeniu care þine de competenþa legilor organice.
Vã mulþumesc, domnule Boc. Domnul Fleºariu.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ð secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Rog sã se reþinã cã este vorba despre o reglementare, cadru care nu produce efecte prin ea însãºi. Nimeni nu va lua dreptul consiliilor locale ºi consiliilor judeþene de a-ºi emite regulamentul propriu de funcþionare.
Ceea ce facem noi prin aceastã ordonanþã este stabilirea unui cadru general pe care trebuie sã îl cuprindã aceste regulamente, sub aspectul conþinutului regulamentelor, deci a cuprinsului acestora, ºi nu o facem din propria noastrã iniþiativã, ci o facem datoritã faptului cã avem foarte multe solicitãri din þarã. Avem un dosar întreg prin care autoritãþile administraþiei publice locale ne-au solicitat sã emitem o asemenea reglementare.
Vreau sã vã spun cã în 1992 s-a emis o hotãrâre a Guvernului prin care s-a stabilit un regulament-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale, dar la vremea respectivã exista o prevedere în Legea nr.69 care abilita în mod expres Guvernul sã emitã o asemenea reglementare. Acum, în Legea nr.215 nu mai existã o prevedere de abilitare a Guvernului de a emite o asemenea reglementare ºi atunci, sigur cã da, ne-am gândit sã o facem prin aceastã ordonanþã datã în baza legii de abilitare. Hotãrâre de guvern nu putem da tocmai datoritã faptului cã nu suntem abilitaþi prin lege sã dãm o asemenea hotãrâre.
Vreau sã vã spun cã, între timp, reglementãrile în domeniul administraþiei publice locale au suferit foarte multe modificãri, bunãoarã Legea nr.215, care schimbã pe fond reglementarea în administraþia publicã localã, impun în mod obligatoriu sã se emitã noi regulamente. Consiliile locale nu ºtiu cum sã întocmeascã aceste regulamente. Repet, ele ne-au cerut sã emitem o asemenea reglementare.
Ca atare, vã rog sã fiþi de acord cu includerea în cuprinsul legii de abilitare a acestei ordonanþe.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da. Vã mulþumesc.
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Trecem la pct.15.
Vã rog, domnule R‡duly.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#99972## Domnule preºedinte de ºedinþã,
Eu aº fi vrut sã susþin amendament la pct.12 ºi 13, dar am înþeles cã de la pct.7, dupã care a fost cap.II, pct.12, amendamentul Grupului parlamentar al P.N.L., aþi sãrit direct la 14, ºi nu am putut sã urmãresc.
Eu vã întreb dacã pot sã susþin amendamentul grupului sau nu pot sã îl susþin.
Mã învinovãþiþi degeaba.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#100398Nu vã învinovãþesc.
Eu vã întreb dacã pot sã susþin amendamentul de la nr.12 ºi 13 al Grupului parlamentar al U.D.M.R. sau nu.
Acum suntem la pct.15. Ajunsesem la pct.12, ne-am întors pentru domnul Boc la pct.4, apoi la pct.7, dupã care am revenit la pct.12.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#100731Atunci spuneþi-mi cã nu pot sã-l susþin ºi nu îl susþin.
Nu au fost observaþii. Am întrebat, m-am uitat în salã, iar am revenit, iar am întrebat în salã.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#100958Domnule preºedinte de ºedinþã,
Confuzia este de urmãtoarea naturã: în opinia mea, acest proiect de lege trebuia dezbãtut punct cu punct pe textul iniþial ºi, acolo unde erau amendamente, se puteau susþine ºi, oricum, la fiecare punct, câte un vorbitor de grup parlamentar putea eventual sã ia cuvântul. Din nefericire nu s-a întâmplat aºa ºi s-a întâmplat altfel. Aceasta nu este vina mea, ºi vã recunosc cã nu am reuºit sã urmãresc exact care este momentul în care trebuie sã intervin. Asta este!
Da. Domnul Boc a rãspuns mai înainte la aceastã întrebare. Dacã îmi permiteþi, nu este cazul sã revin, domnule R‡duly. Aici este tot punctul dumneavoastrã.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#101686Domnule preºedinte, dar eu nu sunt aºa cum este colegul Boc, cã nu conteazã cine susþine amendamentul care vine la rând. Eu ori susþin pct.12 ºi 13, ori nu susþin nimic. De asta am întrebat. Deci nu mai susþin. Vã mulþumesc.
Cu plãcere.
Deci suntem la pct.15, care se referã la art.1 alin.4.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Am solicitat eliminarea pct.5, art.1 cap.IV Ð Reglementãri, impozite ºi taxe locale.
Ne întemeiem aceastã solicitare pe faptul cã nu credem cã, politic, la acest sfârºit ºi început de an mai trebuie sã scoatem noi reglementãri privind impozitele ºi taxele locale.
În al doilea rând, modificarea Legii finanþelor publice locale trebuie sã se facã tot prin lege, pentru evitarea confuziilor ºi abuzurilor. Practica modificãrii legilor prin ordonanþe, instauratã de mai mulþi ani, este nocivã ºi contrarã spiritului Constituþiei, art.73 alin. (3), care stipuleazã cã Executivul îºi exercitã iniþiativa legislativã prin transmiterea proiectului de lege la Parlament, emiterea de ordonanþe fiind excepþia, ºi nu regula. Vã mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc ºi eu, domnule Napoleon Pop. Domnul Fleºariu.
## Domnule preºedinte,
Vreau sã precizez cã nu este vorba de o modificare a reglementãrilor existente în domeniul impozitelor ºi taxelor locale, ci de emiterea unei noi reglementãri. Actualmente, impozitele ºi taxele locale sunt reglementate prin Legea nr.27 din 1994. Aceastã lege a suferit enorm de multe modificãri, aºa încât a devenit un instrument foarte greoi pentru autoritãþile administraþiei publice locale. Ca atare, se impune sã emitem o nouã reglementare, dar nu numai datoritã faptului cã a devenit foarte greoaie ca instrument juridic, ci ºi datoritã faptului cã, între timp, a fost aprobatã ºi promulgatã, aºa cum am spus, noua lege a administraþiei publice locale care traseazã noi sarcini pentru autoritãþile administraþiei publice locale, noi competenþe, noi atribuþii ºi, de asemenea, acum vreo doi ani de zile a fost aprobatã Legea nr.189 privind impozitele ºi taxele locale.
Noua reglementare trebuie sã þinã cont de noile reglementãri, Legea nr.189 ºi Legea nr.215, ºi sã fie pusã de acord cu acestea. Iatã de ce ne-am gândit sã facem acest lucru printr-o ordonanþã datã în baza legii de abilitare.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumesc, domnule Fleºariu.
Nefiind alte observaþii la acest punct,
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Pct.17.
Vã rog, domnule Boc.
## Domnule preºedinte,
La pct.17, Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicitã eliminarea prevederii cu privire la reglementarea activitãþii de soluþionare a petiþiilor, pe motiv cã aceastã reglementare þine de competenþa legiuitorului organic, ºi când spun acest lucru mã refer la art.47 ºi 48 din Constituþia României, care reglementeazã la nivel constituþional dreptul cetãþenilor de petiþionare ºi dreptul oricãrei persoane vãtãmate de a se adresa, printr-o cerere, în vederea obþinerii recunoaºterii dreptului, anularea actului ºi repararea pagubei respective. Art.48 alin. (2) spune: ”Condiþiile ºi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicãÒ, cunoscut fiind faptul cã este vorba de Legea contenciosului administrativ. În consecinþã, aceastã reglementare intrã sub incidenþa prevederilor Legii contenciosului administrativ ºi, potrivit art.72 alin. 3 lit. j), contenciosul administrativ þine de domeniul legilor organice.
În consecinþã, solicitãm eliminarea acestui punct, având în vedere considerentele constituþionale menþionate. Mulþumesc.
Da, vã mulþumesc ºi eu, domnule Boc. Domnul Fleºariu. Foarte pe scurt, vã rog.
## Domnule preºedinte,
Ceea ce dorim noi sã facem nu este de domeniul legilor organice. De altfel, vreau sã vã spun cã Legea nr. 29 privind contenciosul administrativ a fost adoptatã ºi
promulgatã înainte de emiterea Constituþiei, dar nu acest lucru este esenþial.
Noi nu intrãm în domeniul legilor organice cu ceea ce dorim sã facem, iar reglementarea existentã, Legea nr.29 privind contenciosul administrativ, este mult prea generalã ºi nu ajutã absolut cu nimic în rezolvarea petiþiilor adresate de cetãþeni autoritãþilor administraþiei publice locale ºi centrale. Acest lucru vrem noi sã reglementãm: sã stabilim termene concrete de soluþionare, modul de a trimite rãspunsurile etc., etc. Deci, repet, nu intrã sub nici o formã în categoria legilor organice.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumesc, domnule Fleºariu.
Alte observaþii dacã sunt? Dacã nu,
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Trecem la pct.18.
Domnul Boc sau domnul Moiº, cum doriþi.
## Domnule preºedinte,
Este un amendament formulat de cãtre cele douã grupuri Ð Grupul parlamentar al P.R.M. ºi Grupul parlamentar al P.D.
Aici, la mine, apare Grupul parlamentar al P.R.M. ºi domnul deputat Boc.
ªi domnul deputat, dacã doriþi dumneavoastrã. Dar dacã aveþi textul în faþã, vã explicaþi de ce am dorit amândoi sã luãm cuvântul.
Grupul parlamentar al P.R.M. solicitã eliminarea pct.8 de la art. I-IV, pe considerentul cã vânzarea imobilelor proprietate privatã a statului, în raport cu alte categorii de imobile, aduce atingere regimului proprietãþii, acesta fiind rezervat domeniului legilor organice. Iar, pe de altã parte, este ºi o chestiune de moralitate.
Dumneavoastrã aþi dat o ordonanþã prin care aþi dat cui aþi vrut imobilele proprietatea privatã a statului ºi acum vreþi, prin ordonanþã, sã le ºi vindeþi. Mi se pare cã, din aceastã perspectivã, textul este cel puþin imoral. De ce nu lãsaþi la dispoziþia Parlamentului sã soluþioneze problema vânzãrii acestor imobile?
Propunem eliminarea textului.
Vã mulþumesc. Domnul Boc.
Domnule preºedinte,
Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicitã acelaºi lucru, eliminarea acestui text care prevede posibilitatea vânzãrii imobilelor proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ. Simplu spus, acest articol încalcã un principiu constituþional, încalcã un text constituþional, ºi anume al egalitãþii în faþa legii a tuturor cetãþenilor.
În consecinþã, nu putem avea douã categorii de cetãþeni în România, unii privilegiaþi ºi alþii fãrã privilegii, ºi anume, aºa cum s-a spus aici, a existat ºi existã în vigoare Ordonanþa nr.81 cu privire la posibilitatea demnitarilor publici ºi a acelora care fac parte din cabinetul demnitarului de a închiria locuinþe aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, iar acum, la câteva luni dupã ce am emis ºi am adoptat aceastã ordonanþã, venim cu altã reglementare care scapã cenzurii Parlamentului ºi se dã mânã liberã Guvernului ca, pe perioada vacanþei parlamentare, nu numai sã le închirieze, ci sã le ºi vândã acelor deþinãtori cu titlu de chiriaºi.
Dincolo de imoralitatea actului, aºa cum s-a menþionat, eu cred cã este vorba ºi de o problemã de constituþionalitate. Într-un stat de drept, toþi cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi nimeni nu este mai presus de lege, în consecinþã, ºi aceºtia trebuie sã intre în ecuaþia economiei de piaþã, la licitaþie, ºi sã cumpere asemenea locuinþe.
Iatã de ce noi propunem eliminarea unei asemenea prevederi care are o tentã clientelarã de satisfacere a unui cerc îngust al puterii ºi, în consecinþã, propunem eliminarea ei. De ce? Vom veni în luna martie, când vom discuta o asemenea ordonanþã, imobilele vor fi bine vândute, iar noi ce vom putea face: sã constatãm cã s-au vândut. ªi în condiþiile acelea Parlamentul va fi inofensiv, va fi pus într-o situaþie de a ratifica un act al Guvernului, act care este de departe imoral ºi neconstituþional. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule Boc. Domnul ministru ªerban Mihãilescu.
## **Domnul ªerban Mihãilescu** _Ð secretar general al Guvernului:_
Înþeleg încãrcãtura emoþionalã pe care colegii de la P.R.M.ºi de la P.N.L., într-o unitate de nezdruncinat, o dau acestei probleme, însã sunt simple fapte pe care chiar ºi cei de la presã le-au înþeles pânã acum.
Pragmatic, este vorba de cu totul altceva. Imobilele care sunt în administrarea Protocolului de Stat dateazã, în proporþie de 95%, de peste 30 Ð 40 de ani. 40% din fondul locativ, potrivit unei ordonanþe din 1994, ar fi trebuit sã fie consolidat, având grad seismic ridicat.
Doi. Regia Protocolului de Stat a ajuns una din cele mai mari regii din þarã: are peste 3.000 de salariaþi, pentru cã avem în administrare tot felul de apartamente situate în blocuri absolut normale, în care locuiesc, de 20
Ð 30 de ani, persoane care au ocupat diverse funcþii în diverse regimuri ºi nici unul din regimuri, inclusiv guvernarea din care a fãcut parte P.N.L.-ul, cã P.R.M.-ul stã totdeauna pe partea ailaltã, nu a reuºit sã obþinã vreun rezultat.
Al doilea argument este cã prin aceastã reglementare vrem sã rezolvãm ºi o serie întreagã de probleme legate de imobile mari. ªi m-aº referi, în primul rând, la Casa Presei Libere, care ar urma, pe bazã de analizã de preþ, sã fie datã în proprietatea celor care o ocupã, la imobilul din Valter Mãrãcineanu, imobil cu 6 etaje, unde avem iar sute de angajaþi ºi sunt foarte multe fundaþii, în majoritate sunt fundaþiile P.N.L.-ului ºi ale P.R.M.-ului, ºi am dori sã le aibã în administrare, aºa cum prevede legea. Iar pentru cei care au fãcut obiectul acestor douã ordonanþe, Ordonanþele nr.81 ºi 83, nici nu se pune problema vânzãrii. Pentru cei care sunt, ºi vã reamintesc, chiar dacã nu vã face foarte multã plãcere, am reuºit sã cazãm 42 de familii evacuate din clãdiri ºi care stãteau în stradã, în apartamente de la Regie, unde sunt contracte foarte clare de închiriere, pe 2 ani, deci nici un fel de posibilitate de cumpãrare. Iar în legãturã cu demnitarii care au fost mutaþi dupã ianuarie 2001, sunt 32 de cazuri în care intrã absolut toþi cei care au solicitat ºi stau în provincie, de la Comisia de asigurãri, secretarii de stat din partea tuturor partidelor, care au trebuit sã fie la Ministerul Informaþiilor Publice, nu este nici un membru al vreunui cabinet al demnitarului, ºi rog foarte mult sã nu se mai facã aprecieri. Dacã nu cunoaºteþi, veniþi, întrebaþi ºi noi vã rãspundem civilizat, dar nu înºiraþi tot timpul tot felul de neadevãruri care implicã anumite chestiuni.
Mulþumim, domnule ministru. Domnul Drãgãnescu. În ce calitate?!
## **Domnul Vãsãlie Moiº** _(din salã):_
Doresc replicã, o singurã frazã!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Vreau sã vã spun cã se pare cã, în ultimul timp, colegii noºtri din P.D.S.R. au o adevãratã obsesie la adresa liberalilor.
## **Domnul ªerban Mihãilescu** _(din loja Guvernului):_
P.S.D.!
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 190/21.XII.2001
Ieri chiar eram cu o delegaþie din Adunarea Parlamentarã NATO, la întâlnire cu domnul premier Nãstase, la care era ºi distinsul nostru coleg, domnul secretar general al Guvernului, domnul Mihãilescu, ºi, în loc sã vorbim despre NATO ºi alte lucruri care privesc þara, la douãÐtrei cuvinte se amintea de liberali. Iatã cã aceastã obsesie continuã ºi astãzi în Parlamentul României ºi vreau sã-l întreb, aici, pe domnul Mihãilescu la ce se referã, deoarece am fost secretarul general al P.N.L.-ului ºi nu avem absolut nici un spaþiu în Str.Valter Mãrãcineanu. Poate este altceva ºi Domnia sa nu ºtie despre ce este vorba ºi acuzã pe alþii cã vorbesc în necunoºtinþã de cauzã.
Nu aº dori sã merg mai departe. Aºtept rãspunsul domnului secretar general. Mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul Moiº.
## Domnule preºedinte,
În numele grupului, doresc sã dau urmãtoarea replicã reprezentantului Guvernului. Replica Domniei sale ne aduce aminte de o poveste celebrã, când un mãcelar a fãcut salam dintr-un elefant ºi dintr-un pui ºi a afiºat marfa ”salam de pui cu adaos de elefantÒ.
Sub masca reîntineririi ºi reformei acestui colos închistat, cum spunea Domnia sa, se ascund alte intenþii. De ce nu lãsaþi posibilitatea Parlamentului sã judece o lege care sã reglementeze aceastã problemã? De ce este atât de urgentã rezolvarea chestiunii colosului, cum spunea domnul secretar de stat, când aceasta nu a fost rezolvatã timp de 12 ani? De ce vreþi acum, într-o vacanþã, s-o rezolvaþi? Lãsaþi sã fie rezolvatã printr-o lege, ºi nu printr-o ordonanþã care se ia în alte condiþii decât o lege.
Vã mulþumesc. Domnul Haºotti, vã rog.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Lãsând la o parte faptul cã sunt de acord cu cele spuse de domnul deputat Moiº, antevorbitorul meu, ºi apreciind cu adevãrat grija pe care domnul ministru Mihãilescu, pe care-l preþuiesc, o are faþã de Regia Autonomã a Protocolului de Stat, totuºi, o întrebare nu mi-o pot reprima: cum este totuºi posibil, având aceastã teribilã grijã faþã de R.A.A.P.P.S., ca aceastã regie sã aibã pe statele sale ºi sã plãteascã ºoferii pe care-i foloseºte Guvernul?
Vã mulþumesc.
Am trecut de la imobile la ºoferi, e corect! Domnul ministru.
## **Domnul ªerban Mihãilescu:**
Nici nu ºtiu în ce ordine sã rãspund, aºa sunt de interesante întrebãrile!
Încep cu ºoferii. Pentru activitatea ºoferilor, plãtim o sumã anualã din buget cãtre regie. Regia presteazã un serviciu ºi noi plãtim aceastã sumã. E atât de clar de nu se poate!
Din punct de vedere al urgenþei domnului Moiº...
Iertaþi-mã, am pãstrat ºi eu o reglementare din vechea guvernare ºi pentru asta sunt vinovat?! E singura pe care am pãstrat-o!
Nici nu le-am luat noi, ni le-aþi dat dumneavoastrã.
În legãturã cu urgenþa, pentru cã de ani de zile nu s-a putut face nimic, la limitã, domnule Moiº, dumneavoastrã, care sunteþi celebru pentru afacerile cu spaþiile în zona dumneavoastrã, acolo, la limitã, am putea face chiar ºi o hotãrâre de guvern, dar pentru cã nu vrem sã dãm imaginea cã ne ascundem în faþa unei reglementãri, vrem sã dãm o reglementare foarte clarã.
De altfel, tot pentru liniºtea dumneavoastrã, vã anunþãm cã, pentru prima datã, absolut toate numele celor care au beneficiat de locuinþe de la Regia Protocolului de Stat în 2001 sunt publicate în ”Monitorul OficialÒ, Partea a III-a sau a IV-a, acolo unde se publicã actele astea, ca sã nu fie nici un fel de lipsã de transparenþã.
În legãturã cu eventuala vânzare, pentru cã acest document încã nu este finalizat de Guvern, vom oferi, absolut în orice moment, orice fel de element de cunoaºtere ºi de transparenþã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Domnule ministru, aveþi ºi municipiul Satu Mare, cu probleme locative, ca sã înþeleg eu, cu domnul Moiº?!
## **Domnul ªerban Mihãilescu:**
Nu, dar fiindcã acolo este justiþia care e foarte prezentã, v-aº ruga sã lãsãm justiþia sã-ºi facã treaba pânã la capãt.
Vã mulþumesc. Domnul Moiº. Vã rog.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
În Satu Mare sunt 51 de persoane care se numesc Vasile Moiº. Eu sunt Vãsãlie Moiº.
L-aº invita pe domnul secretar al Guvernului...
Eu n-am fãcut nici o referire la dumneavoastrã!
Ba da, aþi zis cã sunt celebru în afacerile cu spaþii.
A, domnul ministru! Credeam cã la mine vã referiþi.
## **Domnul Vãsãlie Moiº:**
Nu!
Da, dar dumneavoastrã aþi spus cã sunt celebru în afacerile cu spaþii în Satu Mare. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã nu am nici un spaþiu în afarã de cel pe care mi l-am construit eu.
## **Domnul ªerban Mihãilescu** _(din loja Guvernului):_
Acela ca Vatra Româneascã!
Ar fi cazul sã vã documentaþi înainte de...
ªi ultima observaþie. Sigur, am luat-o în spirit de glumã. Ultima observaþie: dacã dumneavoastrã aþi fi apreciat atât de urgent aceastã problemã a Regiei Protocolului de Stat, puteaþi sã aduceþi o iniþiativã, o propunere legislativã sau un proiect, dar iatã cã, de un an de zile, nu aþi adus nici un proiect, l-aþi adus pe acesta de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe. Aº fi înþeles aceastã urgenþã dacã aþi fi depus un proiect de lege în Parlament ºi nu ar fi fost luat în discuþie, dar pentru prima datã se pune astãzi, în faþa colegilor mei, aceastã chestiune.
Vã mulþumesc. Domnul Drãgãnescu.
Domnule preºedinte,
Mai era o întrebare. De fapt, prima întrebare eu am pus-o ºi nu am primit încã rãspunsul. Aº dori sã ne spunã domnul secretar general ce se întâmplã în Valter Mãrãcineanu.
Veþi primi rãspunsul.
## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**
Dacã nu ºtie, atunci sã retragã acuzaþiile la adresa noastrã!
## **Domnul ªerban Mihãilescu:**
Atunci, vã rog frumos sã mã iertaþi. Vã promit cã voi da o listã publicitãþii, cu fundaþiile domnului Constantinescu, pânã în 2010, cu fundaþiile P.N.L.-ului, cu contracte pânã în 2010, care nu se pot vinde ºi cu alte fundaþii care au rãmas din fosta conducere. Aºa cã, vã rog frumos, ciocul mic, pentru cã nu aveþi de ce sã vã plângeþi astãzi!
Domnul Haºotti.
## **Domnul Puiu Haºotti:**
Doamnelor ºi domnilor,
Este o regretabilã scãpare a domnului ministru, sunt convins cã o regretã. Suntem, de asemenea, convinºi cã aici nu suntem în Piaþa ”Matache MãcelarulÒ, suntem în Parlamentul României.
Vãd cã domnul Florin Georgescu protesteazã în legãturã cu vocabula ”ciocÒ. Chiar cã nu ºtiu de ce, în privinþa Domniei sale!
## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
Se referea la barbã!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Domnul ministru, care regretã... Vã rog eu.
Îmi cer scuze, într-adevãr, pentru aceastã ieºire, dar, vorbind rar în Parlament, îmi aduc ºi eu aminte de 4 ani anteriori. Îmi cer scuze pentru chestia asta.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Deci aþi remarcat scuzele domnului ministru. Vã rog sã le primiþi.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Nu, nu, am depãºit timpul. Vã mulþumesc.
Cine este pentru? Pentru amendamentul propus de Grupul P.R.M. ºi domnul deputat Emil Boc.
Vã mulþumesc.
Împotrivã?
## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_
Procedurã!
Voci din Grupul parlamentar al P.S.D.
#121903Suntem în timpul votului!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vã mulþumesc. Abþineri?
Cu 77 de voturi pentru, douã abþineri ºi 151 împotrivã,
, amendamentul a fost respins. Domnul Marcu Tudor.
## **Domnul Marcu Tudor:**
Domnilor, vã mulþumesc pentru atenþie.
Nu aº fi intervenit dacã nu asistam la douã intervenþii care fac subiectul propunerii mele procedurale. Prima dintre ele se referã la dialogul dintre doi distinºi colegi ai mei, chiar dacã pe unii nu-i mai gãseºti la telefon de când au ajuns miniºtri, uitând cã la fel fãcea ºi Convenþia înainte, ºi prin care dialog se acuzau unul pe altul: dacã tu spui cât fur eu, spun ºi eu cât furi tu!
Ce cãutãm noi în Parlamentul acesta?! Eu nu înþeleg!
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 190/21.XII.2001
Al doilea lucru. Aº ruga sã nu mai aibã loc dialoguri ca acestea, sã apelaþi la raþionamentul ºi inteligenþa pe care sunt convins cã le aveþi, pentru cã ele nu numai cã fac o notã proastã Parlamentului, dar sunt o groazã de oameni în presã care pot exploata total nefavorabil acest fel de fraze absolut necontrolate pe care le fac membrii Guvernului, unii din membrii Guvernului.
Al treilea lucru. Domnule preºedinte de ºedinþã, ºtiþi foarte bine cã nu sunt unul dintre aceia care nu vã preþuiesc, de asemenea, ºi pe cei doi din stânga ºi din dreapta dumneavoastrã, dar îmi aduc aminte cã încã de douã ori pânã acum am contestat modul în care dumneavoastrã înþelegeþi sã conduceþi ºedinþa, asigurându-vã de doi numãrãtori de voturi, cã atâta fac Domniile lor, din coaliþia guvernamentalã. Vã reamintesc faptul cã, înainte, împreunã cu P.D.S.R.-ul, cãzusem la o înþelegere în care Convenþia, întotdeauna, punea unul de la guvernare, unul de la opoziþie.
De ce a treia oarã dumneavoastrã apelaþi la acelaºi truc?! Mã îndoiesc cã sunt 150 de voturi! Poate sunt mai multe decât ale opoziþiei, dar, ca sã nu mai daþi naºtere la asemenea supoziþii, la asemenea suspiciuni perfect îndreptãþite, reculegeþi-vã, mãcar pentru a treia oarã, anulaþi votul acesta, puneþi pe cineva ºi din opoziþie în prezidiu ºi intraþi în legalitatea pe care tot noi am votat-o ºi în cutuma parlamentarã de care fãcea atâta caz însuºi preºedintele Partidului Democraþiei Sociale, pe vremea aceea domnul Adrian Nãstase, ºi cu care eram toþi de acord. Mã fac întru totul ecoul spuselor Domniei sale în acest moment.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Vã mulþumesc, domnule Marcu Tudor.
Nu aº fi avut nici un fel de problemã dacã domnul Leonãchescu venea ºi nu eram obligat sã-l schimb!
## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_
Lãsaþi, cã putea altul!
Vã rog, domnule Chiliman.
## Domnule preºedinte,
## Onoraþi colegi,
Domnul ministru Mihãilescu a fãcut o afirmaþie cu ”cioculÒ, cu nu ºtiu ce... Pentru cã nu suntem într-un târg, cred cã ar fi foarte bine sã publice toate...
Domnule Chiliman, ºi-a cerut scuze, haideþi sã nu mai revenim acum!
... sã publice, în ”Monitorul OficialÒ absolut toate spaþiile închiriate, cui sunt închiriate, pentru cã nu cred cã aceste închirieri s-au fãcut în mod ilegal sau în mod necorespunzãtor. Nu vãd de ce cineva trebuie sã se teamã de aceste lucruri. Vã rugãm sã le publicaþi, în
”Monitorul OficialÒ, toate spaþiile R.A.P.P.S.-ului, cui sunt închiriate la ora actualã ºi, în momentul respectiv, lucrurile astea nu vor mai ridica probleme.
Stimaþi colegi, numai puþin! Vã rog, domnule ªerban, un minut!
Vã rog sã mã iertaþi. Au fost aici trei afirmaþii de clientelism politic. Nu le-am fãcut noi.
Pentru bunã regulã, deci aþi spus cã e clientelism politic, vã ofer douã variante, dacã sunteþi de acord. Dau fiecãrui grup parlamentar absolut tot ce are. Dacã apreciaþi cã dupã aceea trebuie sã le publicãm...
## **Domnul Andrei Ioan Chiliman** _(din salã):_
Oficial este cea mai bunã soluþie!
Nici o problemã, le public în Partea a IV-a, dar nu cred cã va fi foarte valoros. Am înþeles, dar, repet, discuþia aici a plecat de la acuzaþia de clientelism ºi, credeþi-mã, nu noi am fãcut clientelism.
Mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vã mulþumesc, domnule ministru. Stimaþi colegi,
Vã propun sã salutãm prezenþa în mijlocul nostru a Excelenþei sale domnul Omer Izgi, preºedintele Marii Adunãri Naþionale a Republicii Turcia, care se aflã în vizitã oficialã în þara noastrã.
Domnia sa se aflã în fruntea unei delegaþii din care mai fac parte domnul Altan Karapasaoglu, doamna GŸler Aslan, domnul Edip Ozbaº, domnul Mustafa Eren ºi domnul Cemal Ozbilen.
Trecem, în continuare, la punctul 19.
Dacã aveþi observaþii? Liberalii, vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Noi am propus modificarea art.1, punctul 8, capitolul IV, punctul 8, în sensul eliminãrii sintagmei ”ºi pentru vânzarea imobilelor proprietate privatã a statuluiÒ, menþinând formularea ”mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ÇAdministraþia Patrimoniului Protocolului de StatÈÒ.
Pe lângã argumentele care s-au adus aici, apreciem cã cel mai important argument care se constituie în respingerea sau eliminarea acestui domeniu de reglementare este acela cã, în conformitate cu art.72 litera k) din Constituþie, regimul juridic general al proprietãþii se reglementeazã numai prin lege organicã. Or, un act de dispoziþie cum este vânzarea unor imobile proprietate publicã a statului prin ordonanþe de urgenþã este foarte clar cã afecteazã aceastã categorie a legilor organice. Argumentele aduse de domnul ministru referitoare la situaþia actualã a fondului locativ din Administraþia Regiei Protocolului de Stat nu sunt de naturã sã justifice urgenþa adoptãrii prin ordonanþã de urgenþã.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## Vã mulþumesc.
Consider cã am dezbãtut suficient acest subiect.
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Trecem la punctul 20. Dacã aveþi observaþii? Domnul Moiº.
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
Grupul parlamentar al Partidului România Mare a propus eliminarea punctului 9, pe considerentul cã este o modificare a legii prin delegare legislativã, ceea ce, desigur, din punct de vedere constituþional, este inacceptabil.
Din nefericire, acest amendament a fost respins de cãtre Comisia juridicã. Îl susþinem în plen: eliminarea punctului 9.
Vã mulþumesc. Domnul Gaspar.
## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ð ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Amendamentul la care s-a referit domnul deputat Moiº ºi care este prevãzut în art.1, punctul IV, punctul 9 se referã la prorogarea unor termene prevãzute în acte normative cu putere de lege. Motivaþia dânsului mi se pare cã nu rezistã, întrucât dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã ordonanþele pe care Guvernul le va emite în baza Legii de abilitare vor fi supuse spre aprobare Parlamentului, vor fi adoptate prin lege ºi, ca atare, aceastã posibilitate de a prelungi termenele din unele acte normative este pe deplin constituþionalã.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## Vã mulþumesc.
Vot · Respins
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Trecem la punctul 21. Domnul R‡duly R—bert.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#129885Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule vicepreºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
E un amendament pe care, iniþial, nu am fi vrut sã-l mai susþinem, pentru cã erau altele patru mai importante, dar pentru cã la acelea nu am apucat sau nu am putut sã luãm cuvântul, mã vãd obligat sã susþin, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R., acest al cincilea amendament.
Vã spun în primul rând pentru ca sã nu creadã nimeni dintre cei care vor citi stenograma, peste ani, cã noi nu am avut amendamente ºi am fost întru totul de acord cu acest proiect de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.
Acest al cincilea amendament se referã la problema reglementãrii privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice ºi noi nu facem altceva decât sã solicitãm eliminarea acestui domeniu de la nr.VII.
Motivaþia nu este una legatã de faptul cã acest domeniu ar fi de categoria legilor organice. Noi nu credem cã dincolo de a dezbate problema domeniului, dacã este organic sau nu, nu avem voie sã dezbatem ºi problema oportunitãþii unor domenii care au fost propuse de cãtre Guvern spre a fi abilitate de cãtre Parlament.
Un coleg din grupul nostru parlamentar, alãturi de alþi trei colegi, unul din Grupul parlamentar P.D.S.R. de la acea vreme, au iniþiat împreunã proiectul de Lege privind parcurile industriale. Acel proiect de lege, dupã dezbateri îndelungate, nu de mai multe zile sau mai multe sãptãmâni, ci de mai multe luni, a fost adoptat de cãtre Camera Deputaþilor, ulterior fiind adoptat ºi de cãtre Senat ºi a ajuns lege cam dupã un an ºi jumãtate. Credem cã, fiind un obiect oarecum similar cu cel al parcurilor industriale, trebuie sã mergem pe aceeaºi soluþie, pentru cã tema este de aºa naturã încât noi toþi cei care suntem ºi avem reprezentare în Parlament ar trebui sã ne putem spune punctele de vedere. Drept urmare, aceasta a fost logica pentru care am solicitat ca o temã atât de importantã sã fie dezbãtutã în Parlament anterior intrãrii ei în vigoare, ºi nu ulterior. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule R—bert R‡duly. Domnul Câmpurean, de la Ministerul Învãþãmântului. Vã rog.
## **Domnul Adrian Câmpurean** _Ð secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
Vã mulþumesc domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În elaborarea proiectului de ordonanþã s-a avut în vedere facilitarea prin dispoziþii permisive a creãrii unui sistem naþional de parcuri tehnologice, cu impact direct asupra sistemului de învãþãmânt ºi a celui de cercetare, precum ºi asupra procesului de creare a întreprinderilor mici ºi mijlocii, inovative ºi competitive.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 190/21.XII.2001
De asemenea, s-a avut în vedere crearea unui cadru care sã stimuleze atragerea de fonduri de pe piaþa capitalului liber în scopul investirii acestora în aplicarea rezultatelor cercetãrii.
Noi credem cã este important sã avem cât mai repede un cadru legislativ pentru organizarea acestor parcuri tehnologice, având în vedere importanþa deosebitã a transferului tehnologic. Un domeniu de care suferã cercetarea româneascã ºi economia româneascã în general este aplicarea rezultatelor cercetãrii. Interesul nostru este sã întoarcem cât mai repede la buget contribuþia pe care acesta o aduce cercetãrii.
Deci vã rugãm sã respingeþi amendamentul. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul Coifan.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Noi susþinem amendamentul propus de U.D.M.R. dintr-un motiv foarte simplu. În 1999 a apãrut Legea de departajare a domeniului public ºi privat al unitãþilor administrativteritoriale. În aprilie 2000, consiliile judeþene au depus la Guvern, mai exact la Ministerul Funcþiei Publice, actualul Minister al Administraþiei Publice, listele în care se solicita împãrþirea acestui domeniu, pentru ca apoi, prin hotãrâri de guvern, sã ºtie fiecare consiliu judeþean care este domeniul public pe care poate sã-l concesioneze ºi care este domeniul privat cu care poate sã facã alte operaþiuni financiare.
Crearea ºi existenþa parcurilor industriale este strâns legatã de existenþa unor terenuri care sã aibã un statut juridic clar. Atâta timp cât nu s-a dat curs acelei legi ºi încã nu se ºtie exact terenurile ale cui sunt, cred cã ideea construcþiei unui parc industrial rãmâne o simplã utopie. Ca un exemplu concret, Consiliul Judeþean Timiº are 18 hectare cumpãrate, pentru cã nu a primit încã pânã acum cele 18 hectare care trebuiau sã fie în proprietate publicã. Prin urmare, credem cã aceastã problemã serioasã a parcurilor industriale, a centrelor de transfer tehnologic trebuie sã fie tratatã nu în vacanþa de iarnã, ci dupã vacanþa de iarnã, cu tot Parlamentul. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul Anghel Stanciu.
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,
## Stimaþi colegi,
Dacã ar fi sã încep cu o glumã aº spune ºi eu cã am venit la microfon ca sã se scrie în stenogramã cã, iatã, suntem de acord cu o propunere a U.D.M.R.-ului. Dar sã lãsãm gluma de o parte ºi sã înþelegem cã
poziþia unei formaþiuni ºi a unui grup nu poate fi numai da sau numai nu, poate fi ºi nuanþatã.
Noi am votat ºi propuneri de-ale U.D.M.R.-ului atunci când ele aveau substanþã, ºi ale P.N.L.-ului, ºi ale P.D.ului ºi ale P.S.D.-ului. Ceea ce se întâmplã acum este o acþiune convergentã de a ne împotrivi, pentru cã suntem contra.
De mulþi ani ne cãznim sã rezolvãm cu parcurile tehnologice, cu transferul tehnologic, bani investiþi în cercetare ºi care nu se regãsesc pe platforme industriale sau în produse. Putem aºtepta, evident, de la 1 februarie. Sigur, aceasta va însemna 1 Mai, Ziua oamenilor muncii, când o sã facem acest lucru. Haideþi sã acceptãm cã în aceastã ordonanþã sunt ºi lucruri care nu sunt strict politice, sunt efectiv tehnice, poate de aceea îi ºi spune transfer tehnologic. Hai sã acceptãm cã cei care au fost preºedinþi de consilii judeþene au fãcut la timpul respectiv împãrþirea patrimoniului public sau privat ºi n-au acceptat sã vinã în Parlament sã ne spunã de aici cã n-au fãcut.
De aceea, grupul nostru parlamentar, dincolo de împãrþirea aceasta a puterii ºi opoziþiei, crede cã aceastã ordonanþã, pe acest domeniu, este efectiv acum necesarã. Nu avem decât sã ne aplecãm asupra ei ºi sã cerem ca, în februarie, sã o luãm, domnule preºedinte de ºedinþã, printre primele în discuþie.
Deci, cu promisiunea dumneavoastrã, a conducerii Camerei, cã aceastã ordonanþã va fi în primul lot spre a o putea corecta, noi vom vota pentru acest punct, deoarece este absolut necesar. Orice întârziere ne duce în zona în care vindem întreprinderile la fier vechi. Ne-am sãturat de fierul vechi din Õ90 ºi de pariul cu agricultura. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Mulþumesc ºi eu, domnule Anghel Stanciu. Domnul Nicolaescu.
## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Având în vedere importanþa acestui subiect, Grupul parlamentar P.N.L. vã solicitã o pauzã de consultãri.
Da, vã rog.
Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Noi toþi am votat aici un timp de dezbatere. Vã informez cã timpul de dezbatere a expirat de o orã exact. Prin urmare, ori am fost de acord cu acest timp de dezbatere, ºi vã rog sã votãm acum proiectul de lege, ori nu am fost de acord, dar nu ne-am exprimat, ºi atunci tot aceeaºi soluþie trebuie acceptatã, adicã votul, pentru cã aºa prevede regulamentul.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
**Domnul Vãsãlie Moiº**
**:**
Este un drept regulamentar. De ce nu îl acordaþi?
Domnul Chiliman.
## Domnule preºedinte,
Este o cutumã parlamentarã, indiferent cã este procedurã de urgenþã sau orice alt fel de procedurã, în momentul în care un grup parlamentar, indiferent care este el, cere pauzã de consultãri, aceastã pauzã se dã. Nu vã luaþi dupã metodele folosite din ce am vãzut din anumite documente, pe la anumite comisii, în plen niciodatã nu a fost refuzatã aceastã chestiune ºi cred cã nu este normal, nu este în spiritul democratic al acestui Parlament ca aceastã cerere sã nu fie acordatã. Important este ca dumneavoastrã sã stabiliþi timpul. Vã mulþumesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da, vã mulþumesc. Stabilesc timpul de 5 minute pentru pauzã de consultãri. Vã mulþumesc.
PAUZÃ * * * DUPÃ PAUZÃ
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã poftiþi în sala de ºedinþe. Pauza de consultare s-a triplat. Rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în sala de ºedinþã.
Stimaþi colegi, dacã nu veniþi în salã, voi fi nevoit sã fac apelul nominal, pentru cã, deocamdatã, în salã se aflã 138 de persoane.
Vã rog insistent sã poftiþi în sala de ºedinþe.
O voce din salã
#139131Apel nominal!
Rog staff-ul tehnic sã aducã tabelul cu deputaþii. Domnule secretar Mohora, începeþi apelul nominal, vã rog.
|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|absent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent|
|Anastasescu Olga Lucheria|absentã| |---|---| |Andea Petru<br>Abiþei Ludovic<br>Andrei Ioan<br>Andrei Zeno|absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n<br>Anton Marin|absent<br>absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugeniu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ªtefan|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|absent<br>absent| |Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel|absent<br>prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu Liviu|prezent<br>prezent<br>absent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|absent| |Bãlãeþ Miticã|absent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bãncescu Ioan|absent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>prezent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|prezent| |Boc Emil|prezent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—|prezentã<br>prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea<br>Buga Florea|prezent<br>absent| |Burnei Ion|absent| |Buruianã Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent|
## 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 190/21.XII.2001
Calcan Valentin Gigel absent Gubandru Aurel prezent Canacheu Costicã prezent Gvozdenovici Slavomir absent Cazimir ªtefan prezent Haºotti Puiu prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Hogea Vlad Gabriel prezent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Holtea Iancu absent Cerchez Metin absent Hrebenciuc Viorel prezent Cherescu Pavel absent Ianculescu Marian prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Ifrim Mircea prezent Chiriþã Dumitru absent Ignat Miron absent Ciontu Corneliu prezent Ilie Aurel-Constantin prezent Ciuceanu Radu prezent Iliescu Valentin Adrian absent Ciupercã Vasile Silvian absent Ionel Adrian prezent Cîrstoiu Ion prezent Ionescu Anton prezent Cladovan Teodor prezent Ionescu Costel Marian prezent Cliveti Minodora absentã Ionescu Dan prezent Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Daniel absent Cojocaru Nicu prezent Ionescu Mihaela absentã Crãciun Dorel Petru prezent Ionescu Rãzvan prezent Creþ Nicoarã prezent Ionescu Smaranda prezentã Cristea Marin prezent Iordache Florin prezent Criºan Emil prezent Iriza Scarlat prezentã Dan Matei-Agathon absent Ivãnescu Paula Maria prezentã Daraban Aurel prezent Jipa Florina Ruxandra prezentã Dinu Gheorghe absent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Dobre Traian prezent Kelemen Hunor prezent Dobre Victor Paul prezent Kerekes K‡roly absent Dobrescu Smaranda prezentã K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dolãnescu Ion absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dorian Dorel absent Kov‡cs Zoltan prezent Dorneanu Valer prezent Lari Iorga Leonida prezentã Dragomir Dumitru absent Lazãr Maria prezentã Dragoº Liviu Iuliu absent Lãpãdat ªtefan prezent Dragu George prezent Lãpuºan Alexandru prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Leonãchescu Nicolae prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Lepãdatu Lucia Cornelia absentã Dumitrescu Cristian Sorin prezent Lepºa Victor Sorin absent Dumitriu Carmen prezentã Loghin Irina absentã Duþu Constantin absent Luchian Ion absent Duþu Gheorghe prezent Magheru Paul absent Enescu Nicolae prezent Maior Dorin Lazãr absent Erdei Doloczki Istvan prezent Makkai Grigore prezent Eserghep Gelil prezent Man Mircea prezent Fâcã Mihail prezent Manolescu Oana absentã Firczak Gheorghe prezent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Mardari Ludovic prezent Florescu Ion absent Marin Gheorghe absent Fotopolos Sotiris absent Marineci Ionel prezent Frunzãverde Sorin absent M‡rton çrpad Ferenc prezent Gaspar Acsinte prezent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Georgescu Filip absent Mãrãcineanu Adrian absent Georgescu Florin prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Gheorghe Valeriu absent Mândroviceanu Vasile absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Mera Alexandru Liviu prezent Gheorghiu Adrian prezent Merce Ilie prezent Gheorghiu Viorel prezent Meºca Sever absent Gingãraº Georgiu absent Miclea Ioan absent Giuglea ªtefan prezent Micula Cãtãlin absent Godja Petre prezent Mihalachi Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mihãilescu Petru ªerban absent Grigoraº Neculai prezent Mincu Iulian absent |Mircea Costache|prezent| |---|---| |Mirciov Petru|absent| |Miron Vasile|prezent| |Mitrea Manuela|prezentã| |Mitu Dumitru Octavian|absent| |Miþaru Anton|prezent| |Mînzînã Ion|absent| |Mocioalcã Ion|prezent| |Mocioi Ion<br>Mogoº Ion|prezent<br>absent| |Mohora Tudor|prezent|
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule secretar, sunt deja în salã peste 185 de persoane ºi, având în vedere cã avem încã ºi alte legi, vã propun sã întrerupem apelul nominal.
Deci v-aº aminti, timpul pe care dumneavoastrã l-aþi votat pentru dezbaterea acestei legi s-a epuizat ºi, în consecinþã, potrivit regulamentului, de aici încolo vom supune votului doar amendamentele care au fost respinse ºi, în continuare, legea votului final.
La amendamentul 21 cu privire la pct.5, prin care s-a propus eliminarea acestuia.
Cine este pentru amendamentul respins de comisie? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 97 voturi pentru.
Împotrivã?
V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea, pentru a putea urmãri în deplinã ordine lucrãrile.
140 de voturi împotrivã.
Abþineri? Sunt abþineri?
Cu 140 de voturi împotrivã ºi 97 pentru, amendamentul nr. 21 a fost respins.
Da, poftiþi, domnule deputat!
## Domnule preºedinte,
Cel puþin din punctul meu de vedere, dar vorbesc din punctul de vedere al grupului pe care-l reprezint, este de neînþeles de ce nu se terminã întreaga listã, dupã care sã anunþaþi câþi sunt prezenþi, cu atât mai mult cu cât înainte de aceastã pauzã se anunþau 155 de voturi pentru, contra, niºte cifre care nu corespundeau realitãþilor. Este o discriminare pe care, personal, nu pot sã o înþeleg ºi rog sã se continue lista, sã se citeascã încã o datã absenþii, pentru cã nu se poate aºa ceva. Cei care sunt la începutul listei sunt discriminaþi pur ºi simplu. Cu atât mai mult cu cât Partidul Social Democrat, în fiecare zi, anunþã în presã cã va lua atitudine împotriva parlamentarilor chiulangii!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate coleg,
Rostul apelului a fost în primul rând asigurarea cvorumului de lucru, cvorumul fiind asigurat. Eu cred cã noi suntem adunaþi aici ºi aleºi pentru a vota legi, nu pentru a citi la nesfârºit apelul, încât în calitate de preºedinte de ºedinþã eu am întrerupt apelul ºi vã rog sã vã luaþi locurile pentru a continua voturile.
## **Domnul Puiu Haºotti**
**:**
Nu este normal, citiþi toatã lista!
Stimaþi colegi, vã rog sã vã reluaþi locurile în salã ºi încercaþi sã fiþi prezenþi la ºedinþã.
## **Domnul Puiu Haºotti:**
Domnule preºedinte, puteþi sã-mi rãspundeþi la o întrebare, dacã aveþi amabilitatea? Ce se întâmplã cu cei care au fost absenþi pânã la litera M?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
O sã vã spun dupã ºedinþã. Deocamdatã cred cã este mult mai important sã aprobãm legi decât sã citim catalogul.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog, procedurã!
Poftiþi!
Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru cã mi-aþi dat cuvântul. Mulþumesc ºi colegilor mei, cu care sunt de altfel prieten, pentru cã mã ajutã sã vorbesc cu zâmbetul pe buze.
Cred cã aþi fost aici la intervenþia mea anterioarã ºi o repet încã o datã, pentru cã nu vrem sã se manifeste ca o obiºnuinþã acest stil de lucru al P.S.D.-ului ºi U.D.M.R.ului împreunã, în situaþiile în care sunt legi pe care dânºii doresc sã le treacã cu orice preþ.
De ce dacã a venit profesorul Leonãchescu în salã... de ce nu intraþi în legalitate? Sã puneþi un om de la putere ºi unul de la opoziþie, ca sã nu mai daþi posibilitatea sã contestãm noi, trei rânduri care sunt aici, fãcând un numãr de 150 de votanþi, ºi cinci rânduri de dincolo fãcând pe jumãtate? Sã fim serioºi! Eu nu-l mai contest pe domnul Mohora, pentru cã l-am contestat de douã ori ºi asta este a treia oarãÉ dar contest întregul proces la care dumneavoastrã contribuiþi în continuare printr-o numãrãtoare cel puþin dubioasã, dacã nu suspicioasã, din punctul nostru de vedere, deoarece nu se respectã cutuma asta de care vorbeam, ca în stânga dumneavoastrã sã fie un membru al opoziþiei ºi în dreapta un udemerist. Vã rog sã intraþi în legalitate! Domnul profesor Leonãchescu este acolo. De ce vã feriþi?
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, ca sã cred în buna dumneavoastrã credinþã, vã rog întâi sã vã consultaþi cu domnul secretar Leonãchescu, care a cerut dânsul, din motive care-l privescÉ
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Este de dimineaþã aici!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Bun. Acum a venit în salã, îl rog sã pofteascã aici. Dar nu ne mai acuzaþi dumneavoastrã de lucruri care vi se imputã dumneavoastrã.
Domnule Leonãchescu, poftiþi aici!
Domnul secretar BorbŽly vã va explica cum a ajuns dânsul aici.
Am senzaþia cã vã preconstituiþi motive de intervenþii ºi de a ne acuza în mod necolegial, absolut necolegial.
## **Domnul BorbŽly L‡szl—:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu refuz categoric aceste afirmaþii ale colegului nostru, care nu sunt întâmplãtoare ºi nici nu sunt prima sau a doua intervenþie de acest fel. Deci refuz categoric.
Vreau numai sã vã aduc la cunoºtinþã, colegul meu din Biroul permanent m-a rugat, pentru cã aveam niºte datorii la dânsul, ca în aceastã sãptãmânã sã-l înlocuiesc. Deci eu de aceea am venit aici ºi prezidez ieri, azi ºi sãptãmâna aceasta, pentru cã dânsul m-a rugat ºi eu cred cã este normal sã accept dorinþa unui coleg de la Partidul România Mare.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule Leonãchescu, vã rog frumos sã vã reluaþi locul ºi aº vrea sã-i amintesc distinsului deputat Tudor despre propunerea pe care a fãcut-o aici cu privire la onestitate, cu privire la bunã-credinþã, la eleganþã. Se pare cã a uitat-o.
La amendamentul nr. 22, cu privire la pct. 6, de asemenea s-a propus de cãtre colegii noºtri de la P.N.L. eliminarea acestui punct.
Cine este pentru propunerea de eliminare a pct. 6 din capitolul VII, art. 1? 65 de voturi pentru.
Împotrivã? 135 de voturi împotrivã.
Abþineri? O abþinere.
Cu 135 de voturi împotrivã, 65 pentru ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.
## **Domnul Marcu Tudor:**
O parte dintre noiÉ
Poate doriþi sã vã cereþi scuze pentru colegul dumneavoastrã.
Éau votat, în momentul ãsta, cu dumneavoastrã. Foarte bine. Dar atunci nu votaserã ºi erau 150 ºi ceva. Acum, când au votat cu dumneavoastrã, sunt 135. Deci, am avut dreptate, domnilor! Iar domnul de la U.D.M.R. ar trebui sã-ºi mãsoare cuvintele când mã acuzã pe mine de necorectitudine. Sunt foarte corect ºi foarte civilizat în
exprimare ºi vã mulþumesc pentru cã aþi dat ocazia sã se demonstreze exact ce am spus eu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, s-a demonstrat în continuare procedeul dumneavoastrã, pentru cã atunci când a votat opoziþia, dumneavoastrã v-au ieºit 87 de voturi pentru. Dupã ce aþi invocat acel lucru n-aþi votat toþi. Deci dumneavoastrã aþi votat numai 65 pentru amendamentele dumneavoastrã, unii n-au votat.
**Domnul Marcu Tudor**
**:**
Am vrut sã vã demonstrezÉ
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ca sã ne demonstraþi ce?
Stimate coleg, vã reamintesc amendamentul dumneavoastrã la eleganþã ºi la corectitudine. Poate mai reflectaþi asupra lui.
La amendamentul nr.23, prin care Grupul parlamentar
- P.R.M. a propus eliminarea acestuia. Cine este pentru? 82 de voturi pentru. Împotrivã? 139 de voturi împotrivã. Abþineri?
**Domnul Marcu Tudor**
**:**
Deci nu 166!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule coleg, cred cã aveþi o problemã!
Cu 139 de voturi împotrivã, 82 pentru, amendamentul a fost respins.
La art.2 nu au fost amendamente. Se considerã votat în unanimitate.
La art.3 a existat un amendament formulat de Grupul parlamentar al P.R.M.
Vã rog sã urmãriþi acest amendament ºi sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului respins de cãtre comisie.
Cine este pentru? 83 de voturi pentru.
Împotriva amendamentului? 134 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.
Cu 83 de voturi pentru, 134 împotrivã ºi o abþinere, amendamentul nr.24 a fost respins.
- Stimaþi colegi,
Trecem la votul final. Vreau sã vã anunþ cã în salã au votat în prezent 83 pentru, 134 împotrivã, unul s-a abþinut.
Deci suntem în salã 218 deputaþi.
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Potrivit art.114, alineatul ultim din Regulamentul Camerei, preºedintele sau un grup parlamentar propune modalitatea de vot.
Partidul Naþional Liberal propune vot nominal.
Dacã existã ºi alte propuneri?
Doamna deputat Afrãsinei, din partea Grupului P.S.D.
Domnule preºedinte, Grupul parlamentar P.S.D. vã propune vot deschis, prin ridicarea mâinii. Vã mulþumim.
Deci cum dumneavoastrã n-aþi convocat Comitetul ordinii de zi, urmeazã sã fie la pct.45.
Stimate coleg, legea aceasta a fost pusã înaintea votului final ºi a fost pusã pe ordinea de zi.
O lege pusã pe ordinea de zi înseamnã dezbatere ºi vot.
Domnul Gaspar.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Împotrivã?
În legislatura viitoare o sã vã pun microfoane la fiecare, pentru a vã exprima elanul.
146 de voturi împotrivã.
Abþineri?
Deci cu 146 de voturi împotrivã, 82 É
Stimate coleg, dupã câte aþi vãzut, suntem în procedurã de vot, stimate coleg!
## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**
Nu suntem. Suntem pe procedurã, domnule preºedinte.
Potrivit regulamentului, un proiect de lege, fie ºiÉ
## **Domnul Acsinte Gaspar:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Eu am participat la ºedinþa Comitetului ordinii de zi ºi ºtiu cum s-au desfãºurat lucrurile acolo.
Comitetul ordinii de zi stabileºte ziua în care se va da votul asupra unei legi, ordinea în care se va da votul asupra unor proiecte de lege care au fost dezbãtute. Lucrul acesta s-a fãcut pentru legile din sãptãmâna trecutã, care au fost dezbãtute ºi nu au fost supuse votului. Noi ne gãsim în procesul legislativ ºi orice proiect de lege dupã ce este în dezbatere se supune votului. Nici o dispoziþie din regulament nu mã trimite la Comitetul ordinii de zi, care sã stabileascã ziua în care se va da votul asupra unei legi care s-a dezbãtut în ºedinþa de astãzi.
Aºa cã vã rog sã supuneþi la vot, domnule preºedinte, legea în ansamblul ei.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, vã rog sã vã uitaþi acolo, în regulamentul pe care l-aþi invocat, cã în timpul votului nu se ia cuvântul.
Deci trebuia sã propun la vot a doua propunere.
Vã rog frumos sã mã lãsaþi sã-mi desfãºor activitatea.
A doua procedurã de vot propusã a fost vot deschis. Cine este pentru vot deschis?
Liberalii aspirã la unanimitãþi trecute.
146 pentru vot deschis.
Împotrivã? 89 de voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
Deci, cu aceastã procedurã, supun Legea de abilitare votului dumneavoastrã final.
Cine este pentru?
Domnule deputat, încã o datã vã spun, eram în procedurã de vot!
Nu eram în procedurã de vot. Am înþeles procedura la numire, dar acum dumneavoastrã trebuie, pe procedurã, sã vã comunic cã regulamentul prevede cã se respectã ordinea în care este supus la vot. Ordinea este pct. 45 dupã pct. 44, pe vot final. Numai Comitetul ordinii de zi poate sã modifice aceastã ordine de vot.
## Stimaþi colegi,
Eu înþeleg dorinþa dumneavoastrã de a nu se vota aceastã lege, dar vã rugãm sã avem totuºi eleganþa respectãrii regulamentului.
Vã reamintesc cã o lege înscrisã pe ordinea de zi este înscrisã pentru a fi dezbãtutã ºi pentru a fi votatã. Dacã nu sunt întrunite condiþiile de cvorum, atunci se replanificã pentru vot final.
Poftiþi, domnule Duvãz!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,
Stimaþi colegi,
Nu o sã mã refer la procedura de vot final. Voiam sã mã refer doar la comentariile fãcute în ceea ce priveºte procedura de intervenþie în timpul votului, pe care le-aþi fãcut dumneavoastrã, domnule preºedinte. Sunt incorecte. Pentru cã ”în timpul votuluiÒ înseamnã în timpul votãrii uneia dintre propuneri. Deci între voturile ”cine este pentru, contra sau se abþine cinevaÒ nu se pot face intervenþii.
ªi dacã nu se pot, domnule preºedinte, cu tot respectul vã spun, nu puteþi face nici dumneavoastrã, ceea ce aþi fãcut.
Deci v-aº ruga sã respectãm cu toþii ºi sã interpretãm corect regulamentele.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Eu credeam cã preºedintele a fost ales ca sã modereze discuþiile, nu sã tacã.
Poftiþi!
## **Domnul Alexandru Sassu:**
Îmi pare rãu, domnule preºedinte, preºedintele de ºedinþã are cu totul alt rol, nu sã modereze, cã nu suntem la talk-show, suntem în Parlamentul României. Are rol sã conducã ºedinþa, conform regulamentului.
În al doilea rând, atunci când are de fãcut un comentariu Ð ºi aceasta este o cutumã parlamentarã Ð oricine este membru al Parlamentului pofteºte la tribunã ºi vorbeºte de aici. Acestea sunt cutumele parlamentare ºi care denotã un respect între noi ºi faptul cã atât Biroul permanent, cât ºi preºedintele de ºedinþã sau preºedintele Camerei nu conduc pe ceilalþi parlamentari, ci conduc lucrãrile în spiritul regulamentului.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, vã dau perfectã dreptate. Preºedintele conduce dezbaterile ºi o face dupã regulament. Atunci când cineva se abate de la regulament ºi este în afara regulamentului am obligaþia, nu dreptul, sã-i atrag atenþia.
Cu aceste precizãri,
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române. 35Ð36
Împotrivã? 84 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Deci cu 147 de voturi pentru, 84 împotrivã, Legea de abilitare a fost adoptatã.
Domnul Chiliman doreºte sã explice votul.
Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am fost mandatat de Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal sã explic votul nostru împotriva acestui proiect de Lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe.
Noi înþelegem necesitatea legiferãrii de cãtre Guvern în perioada vacanþei parlamentare în anumite domenii de absolutã urgenþã ºi considerãm justificatã ºi legalã, în temeiul art.144, pct.1 ºi 3 din Constituþie, cererea Guvernului de a avea dreptul sã emitã ordonanþe în vacanþa parlamentarã. În ce domenii însã asta-i o altã problemã ºi cât de larg sã fie acest mandat pe care-l dã Parlamentul!
Conform Constituþiei, domeniul de abilitare nu se poate referi însã la legi organice. Dupã cum se poate lesne observa din proiectul acestei Legi de abilitare, cele 8 domenii de activitate ºi cele 54 de subdomenii în care se cere abilitarea sunt foarte generale. Ele permit, prin acest lucru, interpretãri ºi posibile încãlcãri ale Constituþiei. S-au mai vãzut cazuri de ordonanþe date în aceastã perioadã care au atins domeniul organicului.
Ce sã înþelegem printr-o serie de titluri ca ”educaþie permanentãÒ sau ”mãsuri pentru relansarea reformei sanitareÒ, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei? Cã aceste titluri sunt atât de largi încât poþi sã bagi orice în ele!
Pe de altã parte, Guvernul putea lãsa o serie de reglementãri într-o serie de domenii foarte sensibile sã facã obiectul unor legi, aºa cum este normal, ºi nu sã fie rezolvate prin ordonanþe.
Dau un exemplu, care este sensibil pentru foarte mulþi cetãþeni, cum ar fi modificarea ºi completarea reglementãrilor privind taxa pe valoarea adãugatã sau reglementãrile privind datoria publicã externã. De ce trebuie neapãrat Guvernul acum, în luna asta, sã ia niºte mãsuri, când putea foarte frumos sã ne trimitã demult aceste legi, dacã le avea fãcute ºi dacã erau într-adevãr urgente? În special în privinþa taxei pe valoarea adãugatã, unde Guvernul are deja un proiect de lege la Senat, putea sã continue procedura de acolo sau, dacã era vorba de o completare, putea sã emitã acum o ordonanþã de urgenþã ºi o dezbãteam în procedurã de urgenþã.
Doriþi ºi dumneavoastrã sã vã explicaþi votul, domnule coleg? Domnul Moiº, în numele P.R.M.-ului.
## **Domnul Vãsãlie Moiº:**
## Stimaþi colegi,
Am fost mandatat de cãtre Grupul parlamentar al P.R.M. sã explic votul împotrivã. Motivaþia votului nostru are 3 grupe de motive.
Pentru dumneavoastrã nu vi le citesc, vi le spun oral.
Primul dintre motive este acela cã partidul de guvernãmânt defileazã cu discursuri despre democraþie parlamentarã, despre separaþia puterilor în stat, dar astãzi a dat dovadã cã, de fapt, dispreþuieºte toate aceste principii. Cu alte cuvinte, afarã este vopsit gardul, înãuntru este leopardul! Astãzi Parlamentul a dovedit cã este o anexã a Executivului. Toate amendamentele propuse de cãtre grupurile parlamentare sau de cãtre deputaþii din opoziþie au fost respinse. Nici nu se putea altfel într-o þarã în care primul-ministru este ºi preºedintele partidului majoritar în Parlament.
A doua grupã de motive este aceea cã argumentele reprezentanþilor Guvernului, de genul: ”ciocul micÒ sau ameninþãri cu justiþia sunt sub limita admisã într-un dialog parlamentar ºi de aceea ne vom limita la un singur rãspuns: No comment.
A treia grupã de motive este faptul cã Parlamentul dominat de cãtre partidul aflat la guvernare ºi-a dat ultimul examen respingând amendamentul de la art.3. Nu se putea o încãlcare mai mare a Constituþiei ºi a regimului parlamentar decât prin respingerea amendamentului propus de noi la art.3, potrivit cãruia Guvernul nu mai poate emite ordonanþe în domeniile de abilitare prevãzute în prezenta lege, dacã au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacã au fost elaborate ºi depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond. Nici mãcar atât nu s-a lãsat Parlamentului, sã termine elaborarea legilor cu care a fost sesizat ºi care se gãsesc în diferite faze. Acest fapt ne dovedeºte cã, de fapt, nu mai existã în acest moment nici mãcar _minima moralia._
Pentru aceste considerente am votat împotriva proiectului de lege.
Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al P.D.
## **Domnul Emil Boc:**
## Domnule preºedinte,
Partidul Democrat a votat împotriva proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi a dat un vot pentru reabilitarea Guvernului faþã de textul Constituþiei, pentru a readuce Guvernul pe drumul cel drept în materia respectãrii Constituþiei.
În altã ordine de idei, aþi putut observa astãzi cã din cele peste 35 de amendamente depuse de cãtre grupurile parlamentare nici mãcar un amendament nu a fost admis. Lucru care, în fapt, confirmã spusele lui Montesquieu, potrivit cãrora oricine deþine puterea are tendinþa de a abuza de ea ºi abuzeazã de ea, numai cã Montesquieu mai spune pânã când abuzeazã: pânã când o altã putere opreºte puterea. Aceastã putere trebuia sã fie opoziþia. Iatã cã astãzi în România nu mai existã puterea opoziþiei, sã poatã face faþã provocãrilor de stat, provocãrilor totalitare ale partidului de guvernãmânt.
În consecinþã, noi vom recurge la un ultim mod constituþional de a ne apãra, ºi anume vom solicita totuºi preºedintelui României, în calitate de mediator între puterile statului, sã retrimitã acest proiect de lege în vederea reexaminãrii lui de cãtre Parlament. Sperãm ca la Cotroceni sã existe o altã înþelegere faþã de fenomenul democratic ºi faþã de modul de guvernare al României.
Nu aº vrea sã mai intru în alte considerente, dar acest proiect de lege adoptat astãzi nu face altceva decât sã legalizeze clientelismul politic în România ºi sã-l ridice la rang de lege ºi de politicã guvernamentalã. ªi un singur mesaj mai putem transmite: ”Popor român, dormi liniºtit, P.S.D. lucreazã pentru tine!Ò
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.
## **Domnul Ionel Olteanu:**
Stimaþi colegi,
O sã încerc sã fiu cât mai scurt posibil. Sigur cã Partidul Social Democrat respectã opoziþia. Este un fapt, o realitate. Respectãm punctele dumneavoastrã de vedere, chiar dacã uneori ne dãm seama cã aceste puncte de vedere sunt exprimate de dragul opoziþiei.
Cred cã, în primul rând, nu putem acþiona în baza unei prezumþii de vinovãþie, nici noi cu privire la dumneavoastrã, nici dumneavoastrã cu privire la noi. De aceea, Partidul Social Democrat, Grupul Social Democrat ºi Umanist din Camera Deputaþilor a dat votul sãu favorabil proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare, tocmai pentru cã avem încredere în Guvernul Adrian Nãstase cã este un guvern responsabil ºi cã dinamismul, dinamica cu care lucreazã, cu care ne-a obiºnuit sã lucreze se aflã în slujba cetãþeanului.
Pe de altã parte, stimaþi colegi, dumneavoastrã, cei din opoziþie, v-aþi obiºnuit cu o guvernare incoerentã, care a semãnat mai pe tot parcursul celor 4 ani cu un adevãrat ºi continuu scandal. Dacã dumneavoastrã nu vreþi sã vã obiºnuiþi cu o guvernare dinamicã, iatã, cetãþenii vã contrazic. Sondajele de opinie indicã o creºtere a popularitãþii Guvernului Adrian Nãstase. Mai mult, pentru a rãspunde cu fermitate ºi cu claritate aserþiunilor dumneavoastrã referitoare la Montesquieu, vã asigurãm, stimaþi colegi din opoziþie, cã grupul nostru parlamentar nu este doar democrat, ci este ºi social democrat, duce o politicã în slujba cetãþeanului. Politica nu se uzeazã, puterea nu se uzeazã decât atunci când se foloseºte prost. Aºa cum aþi dovedit-o dumneavoastrã, aþi utilizat-o prost ºi cetãþeanul v-a sancþionat. Creºterea popularitãþii Guvernului Nãstase demonstreazã cã vom câºtiga ºi urmãtoarele alegeri. De aceea, am votat pentru abilitarea Guvernului.
Referirile nu s-au fãcut la persoane, ci la partid, dacã cereþi dreptul la replicã. _(Domnul Andrei Ioan Chiliman ºi domnul Puiu Haºotti cer drept la replicã._ )
Stimate coleg, hotãrâþi-vã atunci, care dintre dumneavoastrã?
Un minut drept la replicã.
Chiar mai puþin, domnule preºedinte. Apropo de aserþiunea distinsului coleg dinainte în legãturã cu câºtigarea alegerilor de cãtre un anume partid, vreau sã spun cã existã o vorbã foarte înþeleaptã: ”Speranþa este forma normalã a delirului!Ò
Domnul R‡duly din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#171043## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Nu vreau sã vã stric atmosfera de festivism în care am început sã intrãm înainte de pauzã, însã vreau sã vã
spun doar un lucru. Cred cã dacã ne uitãm acum în salã, ºtiind cã avem de votat încã 43 de proiecte de legi, gãsim de ce a trebuit Guvernul sã fie abilitat sã emitã ordonanþe. Deci putem sã aducem orice argument, de orice naturã, însã din pãcate vedem ce este acum în salã ºi nu putem sã votãm alte proiecte de legi care sunt importante în opinia mea, de exemplu, proiectul de Lege privind graþierea unor pedepse ºi aºa mai departe.
Nu-i mai puþin adevãrat cã dacã ne uitãm în salã, tot aici, unde a fost Guvernul înainte de vot, ºi-a exprimat votul ºi a plecat, vedem ºi un alt lucru: modul în care este astãzi raportul dintre Guvern ºi Parlament. Noi asta suntem, nu suntem altcineva.
Vã mulþumesc.
Da. Domnul Sassu.
Îmi pare rãu cã trebuie sã constat încã o datã aceastã modalitate, sã zic, clientelarã de a pune problema. Am sã vã anunþ, poate e bine sã ºtiþi acest lucru ºi poate ºi presa e bine sã ºtie acest lucru, cã în acest an Parlamentul Ð Camera Deputaþilor a votat în jur de 1.000 de legi ºi, cu toate astea, Guvernul continuã sã dea ordonanþe, cu toate astea Guvernul continuã sã dea ordonanþe de urgenþã ºi sfideazã ceea ce am convenit la început, ºi anume cã suntem de acord sã avem aceste proceduri rapide pentru a epuiza lucrurile care sunt pe ordinea de zi sau care sunt în comisii ºi apoi sã lucrãm într-un ritm normal, într-o procedurã normalã, ºi anume cu proiecte de legi.
Eu cred cã ºi colegul nostru de la U.D.M.R. la acest lucru trebuia sã se refere, nu la câþi suntem sau la câþi nu suntem ºi la ceea ce am fãcut ºi ceea ce Guvernul nu face. ªi despre asta este vorba.
ªi, în al doilea rând, aº vrea sã spun domnului preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi cã ceea ce a spus dânsul nu are nici o legãturã cu votul dat pentru abilitarea Guvernului. Dacã vreþi, un motiv de respingere este pentru cã abilitarea Guvernului se face, conform Constituþiei ºi în spiritul Constituþiei, pentru niºte lucruri care trebuie fãcute în aceastã perioadã în care Parlamentul nu lucreazã. Foarte puþine lucruri care sunt pe aceastã lege de abilitare întrunesc aceste condiþii.
Spuneam mai devreme, poate se ºtie despre un cutremur care vine ºi de aceea casele acelea stricate trebuie date oamenilor ºi Guvernul nu poate sã le repare. Dar într-un an de zile puteau sã fie date etc.... Nu vreau sã revin la susþinerea legii, însã repet, abilitarea Guvernului se face în spiritul Constituþiei, pentru cã ai niºte legi, le ºtii, ºtii despre ce este vorba ºi vii cu ele pentru cã ai nevoie de ele în perioada asta, când Parlamentul nu lucreazã, nu pentru cã avem încredere sau nu avem încredere. Ceea ce aþi spus dumneavoastrã nu are legãturã cu relaþia dintre Parlament ºi Guvern, îmi pare rãu.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Dupã ce m-aþi dojenit cã sunt în afara regulamentului, eu vã aduc aminte urmãtoarele lucruri prevãzute de regulament. Aþi cerut câte 2-3 minute pentru explicarea votului. Eu nu comentez nimic din ce aþi spus dumneavoastrã pe fond, însã v-aº ruga sã vã limitaþi la atât. Aþi comentat ºi aþi explicat voturile, daþi-ne voie sã trecem mai departe.
Deci am dat cuvântul fiecãrui grup parlamentar sã-ºi explice votul ºi aþi procedat în acest sens. Închidem dezbaterile cu privire la acest aspect ºi trecem în continuare.
Domnule Stanciu, poftiþi! Ce problemã aveþi?
## Domnule preºedinte,
## Domnule preºedinte al Academiei,
Stimaþi colegi,
Vin din partea Comisiei de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport cu propunerea ca astãzi sã acceptãm ceea ce este de fapt ºi regulamentar, pentru cã urmeazã dezbaterea Legii privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române ºi întregul birou este prezent, în frunte cu preºedintele Eugen Simion, sã dãm ºi votul final ºi nu sã o reprogramãm la sfârºitul voturilor finale. Ca sã meargã cursiv ºi apoi sã intrãm în voturile finale. Aceasta ar fi rugãmintea noastrã, dacã este posibil. Raportul nu conþine nici un fel de amendamente de esenþã, deci este o lege tehnicã privind structurarea Academiei, spre a înlãtura decretul care era existent.
Aceasta ar fi rugãmintea noastrã, dacã se poate, domnule preºedinte.
## Stimaþi colegi,
Dacã sunteþi de acord cu aceastã problemã? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt. Vã mulþumesc.
Începem dezbaterea. Îmi cer scuze, o sã-i dau conducerea ºedinþei, în continuare, domnului vicepreºedinte Duvãz.
## Stimaþi colegi,
Domnule preºedinte al Academiei,
Sã trecem la dezbaterile generale la Legea privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române.
Dacã din partea grupurilor parlamentare cineva vrea sã ia cuvântul? Dacã nu, invitãm iniþiatorul.
Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi în faþa Camerei.
Adrian Câmpurean mã numesc ºi sunt secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
Vã rog sã susþineþi legea. Vã mulþumesc.
Având în vedere rolul deosebit pe care Academia Românã îl constituie, ca cel mai înalt for de consacrare ºtiinþificã ºi culturalã, având în vedere importanþa adoptãrii unui cadru legislativ coerent...
Scuzaþi-mã, domnule secretar de stat.
Stimaþi colegi, vã rugãm sã aveþi rãbdare câteva minute, sã ascultaþi prezentarea argumentelor iniþiatorului. Vã mulþumesc.
Vã rugãm, în concluzie, sã aprobaþi legea aºa cum a fost ea adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.
Vã mulþumim pentru prezentare.
Comisia? Opinia comisiei, vã rog, domnule preºedinte.
## Domnule preºedinte,
## Onorat prezidiu,
Vã rog sã-mi permiteþi sã dãm citire raportului pe care comisia l-a întocmit referitor la Legea privind organizarea ºi funcþionarea Academiei Române.
La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Iatã deci cã raportul s-a fundamentat pe avizele de la comisiile de specialitate, astfel încât sã nu avem sub nici o formã puncte care sã fie puse sub semnul întrebãrii.
De aceea, consultând toþi colegii noºtri din celelalte comisii, noi vã rugãm acum sã aprobaþi legea sub forma în care a ieºit de la comisie. Este o modalitate prin care decretul din 1990 va fi înlocuit cu o lege ce structureazã cel mai înalt for de consacrare al þãrii. Cred cã nu avem nici un fel de _parti pris_ aici, nu este vorba de politicã, ci este vorba de ºtiinþã. ªtiinþa este puþin, mai puþin democratã decât Parlamentul, dar nu putem supune la vot ºtiinþa. O sã supunem legea care guverneazã ºtiinþa ºi suntem în asentimentul dumneavoastrã spre a o vota astãzi.
Vã mulþumim pentru atenþie.
Vã mulþumim, domnule preºedinte.
Revin cu invitaþia dacã din partea grupurilor existã la dezbateri generale intenþia de a se spune câteva cuvinte. Dacã nu, trecem la dezbaterea legii, aºa cum ea a fost transmisã de cãtre Senat.
Titlul legii.
Scuzaþi-mã! Vã rog, domnule ministru!
## Domnule preºedinte,
V-aº ruga sã supuneþi plenului modalitatea prevãzutã la art. 104 alin. 4 din regulament care prevede urmãtorul lucru. Proiectul de lege sau propunerea legislativã la care nu s-au fãcut amendamente pânã la data ºedinþei de vot se supune direct votului final, dupã prezentarea de cãtre iniþiator a expunerii de motive ºi de cãtre comisia sesizatã în fond a raportului, precum ºi dupã audierea punctelor de vedere ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare. Aceastã cerinþã a textului este întrunitã ºi, ca atare, v-aº ruga sã supuneþi direct votului proiectul de lege.
Am înþeles, domnule ministru, o sã intrãm în procedura invocatã de dumneavoastrã dupã ce dãm cuvântul domnului Andrei Chiliman.
## Domnule preºedinte,
## Onoraþi colegi,
Grupul nostru parlamentar va vota aceastã lege, pe care o considerãm deosebit de importantã ºi pe care o sprijinim aºa cum este ea în forma actualã.
Vã mulþumesc.
Da. Deci avem un punct de vedere al Grupului parlamentar al P.N.L. Înþeleg cã existã...
Da, vã rog, domnule deputat Mihai Baciu, din partea Partidului Democrat.
ªi grupul nostru parlamentar va vota aceastã lege ºi întrucât se îndeplinesc condiþiile acelui articol propun sã trecem direct, aºa cum a spus domnul ministru Gaspar, la votul legii în întregimea ei.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Dacã mai sunt alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare? Dacã nu, stimaþi colegi, în conformitate cu art.104 alin.4 din Regulamentul acestei Camere, aceastã lege, neavând amendamente, am ascultat raportul comisiei ºi punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, cele care s-au exprimat.
Vã rog sã vã exprimaþi cu un vot final pe aceastã lege.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri?
În unanimitate, aceastã lege a fost votatã. Vã mulþumesc, stimaþi colegi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#180758Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 190/21.XII.2001 conþine 36 pagini.**
Preþul 26.604 lei
Iatã deci douã motive pentru care aceastã prevedere menþinutã în textul legii de abilitare este nelegalã. Pe de o parte, s-ar putea face prin hotãrâre de guvern, dacã este vorba de o executare a legii, iar dacã este vorba de o lege în nici un caz nu o putem avea în vedere, pentru cã este o lege organicã, ºi Constituþia ne interzice în mod expres acest lucru.
Vã mulþumesc.
În discuþie vor fi circa 200 de apartamente. Pentru liniºtea dumneavoastrã, nici unul din miniºtrii Cabinetului Nãstase, în frunte cu primul-ministru, nu va avea aceastã posibilitate. Tot pentru liniºtea dumneavoastrã, nu se va vinde nici o locuinþã de protocol, dar vã rog frumos, în temeiul atâtor principii pe care le clamaþi toatã ziua pe la televiziune, lãsaþi ca, într-o structurã închistatã de 50 de ani, sã se întâmple o reformã.
Vã mulþumesc.
Sigur cã aceste forþãri sunt anormale.
Coaliþia parlamentarã actualã a P.S.D.-ului cu U.D.M.R.-ul are suficiente voturi pentru a trece orice lege fãrã probleme. Deci nu înþelegem de ce este nevoie de aceastã forþare.
Sigur cã apare acolo un domeniu care ne face sã ne gândim la tot felul de întâmplãri care au avut loc de curând prin presã ºi care au fost arãtate de presã, spre exemplu, stabilirea unor mãsuri cu privire la producerea ºi comercializarea publicaþiilor pornografice. A fost de curând pomenit un domn ministru, Antonescu. Noi credeam cã problema este rezolvatã.
Nu discutãm de mãsurile pentru constituirea ºi dirijarea fondului locativ de protocol ºi pentru vânzarea imobilelor din administrarea Regiei Protocolului de Stat unde, iarãºi, atinge clar domeniul organicului ºi unde ar fi trebuit sã fie lãsat Parlamentul sã decidã.
Grupul nostru a fãcut o serie de amendamente ºi a propus chiar restrângerea domeniilor de legiferare prin ordonanþe ale Guvernului în aceastã perioadã. Sigur cã toate au fost respinse ºi lucrul acesta este absolut anormal.
Voi aminti însã cã între 1996 ºi 2000 guvernarea C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R. a fost de nenumãrate ori criticatã dur de domnii deputaþi Adrian Nãstase, vicepreºedinte, în acea perioadã, al Camerei Deputaþilor, de domnul deputat Acsinte Gaspar, cu funcþii în conducerea Biroului permanent al Camerei. Dânºii au promis cã dacã vor veni la putere vor renunþa la utilizarea ordonanþelor de urgenþã ºi la legiferarea prin ordonanþe, lãsând acest lucru doar acolo unde efectiv este într-adevãr necesar.
Iatã, de altminteri, ce spunea domnul Gaspar: ”Lucrul care pe mine mã îngrijoreazã foarte mult este cã prin adoptarea acestei legi, prin sfera mare de domenii pentru care se cere abilitarea pentru ca Guvernul sã emitã ordonanþe, sesiunea primã a anului 1998, care va debuta la 2 februarie, va începe tot cu acest sistem de dezbatere a proiectelor de legi pentru aprobarea ordonanþelorÒ. Asta o spunea în 16 decembrie 1997, la o ºedinþã a Camerei pe care am condus-o eu atunci.
Sigur cã aserþiunea dânsului de atunci era corectã. Era corectã ºi noi ne-am însuºit-o în totalitate ºi modificãm doar anul. Ea rãmâne astãzi mai valabilã ca oricând. Pânã la acest moment Guvernul Nãstase a emis, conform datelor existente la Camera Deputaþilor, peste 173 de ordonante de urgenþã ºi în baza legilor de abilitare 88 de ordonanþe simple. Deci conform acestui mod de lucru, practic, Guvernul Nãstase a uitat complet rolul celor douã Camere, rolul lor de legiferare ºi le confundã tot mai mult cu douã legume. Nu vreau sã mai reamintesc aici de cererea domnului deputat Florin Georgescu de prin 1998 ca primul-ministru sã fie de faþã la dezbaterea legii de abilitare a Guvernului, pentru cã dispreþul actualilor membri ai Guvernului faþã de Parlament a devenit cronic.
## Stimaþi colegi,
Votând aceastã lege de abilitare, lãsaþi pentru încã un semestru ca þara sã fie guvernatã prin ordonanþe, prin ordonanþe simple sau de urgenþã. Va trebui însã sã le explicaþi cetãþenilor þãrii ce facem noi aici în Parlament, ce mai facem noi aici în Parlament, lãsând rolul de ”ce mai facem noi aici în ParlamentÒ, lãsând aceastã activitate de legiferare pe mâna Guvernului ºi la ce mai este bun Parlamentul dacã ratificã tot timpul numai ce fac alþii? Eu cred cã sunt justificãri suficiente care sã explice de ce noi am votat împotriva acestei legi Ð atât de largã ºi atât de completã cum aþi vrut-o dumneavoastrã astãzi. Vã mulþumesc.