Monica Octavia Musca

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã ce mai bine de un an actuala putere ne-a obiºnuit cu practicile sale politice menite a intimida massmedia din România, iatã cã ne aflãm din nou în faþa unor declaraþii ale unui înalt oficial P.S.D.-ist, care confirmã faptul cã guvernanþii noºtri sunt departe de a fi scãpat de dorinþa de a controla mijloacele de informare în masã.

La presiunile de ordin legislativ, exercitate anterior asupra mass-media de cãtre majoritatea parlamentarã, se adaugã acum o alta, o lege a dreptului la replicã extrem de restrictivã în privinþa libertãþii de exprimare. Ca liberal, preocupat de respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale, þin sã-i amintesc iniþiatorului acestui proiect de lege un lucru pe care Domnia sa ar fi trebuit sã-l fi înþeles pânã acum de când se aflã în politicã, anume cã persoanele publice, prin însãºi asumarea acestui rol, se supun de bunã voie criticilor, iar activitatea lor este cu atât mai atent monitorizatã de presã ºi greºelile cu atât mai vârtos sancþionate.

Mass-media are nu numai dreptul, ci chiar obligaþia sã critice ºi sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice erorile guvernanþilor.

Problema dreptului la replicã se poate rezolva prin autoreglementare, nu prin legi impuse de guvernanþi, oricare ar fi aceºtia. Ceea ce Guvernul nu poate impune sã nu se publice nu poate impune, la rândul lui, nici sã se publice. Aceastã lege va duce la timorarea presei ºi diminuarea rolului sãu de ”câine de pazãÒ al democraþiei.

În locul unei prese a informãrii publicului vom avea o presã a dreptului la replicã sau poate chiar asta se doreºte. ªi parcã pentru a da dreptate celor care se tem de consecinþele nefaste ale acestui act normativ ºi pentru a demonstra încã o datã cã încercarea puterii de a pune stãpânire pe media nu este o simplã ipotezã, ci o realitate, iniþiatorul legii a ajuns sã facã niºte afirmaþii care frizeazã absurdul ºi, am fi putut spune, chiar ridicolul, dacã nu ar fi fost vorba de o chestiune cât se poate de serioasã, vitalã pentru democraþia româneascã.

În numele Partidului Naþional Liberal fac aceastã declaraþie politicã, ºi nu numai în nume personal. Afirmãm cu toatã tãria cã ne aflãm la ora actualã într-o situaþie cu totul specialã dupã 12 ani de democraþie sau

de dorinþa de a fi democratici. Astfel, aflãm cã presa din România nu vrea sã se lase cenzuratã. Domnul ministru Ioan Mircea Paºcu spune: ”Avem un segment, este vorba doar de presa scrisã, de unele gazete care nu vor sã fie controlate deloc. Nu e democratic.Ò Mai mult decât atât, este extrem de grav faptul cã iniþiatorul acestei legi interpreteazã caracterul nedemocratic al unor prevederi ca fiind o dovadã de democraþie ºi, spre stupefacþia oricãrui om de bun-simþ, ne spune cã nu este democratic ca presa sã nu fie controlatã.

Stimabilul demnitar care a fãcut aceste afirmaþii are fie o problemã de semanticã, neºtiind prea bine care este sensul termenului de democraþie, fie, mai grav, deficienþe la capitolul culturã politicã democraticã. ªi, ca sã confirme cea de a doua ipotezã, acelaºi personaj îi ameninþã voalat pe ziariºtii care scriu despre securiºtii din structurile statului ºi îi pune la zid, amintindu-le cã viaþa este scurtã ºi nu le face bine sã abordeze subiecte precum cel al securiºtilor din armatã.