Nicolae Leonãchescu

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi mulþumesc domnului secretar de stat Ionel Fleºariu, un distins specialist în domeniul administraþiei publice, ºi îl asigur de tot respectul meu pentru demersul fãcut. În acelaºi timp, îmi permit sã punctez câteva idei.

Prima este aceea cã în 1968 s-au fãcut comasãri pe un anume principiu economic, ºi anume cel de centralizare a economiei, principiu care a introdus multe disfuncþionalitãþi în administraþia publicã localã. Au fost comasate forþat sate în condiþii geografice ºi sociale deosebit de grele ºi, în timp, au ieºit în evidenþã toate necazurile legate de acest tip de nouã structurare în acest domeniu.

De atunci ºi pânã astãzi, oamenii cautã soluþii ºi le cautã în primul rând la primãrie ºi soluþiile respective nu se gãsesc. Eu m-am bucurat cã mai multe Guverne aflate la conducerea României din 1989 ºi pânã astãzi ºi-au propus un asemenea ideal. Dar constat cu mare durere cã unei probleme reale din teritoriu i-am opus ani în ºir nu-ul tuturor Guvernelor. ªi în guvernarea 1996Ñ2000 s-a formulat un asemenea proiect, nepus însã în practicã.

Sã constatãm însã ºi o altã problemã. Faptul cã de pe teritoriile vechilor comune comasate, pe ideea de economie centralizatã, au fost ridicate unitãþi economice sau desfiinþate ºi astãzi li se reproºeazã acelor sate care vor sã-ºi recapete statutul administrativ de altãdatã cã nu le au. Noi nu putem reproºa oamenilor lucruri de care nu sunt ei vinovaþi.

ªi o ultimã constatare. Existã multe iniþiative în acest domeniu, de reînfiinþare a unor comune care altãdatã au fost înfloritoare, centre de plasã, centre culturale puternice, în jurul cãrora gravita o puternicã viaþã socioculturalã în trecut. Toate aceste proiecte propuse au venit ºi din partea unor deputaþi ai puterii trecute ºi actuale, precum ºi din partea opoziþiei trecute ºi actuale.

Astãzi constatãm cu durere cã proiectele de lege care au venit din partea opoziþiei au fost în mod sistematic boicotate. Sunt în primul rând primãrii total neinteresate în aceastã restructurare spre a duce administraþia publicã la nivelul oamenilor, pentru cã salariaþii ºi cei care graviteazã în jurul acelor primãrii ºi-au creat fel de fel de venituri personale, ºi-au aranjat familiile, în dispreþul doleanþelor alegãtorilor ºi ale locuitorilor din satele respective. De aceea, îmi vine foarte greu sã constat cã administraþia publicã localã, primãriile, în foarte, foarte multe cazuri, s-au depãrtat de oameni. De aceea, oamenii spun cã degeaba se mai duc la primãrie ºi nu mai vor sã discute cu reprezentanþii acestor primãrii.

Eu sper ca realitãþile din teren sã fie în timp receptate de actuala putere, nu atât printr-o soluþie care sã vinã numai din partea puterii, ci ºi din partea oamenilor din opoziþie care vor sã construiascã un spaþiu adecvat dialogului alegãtor-primãrie.

Actele de boicotare a referendumurilor locale de cãtre oamenii din primãrii sunt efectiv autentice. În raport cu ele, prefecturile sunt neputincioase. Numai o lege centralã poate sparge acest zid al boicotului, care încearcã sã ducã, iatã, spre soluþii mai bune. Numai o asemenea lege gânditã la rece, într-un dialog constructiv între oamenii puterii ºi opoziþiei, poate rezolva problemele acestea grele în domeniul administraþiei publice locale. Eu aºtept aceastã lege ºi cu intervenþia pozitivã pe care am aºteptat-o în zadar de la autoritãþile locale ºi judeþene, chiar din judeþul Argeº, unde sunt deputat. Vã mulþumesc.