Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de alimentare cu apã potabilã, colectarea ºi tratarea apei uzate în oraºul Târgu-Mureº, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate ºi modernizarea reþelei de canalizare în oraºul Timiºoara, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002.

5. Propunerea legislativã privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã ºi gaz metan din clãdirile colective, iniþiatã de 8 deputaþi P.R.M.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 august 2002.

Poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,

Conform art. 85 alin. 3, în prima ºedinþã a Camerei, dupã votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul sã prezinte Camerei poziþia grupului faþã de ordinea de zi ºi programul de lucru.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt multe lucruri inedite cu care m-am întâlnit în ultimii 10 ani în Camera Deputaþilor, dar ceea ce se întâmplã astãzi încalcã tot ceea ce s-a consfinþit drept cutumã timp de 10 ani de activitate democraticã.

În speþã, este vorba, domnule preºedinte, de cutuma cã un proiect de pe ordinea de zi care a intrat în dezbatere îºi continuã procesul legislativ, respectiv dezbaterea. Or, Legea cercetãrii ºtiinþifice, o lege de importanþã deosebitã, la care Guvernul, respectiv sindicatele, patronatele ºi comisia noastrã ºi-au adus contribuþia, în loc sã continue sã fie dezbãtutã astãzi Ñ evident, dupã rapoarte de mediere, dupã acorduri, care reprezintã, de asemenea, o cutumã în ierarhie în ordinea de zi Ñ, este, nici mai mult, nici mai puþin, pusã la punctul 24, deºi ea este intitulatã în raport, ba este ºi pe lista Guvernului, ”de prioritate legislativãÒ. ªi punem în faþã altele, care reprezintã prioritãþi ”mai legislativeÒ... Nu ºtiu ale cui, nu ºtiu pentru ce ºi nu ºtiu cu cât...

Ni se introduc, de asemenea, în faþã, înaintea rapoartelor de mediere, douã proiecte de lege care sunt tot de resortul Comisiei de învãþãmânt. Nu spunem cã nu sunt importante, dar cred, domnule preºedinte, cã ºi dumneavoastrã, ca ºi mine, suntem adepþii respectãrii regulamentului ºi a unor cutume ºi întreruperea unei dezbateri fãrã motivaþie, în sensul cã nu a fost retrimis la comisie, nu poate fi acceptatã.

Acesta este punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare ºi vã rog sã îl faceþi cunoscut domnului preºedinte Dorneanu, pentru cã, în afarã de regulament ºi de cutume, se pare cã mai intervine ceva: arbitrariul ºi anarhia. Iar noi suntem împotriva acestui mod de lucru.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnule preºedinte,

Sunt 12 poziþii din aceastã ordine de zi care nu se dezbat astãzi, scrie în dreptul lor ”se discutã marþiÒ sau ”se discutã joiÒ. E adevãrat cã au fost introduse ºi vreo câteva care urmeazã sã fie dezbãtute astãzi, dar vom ajunge ºi la acel proiect de lege.

Oricum, ordinea de zi a fost aprobatã de Comitetul ordinii de zi...

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Este exprimarea unei opinii.

Am luat notã de poziþia dumneavoastrã pentru viitor. Proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi.

## **Domnul Radu Mircea Damian** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi deputaþi,

Este vorba de proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti. Înfiinþarea acestei universitãþi se înscrie pe linia pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii o promoveazã, ºi anume de încurajare a învãþãmântului superior privat care îndeplineºte standardele calitative.

Dupã cum cunoaºteþi, a existat un prim raport al comisiei, dupã care, prin procedurile obiºnuite, s-a trecut la un al doilea raport, pe care îl aveþi acum în faþã. În raport cu acesta, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii îºi însuºeºte raportul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cu urmãtoarele remarci: faþã de aceastã universitate ºi faþã de celelalte, dar în special e vorba de aceasta, a avut puncte de vedere pe care le-a comunicat conducerii universitãþii, în special referitoare la cifrele de ºcolarizare la unele specializãri autorizate provizoriu la

care acestea depãºesc standardele. Totuºi, având în vedere discuþiile pe care conducerea ministerului le-a avut cu domnul rector ºi cu conducerea universitãþii, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii este de acord, rãmânând sã urmãreascã atent aceste aspecte în perioada de monitorizare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul profesor Stanciu.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

În baza deciziei plenului, de a retrimite la comisie proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti, aceasta a întocmit un raport de înlocuire a celui anterior ºi a modificat în consecinþã anexa nr. 1, dupã reanalizarea acestuia în discuþiile avute cu conducerea universitãþii.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Deci comisia a hotãrât în unanimitate sã avizeze favorabil proiectul de lege.

Vã rog, domnule preºedinte, sã-mi permiteþi douã vorbe, spre a nu mai lua cuvântul în continuare.

Au fost multe discuþii în raport cu aceastã universitate, legate în special de cifra de specializare. Existã în proiectul de lege, o sã vedeþi, la punctul 5, o monitorizare specialã a tuturor universitãþilor ºi, de asemenea, în proiectul de lege care va veni, de aprobare a Ordonanþei nr. 174 o sã constataþi cã cifrele de ºcolarizare se aprobã de cãtre minister, la propunerea senatelor universitare. Este o mãsurã regulamentarã, spunem noi, pentru a compara ce am depãºit ºi ce nu am depãºit.

Noi credem cã aceastã universitate, cu deficienþele care au fost semnalate de minister la un moment dat, este pe panta cea bunã, reducând deja cifrele de ºcolarizare, ºi va intra într-un timp relativ scurt în cele care vor fi aprobate de cãtre minister.

Comisia, v-am spus, a votat în unanimitate ºi, deci, susþinem proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.

Atunci sã trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi la punctul 2 din raportul comisiei.

Dacã sunt obiecþii la propunerea de modificare a comisiei? Nu sunt obiecþii.

Art. 1, adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport, la poziþia 3 sunt propuse niºte modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 2, aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Art. 3. Vã rog sã priviþi la poziþia 4 din raport, se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, aºa cum a fost modificat de comisie. La art. 4 observaþi cã la poziþia 5 din raport se propune eliminarea textului, dar la poziþia 6 se introduce un alt text, nou.

Dacã sunt obiecþii faþã de textul nou introdus? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã a comisiei. Art. 5. Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã existã o inadvertenþã între alin. 1 ºi alin. 2 ºi ar trebui, pentru a respecta normele de tehnicã legislativã, sã dãm o reglementare unitarã.

În alin. 1 se vorbeºte despre ”patrimoniul înscris în anexa nr. 1Ò, iar în alin. 2 se vorbeºte despre ”patrimoniul prevãzut în anexãÒ. Fiind vorba de o singurã anexã, aceasta nu trebuie numerotatã ºi, ca atare, vã propun ca din alin. 1 sã fie eliminatã sintagma ”nr. 1Ò. Deci este vorba de ”patrimoniul înscris în anexã, care face parte integrantã din prezenta legeÒ.

ªi în felul acesta alin. 1 se coroboreazã cu alin. 2. Prin urmare, este o chestiune pur ºi simplu de tehnicã legislativã.

Comisia are ceva împotrivã? Este de acord cu aceastã propunere.

Alte obiecþii nu sunt, adoptatã în forma propusã de comisie ºi amendatã de domnul ministru Gaspar.

Tot la art. 5 alin. 3 observaþi cã se propune eliminarea acestui articol.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Art. 6.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Devine art. 7.

Se introduce un art. 8, vã rog sã priviþi la poziþia 9 din raport.

Dacã sunt obiecþii? Poftiþi, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

La art. 8 se introduce o normã de monitorizare a acestei universitãþi pe o perioadã de timp de 3 ani, astfel încât sã se poatã constata dacã într-adevãr au fost respectate normele metodologice pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii le va emite, norme care vor fi aprobate printr-un ordin al ministrului educaþiei ºi cercetãrii, publicat în ”Monitorul OficialÒ.

V-aº propune, totuºi, pentru cã textul este foarte important ºi mi se pare normal ca instituþia sã fie nominalizatã în cadrul acestui articol ºi sã nu se meargã printr-o normã de trimitere, ”instituþia prevãzutã la art. 1Ò, deci, sã spunem aºa: ”Pentru a se asigura respectarea

standardelor legale de calitate specifice învãþãmântului superior, Universitatea ÇSpiru HaretÈ din Bucureºti...Ò ªi pe urmã urmeazã textul care se gãseºte în cuprinsul acestui amendament.

## Domnul Brudaºca.

ªi dupã aceea sã vedem opinia comisiei.

Propunerea fãcutã de domnul ministru mi se pare corectã, dar atunci trebuie sã mai tãiem ceva, pentru cã nu se justificã sã lãsãm formularea ulterioarã, respectiv ”prevãzutã la art. 1Ò. Dacã spunem: ”Universitatea ÇSpiru HaretÈ este special monitorizatã pentru o perioadã...Ò se eliminã, atunci, pânã la inclusiv ”art. 1Ò.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Domnule ministru,

Stimate ºi distins coleg,

Este drept cã mai binele este duºmanul binelui ºi este drept cã dacã Domniile voastre rescriaþi acest text de lege Ñ cã, dacã vã uitaþi, de la A la Z este rescris de cãtre comisie Ñ sunt convins cã ieºea mult mai bine. Cred, de asemenea, cã noi va trebui sã dãm mai multã atenþie formei decât fondului.

De aceea, vom avea douã modalitãþi, în perspectivã: sã lãsãm proiectele sã meargã exact cum vin de la Guvern, cã sunt perfecte, ºi sã nu le mai stricãm noi, comisia, cu intervenþii ºi atunci nu vom mai putea fi criticaþi.

Cum zece proiecte au trecut sub aceastã formã, nu aº vedea de ce aº nominaliza special, sã facã aceastã distincþie cu ”Spiru HaretÒ. Se dã o singurã metodologie pentru toate universitãþile, deci nu se publicã una pentru ”Spiru HaretÒ, una pentru cea de la Bacãu, una pentru cea de la Galaþi, una... Una singurã! De aceea noi am zis cã este bine sã scriem ”instituþia nominalizatã la art. 1Ò.

Dacã þineþi neapãrat sã punem aici ”Spiru HaretÒ, atunci dumneavoastrã veþi vota în consecinþã, noi, comisia, nu agreãm. Dar dacã totuºi vreþi, aº ruga sã nominalizãm ºi sediul ºi adresa, ca nu cumva sã se înþeleagã alt ”Spiru HaretÒ ºi sã le punem pe toate. Cã, aºa, dacã punem numai ”Spiru HaretÒ, eu ºtiu care o fi... Deci, ori o lãsãm aºa, ori punem ºi sediul ºi adresa, cum este la punctul 1, ca sã nu creãm confuzii.

Acesta este din punctul de vedere al comisiei, vã rugãm sã rãmânã textul sub aceastã formã. Dacã nu, propunerea noastrã este sã trecem ºi sediul, cum este trecut la punctul 1, ºi sã spunem ºi ce-i cu ea: ”instituþie de drept privat de utilitate publicãÒ. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Faþã de explicaþia suplimentarã pe care preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport din Camerã, profesorul Anghel Stanciu, a dat-o ºi având în

**Ñ** vedere cã vine sã complineascã motivarea care a fost datã de comisie la acest amendament, îmi retrag propunerea.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

ªi eu la fel.

Mai sunt alte obiecþii la articolul acesta? Nu. Înseamnã cã a fost adoptat în formularea comisiei. Anexa nr. 1.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptatã ºi anexa nr. 1, dar am înþeles cã nu se mai numeroteazã anexa la lege.

Am parcurs întregul proiect de lege, el va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte sã se ia cuvântul? Poftiþi.

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã precizez de la început cã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale a fost adoptat de Senatul României. El s-a dezbãtut în Comisia pentru industrii ºi servicii ºi i s-au adus o serie de amendamente, pe care noi le considerãm juste, vin la îmbunãtãþirea proiectului de lege.

O sã-mi permit, cu voia dumneavoastrã, ca pe parcursul dezbaterii proiectului de lege, atunci când dezbaterea se face pe articole, sã-mi permiteþi sã intervin în douã cazuri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul Istv‡n Antal.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale, trimis cu adresa nr. 570 de cãtre Biroul permanent al Camerei, din 15 octombrie 2001.

Comisia, în timpul dezbaterilor, a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, cel al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei,

punctul de vedere al Ministerului Integrãrii Europene, punctul de vedere al Consiliului Concurenþei, precum ºi un punct de vedere al Camerei de Comerþ ºi Industrie a României ºi Municipiului Bucureºti. ªi am mai solicitat ºi unele puncte de vedere din partea consiliilor judeþene ºi am primit un punct de vedere din partea Consiliului Judeþean Timiº.

Actul normativ a apãrut ca urmare a necesitãþii modificãrii Legii nr. 134, în urma observaþiilor primite de la Consiliul Europei. Faþã de textul iniþial ºi cel adoptat de Senat, comisia a adoptat o serie de amendamente, aºa cum vi s-a prezentat de cãtre domnul secretar de stat.

Aceste amendamente se referã în principal la urmãtoarele probleme: precizarea modalitãþii de înfiinþare a societãþii administrator ºi detalierea atribuþiilor acesteia; precizarea modului de constituire a parcului industrial pe baza unei asocieri în participaþiune dintre autoritãþile publice centrale ºi locale, agenþi economici, institute de cercetare-dezvoltare ºi alþi parteneri interesaþi; precizarea condiþiilor pe care trebuie sã le îndeplineascã atât terenul aferent parcului industrial, cât ºi clãdirile ºi infrastructura privind utilitãþile existente la momentul constituirii; precizarea duratei minime de funcþionare a parcului industrial, modificarea ºi completarea facilitãþilor care pot fi acordate asociaþiei pentru constituirea ºi funcþionarea parcului industrial, precum ºi completarea listei de documente care trebuie depuse pentru obþinerea titlului de ”parc industrialÒ.

La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat domnul Mihai David, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, iar la lucrãrile comisiei au fost prezenþi 22 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în ºedinþa comisiei din 4 iunie 2002. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 4 octombrie 2001, anul trecut.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Atunci, trecem în primul rând la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi, sunt anumite propuneri de modificare fãcute de cãtre comisie.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi, sunt niºte modificãri propuse de cãtre comisia sesizatã în fond.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie. Art. 3. Vã rog sã observaþi cã sunt fãcute modificãri.

Se propun ºi introduceri de texte noi la raportul comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat în forma prezentatã de comisie în raport.

Titlul capitolului II.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 4.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 5 vã rog sã observaþi cã sunt propuse niºte modificãri de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. 5 a fost adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

La art. 6 sunt mai multe modificãri la literele acestui articol, propuse de comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat în forma propusã de comisie în raport.

La art. 7 sunt, de asemenea, propuse modificãri în raport.

Aici aveþi dumneavoastrã, din partea iniþiatorului, niºte obiecþii. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Privitor la art. 7 lit. b), noi am primit la minister un fax de la Ministerul Finanþelor. ªi noi am ajuns la concluzia, dupã ce am citit faxul respectiv, cã este mai bine sã menþinem forma actualã a alineatului, respectiv deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiþiilor realizate. În felul acesta, se aliniazã ºi aceastã lege la proiectul de Lege privind impozitul pe profit ºi propunem sã rãmânã forma actualã a reglementãrii din Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001.

Din partea comisiei, punctul dumneavoastrã de vedere, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Suntem de acord cu reformularea textului, prin introducerea sintagmei ”unei cote de 20%Ò. Deci lit. b) va suna în felul urmãtor: ”Deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiþiilor realizate...Ò ºi restul textului sã rãmânã aºa cum am reformulat noi în comisie, pentru cã esenþialul este cota de 20% din valoarea investiþiei.

Vã mulþumesc.

## Am înþeles.

## Alte observaþii mai sunt? Bun.

Þinând cont de cele spuse de domnul secretar de stat ºi de preºedintele comisiei ºi nefiind alte obiecþii, adoptãm art. 7 în aceastã formã.

Titlul capitolului III.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 8.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat. Art. 9.

Vã rog sã observaþi cã sunt propuse niºte modificãri de cãtre comisie la poziþiile 44, 45, 46, 47 ºi aºa mai departe.

Domnul secretar de stat are niºte obiecþii.

La lit. f) se spune: ”...sã asigure selectarea solicitanþilor de admitere de noi agenþi economici în parcul industrialÒ. Noi propunem ca în completarea acestei formulãri sã se mai treacã urmãtoarele cuvinte: ”Lista cuprinzând agenþii economici selecþionaþi sau selectaþi se depune la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.Ò

Prin aceastã propunere vrem sã realizãm o aliniere cu art. 6 lit. d) de la pagina 12, unde se spune cã ”...printre documentele care se depun la Ministerul Finanþelor este ºi lista investitorilor care efectueazã lucrãri în parcul industrialÒ, ºi am propune ca ºi aceastã listã suplimentarã de selectare a solicitanþilor sã fie depusã la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Este vorba de lit. f), poziþia 51 din raport. Comisia este de acord.

Alte obiecþii? Nu sunt alte obiecþii.

Deci art. 9, în formularea comisiei, cu sugestia fãcutã de domnul secretar de stat, este adoptat.

Capitolul IV, titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Vã rog sã observaþi cã în raport sunt fãcute niºte propuneri de modificare din partea comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 10 a fost adoptat.

Art. 11. Sunt fãcute niºte modificãri de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 12. Sunt fãcute niºte modificãri de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 12 a fost adoptat în forma modificatã. Art. 13.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Acum trecem la textul legii.

Titlul legii.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã observaþi cã are patru puncte.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Votul final se va da într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi. **Domnul Adrian Câmpurean** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiatorul susþine raportul prezentat de Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei sesizate în fond, domnul profesor Stanciu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 33 din 5 februarie 2002, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond ºi a înaintat raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice, nr. 29/32 din 6 martie 2002.

În ºedinþa Camerei Deputaþilor din 26 martie 2002 s-a decis retrimiterea la comisie a proiectului de lege pentru rediscutarea ºi depunerea unui nou raport suplimentar.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, în ºedinþa din 26 mai 2002, a reanalizat proiectul de lege menþionat ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi menþinerea raportului în forma prezentatã anterior. Au fost 17 voturi pentru menþinerea raportului.

La lucrãrile comisiei au participat doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, ºi domnul Radu Mircea Damian, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Deci Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport propune menþinerea acestui raport, cu urmãtoarea menþiune: dupã depunerea raportului privind menþinerea acestuia, a sosit de la Comisia pentru industrii ºi servicii avizul care conþine câteva amendamente privitoare la acest proiect de lege. Conform regulamentului, credem cã aceste amendamente pot fi susþinute în plen, comisia urmând sã se pronunþe, noi luând în discuþie amendamentele dupã aceasta, analizându-le împreunã cu ministerul de resort, ºi la timpul respectiv vom face precizarea dacã îl acceptãm sau nu îl acceptãm.

Am fãcut aceste precizãri, domnule preºedinte, spre a nu crea impresia cã rãspunsul comisiei este dat pe picior, ci noi am avut bunãvoinþa sã rezolvãm favorabil doleanþele colegilor noºtri de la Comisia pentru industrii ºi servicii, chiar dacã ele nu au venit în timpul programat sau în timpul promis.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## ªi eu vã mulþumesc.

Comisia pentru industrii ºi servicii, un punct de vedere.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii s-a aplecat cu foarte multã atenþie asupra celor douã proiecte de lege, mai precis asupra ordonanþelor care au fost trimise pentru avizare. Pentru avizare am primit proiectul de Lege pentru parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice, iar celãlalt proiect de lege pe care l-am dezbãtut la punctul anterior l-am avut la dezbatere pe fond.

La solicitarea noastrã, s-a amânat depunerea raportului final, aºa cum vi s-a prezentat de cãtre domnul preºedinte Stanciu, iar avizul nostru conþine câteva amendamente, considerãm noi, necesare alinierii acestei ordonanþe la Legea parcurilor industriale, pentru cã sunt unele precizãri care fac o clarificare pentru înfiinþarea ºi funcþionarea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice, dar, din pãcate, din avizul nostru, atunci când s-a întocmit raportul, dupã dezbaterea în comisia noastrã, nu au fost trecute aceste amendamente la amendamente respinse, aºa cum solicitã procedura.

Eu acum l-aº întreba pe domnul Stanciu dacã colegii noºtri din Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport au vãzut acest raport ºi, într-adevãr, aºa cum l-a prezentat dumnealui, la solicitarea noastrã, ne vor da o mânã de ajutor acum, la discutarea pe articole, în aºa fel ca unele amendamente ale noastre sã fie agreate de cãtre plenul Camerei Deputaþilor, pentru cã în raportul prezentat ºi primit de cãtre colegii noºtri nu apar ca amendamente respinse.

Ca atare, am rugãmintea ca atunci când ajungem la fiecare articol în discuþie sã fie luate în considerare ºi amendamentele noastre ºi, dacã membrii Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport într-adevãr cunosc aceste amendamente, sã ne dea o mânã de ajutor, pentru cã nu am fãcut altceva decât sã clarificãm câteva articole, în aºa fel ca legea sã devinã mai clarã ºi sã fie mai uºor aplicabilã în practicã, aºa cum am crezut noi de cuviinþã cã este mai bine pentru cei care vor utiliza acest proiect de lege, mai bine zis o lege care este foarte importantã pentru viitorul acestui sector din economia naþionalã.

Mulþumesc.

Da, am înþeles.

Domnul Anghel Stanciu. Vã rog, mai scurt.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã luaþi act cã parcul industrial este mai scurt; cel ºtiinþific vãd cã este mai lung.

Vreau sã fac numai o singurã precizare ºi, dacã greºesc, domnul preºedinte sã mã combatã.

Domniile lor, într-o greºealã tehnicã, nu au primit la timp proiectul de lege pentru avizare. Când a sosit raportul nostru în plen, cineva ºi-a adus aminte cã trebuia avizat ºi de Comisia pentru industrii ºi servicii. În înþelegere între cei doi preºedinþi, eu am fost cel care am solicitat sã fie retrimis la comisie, spre a putea þine seama ºi de avizul Comisiei pentru industrii ºi servicii. Domnul preºedinte, fiind întrebat de domnul preºedinte Dorneanu cât timp trebuie, a spus cã o sãptãmânã. A durat peste o lunã ºi ceva întocmirea acestui aviz, care a sosit la o zi dupã avizul nostru. Am avut o înþelegere cu domnul vicepreºedinte Bivolaru, ca sã ne aplecãm marþea trecutã pe amendamentele dânºilor. Din motive pe care nu le cunosc, întâlnirea nu s-a finalizat, dar noi am trecut peste aceste amendamente. Avem un numãr destul de mare de amendamente admise de la dânºii ºi un numãr de amendamente respinse.

Eu cred cã este regulamentar, pentru cã îl încadrez în articolul unde spune: atunci când s-au fãcut amendamente care nu au fost prinse în raportul comisiei de fond, ele pot fi susþinute în plen, iar noi ne vom da punctul de vedere.

Am þinut sã fac aceste precizãri, domnule preºedinte, ca sã se vadã bunãvoinþa aº spune incomensurabilã a unei comisii care a aºteptat o lunã ºi ceva un aviz, în loc de o sãptãmânã.

Acesta este adevãrul ºi este bine sã rãmânã în stenogramã.

Vã mulþumesc.

Da, sunt emoþionat de atâta bunãvoinþã incomensurabilã.

Deci sã înþelege cã acceptaþi aceastã idee, ca amendamentele care nu au fost admise sã poatã fi susþinute în plen.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.

Trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Art.1.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecþii? Da, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Cu bunãvoinþa dumneavoastrã, voi da citire amendamentului comisiei noastre la art. 1 alin. 2. Practic, noi am fãcut unele mici completãri, ºi anume: ”În sensul prezentei ordonanþe, parcul ºtiinþific ºi tehnologic reprezintã o zonã delimitatã...Ò, deci apare cuvântul ”delimitatãÒ, ”...în cadrul cãreia se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt, de cercetare ºtiinþificã...Ò, deci am completat cu ”...de cercetare ºtiinþificã...Ò, ”...de transfer tehnologic al rezultatelor cercetãrii ºi valorificarea acestora prin activitãþi economice la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlocii.Ò

Deci am considerat cã zona trebuie sã fie delimitatã ºi în cadrul acestor parcuri, aºa cum s-a delimitat ºi în cazul parcurilor industriale, ºi am considerat util ca stimularea activitãþii întreprinderilor mici ºi mijlocii sã fie specificatã în cadrul acestui articol.

Eu cred cã colegii noºtri sunt de acord cu aceste mici precizãri, care practic nu reprezintã nici un deranj, ci vin în completarea alin. 2 din acest articol faþã de textul iniþial.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dacã ne referim la înteprinderile mici ºi mijlocii, înseamnã cã în cele mari nu se poate valorifica?

Domnule Brudaºca, aveþi ºi dumneavoastrã aici obiecþii?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu solicit o explicaþie.

Da, poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Eu nu înþeleg de ce este nevoie de precizarea ”de transfer tehnologicÒ aici. Ce alte tipuri de transferuri se cunosc sau cu care se opereazã aici? De ce este obligatoriu neapãrat transfer tehnologic?

Dupã pãrerea mea, ar fi suficient transferul rezultatelor cercetãrii ºi valorificarea acestora prin activitãþi economice.

Eu înþeleg cã parcul este ºtiinþific ºi tehnologic, în sensul cã beneficiazã de tehnologie, dar nu înþeleg ce este cu transferul tehnologic. Poate cã iniþiatorul dã aceste explicaþii unui filolog ca mine.

Mai sunt alte obiecþii la art. 1? Nu mai sunt. Din partea iniþiatorului ºi apoi din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi solicitãm sã se respingã amendamentul, pentru cã delimitarea zonei exclude posibilitatea unei colaborãri între o universitate ºi un institut, un parc virtual, pe de o parte, iar, pe de altã parte, limitarea la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlocii reduce ºansa infuziei de capital într-un astfel de parc, care, de fapt, este scopul creãrii lui, oprind înfiinþarea de filiale ale unor întreprinderi mari în aceste zone, or, scopul parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice este acela de a valorifica potenþialul uman ºi potenþialul de cercetare din universitãþi ºi institute.

În ceea ce priveºte sintagma ”transfer tehnologicÒ, transferul rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice în practicã se numeºte transfer tehnologic. De aceea apare aceastã sintagmã: pentru cã aºa este cunoscutã peste tot în lume. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

Noi am fost sesizaþi la biroul comisiei cu acest proiect de lege nu în fond. Ne-a venit adresa ºi am luat-o în discuþie.

Nu mai comentez, dar aceasta este situaþia.

Vedeþi, aparent, colegii noºtri au dreptate ºi au dreptate pentru cã dânºii sunt de la Comisia pentru industrii ºi servicii ºi ºtiu cã un lucru, un obiect sã realizeazã într-un anumit spaþiu Ñ un ºurub în atelierul respectiv, la strungul cutare, o roatã la atelierul cutare ºi aºa mai departe.

Vedeþi, activitatea aceasta ºtiinþificã este greu de precizat când ºi unde se desfãºoarã, când ºi unde îþi vine ideea, când ºi unde o universitate în asociaþie cu o întreprindere realizeazã un anumit consorþiu. De aceea, deºi am fi de acord sã luãm în discuþie caracterul delimitat, este posibil cã aceastã delimitare sã o înþeleagã cineva ca un þarc cu portar la poartã ºi poate spune: ”Matale eºti purtãtor de idei ºtiinþifice nedeclarate! Nu poþi ieºi din þarc, pentru cã ieºi cu ele!Ò De aceea, cred cã este bine sã ne delimitãm de propunerea distinºilor noºtri colegi, spre a înþelege cã acest parc nu va fi o clãdire într-un þarc cu doi portari, unul la intrare ºi unul la ieºire, ci va fi ceea ce este în accepþiunea termenului, o zonã din subzone sau substructuri, dacã vreþi, care în ansamblul activitãþii formeazã acest parc. Este motivul pentru care ne delimitãm, sã nu spunem cã respingem.

În ceea ce priveºte sintagma ”la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlociiÒ, pentru a o accepta ar trebui sã negãm cã obiectul parcurilor ºtiinþifice se adreseazã nu numai acestor categorii de întreprinderi, ci tuturor, indiferent de mãrimea lor, mari sau mici. Deci nu putem spune cã facem cercetare mare pentru înteprinderi mici ºi mijlocii. Ar fi un nonsens.

De aceea, vã rugãm, domnule preºedinte, cu toatã bunãvoinþa pe care comisia a arãtat-o aici, sã acceptaþi împreunã cu noi ca la acest amendament sã spunem nu.

Mai doriþi o intervenþie. Domnul Bivolaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este de acum un exemplu tipic de colaborare sã spunem necolegialã dintre douã comisii. Nu aº vrea sã fac acum o apreciere de unde se trage colaborarea aceasta nefructuoasã în privinþa acestui raport privind cele douã ordonanþe referitoare la parcuri. Unul este un parc industrial ºi unul este un parc ºtiinþific.

Þin sã informez Camera cã titlurile ºi textele iniþiale ale acestor douã ordonanþe sunt aproape identice, dacã le luãm de la origine, ºi, în consecinþã, orice iniþiator care vrea sã trânteascã un parc, nu are importanþã de care, industrial sau ºtiinþific, poate sã alerge cu acest dosar fie la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, fie la Ministerul Dezvoltãrii ºi sã aprobe care dintre ei vrea.

Noi am încercat în Comisia pentru industrii ºi servicii sã delimitãm aceste ordonanþe, ca sã se înþeleagã cu suficientã claritate ce este un parc industrial ºi cum se realizeazã, ce este un parc ºtiinþific ºi în ce condiþii se realizeazã. ”A se delimita un parcÒ, s-a discutat destul de serios treaba aceasta ºi la dezbaterile respective cu iniþiatorul ºi s-a convenit cã acest parc ºtiinþific poate fi ºi ar trebui sã fie limitat sau delimitat în zona de maximum 10 hectare de teren, pentru ca parcurile industriale, unde

acolo se doreºte într-adevãr o dezvoltare economicã deosebitã, sã fie în zone mai întinse de 10 hectare, dupã cum s-a stabilit în Ordonanþa Guvernului nr. 65.

Tot la întâlnirea cu iniþiatorii s-a discutat ºi s-a convenit cã, de fapt, activitatea de bazã în parcurile ºtiinþifice se referã strict la partea ºtiinþificã, la partea de cercetare ºtiinþificã, eventual la partea de transfer tehnologic în zona cercetãrii ºtiinþifice ºi aºa mai departe, cu posibilitãþi de racordare cu activitãþi economice, mai ales în zona I.M.M.-urilor. Nu întâmplãtor s-a introdus ºi aceastã sintagmã în textul respectiv.

## Domnule preºedinte,

Este ºi un viciu de procedurã: în condiþiile în care, deºi cu o zi înainte, comisia respectivã a fost anunþatã oficial cã a doua zi le vom înainta raportul cu avizul nostru, nu au þinut cont de aceastã solicitare a noastrã ºi în ziua precedentã au discutat raportul. Constatãm astãzi cã acest raport al nostru nici mãcar nu este publicat în salã la colegi, ca amendamente respinse, ca sã putem sã le discutãm în cunoºtinþã de cauzã.

Eu cred cã dacã continuãm sã discutãm aceste aspecte procedurale se epuizeazã timpul afectat dezbaterii, pentru cã la ora 18,00 eu trebuie sã trec la secvenþa de întrebãri.

Un lucru este clar: nu au fost douã comisii sesizate în fond. A fost o comisie sesizatã în fond, deºi domnului Anghel Stanciu nu îi place cuvântul ”fondÒ, ºi o comisie care trebuie sã dea aviz. Domnul preºedinte al comisiei sesizate în fond, domnul Stanciu, ridicã obiecþia cã avizul Comisiei pentru industrii ºi servicii a venit foarte târziu. Vã rog sã clarificaþi aspectul acesta, dacã ne-am încadrat în niºte termene neprocedurale. Oricum, eu nu mai pot sã amân, pentru cã avizul nu se transmite în salã deputaþilor; avizele se transmit numai comisiei sesizate în fond.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

ªi dumneavoastrã, ca ºi mine, ºtiþi proverbul acela profund românesc, ”Îi dai omului un deget ºi îþi ia toatã mâna.Ò Aºa s-a întâmplat cu noi.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã îi comunicaþi distinsului nostru coleg antevorbitor cã existã în Regulamentul acestei Camere un articol care precizeazã cã, dacã avizul nu vine la termenul stabilit, comisia sesizatã în fond poate întocmi raportul ºi înaintea plenului.

Deci, domnule preºedinte, dânºii au cerut o sãptãmânã. Dupã o sãptãmânã, au urmat încã cinci sãptãmâni, dacã nu mã înºel. Au invocat Consiliul Concurenþei, au þinut ”nÒ ºedinþe. Le-am trimis douã adrese, domnule preºedinte, sã-mi trimitã avizul ºi nu l-au trimis. Fiind trecut pe ordinea de zi raportul ºi votat raportul, mi-au transmis, prin domnul secretar Andea, cã sã nu-l discutãm nici a cincea sãptãmânã, sã mai amânãm mãcar cu o zi. Fusese votatã ordinea de zi, se discutase ºi, aºa cum se ºtie cutumã la Comisia de învãþãmânt ºi o ºtie ºi domnul vicepreºedinte Asztalos, noi nu mai revenim, dacã alþii revin. Deci nu noi am fost cei care nu am respectat termenul. Au primit termen de o sãptãmânã, au întârziat cinci. Sã explice de ce ºi sã nu mai invoce alte elemente. Am acceptat ca sã discute aceste amendamente, domnule preºedinte, ºi vã spun cã dânºii au unul, douã, trei, patru, cinci, ºase, ºapte, opt respinse ºi au unul, douã, trei, patru, cinci, ºase, ºapte, opt, nouã aprobate. ªi atunci aº întreba pe distinsul antevorbitor: nu am fost corecþi, voia sã le aprobãm pe toate, ce voia sã facem? Deci, practic, jumãtate sunt respinse, jumãtate nu sunt respinse.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

## Luaþi raportul!

Deci nu luãm nici un raport. Spunem foarte clar, domnule preºedinte, iau regulamentul ºi citesc: dacã nu a dat în termen, ºi termenul a fost stabilit de cãtre plen, nu se ia în considerare. ªi cu asta am încheiat discuþia ºi mergem direct pe amendamentele noastre ºi dânºii nu au decât sã ºi le prezinte unde doresc, pentru cã în plen nu mai au dreptul.

Vã mulþumesc.

Da.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu am dorit sã blocãm aceastã lege, pentru cã ordonanþa funcþioneazã. Deci cei care doresc sã înfiinþeze asemenea parcuri tehnologice ºi ºtiinþifice, pe baza ordonanþei, pot sã înfiinþeze. Noi am dorit doar ca cele douã legi care reglementau douã activitãþi foarte bine conturate sã fie, dupã aprobarea lor, foarte clare ºi precise pentru toatã lumea.

Când am primit adresa de la Biroul permanent, am primit sub urmãtoarea formã: constatând cã termenul prevãzut în art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaþilor este depãºit, Biroul permanent nu a aprobat cererea, dar recomandã Comisiei pentru industrii ºi servicii sã întocmeascã, în legãturã cu sus-menþionatul proiect de lege, un aviz detaliat. Noi, când am primit aceastã adresã, am abordat de mai multe ori în cadrul comisiei amendamentele prezentate de colegii noºtri. La un moment dat, am considerat cã ar fi util ca sã facem o singurã lege pentru cele douã ordonanþe, pentru cã era mult mai uºor de urmãrit pentru toatã lumea.

Dupã ce am solicitat din nou un punct de vedere din partea Guvernului ºi am primit de acolo punctul de vedere cum cã se solicitã ca cele douã ordonanþe sã fie aprobate prin legi diferite, atunci ne-am aplecat asupra Ordonanþei nr. 14 ºi, într-adevãr, am fãcut un raport detaliat. Din pãcate, punctul nostru de vedere vizavi de aceste parcuri tehnologice ºi ºtiinþifice diferã oarecum de punctul de vedere al iniþiatorului ºi al Comisiei de

învãþãmânt, pentru cã, deja, la art. 1, aºa cum aþi observat ºi dumneavoastrã, noi am fi dorit sã delimitãm zona în care se desfãºoarã aceastã activitate ºi ulterior, într-un alt articol, la poziþia 14, am ºi trecut exact ºi precis ce suprafaþã sã fie aceastã zonã delimitatã ºi am spus sã fie pânã la 10 hectare, pentru ca aceastã activitate tehnico-ºtiinþificã, care se va desfãºura în acest parc, sã fie posibil de utilizat, rezultatele cercetãrii ºi activitãþii desfãºurate în acest parc sã fie accesibile ºi de cãtre cei care doresc sã utilizeze aceste rezultate în parcurile industriale, iar dacã noi nu delimitãm aceastã activitate atunci înseamnã cã, practic, în paralel, o sã avem douã legi care reglementeazã aceeaºi activitate, pentru cã în Legea parcurilor industriale, respectiv în Ordonanþa nr. 65 este prevãzutã posibilitatea ca în aceste parcuri industriale sã se desfãºoare ºi activitãþi de cercetare, pentru ca sã aibã acces ºi institutele de cercetare, dacã doresc sã intre în parcuri industriale. ªi atunci, dacã legea cealaltã, la Ordonanþa nr. 14, nu delimitãm noi aceastã activitate, înseamnã cã, practic, ºi vã repet din nou, asta este convingerea noastrã, cã o sã fie douã legi pentru aceeaºi activitate, ceea ce noi am fi dorit sã fie mult mai bine conturat ºi clarificat. Deci asta era, practic, solicitarea noastrã ºi noi, dacã am dorit acest lucru ºi ne-am înþeles cu colegii sã ne dea un rãgaz sã finalizãm amendamentele noastre, dupã ce am finalizat Legea parcurilor industriale, ca sã fie cele douã legi în concordanþã, atunci am crezut noi de bunã-cuviinþã cã se va respecta acest lucru ºi aºa am înþeles ºi la prezentarea raportului, cã colegii noºtri din Comisia de învãþãmânt o sã ne dea o mânã de ajutor pentru ca unele din amendamentele noastre sã treacã o datã cu dezbaterea în plenul Camerei, dar, din pãcate, constatãm cã amendamentele noastre nu figureazã în raportul care a fost dat colegilor care sunt actualmente în salã ca amendamente respinse. ªi atunci înseamnã sã purtãm noi un dialog numai cu domnul preºedinte al comisiei ºi din cauza asta am solicitat ºi a solicitat domnul Bivolaru, vicepreºedintele comisiei, sã mai abordãm o datã aceste discuþii, în aºa fel ca sã nu ne formalizãm, ci sã cãdem de acord cã problemele pe fond sunt mult mai esenþiale ºi dorim, la fel ca ºi Comisia de învãþãmânt, ca Legea de aprobare a Ordonanþei nr. 14, într-adevãr, sã rãspundã solicitãrilor ºi sã fie o lege bunã, ca sã nu mai trebuiascã sã revenim, eventual peste câteva luni de zile, asupra unor probleme care s-ar putea sã fie clarificate acum, o datã cu dezbaterea acestui proiect de lege sau, dacã ne mai aplecãm încã o datã asupra amendamentelor noastre, împreunã cu colegii din Comisia de învãþãmânt, poate cã, într-o orã, în douã, am terminat aceste clarificãri ºi sãptãmâna viitoare vom fi în mãsurã sau poate joi chiar sã finalizãm aceastã lege, în aºa fel ca acele amendamente care, din punctul nostru de vedere, ar trebui sã aparã în acest proiect de lege sã fie agreate ºi de cãtre colegii noºtri din Comisia de învãþãmânt ºi de cãtre iniþiator. Deci asta a fost ºi este esenþa problemei.

Chestiune de procedurã, domnule preºedinte.

Da, poftiþi, cã, oricum, mai sunt 5 minute...

## Domnule preºedinte,

Art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaþilor precizeazã: ”Comisia permanentã sesizatã în fond va putea stabili un termen în care sã fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineazã proiectul sau propunerea legislativã, consultându-se cu aceasta ºi þinând seama de termenul de predare a raportului.Ò Acum, atenþie: ”În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizatã în fond îºi va putea redacta raportul fãrã a mai aºtepta avizul sau avizele respective.Ò

Domnul preºedinte a cerut o sãptãmânã. Dacã nu mã înºel, a fost data de 4 aprilie sau în jurul acestei date. Pe data de 8 aprilie, Comisia de învãþãmânt, dupã ce a trecut termenul stabilit de plen, a adresat o adresã Comisiei de industrii ºi servicii, pe 8 aprilie, rugând-o sã predea avizul. Comisia domnului preºedinte Antal Istv‡n ne trimite un rãspuns la adresa noastrã ºi ne roagã sã amânãm termenul de depunere a avizului pânã la data de 17 aprilie. Avizul Domniilor lor a venit pe data de 29 mai.

Deci, domnilor colegi, dupã data de 8 aprilie, când noi le-am solicitat avizul, trecând deja o sãptãmânã pentru cel care a fost stabilit de plen, pânã pe data de 29 mai, 8 aprilie, 8 mai, e o lunã, pânã pe 29 mai, deci, practic, aproape o lunã ºi jumãtate de la data iniþialã. Aveau timp distinºii colegi sã dea avizul. Nu l-au dat. Atunci vã rog sã luaþi act, domnule preºedinte, de prevederile art. 64 alin. 2 care spune cã, în caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizatã în fond îºi va putea redacta raportul fãrã a mai aºtepta avizul sau avizele respective, ceea ce am fãcut, în strictã concordanþã cu regulamentul, în prezenþa ministrului prim ºi a ministrului secretar de stat de la învãþãmânt. Deci, practic, acest aviz a ajuns dupã, el nu existã. Nu se gãseºte nicãieri un articol care sã spunã cã trebuie sã îl retrimitem.

Dânºii ºi-au vãzut legea cu parcurile industriale, cã au pus-o prima, a trecut, ºi acum încearcã s-o luxeze pe asta, pentru cã au ideea cã trebuie sã fie un singur raport ºi, respectiv, o singurã lege. De aici pleacã tot. Trebuia sã punem întâi parcurile ºtiinþifice, sã treacã acestea ºi sã facem noi ce fac dânºii. De aceea respingem, domnule preºedinte, aceastã propunere de retrimitere la plen, pentru cã dacã într-o lunã jumãtate nu au putut da un aviz nu vãd de ce ar putea sã îl dea într-o sãptãmânã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Eu nu cred cã mai trebuie sã continuãm discuþia aici. Nu ºtiu în ce mãsurã acuzele reciproce dintre comisii o sã aibã o contribuþie favorabilã la discutarea acestei legi. Cert este însã cã regulamentul trebuie respectat.

Eu v-am lãsat pe fiecare sã aduceþi argumente, contraargumente, sã luaþi cuvântul de câte ori aþi dorit, însã, într-adevãr, regulamentul cere un anumit termen în care trebuie depuse amendamentele. Dacã termenul acesta de depunere a amendamentelor, de depunere a avizului unei comisii a expirat, nu mai are nici o relevanþã, din punct de vedere procedural, cât de bune sunt amendamentele, cât de minunatã ar putea sã iasã legea cu ele. Asta este situaþia, este ca la o instanþã de judecatã. Nu mai conteazã dacã ai argumente bune sau ai argumente rele. Dacã ai ieºit din termen, nu se mai poate discuta.

Oricum, este ora 6 fãrã un minut. Trecem la rãspunsurile orale adresate interpelãrilor.

## **Domnul Antal Istv‡n**

**:**

O singurã frazã!

Bine, o singurã frazã spuneþi, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Noi, practic, am solicitat ca amendamentele noastre sã fie trecute în raport ca amendamente respinse, pentru cã aceste amendamente nu au fost discutate în Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã, atât, ºi nu sunt cunoscute ºi atunci purtãm un dialog cu domnul Stanciu. Atât am solicitat, ca sã fie luate în considerare ºi sã aparã pentru fiecare coleg care este în Camerã, ca, în momentul când ieºim noi cu argumentaþia noastrã, toþi colegii care stau în Camerã sã aibã în faþã amendamentele noastre, ca amendamente respinse. ªi atunci putem lua o decizie în cunoºtinþã de cauzã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Eu sunt de acord cu dumneavoastrã cã, eu ºtiu, colegii deputaþi nu au acest aviz al dumneavoastrã ºi cã ar fi fost util sã fie trecut la amendamente respinse, dar dacã l-aþi adus prea târziu acest aviz eu nu pot sã-l oblig pe domnul Stanciu. Din punct de vedere procedural, nu am nici o posibilitate sã-l oblig: ”Domnule, refã raportul ºi trece-l la amendamente respinse, dacã avizul a venit târziu.Ò Asta este situaþia, îmi pare foarte rãu. ## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

O lunã ºi jumãtate, domnule preºedinte!

Trecem la partea ºedinþei consacratã rãspunsurilor orale la interpelãri.

Domnul Emil Boc avusese o interpelare cãtre Ministerul Învãþãmântului, însã înþeleg cã dânsul nu este prezent.

Domnul deputat Ioan Onisei, tot de la P.D., este prezent? Nu, nici dânsul nu este prezent.

Trecem mai departe. Domnul Valeriu Stoica este prezent? Nu este prezent.

Domnul Anton Ionescu.

Poftiþi.

Cine este din partea Ministerului Învãþãmântului? Nu a sosit.

Trecem mai departe. Domnul Dan Coriolan Simedru este prezent? Nu este prezent.

Domnul Chiliman este prezent? Nu este prezent.

Domnul Iulian Mincu. Domnul profesor Mincu este prezent. Adresase... Ministerul Sãnãtãþii nu este prezent? Nu este prezent, deocamdatã Ministerul Sãnãtãþii, acum.

Domnul Brudaºca se referea, în întrebarea dânsului, la ilegalitãþi comise în privatizarea S.C. ”CartimexÒ S.A. ClujNapoca. Înþeleg cã s-a trimis rãspunsul în scris. Mai doriþi sã se prezinte...?

acelaºi timp, în ideea de a introduce mai multã exigenþã la acordarea licenþelor de efectuare a transportului rutier de cãlãtori ºi licitaþiilor pentru adjudecarea traseelor, am solicitat domnului ministru Mitrea punctul de vedere al ministerului în legãturã cu o iniþiativã legislativã menitã sã punã ordine în acest sistem de transport sau de concurenþã neloialã între diferitele moduriÉ Ministerul Transporturilor, ca ordonator principal de credit ºi cel care, de fapt, organizeazã întregul transport, este tatã ºi mamã, în acelaºi timp, pentru toate modurile de transport, nu numai pentru transportul rutier.

În ultima perioadã, spuneam, foarte mulþi transportatori rutieri primesc licenþe de a efectua transport rutier pe cãi paralele cu calea feratã, canalizând tot fluxul de cãlãtori cãtre transportul rutier ºi tare mi-e teamã cã într-o zi o sã ne confruntãm cu vreo catastrofã care sã zguduie întreaga Europã, pentru cã lucrul acesta se face fãrã nici un fel de discernãmânt, fãrã nici un fel de studiu de impact legat de mediu, legat de concurenþã, legat de infrastructuri care sunt, în acelaºi timp, supravegheate de Ministerul Transporturilor. Asta e o primã interpelare.

Mulþumesc.

Domnul secretar de stat Tudor Florescu.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în_

Este foarte adevãrat, domnule preºedinte de ºedinþã, cã s-a primit rãspuns scris la aceastã interpelare. Necazul este cã rãspunsul subliniazã un aspect destul de grav, adicã, atunci când este vorba despre alþii, puterea este extrem de exigentã ºi atentã la respectarea legii, dar când cei vizaþi sunt din interiorul puterii legea se dovedeºte sau instituþiile care ar trebui sã aplice legea se dovedesc neputincioase. Cu alte cuvinte, corb la corb nu-ºi scoate ochii!

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Da.

Din partea Ministerului Justiþiei este cineva? Nu este. Domnul Eugen Nicolaescu este? Nu este.

Da, dar nu este omul care a întrebat. Este domnul secretar de stat, dar nu e persoana care a cerut relaþia. ªi atunci cui citeºte dânsul rãspunsul?

Dar pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei are ºi domnul Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu este? Da.

Vreþi sã mai... S-a rãspuns, ºi în cazul dumneavoastrã, în scris. Faceþi o precizare referitor la rãspunsul ãsta în scris ºi pe urmã sã spunã domnul Florescu?

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Întrebarea mea era legatã de faptul cã în ultimele luni o serie de mãsuri, ºi se aratã ºi în presã, menite a stãvili concurenþa neloialã pe care o serie de transportatori rutieri de cãlãtori o fac transportului feroviar ºi, în

## _Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastrã privind punctul de vedere al ministerului asupra unui proiect de iniþiativã legislativã înaintat de dumneavoastrã, vã facem cunoscut cã pânã în momentul de faþã ministerul nu a primit acest punct de vedere, acest proiect de act normativ pe care dumneavoastrã l-aþi propus spre aprobare. Deci, în consecinþã, nu cunoaºtem, în fond, ceea ce doriþi dumneavoastrã a modifica prin acest act normativ.

Oricum, cele sesizate de dumneavoastrã sunt reale ºi v-am ruga sã fiþi de acord sã participaþi la o discuþie, în cadrul ministerului, cu cadre de conducere, în momentul în care timpul dumneavoastrã permite o asemenea întâlnire.

Vã mulþumesc.

Aveþi vreun comentariu? Nu.

Doamna deputat Mona Muscã a formulat o interpelare privind construcþia unei variante ocolitoare a DN 6 în municipiul Caransebeº.

Dacã doriþi sã dezvoltaþi?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Nu mai dezvolt. Prefer sã primesc rãspunsul.

Domnul secretar de stat Florescu. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac menþiunea cã am avut onoarea sã-i transmitem rãspunsul în scris doamnei deputat Mona Muscã ºi aº dori, ca sã nu reþin foarte mult atenþia, sã sintetizez ceea ce v-am transmis prin scris, stimatã doamnã deputat, concluziile care se trag din ceea ce v-am transmis ºi prin scris.

Ca rãspuns la argumentele aduse de consiliul local, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei vine în susþinerea variantei de ocolire nr. 2 prin: 1) construirea alternativã de proiectare nr. 2, nu se afecteazã proprietãþi private, cu excepþia unei case aparþinând doamnei Nan Ana din str. Nicolae Bãlcescu nr. 103, în zona intersecþiei DN 6, DN 58, km 4,56 plus 316, pentru care A.N.D. are acceptul proprietarului în vederea demolãrii. 2) Cetãþenii care sunt proprietari de teren pe traseul viitoarei alternative 2 a variantei de ocolire Caransebeº ºi-au dat acordul de principiu, în vederea exproprierii terenului. 3) Menþionãm cã traseul rutier al alternativei 2 de proiectare este paralel cu traseul de cale feratã, ceea ce conduce la concluzia cã în vecinãtatea cãii ferate nu se pot afla clãdiri. 4) Proiectul traseului alternativei 2 respectã prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 855/337 EC, amendatã prin Directiva nr. 97/11 EC din 3 martie 1997, ºi ale legislaþiei româneºti în vigoare. 5) În conformitate cu prevederile Memorandumului de finanþare, varianta de ocolire 2 este destinatã traficului internaþional, fiind cea mai scurtã. 6) Alternativa 2 va necesita ºi construirea unui pasaj de cale feratã ºi, implicit, costuri mai mari, suplimentare, faþã de cele prevãzute prin Memorandumul de finanþare semnat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Doamna deputat?

Într-adevãr, îi mulþumesc domnului Florescu, am primit rãspunsul Domniei sale în scris ºi aº veni cu 3 amendamente. În primul rând, consiliul local nu a fost de acord, aºa cum spuneþi dumneavoastrã în rãspunsul ministrului, nu a fost de acord cu aceastã variantã ºi existã o hotãrâre a consiliului local, ba, mai mult, existã un proiect de urbanism aprobat pe cu totul alt traseu decât cel propus de varianta 2.

A doua chestiune. Dumneavoastrã spuneþi cã prin construirea alternativei nu se afecteazã proprietãþi private, cu excepþia unei case. Îmi pare rãu, este vorba de douã strãzi, atenþie, douã strãzi, cu case pe o parte ºi pe alta. Strada Caraºului este o stradã minunatã, în zona Teiuºului, zonã de agrement care va fi distrusã prin construirea în acea parte a drumului naþional, iar casele respective sunt, încã o datã spun, pe partea stângã ºi pe partea dreaptã a strãzii, compact construite, una lângã alta, dintr-un cap într-altul al strãzii.

Drept urmare, la punctul 6, unde spuneþi cã ar fi costuri suplimentare dacã aþi merge pe o altã variantã, cea propusã de consiliul local ºi cea susþinutã de întregul oraº Caraº-Severin, nu se susþine, pentru cã, dacã dumneavoastrã va trebui, ºi e normal cã va trebui, sã

suplimentaþi aceste costuri cu despãgubirile pe care trebuie sã le oferiþi celor peste casele cãrora veþi trece, aceste despãgubiri vor fi mult mai mari decât orice altã suplimentare. Drept urmare, îmi rezerv dreptul de a reveni cu o altã interpelare, la care voi adãuga, însã, de data aceasta, nu numai ce spun eu, ci toatã documentaþia pe care se bazeazã spusele mele. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul ªtirbeþ este? Nu este. Domnul Vlad Hogea este? Nu este. Domnul Ioan Miclea este? Da. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Prima interpelare se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi se referã la modul în care s-au petrecut lucrurile la Turda, încât 30.000 de locuitori ai oraºului au rãmas fãrã posibilitatea de a-ºi pregãti hrana, fãrã posibilitatea de a-ºi procura apa caldã ºi fãrã serviciile pe care trebuia sã le asigure întreprinderile din Turda, datoritã faptului cã au fost debranºate de la reþeaua de gaze. Motivul este faptul cã Ministerul Administraþiei Publice nu a asigurat subvenþiile necesare, acumulându-se niºte datorii enorme care au condus la aceastã debranºare.

A doua interpelare se adreseazã tot domnului ministru Octav Cozmâncã ºi se referã la tergiversarea sau la neînþelegerea de cãtre prefectul judeþului Cluj, cât ºi de cãtre Ministerul Administraþiei Publice a faptului cã la Cluj, consiliul local, dupã Legea nr. 215, este dizolvat de drept ºi doar cã trebuia sã facã demersurile necesare, conform legii sus-amintite, pentru organizarea alegerilor.

Vreau sã mi se rãspundã, deci, în faþa plenului Camerei ce mãsuri înþelege sã ia Guvernul ºi care sunt termenele la care aceste mãsuri se vor putea lua. Mulþumesc.

Da, rãspunde domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

În legãturã cu prima interpelare formulatã de domnul deputat, Ministerul Administraþiei Publice face urmãtoarele precizãri.

Ministerul Administraþiei Publice, ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale, îndeplineºte funcþiile ce îi sunt conferite de lege, cea precizatã de dumneavoastrã, respectiv acordarea de subvenþii, neexistând ca sarcinã a Ministerului Administraþiei Publice. Ministerul acesta nu are asemenea competenþe.

Subvenþiile pentru energie termicã livratã populaþiei prin sisteme centralizate au fost asigurate din bugetul de stat în limita sumelor aprobate prin legea bugetarã, defalcate cu aceastã destinaþie ºi din bugetele locale pe seama veniturilor proprii ale acestora pentru partea rãmasã neacoperitã de la bugetul de stat. În prezent, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 84 din 2002, la nivel local se pot stabili preþuri de vânzare a energiei termice mai mari decât preþul naþional de referinþã, diminuând astfel subvenþiile asigurate prin bugetele locale pentru acoperirea diferenþelor de preþ ºi tarif ºi majorând în mod corespunzãtor ajutoarele bãneºti acordate populaþiei, ceea ce face ca subvenþiile sã fie direcþionate cãtre categoriile defavorizate ale populaþiei.

Precizãm încã o datã, Ministerul Administraþiei Publice nu acordã subvenþii pentru energia termicã.

Cu stimã, semneazã ministrul Octav Cozmâncã.

Referitor la a doua interpelare, privitoare la aºa-zisa dizolvare a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin interpelarea formulatã, domnule deputat, emiteþi unele judecãþi de valoare privitoare la situaþia Consiliului Local Cluj-Napoca, judecãþi care se constituie în adevãrate sentinþe specifice altor autoritãþi ale statului. Astfel, în opinia dumneavoastrã, similarã cu cea a primarului de la ClujNapoca, autoritatea deliberativã a acestui strãvechi oraº transilvan nu mai existã, fiind deja dizolvatã, iar Guvernul stã cu mâinile în sân, nu percuteazã sub nici o formã la strigãtele primarului Funar ºi nu stabileºte data alegerilor pentru un nou consiliu.

Comentarii?

Domnule secretar de stat,

Îmi pare rãu cã dumneavoastrã nu aþi încercat sã rãspundeþi la interpelarea pe care am adresat-o ministrului dumneavoastrã. Îmi pare rãu cã dumneavoastrã vã dovediþi a fi un pamfletar, prin rãspunsul pe care dumneavoastrã sau altcineva vi l-a pregãtit ºi îmi pare rãu cã nu cunoaºteþi conþinutul Legii nr. 215, cel puþin, mi se pare, ºi faceþi grave confuzii între ºedinþele cu caracter ordinar ºi extraordinar. Am toate materialele referitoare la aceastã interpelare, am tot ceea ce s-a fãcut în Primãria Municipiului Cluj, vi le pun la dispoziþie doar ca amic, sã vedeþi cã ceea ce s-a petrecut la Cluj este adevãrat ºi cã dumneavoastrã, în orice caz, cu toate încercãrile pe care le veþi face, nu veþi putea salva aceastã situaþie, pentru cã ºi-au creat-o singuri aceia care alcãtuiau coaliþia respectivã. Am fost de la coalizarea lor pânã la dizolvare.

Deci, îmi pare rãu, domnule secretar de stat, aºtept un rãspuns. Vã voi pune la dispoziþie material suplimentar prin care vã veþi putea edifica ºi sã treceþi de la pamflet la rãspunsul pe care îl aºtept ca ºi ministru, ºi nu ca ºi om politic sau ce aþi vrut dumneavoastrã sa fiþi.

Referitor la Turda, de asemenea, o sã vã pun la dispoziþie materiale suplimentare ºi dacã veþi merge în continuare cu gestionarea intereselor acestei societãþi aºa cum aþi procedat pânã în prezent ºi în oraºul Dej, cam mâine vor ieºi oamenii în stradã, lipsiþi de apã, lipsiþi de posibilitatea de a-ºi hrãni copiii. Încercaþi sã soluþionaþi problemele pentru care sunteþi abilitaþi.

Mulþumesc.

Domnul Eugen Pleºa, poftiþi, dacã vreþi sã dezvoltaþi în ceea ce priveºte construirea unei cãi ferate între Sighiºoara ºi Târgu-Mureº.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu rãspunsul primit, sunt obligat sã fac câteva observaþii.

1. Aici se vorbeºte despre Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar pentru 2001Ñ2010 ºi spune cã nu este prevãzutã construirea unei cãi ferate TârguMureºÐSighiºoara. Tocmai pentru aceasta am fãcut interpelarea, ca sã se þinã seama în bugetul pe anul viitor ºi ceilalþi ºi de aceastã bucãþicã de vreo 30 de km drept, care reprezintã o ruºine pentru România de azi. Spun o ruºine, pentru cã nu este admisibil ca Târgu-Mureº, capitalã de judeþ, sã nu aibã cale feratã electrificatã, sã nu aibã sistem de macaz electric, sã fie încã din acestea manipulate cu mâna, cu lampã de petrol, deci în gara din Târgu-Mureº, iar de colo-colo sã se facã transportul pe cãi ocolitoare, încât de la Bucureºti la Sighiºoara cred cã se fac 3 ore ºi de la Sighiºoara la Târgu-Mureº se fac încã 4 sau 5 ore. Este o ruºine.

Vreau sã amintesc faptul cã ºi un alt deputat de Mureº, colegul meu de la Partidul Liberal, Eugen Nicolaescu, a fãcut aceeaºi rugãciune, aceeaºi interpelare, aceeaºi propunere. Se spune aici cã studiile privind eficienþa acestei investiþii trebuie sã rezulte ca sã poatã sã facã aceastã cale feratã.

Domnilor care mi-aþi rãspuns, cã nu cred cã domnul Mitrea, cã este altcineva aici, este unul ”pentruÒ care semneazã, vreau sã-i amintesc acestui nedistins om cã am menþionat în interpelarea mea cã existã documentaþii fãcute înainte de 1989. Înseamnã cã s-a investit acolo, aºa am scris, s-a investit inteligenþã, s-au fãcut mãsurãtori specializate, s-au fãcut planuri, s-au fãcut toate acestea, într-un cuvânt, am spus eu, s-au fãcut documentaþii. Deci existã o muncã investitã cuprinsã în aceste lucruri care trebuie dusã mai departe. O aruncãm la gunoi, pentru cã noi avem alte planuri, iar porþiunea respectivã face parte foarte bine dintr-un sistem de parcurgere a României pe toate ºoselele acestea, drumurile acestea internaþionale.

Consider nesatisfãcãtor acest rãspuns, consider cã este o bãtaie de joc, mai ales cã se spune aici cã ne confruntãm cu scãderi semnificative în traficul feroviar. Pãi, cum sã nu vã confruntaþi când serviciul este deosebit de prost?! Eu am venit de la Sighiºoara cu trenul acela inter-city ºi am fãcut 100 de ore pânã la Bucureºti, cã puteam sã iau bicicleta ºi mã þineam puþin de tren. Deci nu se poate! Faceþi serviciile eficiente, rapide, moderne ºi atunci o sã vedeþi, cum sã spun, ºi la preþuri corecte, nu la preþuri din acelea umflate nejustificat ºi o sã vedeþi cã o sã aveþi ºi clientelã. Pânã atunci, consider, încã o datã, rãspunsul nesatisfãcãtor, vreau explicaþii direct de la domnul Mitrea cu care sã am aceastã confruntare. Dacã vreþi, pot sã aduc documentaþia întocmitã, sã v-o pun la dispoziþie. Dacã nu aveþi nevoie, cel puþin ceilalþi, care ne ascultã din þara aceasta, sã ºtie cã noi ãºtia, care cerem, care facem interpelãri, nu minþim. De astã datã sau de multe ori mint alþii.

Domnule Florescu, aveþi de fãcut vreun comentariu? Da, poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru faptul cã îmi daþi posibilitatea sã-i rãspund stimatului domn deputat.

Stimate domnule deputat Pleºa,

Sunt întru totul de acord cu punctul dumneavoastrã de vedere, vã aparþine, vi-l respect, nu am cum sã vã combat în momentul de faþã, având în vedere argumentele atât de logice pe care Domnia voastrã le-a adus, dar totuºi, ca sã existe o comunicare între noi ºi pe acte, v-aº ruga sã fiþi amabil sã veniþi la minister, sã vedeþi cã ceea ce v-am rãspuns la interpelarea dumneavoastrã reprezintã adevãrul, iar susþinerea dumneavoastrã este departe de adevãr. Fiþi, vã rog, amabil ºi când aveþi disponibilitate vã aºteptãm la minister sã discutãm asupra oportunitãþii construcþiei acestei cãi ferate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnul profesor Mincu.

Domnule, aþi expus punctul de vedere.

## **Domnul Eugen Lucian Pleºa**

**:**

Mi-a dat rãspunsul, trebuie sã spun ce gândesc.

I-aþi spus ce gândiþi. I-aþi spus cã minte. Asta gândiþi dumneavoastrã ºi cã nu vã convine rãspunsul. Asta e!

10 secunde. Deci haideþi sã renunþãm la ipocrizia asta dusã la culmi mari. Zice: domnule, am o stimã deosebitã pentru ãla..., da... ºi pe urmã vin ºi-l fac praf. Hai sã renunþãm la aceste dulcegãrii ieftine. Vreau sã vã spun atâta, repet, lãsaþi cu stima, n-am nevoie, faceþi treaba. Asta mi se pare cel mai important, domnule ministru. Eu zic sã faceþi asta ºi pe urmã, dacã sunteþi de acord, vã aduc documentaþia într-o sãptãmânã.

Domnul profesor Mincu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea mea din 27 mai 2002, adresatã doamnei doctor Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, este foarte simplã. La concursul de ocupare a posturilor de medici specialiºti în diverse spitale din România, pe 2.400 de locuri scoase la concurs s-au înscris mai puþin de 800 de candidaþi, exact 794.

Întrebarea mea a fost ºi interpelarea mea a fost: de ce? Ce mãsuri intenþionaþi de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, având în vedere starea de sãnãtate a naþiunii ºi numãrul insuficient de medici?

Având în vedere cã rãspunsul pe care-l aºtept mã va obliga sã spun problemele care stau la baza acestei lipse de înscrieri, aºtept reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii sã-mi rãspundã ºi sã-mi daþi voie sã iau cuvânt ºi sã dezvolt dupã aceea interpelarea.

Da.

Doamna secretar de stat Gheorghiu.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule deputat,

Privind interpelarea Domniei voastre în legãturã cu mãsurile care se preconizeazã a fi luate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru ocuparea posturilor de medic specialist, sã fiþi convins cã sunt în atenþia conducerii, în special a doamnei ministru Daniela Bartoº, pentru cã, într-adevãr, la concursul din 15 aprilie 2002, din 2.234 de posturi publicate s-au prezentat numai 781 de candidaþi. În anul 2001 s-a renunþat la organizarea concursului cum a fost în anul anterior tocmai datoritã nemulþumirilor din rândul rezidenþilor, aceºtia ajungând chiar la tribunal ºi având mai multe manifestãri de nemulþumire.

Ministerul are preocupãri în gãsirea unor soluþii de acoperire cu personal de specialitate pentru zonele defavorizate. În acest sens, se va conlucra cu Ministerul Administraþiei Publice Locale. De asemenea, se vor avea în vedere mai multe punctaje, astfel: medicii care lucreazã minim 3 ani în zone cu deficit în asigurarea cu personal medical sã beneficieze de intrare în rezidenþiat

de medicinã de familie fãrã concurs, autoritãþile locale sã se implice într-un mod mult mai evident ºi eficient în asigurarea unui confort socioprofesional pentru specialiºtii de care au nevoie, deci, nu numai medici, astfel încât ofertele de locuri de muncã sã devinã mai atrãgãtoare ºi, din acest punct de vedere, acordarea unor venituri stimulative pentru personalul care alege sã-ºi desfãºoare activitatea în astfel de zone, ceea ce implicã într-o mãsurã importantã intervenþia ºi a casei de asigurãri de sãnãtate.

În prezent, voiam sã vã comunic cã deja s-a publicat, deci se organizeazã un nou concurs tocmai în vederea ocupãrii acestor locuri pentru cã, într-adevãr, sunt foarte multe zone din þarã care suferã de lipsã de specialiºti, deºi ºtim foarte bine cã sunt foarte mulþi absolvenþi de medicinã, dar care, domnule profesor, preferã Bucureºtiul. Deºi foarte mulþi câºtigã concursul în provincie, la numai câteva zile renunþã la acel concurs ºi aºteaptã, nu ºtiu de ce, toatã lumea Bucureºtiul.

Poftiþi.

Doamna secretar de stat, daþi-mi voie sã vã spun cã în perioada cât am fost ministru, 4 ani, aveam obiceiul sã rãspund la fiecare interpelare personal ºi nu îmi trimiteam reprezentantul care sã-mi rãspundã. Am toatã consideraþia pentru dumneavoastrã, dar vreau sa vã spun cã sunt o serie întreagã de motive. Eu ºtiu cã s-a amânat concursul pentru noiembrie ºi cunosc situaþia, dar vreau sã vã spun urmãtorul lucru, cã noi, în prezent, avem 16.313 medici specialiºti în întreaga þarã, adicã avem un medic la 1.382 de persoane. În þãrile Europei Occidentale ei sunt: variazã, de la Elveþia la 1 la 703 pânã la Portugalia la 1 la 444.

Vreau sã vã mai întreb sau sã-mi rãspundeþi dumneavoastrã, cum puteþi sã spuneþi ºi sã afirmaþi cã din 3.000 de rezidenþi care au terminat rezidenþiatura de 5 la 7 ani, asta înseamnã dupã facultate încã 6 ani, adicã 10Ñ12 ani de viaþã dupã terminarea liceului, toþi aceºtia s-au pregãtit sã devinã medici ºi numai în Bucureºti. Eu vreau sã vã arãt cã am exact o situaþie pe care o aveþi dumneavoastrã la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, o am ºi eu, dar vreau sã vã arãt cã nu este exactã. Într-adevãr, aºa este, nu vor sã se ducã la Tulcea, nu vor sã se ducã la Suceava. De exemplu, la psihiatrie, din 12 locuri scoase la concurs la Bihor s-au înscris zero candidaþi. De exemplu, în alte pãrþi, la Botoºani, pentru ginecologice, din 4 locuri la concurs, zero candidaþi, la Bacãu, la Olt, dar haideþi sã luãm Bucureºtiul, care spuneþi dumneavoastrã cã este locul în care vor sã se înscrie toþi, ºi sã vã citesc câteva date care sunt absolut din ceea ce spuneþi dumneavoastrã, din ceea ce spuneþi ºi daþi exemplu dumneavoastrã. Eu vã citez. Am Bucureºtiul, am Timiºoara, am Iaºiul, am Clujul, adicã pot sã vã citez din toate, dar haideþi sã luãm aºa: la Bucureºti, pe 3 locuri la chirurgie vascularã s-a înscris un singur candidat, doamna jurist; la gastroenterologie, care se cautã, este adevãrat, în 3 locuri s-au înscris 3 candidaþi, dar la laborator; pe 17 locuri s-au înscris 2 candidaþi; la urgenþã, pe 9 locuri s-au înscris 2 candidaþi; la oftalmologie, pe douã locuri s-au înscris zero candidaþi ºi pot sã vã citesc; la chirurgie cardiacã pe douã locuri s-au înscris zero candidaþi, ºi aceasta este la Bucureºti, doamnã. ªi nu sunteþi dumneavoastrã vinovatã de acest lucru. Pot sã vã dau mai departe: Timiºoara, de exemplu, pentru cã aici se pune o problemã. Trebuie sã existe o altã motivaþie, o altã motivaþie a acestor oameni care au muncit o viaþã ca sã se dedice unei meserii care îþi cere o altã viaþã ca sã þi-o continui. De ce nu s-a înscris, de exemplu, la Timiºoara? Pe anestezie pe douã locuri s-au înscris zero candidaþi; la epidemiologie, pe un loc, zero candidaþi; la farmacie la fel, la psihiatrie pe 3 locuri zero candidaþi. V-am dat Timiºoara. La Iaºi, O.R.L.-ul, pe un loc, zero candidaþi, pe pediatrie, un loc, zero candidaþi. La Cluj, la fel, la laborator, pe 6 locuri, 2 candidaþi ºi pot sã vã citez doamnã, încã 30 de exemple sau 300 de exemple din întreaga þarã.

Da, vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, pentru cã rãspuns la întrebãri ºi interpelãri se dau în acelaºi timp la Senat ºi la Camera Deputaþilor, voiam sã vã informez, domnule deputat, cã doamna ministru Daniela Bartoº este prezentã la Senat, pentru a rãspunde altei interpelãri asemãnãtoare celei a dumneavoastrã, formulatã de un senator P.R.M.

Privitor la situaþia pe care Domnia voastrã aþi invocat-o aici, neocuparea posturilor de medici de specialitate, situaþia financiarã, acesta este efectul mãsurilor, mai bine zis al nemãsurilor luate de miniºtrii Ministerului Sãnãtãþii din 1993 pânã în 2000. Voiam sã vã spun cã din 2001 ºi pânã în prezent s-au organizat cele mai multe concursuri, s-au încercat soluþii pentru a se rezolva aceastã situaþie.

În ceea ce priveºte salariul pe care dumneavoastrã l-aþi invocat, sunteþi dezinformat, pentru cã ultimele modificãri de legislaþie demonstreazã alte valori, dar salariul nu este numai acela minimal, pentru cã ºtiþi cã sunt foarte multe avantaje legale ºi chiar nelegale în cadrul sistemului de sãnãtate.

Voiam sã vã spun, tocmai pentru rezolvarea problemelor pe care dumneavoastrã le-aþi invocat, domnul premier Adrian Nãstase s-a implicat direct în realizarea reformei în sãnãtate. ªtiþi foarte bine întrunirile de la Snagov, de la sfârºitul lui decembrie 2001; în aceastã lunã va avea loc o altã întâlnire ºi mãsuri s-au luat ºi sunt reale ºi evidente.

Sã fiþi convins cã în timpul guvernãrii Adrian Nãstase se vor gãsi soluþiile reale pentru rezolvarea problemei din sãnãtate, ºi pentru specialiºti, ºi pentru salarii, ºi pentru bani pentru spitale. Deja aþi asistat ºi, dacã aþi citit ”Monitoarele OficialeÒ, sigur, la comisiile la care participaþi, sunt aproape în fiecare zi proiecte de acte normative, tocmai pentru reglementarea acestei situaþii. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule profesor, sã nu mai... Totuºi, este vorba de trei minute de intervenþie.

Numai douã probleme!

Oricum, ca în Elveþia n-o sã-i putem plãti, cel puþin în urmãtorii 20 de ani.

Îmi permiteþi? N-aº fi rãspuns, dar doamna nu este deputat. Deci nu are dreptul sã-i vorbeascã unui deputat aºa cum a vorbit.

În al doilea rând, când vorbeºte ceva, sã se refere la cine vobeºte.

Doamnã, faptul cã spitalele au 3.700 de miliarde datorii, sunt date pe care le am din datele dumneavoastrã, nu sunt inventate de mine! Doi: faptul cã medicii pe care-i avem sunt ãºtia, sunt medicii pe care-i am, de la dumneavoastrã, nu sunt date inventate de mine! Dar vreau sã vã mai spun ceva: în perioada Ñ cã aici vreau sã vã rãspund ºi eu consider niþel cã v-aþi depãºit titlul de secretar de stat ºi poate puþin ºi pe acela de doamnã, pentru cã, dacã aþi fi bãrbat, v-aº rãspunde foarte dur Ñ, în perioada 1992Ñ1996 am fost eu ministru. În acea perioadã s-au fãcut 8 judeþe de asigurãri de sãnãtate împreunã cu Banca Mondialã. În acea perioadã, salariul la medicii din aceste 8 judeþe au crescut de 2, de 3, de 4, de 5 ori. Implicarea lor a fost fantasticã, iar rezultatele au fost pe aceste 8 judeþe excepþionale. ªi n-au fost date de mine, au fost date de Banca Mondialã, care ne-a propus un alt împrumut peste acei 150 de milioane cheltuiþi. Chiar ministrul dumneavoastrã actual a fost la mine secretar de stat în acea perioadã. ªi vreau sã vã spun, doamnã, cã în momentul în care un om ºtie pentru ce lucreazã, mai ales când

este medic, cã majoritatea medicilor nu fac medicinã pentru a se îmbogãþi, ci pentru a fi, dacã vreþi, un apostolat, majoritatea dintre ei, un apostolat, majoritatea medicilor s-au implicat în cele 8 judeþe ºi am fost daþi exemplu la Congresul Bãncii Mondiale de la Budapesta ºi exemplu la Congresul Bãncii Mondiale de la Taºkent de cãtre decanul Facultãþii din Londra, care era preºedintele, în acea perioadã, al Comisiei de control a Bãncii Mondiale.

Vreau sã vã mai spun un lucru: de fapt, rezultatul au fost asigurãrile de sãnãtate. Asigurãrile de sãnãtate pe care ministerul condus de mine, ministrul Mincu, le-a introdus pe data de 9 septembrie 1994 erau absolut axate pe acel sistem de asigurãri de sãnãtate din cele 8 judeþe. Numai cã, doamnã, în momentul de faþã dumneavoastrã nu cheltuiþi banii pe care-i aveþi din cei 7% de la bolnavi, de la fiecare salariat, ci 7% de la fiecare angajator. Acei bani nu mai ajung la dumneavoastrã, ajung în alte pãrþi, iar la dumneavoastrã ajung banii care sunt conform reglãrii bugetului de stat.

Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban este? Nu este. I s-a rãspuns, de fapt, în scris.

Domnul Mircea Costache, tot referitor la o problemã de sãnãtate, mãsuri concrete de reprimare a fenomenului alcoolismului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu am primit douã rãspunsuri la problema în discuþie. Mai aºtept precizãri din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în legãturã cu mãsurile, cu programul pe care-l are în vedere pentru combaterea alcoolismului atât în mediul rural, cât ºi în urban, ºi a efectelor acestuia, în condiþiile în care se constatã de cãtre organele de control cã sunt puse în vânzare cantitãþi importante de alcool, îmbuteliat în condiþii insalubre, de proastã calitate, un adevãrat genocid în rândul populaþiei.

Da.

Doamna secretar de stat Gheorghiu, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Stimate domnule deputat Costache,

Privind interpelarea dumneavoastrã, voiam sã vã precizãm cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a luat mai multe mãsuri pe aceastã linie ºi, dupã ultima statisticã înregistratã, asistãm la o tendinþã de scãdere a consumului de bãuturi alcoolice. Dar, sigur, în cadrul acestui program Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei acordã o atenþie deosebitã programului de prevenþie ºi în acest sens s-au luat mãsuri speciale în ºcoli, tocmai pentru orele de educaþie ºi aceasta în colaborare cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

**Ñ** De asemenea, s-au luat mãsuri ºi s-a emis un ordin comun între Ministerul de Interne, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, al Administraþiei Publice, al Educaþiei ºi Cercetãrii ºi cel al Sportului, deci înfiinþându-se o Comisie interministerialã pentru organizarea prevenþiei consumului ilicit de droguri, pentru cã ºi asta este o mãsurã, ºi acþiunile pe acest plan sunt evidente ºi reale, pentru cã, efectiv, s-au luat ºi se iau mãsuri pe aceastã linie.

Sigur, în programul naþional se acordã banii necesari pentru aceste acþiuni ºi vã asigurãm, domnule deputat, cã este un punct important în programul de lucru al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei aceastã acþiune.

De altfel, nouã ni se alãturã ºi Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului care, împreunã cu specialiºtii noºtri, fac controale în teren tocmai pentru a depista situaþiile neconforme ºi a gãsi soluþii tocmai pentru eliminarea acestor drame la care asistãm cu toþii, pentru cã, într-adevãr, românii mai consumã ºi alcool. ªi nu este bine, pentru cã este vorba de sãnãtatea omului. Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul Mircea Costache, referitor la situaþia privatizãrii Societãþii ”ForestaÒ Nehoiu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Chiar ieri am fãcut o vizitã în localitatea Nehoiu, judeþul Buzãu, unde se constatã cã viaþa urbei este grav afectatã de situaþia principalei unitãþi economice care mai funcþiona acolo ºi care mai dãdea de lucru oamenilor. ”ForestaÒ Nehoiu disponibilizeazã în continuare salariaþi. Este datoare la bugetul asigurãrilor sociale cu peste 100 de miliarde, oamenilor nu li se consemneazã vechimea ºi drepturile legale în carnetele de muncã, disponibilizãrile se fac în condiþii cu totul ºi cu totul dezavantajoase, nerespectându-se nici un fel de lege. Acþiunea de stopaj la sursã nu a fost pânã acum sancþionatã ºi nu cunoaºtem sã se fi luat mãsuri împotriva patronului Omar Haisan, care, deºi a reþinut pe statele de platã sumele datorate bugetului asigurãrilor sociale, acestea nu au fost virate ºi oamenii nu pot sã beneficieze de servicii medicale ºi de alte drepturi legale.

Eu am mai primit niºte precizãri. Aºtept de la alte ministere, aºtept, totuºi, din partea reprezentantului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului precizãri din care sã rezulte cu claritate în ce mod este monitorizatã situaþia ”ForesteiÒ Nehoiu în perioada postprivatizare, pentru cã, din datele pe care le-am primit pânã acum, în teren nu se confirmã nimic. Mi s-a spus cã încã lucreazã 550 de salariaþi acolo. Realitatea este cu totul alta. ªi, de asemenea, patronul a înstrãinat, rând pe rând, pe bucãþi, mai toate obiectivele de patrimoniu ale Societãþii ”ForestaÒ Nehoiu cãtre firme proprii, tot ale sale; îºi vinde sieºi, pentru a nu da posibilitatea sechestrului sau executãrii silite ºi sunt cunoscute tot felul de tertipuri ºi de inginerii care au dizolvat societãþi comerciale care mergeau bine, care dãdeau de lucru oamenilor ºi aº vrea sã ºtiu dacã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului cunoaºte în mod real situaþia ºi dacã are în vedere mãsuri pentru redresarea ei.

Aº vrea sã fac menþiunea cã ºi eu, în calitate de deputat, am adresat o scrisoare cãtre A.P.A.P.S., în care am solicitat situaþia dupã privatizarea întreprinderilor din judeþul Buzãu ºi am primit un rãspuns cã totul este perfect.

Este perfect în ceea ce priveºte, poate, plata ratelor datorate pentru activele cumpãrate, aºa cum aþi menþionat acolo, însã nu s-a suflat o vorbã în rãspunsul pe care mi l-aþi adresat mie despre datoriile mari pe care întreprinderile le aveau ºi pe care trebuia sã le plãteascã ºi pe care se pare cã cei care au devenit acum patroni nu le plãtesc, deºi presupun cã în contractul de privatizare s-au fãcut mãcar câteva menþiuni despre obligaþia plãþii acestora.

Domnul secretar de stat Zelenco.

**Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule deputat Mircea Costache,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã referitoare la unele aspecte dupã privatizarea Societãþii Comerciale ”ForestaÒ Nehoiu, vã facem cunoscut urmãtoarele: referitor la nerespectarea reglementãrilor legale la privatizarea societãþii, respectiv a Ordonanþei guvernamentale nr. 48/1997, menþionãm cã în cuprinsul contractului de vânzare-cumpãrare de acþiuni nr. BZ 24 din 14 august 2000, s-au inserat în cuprinsul acestuia clauze care sunt în concordanþã cu ordonanþa respectivã, ºi anume: sã se preia drepturile ºi obligaþiile existente la momentul transferului dreptului de proprietate cu privire la contractul colectiv de muncã ºi/sau alte acorduri existente între sindicat ºi patronatul societãþii, contractele individuale de muncã, precum se face referire ºi la dispoziþiile legale referitoare la condiþiile de muncã, salarizare, menþinere sau disponibilizarea personalului, despãgubiri în caz de concedieri colective ºi plãþi compensatorii, precum ºi aplicarea legislaþiei române în vigoare în domeniul protecþiei sociale.

Toate aceste lucruri sunt în concordanþã, aºa cum am spus, cu ceea ce conþine ºi Ordonanþa nr. 48 ºi ne obligã sã le trecem în contract.

Referitor la neurmãrirea respectãrii prevederilor contractului, mai precis în legãturã cu disponibilizarea abuzivã a salariaþilor, din analiza efectuatã rezultã cã a fost preluat contractul colectiv de muncã în vigoare la data privatizãrii, iar între timp au fost semnate între patronat ºi sindicat noile contracte colective de muncã, ultimul fiind depus la Direcþia de muncã ºi solidaritate socialã Buzãu, înregistrat cu nr. 3.134 din 28 mai 2002.

Dar nu s-ar putea, de exemplu, face o acþiune împotriva celor care au semnat contracte cu douã prevederi, în aºa fel încât statul sã piardã? Pentru rãspundere civilã delictualã, mãcar.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Noi facem acest lucru ºi suntem în aceastã acþiune de analizã. Mai recent, aici, în Camerã, a fost adoptatã Ordonanþa nr. 25, adicã a trecut prin aceastã Camerã. Actul normativ respectiv are menirea sã limpezeascã foarte mult apele în acest domeniu ºi sperãm sã ne ajute sã aducem unele clarificãri.

Atât timp însã cât nu a fost un cadru legal, nu am avut un instrument de a acþiona, din pãcate, nu am putut decât sã fotografiem anumite societãþi, anumite situaþii. Însã suntem preocupaþi ca sã vedem ce putem îndrepta, unde putem îndrepta, în aºa fel încât societãþile sã funcþioneze ºi dupã privatizare.

Iar, în legãturã cu solicitarea de care ne-aþi spus, o sã vã rog sã discutãm ºi sã vã dãm acest rãspuns. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mircea Costache, poftiþi.

O dovadã de seriozitate a unora dintre noi este cã, atunci când suntem realmente angajaþi ºi responsabili faþã de cetãþenii noºtri, nu mai respectãm graniþele de partid sau bariere ideologice ºi mã bucur cã se alãturã problemei pe care am pus-o eu în interpelarea amintitã de cãtre preºedintele de ºedinþã, domnul Ovidiu Petrescu.

Domnului Iacob Zelenco îi mulþumesc pentru rãspuns. Dânsul este un om decent, civilizat, dar nu poate sã ne mulþumeascã faptul cã mai toate forurile cãrora ne adresãm cu situaþii similare se spalã pur ºi simplu pe mâini. Vedem cu toþii cum se ruineazã societãþi, cum se pulverizeazã o economie întreagã. Toþi îºi fac datoria constatând cã nu este de competenþa lor, nimeni nu poate sã întreprindã mãsuri eficiente. Poate o reorganizare socialã, poate cineva în aceastã þarã va avea o idee sau sã punã în operã un program care sã ducã la menþinerea unei economii, la menþinerea unor unitãþi industriale viabile, pentru cã, dând mereu rãspunsuri formale ºi gãsind mereu carenþe de contracte, clauze voalate sau imprecise sau alte deficienþe de legislaþie, nu o sã rãspundem aºteptãrilor oamenilor. E vremea ca Autoritatea pentru Privatizare, fostul F.P.S., fostul... nu ºtiu ce iniþiale au mai fost sau vor mai fi, pentru disiparea rãspunderii în faþa cetãþenilor sã ia sfârºit ºi sã vinã un moment în care cineva sã-ºi facã, în sfârºit, datoria, pentru cã oamenii care ies în curtea fabricii în fiecare zi demonstreazã cã nu s-au luat mãsurile corespunzãtoare ca ei sã poatã sã continue lucrul ºi sã-ºi hrãneascã familiile, sã poatã sã contribuie prin munca lor la progresul societãþii.

Eu îi mulþumesc domnului Iacob Zelenco. Am observat cã dã rãspunsuri care sã nu-i angajeze foarte tare ºi pe alþii. Noi de la acei ”alþiiÒ mai rãspunzãtori decât dânsul aºteptãm nu mai mult decât au promis ºi au cuprins în Programul de guvernare.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Onisei, de la P.D., despre situaþia învãþãmântului nemþean.

Am adresat doamnei ministru o interpelare privind reducerea numãrului de personal didactic ºi, de asemenea, în legãturã cu situaþia de la Grupul ªcolar Agricol ”Ion Ionescu de la BradÒ din municipiul Roman, ºi aºtept cu interes rãspunsul, inclusiv în scris.

Da. Doamna ministru al învãþãmântului. Poftiþi, vã rog.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** Ñ _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Problemele pe care dumneavoastrã le ridicaþi în interpelare fac parte, fãrã îndoialã, din problematica mai largã cu care se confruntã sistemul de învãþãmânt românesc ºi trebuie sã menþionez din start cã toate aceste probleme n-au apãrut peste noapte, într-un an sau în doi, ele s-au acumulat, din pãcate, într-un numãr extrem de important de ani.

Este cunoscut faptul cã asupra reþelei ºcolare nu s-au produs nici un fel de modificãri, de peste 40Ñ50 de ani chiar. În acest interval de timp s-au produs o serie întreagã de mutaþii ale populaþiei, în general, populaþia din mediul rural a migrat spre oraº, în aºa fel încât ºcolile din mediul rural au o populaþie ºcolarã extrem de redusã. Acest lucru n-ar fi singura parte rea a acestei probleme, pe care ºi dumneavoastrã o ridicaþi pentru judeþul Neamþ, dar din nefericire existã un numãr foarte mare de ºcoli în care se dezvoltã un învãþãmânt în clase simultane, în care sunt foarte mulþi profesori necalificaþi.

De aceea, ne-am pus problema, în ideea în care ne-am angajat, sã ne strãduim prin acþiunile noastre sã oferim ºanse egale, ne-am pus problema reabilitãrii învãþãmântului din mediul rural, astfel încât copiii sã poatã parcurge un învãþãmânt de calitate, care sã fie în clase normale, nu în clase simultane, ºi unde profesorii sã fie calificaþi.

De aceea, mãsurile pe care le-am luat ºi în legãturã cu judeþul Neamþ de aici pornesc. Sigur, în situaþia judeþului Neamþ, peste aceastã acþiune a noastrã s-a suprapus, aº spune, deºi nu-mi place, am spus de multe ori, sã mã uit înapoi cu mânie, s-a suprapus o moºtenire legatã de neconcordanþa între numãrul de norme afectate anual prin Legea bugetului de stat ºi numãrul de norme existent real în învãþãmântul din judeþul Neamþ. Trebuie sã vã mãrturisesc, aºa cum o sã gãsiþi ºi în rãspunsul meu scris pe care o sã vi-l transmit, cã am avut în aceastã perioadã nenumãrate întâlniri cu inspectorul general, ºi nu numai, din judeþul Neamþ, în aºa fel încât sã gãsim soluþiile cele mai favorabile, cele mai favorabile ºcoli care sã ducã învãþãmântul nemþean într-o zodie, aº spune, mai bunã, spre un învãþãmânt cu mai multe performanþe.

Da, dacã aveþi comentarii de fãcut?

Politeþea mã obligã sã-i mulþumesc doamnei ministru. Pe de altã parte, nu pot sã nu constat cã este un rãspuns cu totul general, eu am pus întrebãri foarte precise ºi am solicitat rãspunsuri detaliate, mi se pare cel puþin riscantã afirmaþia potrivit cãreia a fost o neconcordanþã între numãrul de norme ºi Legea bugetului. Cu alte cuvinte, ar însemna cã s-au alocat bani fãrã sã existe cadrele didactice care ar fi trebuit sã fie salarizate, ceea ce fireºte cã nu este adevãrat.

În legãturã cu Liceul ”Ion Ionescu de la BradÒ, inclusiv inspectorul general ºcolar constata acolo, ºi a fãcut public asta într-o conferinþã de presã, faptul cã sunt o mulþime de fapte de proastã gestiune care s-ar putea sã îmbrace chiar un caracter penal. Deci mã aºteptam ºi la mãsuri foarte clare ºi precise în legãturã cu conducerea administrativã a acestor unitãþi de învãþãmânt.

Sper, doamnã ministru, sã reveniþi cu un rãspuns detaliat ºi la obiect, cu atât mai mult cu cât ºtiþi foarte bine cã situaþia este extrem de tensionatã, mi se pare cã v-aþi întâlnit cu cei de acolo joi, dacã nu mã înºel, dar situaþia rãmâne foarte tensionatã ºi s-ar putea sã aveþi mari probleme în legãturã cu cadrele didactice care urmeazã sã fie disponibilizate, inclusiv cele calificate, pentru cã aveþi ºi aici probleme cu cel puþin 385 de cadre didactice calificate.

Vã mulþumesc.

Da, dacã vreþi sã mai faceþi un comentariu?

Aº vrea sã fac câteva precizãri. Vã adresez rugãmintea sã nu-mi mulþumiþi niciodatã din politeþe. N-am prezentat toate acele date pe care dumneavoastrã le-aþi reclamat în interpelare întrucât le-am prezentat în materialul scris ºi sã citesc de aici, de la microfon, cu exactitatea celui care ºtie exact sau are simþul mãsurii cifrelor, mi s-a pãrut cã nu foloseºte, sã þin pe toatã lumea, atâta vreme cât dumneavoastrã aveþi în scris toate aceste date pe care le-aþi solicitat în interpelare.

În acelaºi timp, stimate domnule deputat, nimeni nu este deasupra de lege, iar schimbarea unui director nu o poate decide un ministru, aºa cum probabil prea bine ºtiþi cã este Legea învãþãmântului, este o metodologie care trebuie parcursã, ea prevede o evaluare ºi, sigur, inspecþia care face aceastã evaluare, dacã va ajunge la concluzia cã directorul de acolo nu îndeplineºte criteriile pe care trebuie sã le îndeplineascã orice manager de ºcoalã, decizia fiþi convins cã va fi luatã în acest sens. Altfel, ar pãrea o decizie arbitrarã ºi eu nu vreau sã mã angajez într-un astfel de demers. Cât despre cadrele didactice din judeþul Neamþ, v-aº ruga sã cereþi inspectorului ºcolar de la Neamþ, dacã nu am sã vã pot da ºi eu, pentru cã ne constituim o bazã de date care sã reprezinte argumentarea deciziilor pe care le luãm, dar, de la mine sau de la Inspectoratul ªcolar al Judeþului Neamþ, puteþi sã vedeþi oglinda exactã a situaþiei cadrelor didactice din judeþul Neamþ ºi o sã vedeþi cã sunt câteva sute de cadre didactice necalificate care trebuie sã rãmânã în sistem ºi anul acesta, pentru cã altfel nu putem sã acoperim toate normele pe care le constituim la nivelul judeþului.

Desigur, este posibil ca într-o anumitã ºcoalã un profesor calificat sã aibã problema menþinerii normei în acea ºcoalã, însã la nivelul inspectoratului o asemenea problemã nu se ridicã ºi, sigur, profesorul respectiv are opþiunea sã aleagã între mai multe variante pe care inspectoratul ºcolar i le pune la dispoziþie.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul Valeriu Stoica, domnul Anton Ionescu, domnul Viorel Coifan au adresat o interpelare privind problema editãrii manualelor alternative.

Poftiþi, vreþi sã dezvoltaþi? Rãspunsul doamnei ministru. Poftiþi, doamna ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Subiectul manualelor a fost extrem de dezbãtut în toatã mass-media în ultima perioadã de timp, de aceea, într-un fel mã simt jenatã cã anumite lucruri trebuie sã le repet de la acest microfon. În detaliu o sã prezint un material ºi, de aceea, foarte pe scurt am sã vã prezint punctul de vedere. Sigur, este clar, dupã pãrerea mea, cã este un conflict de interese. Pe de o parte, este interesul ministerului de a avea manuale de calitate ºi la preþuri accesibile, ºi acest interes este determinat pe de o parte de nevoia de a gospodãri mai bine bugetul pe care îl avem pentru a acoperi cât mai multe dintre nevoile existente în sistemul de învãþãmânt ºi, pe de altã parte, de a permite elevilor ºi pãrinþilor, elevilor din liceu, sã aibã acces la manualele care sunt tipãrite. În anul acesta am pus la punct un mecanism de evaluare, în care evaluatorii, într-un numãr incomparabil mai mare decât în anii precedenþi, nu ºtiu cine este editura ºi autorul manualului pe care îl evalueazã, sunt 10 evaluatori care evalueazã fiecare manual ºi, sigur, rezultatele evaluãrii sunt apoi analizate ºi sub aspectul preþului. Sunt luate în consideraþie numai acele manuale care îndeplinesc condiþiile minime de calitate ºi aceste condiþii minime presupun obþinerea a cel puþin 75% din punctele maxime acordate pentru calitate.

Aceastã nouã evaluare, evaluarea preþului nu a determinat ºi în aceastã evaluare ministerul nu a intervenit în stabilirea unui preþ minim, a fost preþul oferit de edituri ºi trebuie sã remarc faptul cã anul acesta preþurile manualelor, prin comparaþie cu anii precedenþi, s-au redus extraordinar de mult, s-au redus la circa o treime pentru manualele de gimnaziu, manualele de liceu sunt încã în evaluare, dar ºi aici cred cã buzunarul elevilor ºi pãrinþilor va fi substanþial protejat, sã spunem, prin aceste preþuri care sunt mult mai mici ºi cu care editurile au venit în aceastã ofertã de manuale. Sigur, este regretabilã discuþia care pãrea cã nu se mai opreºte la un moment dat, însã n-am dorit acest lucru, am dorit, aºa cum am spus ºi la început, sã avem manuale de calitate ºi la preþuri accesibile ºi nu întotdeauna acest obiectiv al ministerului a fost înþeles de edituri, care sunt societãþi comerciale ºi este firesc sã doreascã sã funcþioneze pe principiul oricãrei societãþi comerciale, cu un profit cât mai convenabil.

Da. Un comentariu dacã aveþi, poftiþi.

Mulþumesc doamnei ministru pentru rãspunsul oral, mã bucur cã am primit acum ºi rãspunsul scris. Cu toate acestea, noi, P.N.L.-ul, vrem sã ne spunem poziþia în aceastã problemã care, într-adevãr, a incitat opinia publicã foarte multã vreme.

Rezultatele evaluãrii din 3 aprilie 2002 a ofertelor de manuale pentru clasa a III-a a demonstrat cã M.E.C. practicã o politicã de intervenþionism prin impunerea pe cãi mai mult sau mai puþin legale de preþuri nerealiste pentru manualele alternative, aruncând astfel în faliment edituri de carte ºcolarã. Am constatat, de asemenea, cã existã o serie întreagã de erori în procesul de evaluare, ºi anumeÉ Voi cita câteva. Exemplele care demonstreazã cã baremul de evaluare este unul confuz, dezechilibrat sunt urmãtoarele. De exemplu, se acordã acelaºi punctaj pentru criterii de importanþã diferitã, existã formulãri ambigue pentru evaluatori, existã formulãri care lasã locul unor aprecieri subiective din partea evaluatorilor, suprapuneri flagrante între criterii ºi neconcordanþa între barem ºi specificul fiecãrei discipline. Nu vreau sã le dezvolt, doamna ministru le ºtie foarte bine. Vreau sã spun cã intervenþia, în continuare, ºi de la început pânã la sfârºit, are un caracter pozitiv, deci o gândire pozitivã în sprijinul învãþãmântului românesc. Deficienþele acestei grile de evaluare au condus la vicierea rezultatelor licitaþiei din 3 aprilie. Reiese în mod evident cã evaluatorii nu au fost instruiþi, unii dintre ei neînþelegând nici mãcar sistemul de notare. Numai aºa se poate explica de ce manualul de limba englezã pentru clasa III-a propus de Editura McMillan a obþinut la evaluarea de calitate punctaje între 13,5 ºi 54,8%, iar la manualul de ºtiinþe ale Editurii Humanitas, educaþional, s-au primit note de la 1 la 10. Manuale câºtigãtoare în urma licitaþiei din 3 aprilie s-au calificat nu numai datoritã deficienþei grilei de evaluare calitativã, ci datoritã unor oferte de preþ, într-adevãr, exagerate.

De exemplu, un manual de 80 de pagini la douã culori are un preþ de 6.900 lei, iar un manual de 152 de pagini la 4 culori are un preþ de 12.000 lei. Este evident pentru oricine cã un manual nu poate costa cât unul sau douã bilete de troleibuz. De asemenea, s-au promovat unele edituri, sã zicem aºa, dubioase. De exemplu, la licitaþia din 3 aprilie, organizatã pentru disciplinele limba românã, matematicã, ºtiinþe ºi educaþie civicã, Editurile ”AramisÒ ºi ”Petrion ImpexÒ S.R.L. au câºtigat un suspect procent sau punctaj de 85% din manuale. Ne întrebãm, dar, sigur, nu e treaba noastrã, dar ne întrebãm totuºi, de unde vor suporta cele douã edituri editarea manualelor la aceste preþuri de dumping. Mai nou, ministerul încearcã impunerea unor preþuri nerealiste ºi pentru reeditãrile de manuale de gimnaziu, împingând, practic, editurile de carte ºcolarã în faliment.

Adicã noi, ca pãrinþi, sã plãtim un miliard pe un manual. Cã asta este opinia publicã, noi, ca pãrinþi, vrem sã cumpãrãm manuale ieftine. Treaba dumneavoastrã ce doriþi...

Sigur, piaþa rezolvã preþurile manualelor, dacã piaþa, în toatã lumea, rezolvã preþul minim al unui manual, eu cred cã ºi România face parte din aceastã lume...

Pãi, sigur cã da, într-o þarã foarte sãracã, cu foarte puþin bani, piaþa o sã facã....

... poate rezolva problema...

...cã n-o sã mai putem cumpãra manuale.

Iatã cã piaþa a rezovlat problema ºi numai gândirea pozitivã, domnule preºedinte.

ªi nu-i mai trimitem la ºcoalã.

...prin gândirea pozitivã a editorilor ºi a ministerului, a doamnei ministru, personal, iatã cã prin negocieri fãcute secvenþial s-a ajuns la niºte preþuri absolut în regulã.

Deci s-a cedat ºi dintr-o parte, ºi din cealaltã.

Iatã cã se pot rezolva problemele, dar erorile semnalate încã existã ºi doamna ministru, dupã câte ºtiu, este un ministru receptiv la aceste semnalãri ºi sigur cã le va... sau sperãm cã le va elimina.

Da. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Mai vreþi sã mai faceþi vreo completare?

Aº vrea sã-mi permiteþi sã mai adaug aici câteva rãspunsuri la problemele pe care domnul profesor Anton Ionescu le-a ridicat aici.

Sigur, n-am urmãrit în primul rând preþul, dar nu putem sã sã nu recunoaºtem cã la îndeplinirea condiþiilor de calitate pe nouã manuale pe care le-am scos în licitaþie la clasa III-a ministerul a economisit un milion de dolari faþã de preþurile anului precedent. Eu nu cred cã aceste manuale au fost fãcute cadou ministerului, ci pur ºi simplu cã limita de profit a fost adusã undeva mai aproape de normalitate. Aþi vorbit aici de erori în procedurile de evaluare. Daþi-mi voie sã vã spun cã am folosit procedurile de evaluare ºi criteriile de evaluare agreate cu Banca Mondialã ºi folosite din 1996 încoace, de când se deruleazã programul de reformã finanþat din fonduri rambursabile de cãtre Banca Mondialã. De aceea, nu cred cã putem sã spunem despre ele cã sunt eronate.

S-a adus de foarte multe ori în discuþie manualul Editurii ”McMillanÒ care este un manual de limbã englezã. Era firesc, editura fiind o editurã din Anglia, sã se regãseascã printre câºtigãtori. Problema acestui manual este urmãtoarea. El a fost cumpãrat de pe piaþa Marii Britanii ºi adus aici, încercând o potrivire cu programa analiticã. El nu a fost scris pentru programa analiticã a clasei a III-a. ªi evident cã evaluatorii l-au depunctat, dar aceeaºi editurã, în momentul în care a procedat altfel pentru manualele clasei a XI-a, a câºtigat pentru cã aceastã operaþiune de evaluare s-a încheiat, a câºtigat 3 dintre variante, ceea ce aratã cã atunci când existã dorinþa de a compatibiliza manualul cu programa analiticã nimeni nu are ºi calculatorul ºi evaluatorii nu au dovedit cã au parti-pris-uri în ceea ce priveºte o editurã sau alta.

Sigur, în ceea ce priveºte reeditarea, eu am cerut editurilor sã rediscutãm preþul, întrucât e adevãrat cã directorul cu finanþe-buget ºi directorul juridic au semnat înaintea mea, dar cel care poartã rãspunderea dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã este cel care semneazã ultimul ºi mã aflam în urmãtoarea situaþie: anul acesta sã am contracte de editare cu preþul o treime din preþul de anul trecut ºi contracte de reeditare cu preþuri de 3 ori mai mari. Evident cã ar fi apãrut o problemã ºi în faþa Curþii de Conturi. Eu trebuia sã am o justificare. ªi atunci am invitat editurile, am renegociat preþurile, acum contractele sunt încheiate ºi, sper, în beneficiul ambelor pãrþi.

## Da, vã mulþumesc.

De la Ministerul Comunicaþiilor este cineva? Nu este. Domnul Simedru, poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi interveni doar pe procedurã, pentru cã este a treia interpelare pe care eu o adresez primului-ministru, la care nu primesc rãspuns, conform regulamentului, la celelalte douã interpelãri am primit doar rãspuns scris, fiind confundatã interpelarea cu întrebarea. Interpelarea este, dupã cum se ºtie, o dezbatere în Parlament, pe când întrebarea, dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, este un simplu rãspuns, oral sau scris. Mã surprinde faptul cã domnul prim-ministru fuge de aceste dezbateri în Parlament ºi se rezumã doar la trimiterea unor rãspunsuri scrise care, pe lângã cã ocolesc subiectul, mustesc de ironie ºi zeflemea.

Nu pot sã nu remarc aici, am asistat la partea a doua a ºedinþei, la rãspunsurile la întrebãri ºi interpelãri de astãzi, deci nu pot sã nu remarc tonul agresiv, certãreþ, folosit de la acest microfon de unii reprezentanþi ai Guvernului, desemnaþi sã rãspundã la întrebãri ºi interpelãri. Este un exemplu de dispreþ manifestat de Executivul P.S.D. faþã de Parlament, în primul rând, ºi în mod secundar faþã de parlamentarii din opoziþie, aleºi constituþional, la fel ca ºi cei din coaliþia de guvernãmânt prin scrutin democratic, singura deosebire fiind listele pe care au candidat.

De aceea, domnule preºedinte de ºedinþã, v-aº ruga frumos sã fiu reprogramat, m-aº bucura dacã la interpelare mi-ar rãspunde primul-ministru sau un reprezentant al primului-ministru, pot sã arãt aici ºi sã vedeþi ºi dumneavoastrã felul în care acest aºa-zis Minister al Comunicaþiilor îmi rãspunde: un rãspuns nesemnat de ministru, fãrã antet, fãrã ºtampilã. Eu cred cã este ruºinos ca un reprezentant al Guvernului, chiar dacã a fost desemnat, eu nu ºtiu, dar chiar dacã a fost desemnat de primul-ministru sã-mi rãspundã la aceastã interpelare, sã procedeze în acest fel, mai ales cã am aflat cã a fost aici la începutul ºedinþei ºi nu a dorit sã intre în salã. Eu am impresia cã nu se doreºte sã primesc un rãspuns, conform regulamentulului, la aceastã interpelare. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Reprezentanþii Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul sã transmitã aceastã secvenþã din stenogramã pãrþilor interesate.

Domnul deputat Mardari mai este? Nu. Domnul ªtirbeþ mai este? Nu este. Domnul Hogea nu este. Doamna Mona Muscã, poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri. Una este adresatã primului-ministru Adrian Nãstase. Obiectul interpelãrii vizeazã abuzurile împotriva ziarului ”OpiniaÒ de Buzãu.

Dupã abuzurile sãvârºite împotriva ziarului ”VranceaÒ, a venit rândul unui alt ziar incomod pentru reprezentanþii puterii la nivel local sã fie supus presiunilor.

În urma publicãrii unor informaþii cu privire la o serie de acte de corupþie ºi de abuzuri comise de prefectul Ion Vasile, trei redactori ai cotidianului ”OpiniaÒ, directorul Corneliu ªtefan, redactorul-ºef Beatrice Homeucã, directorul de marketing Maulina Andrei, au fost condamnaþi penal în baza art. 205 ºi 206 din Codul penal care incrimineazã insulta ºi calomnia.

În plus, redacþia ziarului ”OpiniaÒ din Buzãu continuã sã fie ameninþatã de prefectul Ion Vasile cu evacuarea din prezentul sediu. Condamnarea celor trei jurnaliºti reprezintã o gravã încãlcare a libertãþii de exprimare garantatã de art. 10 din Convenþia europeanã a drepturilor omului.

Vã reamintesc, domnule prim-ministru, cã în septembrie 1999 România a pierdut la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului un proces cu date asemãnãtoare. E vorba de procesul Dalban versus România, în care un ziarist a fost condamnat în baza aceloraºi articole din Codul penal, pentru dezvãluirea unor acte de corupþie ale unor oficiali. Þin sã vã reamintesc, de asemenea, cã, potrivit art. 13 din Legea liberului acces la informaþiile de interes public, informaþiile care ascund sau favorizeazã încãlcarea legii de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice ºi reprezentanþii acestora constituie informaþii de interes public, iar art. 15 garanteazã dreptul mass-media de a culege ºi difuza aceste informaþii.

Aº vrea sã subliniez totodatã faptul cã toate rapoartele de þarã cu privire la România elaborate de organismele europene, precum ºi raportul Departamentului de stat al S.U.A. criticã pãstrarea în Codul penal a articolelor mai sus menþionate, în numele cãrora au fost condamnaþi cei trei de la ”OpiniaÒ de Buzãu.

Având în vedere acestea ºi pentru a evita situaþia jenantã în care România ar mai putea sã piardã încã un proces la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului pe art. 10 din Convenþie, vã rog, domnule prim-ministru, sã faceþi toate demersurile necesare pentru a pune capãt abuzurilor comise împotriva ziarului ”OpiniaÒ de Buzãu.

Da, citiþi-o! Dar vã spun cã la asta... Ce-o sã spunã primul-ministru dacã justiþia... ne amestecãm în treburile justiþiei?

Nu, nu! Nu-i vorba de treburile justiþiei. Nici pe departe.

Dar e vorba cã i-a condamnat penal. Dacã i-a condamnat justiþia sã facã ºi ei recurs.

Vor face. E vorba de semnalarea unor abuzuri, ceea ce e cu totul altceva. Una e abuzul ºi alta este sã punã justiþia lucrurile la punct.

A doua chestiune, domnule preºedinte, e vorba de o revenire la interpelare cãtre ministrul administraþiei publice Octav Cozmâncã. Obiectul interpelãrii este situaþia ziarului ”VranceaÒ ºi încãlcarea libertãþii de exprimare.

Pe data de 16 aprilie am prezentat douã interpelãri pe aceeaºi temã, una adresatã primului-ministru ºi cealaltã, ministrului administraþiei publice locale, Octav Cozmâncã, în care semnalam o serie de abuzuri comise asupra ziarului de Vrancea din Focºani ºi solicitam efectuarea unei anchete în acest sens.

Într-o scurtã intervenþie ca rãspuns la interpelare, domnul secretar de stat Ioan Cãlin m-a asigurat cã se va face o anchetã ale cãrei rezultate îmi vor fi comunicate, iar prefectul va face parte din echipa de control a ministrului administraþiei publice.

Deºi a trecut mai mult de o lunã, nu am aflat încã sã se fi fãcut o anchetã în acest sens. Aºtept în continuare. Dimpotrivã, abuzurile ºi presiunile împotriva ziarului ”VranceaÒ continuã, motiv pentru care am revenit cu aceastã interpelare.

Aºa cum mi-au semnalat jurnaliºtii, actorul principal al acestor abuzuri este chiar preºedintele consiliului judeþean, Marian Opriºan, preºedinte al Organizaþiei P.S.D. Vrancea.

Astfel, dupã demolarea reþelei de difuzare a cotidianului ziarul ”VranceaÒ de Buzãu, dupã ce brusc instituþiile...

”VranceaÒ de Focºani...

Scuzaþi-mã! Vrancea... ziarului de Vrancea, dupã ce brusc instituþiile bugetare au reziliat contractele de publicitate cu ziarul respectiv, conducerea ziarului este ameninþatã telefonic, iar vânzãtorii volanþi ai ziarului sunt în prezent agresaþi fizic ºi verbal de bodyguarzii de la firma ”Protector DiaÒ S.R.L., administratã de Ion Popa, un apropiat al domnului Marian Opriºan, maºinile respective ale acestei firme circulând cu bodyguarzii respectivi, printre care, un Mercedes înmatriculat cu nr. VN-03-CSU.

Conform sesizãrii celor de la ziarul de Vrancea, bodyguarzii cu care se afiºeazã în ultimul timp domnul Marian Opriºan sunt aceiaºi care i-au bruscat ºi ameninþat pe volanþii ºi jurnaliºtii de la ziarul de Vrancea.

Prin urmare, vã rog încã o datã, domnule ministru, sã verificaþi aceste informaþii, iar în cazul în care se confirmã, vã solicit ca domnul Marian Opriºan sã fie ºi el anchetat alãturi de toþi ceilalþi. Vã rog, de asemenea, sã faceþi toate demersurile necesare pentru a pune capãt acestor abuzuri.

Domnule preºedinte,

Profit sã mai solicit ca în stenogramã sã fie trecutã ºi dorinþa mea ca la prima interpelare privind ziarul de Vrancea, adresatã primului-ministru, sã primesc un rãspuns scris. Am solicitat acest lucru.

Apreciez cã domnul ministru Dâncu a venit, mã rog, în locul domnului prim-ministru ºi a dat acel rãspuns. Din nefericire, memoria mea nu este atât de fidelã mie încât sã reþin aproape patru pagini de rãspuns cu toate amãnuntele necesare.

Drept urmare, solicit pentru a doua oarã acest rãspuns scris.

De asemenea, pentru celelalte douã interpelãri adresate astãzi, doresc ºi rãspunsul scris. Vã mulþumesc frumos.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Domnul Fleºariu.

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimatã doamnã deputat,

O sã vã prezint astãzi un rãspuns la interpelarea privitoare la ziarul de Vrancea ºi nicidecum la cel de Buzãu, la ”OpiniaÒ de Buzãu.

La noua dumneavoastrã interpelare având ca obiect situaþia ziarului ”VranceaÒ ºi la faptul cã ancheta promisã de domnul secretar de stat Ion Cãlin, colegul meu, nu ar fi avut loc deºi a trecut mai mult de o lunã, vã prezentãm alãturat informarea întocmitã de reprezentantul Guvernului în judeþul Vrancea, domnul George Bãieºu, în care sunt prezentate în amãnunt ºi, ne place nouã sã credem, ºi în mod obiectiv rezultatele anchetei promise. Cu aceastã ocazie, precizãm cã prefectul judeþului Vrancea este, aºa cum aþi arãtat astãzi, este domnul George Bãieºu, iar domnul Marian Opriºan este preºedintele consiliului judeþean care a fost ales de cãtre consiliu, deci este un ales local. Vã mai precizãm, stimatã doamnã deputat, cã aºa cum aþi solicitat prin interpelare, domnul Marian Opriºan nu a fãcut parte din comisia de anchetã în legãturã cu acest caz. Îmi face o deosebitã plãcere sã vã înmânez un exemplar din rãspunsul pe care vi l-am prezentat, precum ºi un exemplar din informarea destul de detaliatã pe care ne-a trimis-o prefectul de Vrancea. Uitaþi, deci, cã critica pe care aþi fãcut-o în legãturã cu rãspunsurile scrise a prins ºi vã prezint un asemenea rãspuns.

Da.

Am o singurã întrebare ºi vã mulþumesc ºi pentru rãspunsul scris, ºi pentru faptul cã sunteþi aici prezent în numele ministrului sã rãspundeþi. Întrebarea mea se referã la cererea din a doua interpelare în legãturã cu acea maºinã Mercedes înmatriculatã cu nr. VN-03-CSU, plinã cu bodyguarzi care au atacat fizic vânzãtorii volanþi ai ziarului de Vrancea.

Dacã cumva acest rãspuns la a doua interpelare este cuprins în rãspunsul pe care mi l-aþi dat, vã mulþumesc ºi o sã-l citesc cu atenþie. Dacã nu, aº vrea sã faceþi precizarea.

Nici eu nu mai reþin, vã spun sincer, dacã în rãspunsul dat, care v-am spus cã se întinde pe trei pagini, se face referire ºi la acea maºinã. Vã promit însã cã, în mãsura în care nu se face referire, o sã cerem o completare a anchetei fãcute ºi în legãturã cu aceastã problemã. Rãmânem în continuare sã discutãm.

În acest sens, aflând de aceastã situaþie, m-am adresat domnului ministru Octav Cozmâncã cu rugãmintea de a spune care sunt mãsurile pe care dânºii, la Ministerul Administraþiei Publice, se gândesc sã le ia. Aºtept rãspunsul dumnealor.

Mulþumesc.

Da. Domnul Fleºariu.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea formulatã prin care sesizaþi modul de gestionare a banilor publici, precum ºi situaþia în care a ajuns datoritã pierderii unor procese Primãria Comunei Hoghiz, judeþul Braºov, precizãm cã aceasta, interpelarea dumneavoastrã, a fost transmisã prefectului judeþului Braºov pentru a dispune o cercetare amãnunþitã asupra celor semnalate în interpelare.

Concluziile ce se vor desprinde în urma cercetãrii ce se va efectua vi le vom comunica ulterior. Doresc însã sã precizez de pe acum cã Ministerul Administraþiei Publice nu are nici un fel de instrument legal la îndemânã pentru a dispune sau a lua mãsurile necesare pentru recuperarea banilor în cauzã. O asemenea operaþiune se poate face numai de cãtre Curtea de Conturi, aºa cum prevede legea, nicidecum de cãtre Ministerul Administraþiei Publice Locale. Vã promit însã cã, în mãsura în care vom primi rãspunsul de la prefect, vi-l vom prezenta, sã vedem, suntem ºi noi curioºi, cu ce rezultate se soldeazã ancheta care se va face acolo, repet, o anchetã administrativã ºi nicidecum penalã sau de altã naturã.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul Adrian Moisoiu, dacã vreþi sã dezvoltaþi.

Domnule preºedinte ºi onorate scaune goale,

Am sã dezvolt foarte pe scurt situaþia unei primãrii din judeþul Braºov care, în urma atitudinii luate de cãtre fostul primar ºi actualul viceprimar, a ajuns în situaþia de a trebui sã plãteascã daune cominatorii în valoare de circa 1 miliard de lei.

Având în vedere cã situaþia primãriilor în general este tristã, având în vedere cã personal, sãptãmânal, de douã ori trec cu maºina spre Târgu-Mureº prin aceastã localitate, Hoghiz, ºi drumurile în aceastã localitate aratã mizerabil, având în vedere probabil cã în urma pierderii banilor din cont, pentru cã 270 de milioane, cât avea aceastã primãrie în cont, au fost blocaþi ºi ridicaþi din bancã de cel care a câºtigat procesul, nu mai pot sã-ºi plãteascã nici mãcar salariile primarului sau viceprimarului sau personalului din primãrie, având în vedere cã s-a pus sechestru pe toate bunurile primãriei acestei comune, cred cã este o datorie de urgenþã din partea Ministerului Administraþiei Publice sã facã ceea ce trebuie. Adicã, pe de o parte, având în vedere cã sentinþa este definitivã, este sentinþa Curþii de Apel Braºov, având în vedere cã deja ea s-a pus în execuþie, nu rãmâne altceva decât imediat de recuperat daunele respective.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Mai aveþi ceva de completat? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Am rãmas cu o nedumerire. Este oare cazul ca sã repet aceastã interpelare cãtre Curtea de Conturi? Pentru cã o putem face în mãsura în care dumneavoastrã nu vã adresaþi la Curtea de Conturi, atunci sã încercãm noi, din Parlamentul României pe aceastã cale, ca sã obligãm astfel sã se recupereze dauna... Este vorba de un miliard de lei, este vorba de o instituþie publicã, unde banul public, banul cetãþenilor din localitatea respectivã este gestionat prost ºi este de fapt cadorisit unei alte persoane numai dintr-o ambiþie prosteascã. Deci, în condiþiile acestea, neapãrat ar trebui recuperat, mai ales cã acest viceprimar, aceastã administraþie este instauratã de doi ani de zile deja, iar procesul este de patru ani. S-a ajuns la aceastã sumã de un miliard de lei pentru cã... ºi creºte în continuare, pentru cã daunele cominatorii stabilite de cãtre instanþa în drept sunt de un milion de lei pe zi.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Nicolae Leonãchescu aºteaptã rãspuns din partea domnului Fleºariu.

Domnul deputat ne-a interpelat în legãturã cu o prevedere din Programul de guvernare pe anul 2001Ñ2004 acceptat de Parlament, ºi anume cu privire la declararea ca comune a unui numãr de peste 1.000 de sate.

Vreau sã precizez faptul cã, într-adevãr, Programul de guvernare are o asemenea prevedere, iar Ministerul Administraþiei Publice, în îndeplinirea acesteia, a întocmit un ghid strict necesar elaborãrii de cãtre judeþe a unor asemenea propuneri. Un asemenea ghid era cu atât mai necesar cu cât anul trecut a fost aprobatã Legea nr. 351 privind reþeaua de localitãþi, act normativ care stabileºte criterii ºi condiþii precise pentru organizarea de noi unitãþi administrativ-teritoriale. Fireºte, propunerile trebuie sã se încadreze ºi sã respecte criteriile legal stabilite prin Legea nr. 351. Ghidul urmeazã sã fie trimis la judeþe, iar acestea urmeazã sã trimitã propunerile pentru centralizare la Ministerul Administraþiei Publice, dupã care se va elabora proiectul de lege necesar.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi mulþumesc domnului secretar de stat Ionel Fleºariu, un distins specialist în domeniul administraþiei publice, ºi îl asigur de tot respectul meu pentru demersul fãcut. În acelaºi timp, îmi permit sã punctez câteva idei.

Prima este aceea cã în 1968 s-au fãcut comasãri pe un anume principiu economic, ºi anume cel de centralizare a economiei, principiu care a introdus multe disfuncþionalitãþi în administraþia publicã localã. Au fost comasate forþat sate în condiþii geografice ºi sociale deosebit de grele ºi, în timp, au ieºit în evidenþã toate necazurile legate de acest tip de nouã structurare în acest domeniu.

De atunci ºi pânã astãzi, oamenii cautã soluþii ºi le cautã în primul rând la primãrie ºi soluþiile respective nu se gãsesc. Eu m-am bucurat cã mai multe Guverne aflate la conducerea României din 1989 ºi pânã astãzi ºi-au propus un asemenea ideal. Dar constat cu mare durere cã unei probleme reale din teritoriu i-am opus ani în ºir nu-ul tuturor Guvernelor. ªi în guvernarea 1996Ñ2000 s-a formulat un asemenea proiect, nepus însã în practicã.

Sã constatãm însã ºi o altã problemã. Faptul cã de pe teritoriile vechilor comune comasate, pe ideea de economie centralizatã, au fost ridicate unitãþi economice sau desfiinþate ºi astãzi li se reproºeazã acelor sate care vor sã-ºi recapete statutul administrativ de altãdatã cã nu le au. Noi nu putem reproºa oamenilor lucruri de care nu sunt ei vinovaþi.

ªi o ultimã constatare. Existã multe iniþiative în acest domeniu, de reînfiinþare a unor comune care altãdatã au fost înfloritoare, centre de plasã, centre culturale puternice, în jurul cãrora gravita o puternicã viaþã socioculturalã în trecut. Toate aceste proiecte propuse au venit ºi din partea unor deputaþi ai puterii trecute ºi actuale, precum ºi din partea opoziþiei trecute ºi actuale.

Astãzi constatãm cu durere cã proiectele de lege care au venit din partea opoziþiei au fost în mod sistematic boicotate. Sunt în primul rând primãrii total neinteresate în aceastã restructurare spre a duce administraþia publicã la nivelul oamenilor, pentru cã salariaþii ºi cei care graviteazã în jurul acelor primãrii ºi-au creat fel de fel de venituri personale, ºi-au aranjat familiile, în dispreþul doleanþelor alegãtorilor ºi ale locuitorilor din satele respective. De aceea, îmi vine foarte greu sã constat cã administraþia publicã localã, primãriile, în foarte, foarte multe cazuri, s-au depãrtat de oameni. De aceea, oamenii spun cã degeaba se mai duc la primãrie ºi nu mai vor sã discute cu reprezentanþii acestor primãrii.

Da. Domnul deputat Mircea Costache. Tot domnul Fleºariu va da un rãspuns.

Domnul deputat Mircea Costache a fãcut o interpelare referitoare la rezultatele recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor recent încheiat.

Cu privire la aceastã interpelare, precizãm urmãtoarele: normele internaþionale privind efectuarea recensãmântului populaþiei ºi a locuinþelor statueazã principiul liberei declaraþii a persoanei intervievate. Prin recensãmânt nu se poate face legãtura între persoane ºi numãrul locuinþelor deþintute de cãtre acestea, iar dacã ne referim direct la conþinutul interpelãrii, nu sunt elemente de identificare ºi cuantificare între numãrul vilelor, caselor de vacanþã, cabanelor, pontoanelor etc. ºi proprietarii lor.

Domnul deputat Mircea Costache este interesat sã cunoascã dacã toate construcþiile postdecembriste au proprietari ºi dacã acesta plãteºte taxe ºi impozite pe clãdiri ºi care sunt rezultatele care vor fi date publicitãþii dupã prelucrare.

Suntem în mãsurã sã facem cunoscut cã recomandãrile Organizaþiei Naþiunilor Unite sau EUROSTAT nu fac referire la plata taxelor ºi impozitelor. Aceste date se modificã rapid de la un interval de timp la altul, nefiind relevante pentru cercetarea statisticã. Programul de înregistrare realizat pentru recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor din anul 2002 nu a inclus informaþii cu privire la plata taxelor ºi impozitelor pe clãdiri. Din considerente de ordin metodologic, prin recensãmânt se cunoaºte dacã locuinþele sunt dotate cu instalaþie electricã, nu prezintã interes statistic mãsura în care într-o gospodãrie se achitã consumurile de energie electricã sau de gaze naturale, mai ales cã aceste elemente caracterizeazã sfera de acþiune ºi interes a furnizorilor de utilitãþi.

În egalã mãsurã, programul recensãmântului nu prevede obþinerea de date cu privire la fondurile de care au dispus proprietarii de vile, case de vacanþã, cabane, pontoane etc. înainte de construirea acestora sau dacã au plãtit sau nu impozitele stabilite prin lege, pentru faptul cã alte instituþii au abilitarea de a realiza acest lucru.

În speranþa cã modul în care am prezentat astãzi rãspunsurile la interpelãri a fost corect ºi nu arogant, aºa cum s-a mai spus, vã mulþumesc pentru atenþie.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Domnule secretar,

Doamnã stenografã,

Pentru stenogramã vreau sã fac niºte precizãri.

Rãspunsul domnului secretar de stat Fleºariu a fost de data aceasta unul mai precis faþã de cele anterioare, când ºi-a permis referiri pamfletare ºi ieºiri gazetãreºti, dar nu mã poate în totalitate satisface, întrucât invocarea normelor internaþionale referitoare la organizarea recensãmântului populaþiei, alte considerente de ordin metodologic sau alte paliative care ocolesc statutarea unei responsabilitãþi, cunoaºterea cu exactitate a destinaþiei, a proprietarilor imobilelor ºi alte elemente puteau fi cuprinse fãrã nici un fel de reticenþã, ne-ar fi cauzat ceva necazuri încãlcând normele internaþionale în materie, pentru cã sunt cunoscute afirmaþiile publice ale

actualilor guvernanþi în legãturã cu înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie, cu stabilirea fenomenului infracþional în general, aspecte pe care de la acest microfon ni le-au fãcut cunoscute ºi înalþi reprezentanþi ai forurilor internaþionale precum GŸnther Verheugen ºi alþii, toatã lumea spune cã ar fi mult mai bine ca România sã adere la Comunitatea Europeanã, fãrã sã ducã acolo ºi marea sa zestre privind corupþia, în general infracþionalitatea. Iar rezultatele acestui fenomen de mare amploare se vãd pretutindeni în þarã, materializate în vile, palate, castele, amenajãri, pontoane ºi cele pe care eu le-am numit, ºi credeam cã actualul Guvern vrea sã ºi facã ceva în acest domeniu, uzând, o datã cu cheltuirea unor sume importante, de recentul recensãmânt al populaþiei ºi locuinþelor. Acolo aºa s-a spus clar, al locuinþelor ºi nu a ceea ce declarã cineva dupã bunul sãu plac.

Cu speranþa cã se vor gãsi alte modalitãþi ºi cã se va întreprinde totuºi ceva concret în legãturã cu cunoaºterea realã a averilor ºi cu consumurile energetice din aceste imobile, pentru cã, de ce sã nu fim drepþi, fiecare îºi dã seama cã un apartament de douã-trei camere necesitã cheltuieli de 3-4 milioane pe lunã, iar cei care deþin 4-5 proprietãþi imobiliare de nivel vilã, castel, palat sau altele asemenea ar trebui sã cheltuieascã, bineînþeles, în mod legal, pentru întreþinerea lor sume importante, dacã nu cumva sã ºi justifice de unde au fost procurate. Dar nu este nici o problemã, vor veni alþii sã facã ordine ºi în acest domeniu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceasta, închidem ºedinþa noastrã de azi. Vã mulþumesc pentru participare.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 101/20.VI.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei