Adrian Moisoiu

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de azi dimineaþã este intitulatã ” _Dracula Park_ nu era numai al Sighiºoarei!Ò

_Dracula Park_ era ºi al aeroporturilor internaþionale unde trebuiau sã aterizeze turiºtii din întreaga lume care ar fi venit în vizitã, ºi al micilor producãtori de produse de artizanat care îºi desfac mica lor producþie la margine de drum, ºi al drumarilor care ar fi avut sarcina sã asigure ºosele cât mai bune în întreaga zonã, ºi al managerilor în turism din staþiunea Sovata, care astfel ar fi trebuit sã se strãduiascã ca staþiunea sã arate ca o bijuterie, ºi al locuitorilor din municipiile capitale de judeþe Ñ Târgu Mureº ºi Sibiu. _Dracula Park_ ar fi fost gura de oxigen de care aveau nevoie ºi o aºteptau miile de cetãþeni din zonã, naivii optimiºti care mai credeau într-o relansare economicã realã.

Sã încercãm sã rememorãm principalele momente prin care a evoluat acest proiect: din suma subscrisã de 105.231.630.000 de lei Ñ la data de 3 aprilie 2002, data de închidere a ofertei publice primare de vânzare de acþiuni de cãtre S.C. Fondul pentru Dezvoltare Turisticã Sighiºoara Ñ S.A., adicã 67,87 % din suma totalã de 155 miliarde de lei, la care s-au mai adãugat 7.251.557.416 lei dobânzi bancare, adicã dintr-un total de 112.483.187.416 lei s-au cheltuit pentru elaborarea unor studii ºi documentaþii, cât ºi pentru obþinerea unor avize ºi autorizaþii necesare pentru începerea lucrãrilor de construcþie a parcului tematic, salarii ºi indemnizaþii, deplasãri, protocol, publicitate, taxe poºtale, un calculator cu imprimantã, etc., suma de 43. 704. 469. 205 lei, adicã aproape 39%, rãmânând în puºculiþa Fondului de Dezvoltare Turisticã Sighiºoara suma de 68.778.718.211 lei la data de 25 ianuarie 2003.

Deci, au fost necesare aproape 10 luni de frãmântãri pentru a afla cã rata profitului brut în cazul amplasãrii parcului la Bucureºti ar fi de 37 % faþã de 35 % la Sighiºoara, cã ponderea turiºtilor strãini ar fi de 19 % faþã de 16 % ºi cã numãrul anual de vizitatori ar fi aproape dublu la Bucureºti, cã Bucureºtiul are o capacitate de cazare mai mare decât Sighiºoara, cã locaþia propusã de consultant este Bucureºti, care are un grad mai mare de atractivitate faþã de Sighiºoara sau Constanþa ºi cã, mai ales, existã un conflict de interese între voinþa politicã declaratã de a realiza un proiect de interes naþional Ñ dezvoltarea zonei turistice Sighiºoara ºi interesul firesc al acþionarilor Ñ alþii decât cei din zonã, care urmãresc obþinerea unui profit maxim. Cu alte cuvinte, a fost necesarã cheltuirea a aproape 44 miliarde de lei pentru a afla cã nu se poate pune cãruþa înaintea boilor, cã Bucureºti este capitala þãrii, cã Sighiºoara este în Transilvania ºi cã de fapt pe nimeni nu-l intereseazã dacã mitul Dracula este legat direct de Bran, Sighiºoara sau Tihuþa, ºi ce se va întâmpla cu cetatea medievalã a Sighiºoarei! În þãrile în care democraþia funcþioneazã de zeci ºi sute de ani existã obiceiul ca marile proiecte sã se supunã aprobãrii prealabile ale colectivitãþilor unde urmeazã sã se realizeze, pentru ca nimeni sã nu poatã sã-ºi batã joc de banul public sau al acþionarilor.