Stenogramă plen

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

O sã încerc sã fac un comentariu pe Legea accesului la informaþii.

Ne derulãm viaþa ºi activitatea într-o societate care depinde nemijlocit de informaþii ºi, ca atare, un om informat este în acelaºi timp ºi unul câºtigat.

Cu certitudine, aþi putut deduce din fraza rostitã anterior cã în intervenþia de astãzi voi încerca sã fac o pledoarie pentru informare, prin intermediul Legii accesului la informaþie, Legea nr. 544/2001, ºi, pentru a fi mai exact, mã voi referi la sprijinul oferit prin intermediul legii amintite asociaþiilor de afaceri, dar ºi cetãþeanului contribuabil.

Promulgatã în octombrie 2001, legea consfinþeºte un drept fundamental prevãzut prin Constituþie, dar care, pânã acum, nu a avut ºi un aparat legislativ. Sã mai spunem cã este o lege eminamente nouã, constituinduse în liantul întregului progres de privatizare.

Legea vizeazã toate categoriile de persoane, cu sau fãrã cetãþenie, cu statut juridic ºi este definitã de funcþionalitatea banului public, respectiv tot ceea ce funcþioneazã pe teritoriul României cu bani publici, de la Guvernul României ºi pânã la ºcoala din ultimul cãtun, se supun acesteia.

Din pãcate, ea nu include ºi domeniul serviciilor publice derulate de firmele private, însã niciodatã perfectibilitatea legii nu este tardivã.

Adesea contestatã ºi adesea supusã dezbaterilor publice, legea creeazã obligaþia autoritãþilor ºi instituþiilor publice de a garanta accesul liber la informaþii de interes public, fie din oficiu, fie la cerere. Din acest cadru definitoriu pentru accesul cãtre informaþie, daþi-mi voie sã spun, cu tristeþe, cã lipseºte implicarea categoriilor de persoane vizate de lege, care deºi s-ar putea constitui

într-un al doilea ”câine de pazãÒ aidoma presei, preferã sã aºtepte într-un con de umbrã ieºirea pe piaþã a unor informaþii de care, de altfel, au nevoie.

Mai trebuie menþionat cã informaþiile care ascund încãlcãri ale legii nu pot fi considerate secrete, iar de aici se poate deduce faptul cã vrând, nevrând, fiecare dintre noi devenim pãrtaºi la unele infracþiuni, prin nesolicitarea lor la momente oportune.

Citeam zilele trecute o frazã, de altfel, interesantã: ”Beneficiile ar putea fi imense dacã legea s-ar transforma dintr-un text pe hârtie într-o practicã curentãÒ.

Firesc, m-am întrebat: cine stã în calea celui care a afirmat inexistenþa practicii? Oare nu þine mai întâi de toate de manifestarea civismului nostru, a responsabilitãþii fiecãruia dintre noi pentru banul public ºi, de ce nu, pentru cei pe care i-am desemnat în anumite posturi?

Textul legii pus în discuþie prevede termene limitã pentru eliberarea informaþiilor de 10 zile, de regulã, dar în cazul în care informaþia nu se gãseºte în posesia imediatã a autoritãþii, termenul este de 30 de zile.

De asemenea, jurnaliºtii pot primi informaþiile solicitate în termen de 24 de ore, iar refuzul eliberãrii se comunicã în 5 zile. Dacã mai precizãm cã legea are menirea de a implica orice cetãþean la actul de guvernare, cãruia sã-i creeze reflexul de a-ºi controla autoritãþile care îl servesc, se figureazã imaginea, fie a unei lipse de interes din partea membrilor societãþii de a se implica în bunul mers al acesteia sau pur ºi simplu este o gravã lipsã de cunoaºtere a drepturilor contribuabililor.

Concluziile, dar ºi mãsurile ce se cuvin a fi luate, în ideea de a nu mai fi consideratã o lege fãrã aplicabilitate este, eventual, populistã, vã aparþine. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu; va urma domnul Ioan Oltean.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de azi dimineaþã este intitulatã ” _Dracula Park_ nu era numai al Sighiºoarei!Ò

_Dracula Park_ era ºi al aeroporturilor internaþionale unde trebuiau sã aterizeze turiºtii din întreaga lume care ar fi venit în vizitã, ºi al micilor producãtori de produse de artizanat care îºi desfac mica lor producþie la margine de drum, ºi al drumarilor care ar fi avut sarcina sã asigure ºosele cât mai bune în întreaga zonã, ºi al managerilor în turism din staþiunea Sovata, care astfel ar fi trebuit sã se strãduiascã ca staþiunea sã arate ca o bijuterie, ºi al locuitorilor din municipiile capitale de judeþe Ñ Târgu Mureº ºi Sibiu. _Dracula Park_ ar fi fost gura de oxigen de care aveau nevoie ºi o aºteptau miile de cetãþeni din zonã, naivii optimiºti care mai credeau într-o relansare economicã realã.

Sã încercãm sã rememorãm principalele momente prin care a evoluat acest proiect: din suma subscrisã de 105.231.630.000 de lei Ñ la data de 3 aprilie 2002, data de închidere a ofertei publice primare de vânzare de acþiuni de cãtre S.C. Fondul pentru Dezvoltare Turisticã Sighiºoara Ñ S.A., adicã 67,87 % din suma totalã de 155 miliarde de lei, la care s-au mai adãugat 7.251.557.416 lei dobânzi bancare, adicã dintr-un total de 112.483.187.416 lei s-au cheltuit pentru elaborarea unor studii ºi documentaþii, cât ºi pentru obþinerea unor avize ºi autorizaþii necesare pentru începerea lucrãrilor de construcþie a parcului tematic, salarii ºi indemnizaþii, deplasãri, protocol, publicitate, taxe poºtale, un calculator cu imprimantã, etc., suma de 43. 704. 469. 205 lei, adicã aproape 39%, rãmânând în puºculiþa Fondului de Dezvoltare Turisticã Sighiºoara suma de 68.778.718.211 lei la data de 25 ianuarie 2003.

Deci, au fost necesare aproape 10 luni de frãmântãri pentru a afla cã rata profitului brut în cazul amplasãrii parcului la Bucureºti ar fi de 37 % faþã de 35 % la Sighiºoara, cã ponderea turiºtilor strãini ar fi de 19 % faþã de 16 % ºi cã numãrul anual de vizitatori ar fi aproape dublu la Bucureºti, cã Bucureºtiul are o capacitate de cazare mai mare decât Sighiºoara, cã locaþia propusã de consultant este Bucureºti, care are un grad mai mare de atractivitate faþã de Sighiºoara sau Constanþa ºi cã, mai ales, existã un conflict de interese între voinþa politicã declaratã de a realiza un proiect de interes naþional Ñ dezvoltarea zonei turistice Sighiºoara ºi interesul firesc al acþionarilor Ñ alþii decât cei din zonã, care urmãresc obþinerea unui profit maxim. Cu alte cuvinte, a fost necesarã cheltuirea a aproape 44 miliarde de lei pentru a afla cã nu se poate pune cãruþa înaintea boilor, cã Bucureºti este capitala þãrii, cã Sighiºoara este în Transilvania ºi cã de fapt pe nimeni nu-l intereseazã dacã mitul Dracula este legat direct de Bran, Sighiºoara sau Tihuþa, ºi ce se va întâmpla cu cetatea medievalã a Sighiºoarei! În þãrile în care democraþia funcþioneazã de zeci ºi sute de ani existã obiceiul ca marile proiecte sã se supunã aprobãrii prealabile ale colectivitãþilor unde urmeazã sã se realizeze, pentru ca nimeni sã nu poatã sã-ºi batã joc de banul public sau al acþionarilor.

La noi ca la nimenea: guvernanþii iau hotãrâri fãrã a consulta în prealabil specialiºtii ºi cei interesaþi în realizarea unor investiþii importante dând dovadã de un zel nãtâng. Apropo, domnule ministru Dan Matei Aghaton ºi domnule prim-ministru Adrian Nãstase, cine ºi câte ore a analizat proiectul de prefezabilitate, cine va suporta costurile prezentate mai sus? Oare trebuia sã se cheltuiascã o sumã egalã cu cea de vânzare a întregii staþiuni Sovata pentru a afla toate acestea? Dar cu micii acþionari pe care i-aþi pãcãlit ºi au investit pentru zona Sighiºoara zeci ºi chiar sute de milioane de lei ºi care acum constatã cã investiþia lor nu concordã cu interesul

iniþial, ce faceþi? Rãspunsul, cum cã oamenii îºi vor recupera acþiunile la bursã, nu soluþioneazã întrebarea: cine poate aprecia valoarea de vânzare a acþiunilor la bursã? Sau poate va apare un nou SAFI sau F.N.I.? ªi la urma urmelor, ºi de fapt în primul rând, ce se va întâmpla cu Sighiºoara, pentru cã iniþial se declarase cã proiectul reprezenta o modalitate de salvare a cetãþii, de reabilitare ºi de revitalizare a acesteia. În ce sã mai aibã încredere românii, când pentru a stimula vânzarea de acþiuni pentru _Dracula Park_ Sighiºoara, o persoanã deosebit de importantã, apreciatã ca fiind prima în statul român ºi mult mediatizatã, a cumpãrat primele acþiuni.

Oare cine ar putea fi, domnule prim-ministru?

Mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean; va urma domnul Cristian Sandache.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se doreºte a fi un nou semnal de alarmã prin care atenþionãm Guvernul cã Justiþia românã este tot mai mult încãlecatã, cã Justiþia românã devine tot mai mult un instrument în mâna actualei Puteri.

Este cunoscut faptul cã prima hotãrâre pe care Guvernul a luat-o în anul 2002 era cea de dizolvare a Consiliului General al Municipiului Bucureºti, luând în considerare propunerea motivatã a prefectului Municipiului Bucureºti, bazatã pe cele 8 hotãrâri ale Tribunalului Bucureºti, prin care au fost anulate tot atâtea hotãrâri adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureºti.

Este în acelaºi timp de menþionat ºi raportul Corpului de Control al primului-ministru, întocmit în urma unei verificãri de fond la Primãria Generalã a Capitalei, raport ce a scos în evidenþã faptul cã 38 dintre consilierii generali erau acþionari sau asociaþi la diferite societãþi comerciale, unii dintre aceºtia derulând afaceri cu Primãria Generalã a Capitalei.

De altfel, primul-ministru a ºi menþionat cã motivul principal pentru luarea mãsurii de dizolvare a Consiliului General au fost actele de corupþie în care erau implicaþi marea majoritate a consilierilor.

Hotãrârea Guvernului este contestatã, iar Tribunalul Bucureºti ºi Curtea de Apel au respins acþiunea. În urma recursului pe care consilierii l-au depus la Curtea de Apel, Curtea Supremã de Justiþie trimite cauza la Curtea Constituþionalã pentru a se pronunþa, legat de excepþia de neconstituþionalitate a art. 57 din Legea administraþiei publice locale nr. 205/2001.

În data de 6 iunie 2002 dosarul este înaintat Curþii Constituþionale, care prin Decizia din 26 noiembrie 2002 respinge excepþia de neconstituþionalitate a art. 57. Trei luni au trebuit sã mai treacã pentru ca aceastã decizie a Curþii Constituþionale sã fie publicatã în **Monitorul Oficial** din februarie 2003.

Cauza este reluatã la 20 februarie, când toatã lumea se aºtepta ca instanþa supremã sã judece pe fond cauza, judecãtorii instanþei supreme au plasat sau au dat o ruºinoasã loviturã sub centurã originalei democraþii româneºti ºi nu în ultimul rând bucureºtenilor, amânând cauza pe 26 iunie anul acesta.

Oare mai era nevoie de încã un act al justiþiei pentru a se confirma prevederile din rapoartele de þarã ale organismelor internaþionale, potrivit cãrora Justiþia este un instrument al Puterii? Curtea Supremã rãmâne ceea ce este în acest moment: un instrument politic, sperietoarea, refuzul ºi deopotrivã coºul de gunoi al actualilor guvernanþi, locul unde decizia politicã se ascunde în spatele unor chichiþe avocãþeºti.

Considerând cã Justiþia este mai presus decât legea, judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie au menþinut în funcþie consilierii corupþi din Consiliul General, bãtându-ºi joc de bucureºtenii care asistã neputincioºi la o disputã ce a paralizat întreaga activitate edilitarã a Capitalei.

Hotãrârea supremei instanþe de amânare a cauzei pentru luna iunie a tranºat definitiv subiectul alegerilor anticipate pentru Consiliul General al Municipiului Bucureºti, întrucât nu mai existã posibilitatea legalã ale organizãrii acestora, în condiþiile în care alegerile la termen ar avea loc anul viitor.

În mod firesc ne întrebãm: cui îi era teamã de alegeri anticipate în Bucureºti? Este limpede pentru toatã lumea cã actuala Putere a vrut sã evite o confruntare electoralã anticipatã în Bucureºti, sondaje de opinie dezavantajând-o.

Depãºind subiectul alegerilor anticipate, nu putem sã nu remarcãm raportul de rudenie sau familial existent între unii membri ai Guvernului, pe care nu doresc sã-i nominalizez, despre care presa a scris suficient de mult ºi unii judecãtori ai Curþii Supreme de Justiþie, raportul graþie cãruia Justiþia probeazã aservirea ºi dependenþa sa politicã. Rolul de instrument forte în mâna partidului de guvernãmânt, pentru care Justiþia este o anexã a sa ºi un debuºeu la nevoie, marea familie pesedistã þinând locul sãlilor de judecatã.

Pe aceastã cale, solicit doamnei ministru Rodica Stãnoiu, demararea procedurilor legale pentru demiterea acelor judecãtori ai Curþii Supreme de Justiþie aflaþi în raportul de rudenie sau de familie cu membri ai Excutivului sau ai structurilor centrale ale acestuia, înregimentaþi politic, pentru a se respecta un text constituþional.

Nimeni nu este mai presus de lege! Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Damian Brudaºca.

Vã informez cã sunt 36 de înscrieri, deci, vã rog, maximã concentrare!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã: ”Parlamentarii sunt reprezentanþii cetãþenilor, iar nu stãpânii acestoraÒ.

Restrângerea imunitãþii parlamentarilor doar la conþinutul declaraþiilor politice va reprezenta, fãrã îndoialã, un pas important în ceea ce priveºte reformarea sistemului democratic românesc post-decembrist.

Din pãcate, unii reprezentanþi ai Legislativului au contribuit, prin conduita lor, la o erodare a imaginii Parlamentului în percepþia opiniei publice din România. Au sfidat cu cinism legile þãrii ºi s-au comportat faþã de cetãþeni cu brutalitatea ciocoiascã a neamului prost, considerându-i pe aceºtia simpli pioni care mai mult iritau ºi enervau. Alþii au vãzut în Parlament un loc al cãpãtuielii, prin trafic de influenþã sau un fel de staþiune de odihnã, vegetând în umbra zidurilor, precum lichenii.

Aceºti oameni nu au ce cãuta nici mãcar pe liste electorale, darãmite în Parlament! Din cauza lor conceptul de democraþie este identificat de cetãþeni cu cãpãtuiala, chiulul sau sfidarea, iar, în timp, pe acest fundal înfloreºte nostalgia dupã regimurile de mânã forte, acelea în care Parlamentul fie este desfiinþat, fie este transformat într-o adunare formalã. În istorie s-au mai vãzut situaþii similare, iar cine uitã lecþiile istoriei va fi sortit a-i retrãi efectele.

În acest sens, iniþiativa Partidului Social Democrat este mai mult decât lãudabilã. Cetãþenii nu trebuie sã mai fie socotiþi de cãtre unii doar o masã de manevrã, curtatã din 4 în 4 ani, ci o forþã realã care meritã ºi trebuie a fi respectatã. Nu mai avem nevoie de exemplare precum Agamiþã Dandanache, aceºti parlamentari nefaºti veniþi de nicãieri, care în optica noului cinism al timpurilor actuale se cred mici dumnezei, mustind de dispreþul faþã de semeni.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi pentru operativitate. Dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Va urma domnul Ioan Onisei.

Bunã dimineaþa! Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã am intitulat-o: ”Cercetarea ºtiinþificã româneascã în derivãÒ.

În lumea civilizatã cercetarea ºtiinþificã este o activitate de bazã, beneficiind de întregul sprijin al autoritãþilor, inclusiv în ceea ce priveºte finanþarea ºi o serie de facilitãþi de ordin fiscal ºi nu numai.

În schimb, cercetarea româneascã, mai ales dupã 1989, este aproape total neglijatã ºi se îndreaptã cu paºi repezi spre o rezolvare naturalã, adicã spre încheierea acestei activitãþi ca urmare a dispariþiei fizice a cercetãtorilor.

Argumentarea acestei afirmaþii este datã de dinamica negativã care s-a înregistrat în acest domeniu. Astfel, în anul 1989, în România erau 170.000 de angajaþi, iar 60.000 erau personal atestat de cercetare. În 2002 au mai rãmas 20.000 de angajaþi, din care numai 7.000 de cercetãtori atestaþi. Dupã cum se vede, domeniul cercetãrii ºi-a redus efectivele, în doar 12 ani, cu aproape 90%. Dacã mai adãugãm faptul cã vârsta medie a cercetãtorilor români este în jur de 50 ani, iar venitul salarial realizat în cercetare este cu aproape un milion sub salariul mediu pe economie, constatãm cã afirmaþia fãcutã este departe de a fi gratuitã, ea fiind o reflectare a gravitãþii deosebite cu care se confruntã acest domeniu de vârf al raþiunii umane. Acest regres nu poate fi pus doar pe seama unei singure guvernãri. Responsabile de dezastrul cercetãrii ºtiinþifice ºi tehnologice sunt deopotrivã toate guvernele aflate la conducerea þãrii dupã anul 1989. Am subliniat acest fapt tocmai pentru ca Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. sã nu mai poatã da vina, cum are obiceiul, pe ”greaua moºtenireÒ a guvernãrii precedente.

Din pãcate, situaþia nu s-a schimbat, cum ar fi fost de aºteptat, dupã preluarea puterii de P.S.D. ºi U.D.M.R. Dimpotrivã, dupã anul 2000, ”principalele realizãriÒ ale actualei guvernãri constã în: eliminarea previziunilor favorabile la constituirea bugetului alocat cercetãrii (respectiv 0,8% din p.i.b., conform Constituþiei României) ºi înlocuirea lor cu sintagma: ”în limitele prevederilor bugetareÒ. Aceste prevederi bugetare, în ultimii 3 ani, au avut urmãtoarea dinamicã: în anul 2001 s-a prevãzut 0,21% din p.i.b., în 2002 alocarea s-a redus la 0,19% din p.i.b., iar pentru 2003 s-a votat abia 0,118% din p.i.b. Este demn de remarcat cã, în ultimii 2 ani, pentru cercetare a avut loc o rectificare de buget negativã.

Participarea cercetãrii româneºti la Programul Cadru VI de Cercetare al Uniunii Europene este greu de realizat în condiþiile în care avem niºte unitãþi de cercetare învechite, îmbãtrânite, subdotate ºi cu aparaturã depãºitã ºi ineficientã. Aceasta este ºi consecinþa ”concubinajuluiÒ deloc fericit al cercetãrii cu învãþãmântul, care îºi creeazã organe paralele de cercetare, iar acestea sunt singurele care au acces la fonduri internaþionale pentru dotare.

Pe lângã cele amintite deja, mai adãugãm ºi faptul cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în a cãrui coordonare sunt Institutele de cercetare, tolereazã, în numeroase cazuri, un management ºi o gospodãrire a patrimoniului uman ºi material cu totul defectuoasã, fapt care a dus la distrugerea unor institute prin privatizãri frauduloase, în care interesante au fost doar clãdirile ºi restul patrimoniului imobiliar, înstrãinat pe aproape nimic, cu consecinþã directã: dispariþia din preocupãrile cercetãrii româneºti a unor domenii întregi.

Pe de altã parte, institute care nu au putut fi privatizate deoarece au devenit institute naþionale, printr-o subfinanþare ºi management defectuos sunt în situaþia de a propune o reducere cu cel puþin o treime a personalului din cercetare, fãrã alt temei decât acela de a profita de patromoniul rãmas în urma desfiinþãrii altor institute. Acesta este ºi cazul unicului institut naþional din Transilvania, Institutul Naþional de Cecetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice ºi Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca.

Situaþia puþinelor institute naþionale din afara Bucureºtiului este ºi mai grea deoarece, cu prilejul participãrii lor la licitaþiile pentru programele Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, ele sunt de-a dreptul ridiculizate prin numãrul mic de proiecte care le sunt acceptate la contractare. Exemplificãm prin situaþia urmãtoare: la unica competiþie de proiecte din 2002 (deºi legea prevede douã anual) din 33 de propuneri ale INCDTIM, s-au contractat abia 3, spre deosebire de unele institute din Bucureºti unde, din 30 de propuneri, s-au contractat 27.

Sper ca acest mesaj disperat al cercetãtorilor clujeni sã fie auzit acolo unde trebuie.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului deputat Ioan Onisei. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul Eugen Nicolãescu va depune la secretariat, ca ºi domnul Emil Rãdulescu.

Declaraþia mea politicã se aºazã sub întrebarea, din pãcate, retoricã: ”Vor fi duºi copiii cu arcanul la ºcoalã sau cine nu are cei 7 ani de acasã?!Ò.

Sub guvernarea P.S.D.-Nãstase ºi sub directa îndrumare a doamnei Ecaterina Andronescu, învãþãmântul românesc traverseazã o perioadã nefastã. Confuziile, mãsurile contradictorii, iniþiativele intempestive care au dominat situaþia din învãþãmânt în anul 2002 continuã ºi în acest an.

Având idei puþine, doamna ministru pare sã le aibã ºi fixe. Ea nu este dubitativã, este mai degrabã obsesivã! Una dintre aceste idei obsesive care par sã o bântuie pe doamna Andronescu este coborârea vârstei de înscriere a copiilor la ºcoalã. Ideea, dacã o putem numi aºa, a apãrut sub forma ”clasei zeroÒ în primãvara lui 2002 ºi a fost prezentatã, de însãºi susþinãtoarea ei, ca o dovadã a marilor preocupãri reformatoare ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Cabinetului Nãstase.

”Clasa zeroÒ, idee aruncatã pe piaþã fãrã nici un fel de pregãtire ca an pregãtitor pentru ºcoalã, a fost, însã, imediat contestatã de numeroºi psihologi ºi pedagogi.

De asemenea, medicii au susþinut, la rândul lor, inoportunitatea acestei mãsuri, având în vedere tocmai condiþiile, situaþia concretã din þara noastrã.

A urmat o perioadã de tãcere, doamna ministru pãrând cã s-a repliat, pânã în toamna lui 2002, când a formulat o nouã ofertã a începerii ºcolii la 6 ani, motivând cerinþa ca decurgând din procesul de integrare a României în Uniunea Europeanã. Fãrã a propune specialiºtilor ºi opiniei publice o dezbatere pe aceastã temã, doamna ministru Andronescu a bântuit televiziunile, repetând, în aceeaºi manierã obsesivã, douã argumente ºi atât. Copilul de 6 ani de azi nu mai seamãnã cu cel de acum 15-20 de ani, 80% dintre þãrile Europei au învãþãmântul care începe de la 6 ani.

Ianuarie 2003 a însemnat o perioadã de acþiuni desfãºurate de inspectoratele ºcolare care ”au testatÒ dacã pãrinþii copiilor de 6 ani acceptã sau resping ideea.

În unele judeþe s-a încercat chiar obligarea pãrinþilor; acþiunile au avut un caracter de intimidare, atât a pãrinþilor, cât ºi a educatorilor ºi învãþãtorilor, obligat, sub spectrul de a-ºi pierde locul de muncã, sã meargã din casã în casã ºi sã strângã semnãturi. Rezultatul a fost însã categoric. Marea majoritate a pãrinþilor care sunt în cunoºtinþã de cauzã nu au fost de acord cu ideea de a-ºi trimite copiii la ºcoalã la vârsta de 6 ani.

Cu toate acestea, doamna ministru Andronescu insistã. Insistã cu o tenacitate demnã de o cauzã mai bunã.

În ultimile sãptãmâni, doamna Andronescu ºi-a reluat apariþiile pe ecranele televizoarelor, ba, mai mult, chiar în absenþa unui cadru legal, a emis ordinul 3.213 din 31 ianuarie 2003. Se cere prin acest ordin inspectorilor ºcolari, indiferent de specialitate, sã efectueze un studiu care are ca obiectiv: ”Generalizarea învãþãmântului obligatoriu, prin cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor care vor împlini vârsta de 6 ani ºi, respectiv, 7 aniÒ.

Ordinul prevede, ce-i drept, faptul cã vor fi exceptaþi, cu avizul medicului, copiii a cãror dezvoltare psihosomaticã nu este corespunzãtoare.

Cum intervine însã medicul în acest ”studiuÒ, în aceastã recenzare, mi-e greu sã realizez.

Doamna ministru, însã, este hotãrâtã. Nu o intereseazã reacþiile pãrinþilor, nu conteazã semnalele potrivnice ale opiniei publice, luãrile de poziþie în presa scrisã ºi audiovizualã. Doamna ministru monologheazã. Ne anunþã o nouã lege a învãþãmântului preuniversitar ºi prevederi dure, constrângãtoare.

Cine nu-ºi va da copilul de 6 ani la ºcoalã va primi amendã penalã, ba chiar ar putea sã fie decãzut ºi din drepturile pãrinteºti.

Doamna Andronescu vrea, probabil, sã transforme inspectoratele ºcolare în poliþie ºi în instanþe de judecatã. Asta da reformã a sistemului educaþional!

Sã fi uitat doamna ministru cei 7 ani de acasã? Dacã i-a avut! ªi dacã nu, sã ne lase copiii sã dobândeascã cei 7 ani de acasã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Kov‡cs Csaba-Tiberiu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am sã mã refer la costurile la utilitãþi, întrebãri noi care au rãspunsuri vechi.

Ministrul administraþiei publice ºi ministrul industriei ºi resurselor au emis recent un ordin comun privind constituirea unui alt colectiv de lucru pentru analizarea situaþiei costurilor de producere, transport ºi distribuþie a energiei termice ºi a modului de facturare a acesteia.

Colectivul cuprinde reprezentanþi ai celor douã ministere ºi ai autoritãþilor guvernamentale de reglementare din domeniul energiei ºi serviciilor publice de gospodãrire comunalã, cât ºi ale protecþiei consumatorilor.

Observând tema de analizã ºi participanþii în ea ne punem în mod firesc întrebarea: de ce mai era nevoie de o nouã comisie care sã se ocupe cu atribuþiile ce revin de drept reprezentanþilor autoritãþilor implicate? Oare pânã acum chiar pe nimeni cu astfel de atribuþii nu a intrigat creºterea explozivã a preþurilor la utilitãþi pentru populaþie?

În aceastã situaþie apare ºi a doua întrebare: ce se doreºte, în fapt, cu aceastã comisie, cu atât mai mult cu cât la tema ei de analizã existã deja rãspunsuri?

Unul din aceste rãspunsuri este acela cã asistãm la o luptã politicã aproape fãrã sfârºit între Putere ºi Opoziþie în Municipiul Bucureºti, pereclitând situaþia cetãþenilor ºi care s-a soldat cu blocarea activitãþii de contorizare de cãtre reprezentanþi ai P.S.D., pentru simplul motiv cã ar fi fost o reuºitã a unui primar din opoziþie.

Iatã o mentalitate prin care Puterea nu se apropie de oameni, aºa cum a promis în campania electoralã, ºi foloseºte lupta politicã în defavoarea acestora.

Alte rãspunsuri de fond, însã, le gãsim în Strategia Naþionalã de Dezvoltare a Domeniului Nuclear în România, elaboratã de Ministerul Industriei ºi Resurselor, aprobatã de Guvern ºi publicatã în **Monitorul Oficial al României** nr. 851/26.11.2002. Citãm din cap. II punctul 1: ”În domeniul generãrii energiei electrice în România se constatã existenþa unui preþ de vânzare greu suportabil de cãtre consumatori, simultan cu existenþa unui numãr semnificativ de termocentrale vechi, care au depãºit timpul de viaþã de 30 de ani. De asemenea, în sistemul clasic de generare a energiei electrice existã unitãþi mai vechi sau mai noi care au avut ºi au în continuare o slabã eficienþãÒ.

Cauzele esenþiale ce au dus la aceastã stare de insuportabilitate a costurilor energiei termice de cãtre cetãþeni sunt: menþinerea unui monopol de stat, lipsa concurenþei, lipsa de restructurare, neprivatizarea a nici unui obiectiv din domeniul producerii energiei ºi netransferarea, în municipiul Bucureºti, cãtre autoritãþile locale a nici unei centrale termoenergetice, din consideraþii politice.

Credem cã aceastã preocupare a Guvernului faþã de problemele din domeniul energiei termice, pusã în grija unei noi comisii, nu este decât un truc vechi de a tergiversa soluþiile economice reale. Constatãm însã cã numirea unei noi comisii, pe lângã grija parternalistã a Puterii, are menirea tocmai de a subjuga din nou cetãþeanul faþã de bunãvoinþa statului, fiind preferabile ajutoarele, decât veniturile decente sau stimularea investiþiilor noi în domeniul energetic.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu, ºi pentru operativitate. Îi dau cuvântul domnului deputat Kov‡cs CsabaTiberiu; va urma domnul Marian Ianculescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº vrea sã fac câteva remarci ºi sã vã dau câteva informaþii privind situaþia creatã în legãturã cu Liceul ”çprily LajosÒ ºi ªcoala generalã nr. 6 din Braºov, în urma difuzãrii ºi mediatizãrii unor neadevãruri sau ºtiri tendenþioase.

Comunitatea maghiarã braºoveanã a posedat nu mai puþin de 5 licee confesionale, din care 2 romano-catolice, iar restul protestante. Subliniez **caracterul confesional,** care înseamnã cã aceste ºcoli nu au fost construite de stat, ci din contribuþia enoriaºilor maghiari, care au adunat bãnuþ lângã bãnuþ, ca, punând cãrãmidã peste cãrãmidã, þiglã lângã þiglã, sã poate edifica aceste ºcoli.

Clãdirea în discuþie a adãpostit gimnaziul principal romano-catolic, din anul 1837, ºi a funcþionat aºa pânã în anul 1948, când a fost naþionalizat de regimul totalitar. Pânã în anul 1960 a fost menþinut ca liceu maghiar, dupã care, în urma intervenþiei statului comunist, în spiritul aºa-zisei mixãri a ºcolilor române ºi maghiare, a fost transformat în ºcoalã generalã, iar clasele maghiare de liceu au fost mutate în clãdirea Liceului UNIREA. Dupã decembrie 1989, în mod firesc s-a solicitat reînfiinþarea liceului de sine-stãtãtor cu limbã de predare maghiarã, înþelegerea la nivel local, aprobatã ºi de Ministerul Învãþãmântului în 1990, fiind ca în aceastã clãdire sã se reînfiinþeze Liceul ”çprily L‡josÒ, prin readucerea claselor maghiare IX- XII de la Liceul UNIREA, ºi mutarea claselor I-VIII de limbã românã la UNIREA. Liceul ”çpriliyÒ a respectat înþelegerea, dar ªcoala generalã nr. 6, nu.

Aceasta a însemnat cã timp de peste 10 ani aici a fost o lipsã acutã de spaþiu, elevii noºtri fiind în numãr de 900, faþã de 400, cei din clasele româneºti, noi, în toatã aceastã perioadã, a trebuit sã funcþionãm în 3 schimburi, a trebuit sã renunþãm la existenþa laboratoarelor, a dotãrilor, evident, toate acestea în detrimentul calitãþii procesului de învãþãmânt.

Faþã de cele de mai sus, cererea comunitãþii maghiare din Braºov, deposedatã de 5 ºcoli confesionale maghiare, de a primi înapoi una din aceste clãdiri, ºi nu doar o jumãtate, pentru a avea un liceu cu predare în limba maghiarã, care sã poatã funcþiona în condiþii normale, aºa cum funcþioneazã Colegiile Naþionale ”Andrei ªagunaÒ, ”Ion MeºotãÒ sau Liceul german ”HonterusÒ, nu este o cerere nici deplasatã, nici segregaþionistã, nici discriminatorie, ci una legitimã.

Prin Protocolul încheiat cu partidul de guvernãmânt, atât la nivel central, cât ºi local, a fost precizatã voinþa politicã a formaþiunilor politice semnatare de a rezolva aceastã problemã într-un mod elegant, prin construirea unei noi clãdiri în apropiere, pentru ªcoala generalã nr. 6, pentru care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a asigurat fondurile necesare, iar procedurile au fost demarate încã la mijlocul anului trecut. A fost aprobat P.U.D.-ul, s-a eliberat certificatul de urbanism ºi de demolare, existã proiectul ºi avizele pentru obþinerea autorizaþiei de construcþie.

Mai este de ºtiut cã în urma reparaþiilor de la corpul A, finanþate de Banca Mondialã, s-a realizat o nouã compartimentare, inclusiv cu laboratoare ºi dotãri, care face imposibilã funcþionarea a douã ºcoli în aceastã clãdire, motiv pentru care ministrul educaþiei ºi cercetãrii, doamna Ecaterina Andronescu, a precizat, la vizita din 29 ianuarie a.c., cã dupã terminarea reparaþiilor aici vor reveni elevii Liceului ”çprily L‡josÒ, iar elevii de la ªcoala generalã nr. 6 vor intra în noua ºcoalã, care va fi terminatã cel târziu la 1 septembrie a. c., suma alocatã fiind de 450.000 USD.

Este foarte trist cã unele partide politice din opoziþie vor din nou sã-ºi facã capital politic, influenþând ºi implicând elevii într-un joc politic dãunãtor, îndemnând pãrinþii sã recurgã la forþã ºi violenþã pentru a reocupa o aºa-zisã ”veche ºcoalã româneascãÒ, sã lupte împotriva aºa-zisei ”separaþii etniceÒ, ceea ce nu are nimic cu spiritul tradiþional tolerant al Braºovului, rezultat din convieþuirea multisecularã a trei culturi specifice acestei zone a Transilvaniei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul Marian Ianculescu; va urma domnul ªtefan Baban.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mi-aº intitula declaraþia mea politicã de astãzi: ”Impostorul general al CapitaleiÒ. M-aº referi la definiþia datã în _Dicþionarul explicativ al limbii române_ : ”Impostor = persoanã care cautã prin minciuni ºi prefãcãtorie sã treacã drept altcineva, sau amãgitorÒ.

Este evident pentru orice observator cinstit cã Partidul Democrat ºi-a epuizat rolul istoric pe scena politicã, între altele, ºi pentru cã elementele esenþiale din oferta sa sunt astãzi realizate de partidul aflat la guvernare, în jurul cãruia, place sau nu, se desfãºoarã glorioasã unificarea social-democraþiei româneºti. Lipsit, astfel, de originalitate ºi susþinut de tot mai puþine personalitãþi de calibru, Partidul Democrat ar trebui sã-ºi facã toaleta pentru istorie, sperând în dreapta judecatã a acesteia, pe mãsura meritelor pe care partidul uneori chiar le-a avut.

Din pãcate, sfârºitul epocilor, amurgul imperiilor ºi regimurilor produc, din ultimele resurse proteice, creaturi teratologice, rezultate din vechi consangvinitãþi incestuoase, emblematice pentru vremuri de prãbuºire Ñ dezaxaþi, incendiatori, demolatori.

Slugarnic faþã de ºefi, tiran cu subordonaþii, trãdãtor cu asociaþii ºi violent din slãbiciune, scarabeul pedist îºi rostogoleºte, iatã, de 2 ani, þeasta dezmiriºtitã de ticãloºii prin penele ºi gropile metropolei. Când, uneori, focalizeazã realitatea politico-administrativã, cu un ochi la fãinã ºi altul la slãninã, cu unul la Steaua Nordului ºi celãlalt la Crucea Sudului, pletele îi sunt înfiorate de vântul rãcoros al serii. Dinspre Glina, dinspre Pantelimon, din Prelungirea Ferentari, miasmele nopþii îi amintesc de Noile Hebride, de Baleare, de Insulele Capului: ”Aici sunt banii dumneavoastrã!Ò

În fond, cugetã adânc primarul, munca în echipã este esenþialã, îþi oferã posibilitatea sã dai vina pe alþii Ñ de exemplu, pe primarii de sector ºi pe vicepreºedinþii de partid. Un lucru, dacã e prost fãcut, dar de suficiente ori va sfârºi prin a fi bun. ªi, apoi, de ce sã fie lucrurile normale, când normalitatea trece întotdeauna neobservatã? De ce sã nu ofer eu circ populaþiei, pentru a mã face observat?

Circul n-are cum sã mai dureze, domnule primar general, pentru cã populaþia Capitalei s-a sãturat de haosul pe care l-aþi generat ºi îl generaþi în continuare!

De pe pereþi îl privesc sever portretele înaintaºilor sãi, Crin Halaicu ºi Viorel Lis, parcã spunând: ”Ce urechealã ai mai merita, în ce hal ai putut aduce splendoarea de Capitalã pe care þi-am lãsat-o noi!Ò

Când, rar, descinde în parcurile oraºului, fãcându-se cã inspecteazã, câinii urlã, repezindu-se în lese, pãsãrile decoleazã brusc din copaci, iar mamele, grãbind pasul, îºi ameninþã copii: ”Fii cuminte, cã te ia Bãsescu!Ò

Uneori, ros de invidie, piratul viseazãÉ Viseazã la gloria balenei albe, balena-stat cripto-cetacee, atât de mare ºi totuºi crescãtoare în sondaje. Cum ar mai eutanasia-o! Mai ales acum, când a intrat în apele Internaþionalei Roºii ºi, cu siguranþã, va câºtiga ºi întrecerea din 2004.

Ajuns preºedinte prin trãdare, ca orice slugã devenitã stãpân, impostorul general îºi alungã binefãcãtorul, iar celor care l-au ajutat, unelte profesionale, le dã ca rãsplatã câte un picior în burtã. Trist, cu dinþii strânºi, ilustrul Don Pedro priveºte fix decãderea ”casei saleÒ, cotropitã acum de alþii, foºti subalterni pe linie de partid.

De curând, sacul ºi-a gãsit peticul, printr-o alianþã uimitoare. În România, se ºtie, liberalii au comis totdeauna numai greºeli spectaculoase, demne de un partid de individualitãþi puternice: regele-preºedinte, Remeº la finanþe, reunificãri liberale dupã formula: ”Când se unesc douã partide, rezultã totdeauna patru!Ò ªi acum, tocmai pe ei i-a gãsit impostorul naþional sã-ºi împartã eczemele reformiste!

Nu întâmplãtor, în aceste zile, oamenii proaspetei cumetrii politice, sub pretextul unui referendum, umblã din uºã în uºã, din spectacol în spectacol, deranjând spectatorii Ñ de pildã, aºa cum s-a întâmplat chiar duminica trecutã, 23 februarie a.c., la concertul de la Sala Radio Ñ, sã agaþe noi membri de partid. Este o formã ultimã, disperatã, a Partidului Democrat ºi a Partidului Liberal de a-ºi îngroºa cu ceva rândurile: colecta publicã.

De aceea: ”Ionescu sau Popescu, nu-i deschide lui Bãsescu, / Nu semna angajamentul, / Fiindcã pierzi apartamentul!Ò

Mi-aº mai permite ºi un post-scriptum: ”Domnule primar general al Capitalei, Traian Bãsescu, vã implor, în calitate de locuitor al acestui oraº, în numele bucureºtenilor, opriþi pentru totdeauna circul ºi faceþi, dacã sunteþi în stare, ceea ce trebuie ºi cu ce v-aþi angajat în campania electoralã, ºi anume, administraþi Capitala!Ò

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban; va urma domnul deputat Puiu Haºotti.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

”Blocajul financiar, ghilotina economiei româneºti.Ò

Blocajul financiar Ñ ale cãrui origini nu mai are rost sã le enumerãm ºi apoi sã le comentãm, reprezintã un pericol imens, datoritã dimensiunilor la care a ajuns. Cunoaºtem cauzele, cunoaºtem efectele, stabilim strategii ºi politici de eliminare a acestui fenomen, dar nimic nu pare a se constitui în soluþia idealã pentru înlãturarea lui.

Deblocarea relaþiilor financiare dintre creditori ºi debitori, încercatã de câteva ori în ultimii ani, se dovedeºte a fi o misiune sinucigaºã, dacã nu sunt luate în calcul toate consecinþele posibile ce ar rezulta în urma acestui demers. Nu este vorba de un blocaj financiar la nivel macroeconomic, ci de un blocaj financiar rezultat ca asumare a tuturor blocajelor existente în domeniile economice ºi sociale.

Iar cel mai recent exemplu îl reprezintã sãnãtatea, unde, deºi experþii considerã cã sunt destui bani strânºi de la contribuabili, spitalele ºi serviciile auxiliare sunt de 2-3 ani într-un colaps total. ªi nu cred cã mãsurile dure pe care le-a prezentat ministrul de finanþe pot rezolva rapid ºi eficient aceastã problemã spinoasã a sãnãtãþii.

Cel mai sensibil domeniu în care blocajul financiar este inoperabil îl reprezintã sistemul energetic. Peste 200

de societãþi mari consumatoare de energie electricã au o datorie imensã faþã de ELECTRICA, datorie care provine din mai multe exerciþii financiare anterioare ºi care are o structurã destul de complexã: datorie principalã, majorãri de tarif, penalitãþi ºi litigii juridice pentru obþinerea banilor datoraþi. O treime din aceste societãþi sunt încã în proprietatea statului, ele având o datorie de aproape 32% din total.

În consecinþã, iatã cea mai dificilã parte a blocajului financiar în care au intrat furnizorii de servicii ºi energia în general. Din capul locului se exclude executarea silitã sau transformarea în acþiuni a datoriilor pe care le au aceste societãþi faþã de ELECTRICA, deoarece, prin aceste proceduri s-ar muta hârtiile de la un birou la altul.

De fapt, la ora actualã nu existã decât douã soluþii: ori se închide imediat robinetul energiei electrice ºi se bagã în faliment unitãþile respective, ori se merge pânã la capãt cu analiza, pentru a se vedea ce urmãri ar avea o asemenea decizie, dupã care sã se aleagã soluþia cea mai bunã.

Indiferent de cifrele care vor fi vehiculate prin aplicarea celor douã metode, cifre care se referã la costul social, la încasãrile Societãþii ELECTRICA, la efortul investiþional pentru crearea de noi locuri de muncã, statul român are datoria ºi obligaþia de a convinge societãþile din portofoliul sãu cã sunt viabile, bine gestionate ºi rentabile, având perspective certe de a-ºi plãti datoriile. În caz contrar, ºi acest ultim pas în politica ofensivã de eliminare a blocajului financiar va fi sortit din start eºecului.

ªi dacã nu reuºim mãcar într-un domeniu economic sã stopãm rãspândirea vertiginoasã a acestui flagel, nu mai avem timp ºi nici ºansa de a mai putea face ceva ºi pentru celelalte, care aºteaptã eliberarea.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Puiu Haºotti; va urma domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

## Vã mulþumesc.

În ultimele douã sãptãmâni, opinia publicã din România a urmãrit penibila telenovelã ”Corupþia P.S.D.Ò, avându-l în rolul principal pe preºedintele Adrian Nãstase ºi în roluri secundare pe ”baroniiÒ locali ai partidului, chemaþi, chipurile, sã dea socotealã pentru actele de corupþie din teritoriu.

Am crezut cã sesizãrile mass-media ºi ale Opoziþiei privind afacerile dubioase ale liderilor locali ai P.S.D. îºi vor gãsi, parþial fie, un rãspuns ºi cã vom asista la mãsuri pentru stoparea corupþiei pesediste. Concluziile acestor întâlniri au fost, însã, altele. Potrivit declaraþiilor de presã, filialele P.S.D. au mai degrabã probleme cu cotizaþiile, ºi mai puþin cu corupþia, deºi aproape simultan se derulau, întâmplãtor sau nu, arestarea vicepreºedintelui P.S.D. Arad, Gheorghe Medinþu, sub acuzaþiile de luare ºi dare de mitã, arestarea vicepreºedintelui Organizaþiei de tineret P.S.D. Constanþa, Marian Manta, pentru rambursãri ilegale de t.v.a., precum ºi anchetarea preºedintelui Consiliului Judeþean Maramureº, pentru multe fapte de corupþie. Presa a fost din nou gãsitã vinovatã de aºa-numita ”nãscocire a baronilorÒ, cu toate cã aceºtia existã din abundenþã ºi paraziteazã viaþa economicã, socialã ºi politicã a þãrii.

Din contrã, în aºa-zisa confruntare cu domnul primministru ºi cu preºedintele P.S.D., Adrian Nãstase, ”baroniiÒ locali s-au dovedit a fi ”voievoziÒ, ca sã folosesc o denumire adecvatã tradiþiei istorice româneºti. Aºa-numita ”chemare la ordineÒ s-a transformat într-o campanie de fardare ºi înfrumuseþare a ”voievozilorÒ P.S.D.

Aceastã acþiune având, însã, o mizã cu un dublu scop: conservarea capitalului politic al premierului Nãstase în partid, pentru o eventualã confruntare cu Preºedintele Ion Iliescu, ºi acreditarea ideii cã în P.S.D. nu sunt corupþi, prin tehnica ascunderii gunoiului sub preº. O falsã realitate, în care nu mai cred nici cel puþin pesediºtiiÉ, cei inteligenþi.

Dupã muºamalizarea corupþiei P.S.D., premierul Adrian Nãstase anunþã nonºalant ”Proiectul României curateÒ, într-o falsã dimensiune de trasparenþã ºi de atitudine anticorupþie.

Am dubii serioase în ceea ce priveºte derularea acestui proiect. N-ar fi mai degrabã vorba despre o continuare a campaniei de spãlare a imaginii, despre o continuare a campaniei de spãlare a banilor, despre o continuare a campaniei de spãlare ºi de ascundere a ”voievozilorÒ P.S.D. din teritoriu? Nu cumva asumarea rãspunderii pe un pachet de legi anticorupþie vizeazã reprezentanþii opoziþiei, mai ales în condiþiile în care ”voievoziiÒ P.S.D. sunt þinuþi în braþe, de cele mai multe ori, de un procuror ºef al P.N.A., aflat între Preºedintele Iliescu ºi premierul Nãstase?

Cert este cã partitura anticorupþie, interpretatã cu sârg de primul-ministru pe micile ecrane, nu mai impresioneazã ºi nu mai convinge pe nimeni. Dupã 2 ani de aºteptãri, speranþele românilor nu mai pot fi înºelate.

În acest decor, ”curat-murdarÒ, extins de P.S.D. la scarã naþionalã, asumarea rãspunderii guvernamentale pe un pachet de legi anticorupþie va reprezenta, ca de obicei, doar un exerciþiu de imagine, fãrã efecte în combaterea fenomenului corupþiei în România. Guvernul riscã astfel sã ajungã aidoma unui ateu ce propovãduieºte misticismul sau a unei femei de moravuri foarte îndoielnice care elogiazã fecioria.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Becsek-Garda Dezideriu; se pregãteºte domnul Kanty Cãtãlin Popescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cursul sãptãmânii trecute, un oficial al Prefecturii din judeþul Harghita a declarat cã se vor accelera punerile în posesie, chiar prin folosirea forþei, prin intervenþia Jandarmeriei ºi a Poliþiei. Declaraþii asemãnãtoare am perceput ºi din partea primarului din Gheorgheni.

Am rãmas stupefiat, pentru cã ºtiu cã mare parte din aceste pãduri au fost defriºate de cãtre clientela subprefectului, a primarului ºi a ºefului de ocol. Când am inter-

venit, însã, pentru stoparea furturilor organizate, eu ºi alþi membri ai Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii din Camera Deputaþilor, am fost împiedicaþi de cãtre organele de poliþie, iar Parchetul a împiedicat punerea în miºcare a acþiunilor penale.

Aceste furturi continuã ºi astãzi sub privirile îngãduitoare ale organelor locale. Tot aceste organe locale accelereazã retrocedarea drept pãduri a terenurilor defriºate, deºi legea prevede cã, la predarea efectivã a terenurilor cu vegetaþie forestierã, din comisie trebuie sã facã parte reprezentantul comisiei locale, reprezentantul inspectoratului teritorial silvic ºi cinegetic, precum ºi reprezentantul ocolului silvic sau al direcþiei silvice. Mãsurãtorile pe teren ºi inspecþia de fond se vor face în prezenþa viitorilor proprietari.

Comisiile locale de fond funciar, însã, nu respectã legislaþia în vigaore, nu iau în considerare vechile amplasamente. În acest sens, aº cita doar o plângere a unui cetãþean din Gheorgheni, Orosz L‡szl—, depusã la Camera Deputaþilor: ”În ziua de 26 august 2002, Comisia localã de fond funciar m-a pus în posesie fãrã inspecþia de fond cerutã de lege. Menþionez cã în pãdurea respectivã atunci existau peste 150 de cioate nemarcateÒ.

Eu sunt de acord cu accelerarea retrocedãrii terenurilor cu vegetaþie forestierã, dar fãrã folosirea forþei ºi cu respectarea legislaþiei în vigoare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Kanty Cãtãlin Popescu; va urma domnul Emil Rus.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se numeºte: ”Dictatura OpoziþieiÒ.

Fac aceastã declaraþie politicã în urma întâlnirii organizate de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic cu reprezentanþii Asociaþiei Primarilor din Marile Oraºe, întâlnire ce a avut loc miercuri, 19 februarie, în sala de ºedinþe a comisiei.

Încã de la început vreau sã subliniez faptul cã, dupã opinia mea ºi a preºedintelui comisiei, deputatul P.D. Ioan Oltean, numele acestei asociaþii ar trebui sã fie acela de ”Asociaþia primarilor din marile oraºe din OpoziþieÒ, dat fiind apartenenþa politicã a respectivilor primari. Curios, de asemenea, mi s-a pãrut ºi apartenenþa la aceastã asociaþie a primarului de Giurgiu, oraº care nicidecum nu poate fi considerat oraº mare, dar care, dat fiind apartenenþa politicã a primarului, în ideea schimbãrii denumirii asociaþiei, ar justifica astfel apartenenþa la aceastã asociaþie.

În prelegerea lor, primarii au justificat înfiinþarea acestei asociaþii prin blocajele existente în Asociaþia Oraºelor din România, ºi mã bucur cã s-au deblocat, având astfel posibilitatea sã plângã unul pe umãrul altuia, dupã pierderea puterii politice, de cãtre partidele pe care le reprezintã, la alegerile generale din anul 2000.

Noi am înþeles, domnilor primari, cã nu sunteþi de acord cu multe, cu ordonanþe ºi legi, dar nu aveþi ce face, regula de bazã a democraþiei este aceea cã Minoritatea se supune Majoritãþii, ºi nu invers. Aþi fost la putere, tot poporul a vãzut ce aþi fãcut, mai conduceþi câteva unitãþi administrativ-teritoriale, încã, ºi vreþi sã politizaþi o relaþie ºi o situaþie care nu vã convine. Înþelegem cã vã deranjeazã faptul cã nu aveþi control în consiliile locale ºi trebuie sã vã subordonaþi acestora, dar aceasta este legea ºi chiar dacã nu vreþi ºi nu vã convine nu aveþi ce face.

Dar, una peste alta, cred cã interesul întâlnirii a fost atins ºi cã timpul acordat nu a fost în zadar. Astfel: noi, deputaþii P.S.D., am înþeles ceea ce locuitorii din marile oraºe pe care le pãstoriþi ºtiu de mult, ºi anume, cã nu sunteþi în stare sã rezolvaþi problemele cetãþenilor; presa a înþeles cã sunteþi ”interesaþiÒ Ñ ºi vã rog sã vedeþi ghilimelele Ñ de rezolvarea problemelor cetãþenilor, dar cã, dacã am desfiinþa forma de conducere colectivã democraticã, respectiv, consiliul local, ºi aþi rãmâne singurii conducãtori ai localitãþilor, nemaidând socotealã consilierilor, ar fi mult mai bine pentru voi; ceilalþi deputaþi, colegi de partid, au avut posibilitatea sã-ºi arate totala adeziune faþã de ºefii lor de partid, deocamdatã, încã, primari ai marilor oraºe din Opoziþie. Toatã lumea prezentã la întâlnire a înþeles ce greu e sã fii primar de mare oraº, în Opoziþie, în opoziþie cu toatã lumea, cu Puterea, cu consiliul local, cu legea, cu ai tãi, cu cetãþenii.

Dar asta e viaþa: ”Primãria nu-i ca barca!Ò

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus; va urma domnul Dorin Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Declaraþia mea politicã de astãzi vizeazã modul cum puterea social-democratã îºi asumã cu uºurinþã ºi nonºalanþã confruntãrile cu Opoziþia. Mã refer, în mod concret, la interpelãrile ºi declaraþiile politice Ñ forme de luptã democraticã la îndemâna Opoziþiei Ñ, de care Puterea ar trebui sã þinã seama, pentru cã, în fond, acestea nu sunt altceva decât o criticã ale cãrei scopuri sunt constructive, întrucât ele sunt nãscute din preocupãrile ºi dorinþele maselor largi de cetãþeni.

Sigur, unei Puteri atente ºi grãbite în a se menþine la putere, aceste activitãþi ale Opoziþiei nu convin, pentru cã ele exprimã o realitate durã ºi, în consecinþã, Puterea recurge la contracararea acestora: s-a acþionat ºi se acþioneazã în direcþia restrângerii timpului afectat prin regulament pentru declaraþii ºi interpelãri, programate la ore nepotrivite; s-a fãcut apel la parlamentarii Puterii ca sã dezvolte ºi ei declaraþii ºi interpelãri propesediste, prin care sã se evidenþieze realizãrile ºi bunele intenþii ale regimului, grija acestuia pentru interesul naþional, toate acestea pe îndelete, depãºind fiecare participant timpul cuvenit, ºi astfel, numãrul vorbitorilor, în special al celor din Opoziþie, va fi mai mic, ºi problemele dezvãluite vor fi mai puþine.

ªi mai nedrept mi se pare demersul Puterii pentru a bloca interpelãrile ºi de a le trage pe linie moartã. ªi iatã cum se desfãºoarã faptele. Electoratul ridicã în faþa par-

lamentarilor Ñ ºi mai ales a celor din opoziþie Ñ probleme deosebit de grave de corupþie ºi abuzuri, de nedreptãþi felurite, spre a le face cunoscute miniºtrilor, Guvernului în general, primului-ministru, ºi cer cu hotãrâre îndreptarea stãrilor grave din economie ºi viaþa socialã, prin înlãturarea abuzurilor ºi inegalitãþilor. Parlamentarii îºi formuleazã subiectele punctual, îºi fixeazã întrebãrile pentru miniºtri ºi îi solicitã pe aceºtia, potrivit Constituþiei ºi legilor þãrii, sã se prezinte în Parlament ºi sã rãspundã dupã prevederile stabilite prin regulament.

Dar atât prim-ministrul, cât ºi miniºtrii sãi evitã sã ia în serios solicitãrile parlamentarilor, prin a nu se prezenta personal ºi a trimite locþiitori fãrã a avea mandatul de-a lãmuri rãspunsul ºi problemele ridicate. ªi aceastã practicã a devenit obicei.

Miniºtrii, în viziunea Guvernului, au misiunea de a lua legãtura cu prefecþii, ºi aceºtia ridicã problemele judeþelor, ºi, astfel, treburile se conduc pe principiile comunismului, care sunt atât de bine cunoscute. Ce Opoziþie, ce interpelãri, ”doar noi conducem þaraÒ Ñ îºi zic ei!

Noi, cei din opoziþie, am avut rãbdarea ºi înþelegerea de a-i aºtepta pe domnii miniºtri, dar din ”a nu veni ºi a trimite pe alþiiÒ nu pot fi scoºi, ba chiar, dacã treburile merg în acest sens, o sã ajungã parlamentarii Opoziþiei sã se întâlneascã ori cu secretarele tehnice, ori cu portarii ministerelor, pentru cã altceva nu a mai rãmas.

Nu de puþine ori, cazurile ilegale sesizate de cãtre parlamentari sunt date în cercetare tocmai celor incriminaþi, celor care au fost vizaþi de corupþie sau nerespectarea legilor, pentru a le cerceta ºi soluþiona.

Punctul lor de vedere, unul care nu corespunde adevãrului, este însuºit ºi de ministru ºi este înaintat ca rãspuns la problemele ridicate de cãtre parlamentari ºi, în acest hal, lucrurile evolueazã din ce în ce mai rãu.

Iatã unul din cazurile recente: personal, am fãcut o interpelare adresatã domnului Miron Tudor Mitrea, ministrul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 597. B în data de 25 noiembrie 2002, în care semnalam abuzuri ºi ilegalitãþi ale Serviciului Resurse Umane ºi Organizare din cadrul Regionalei de Transport Feroviar Cluj.

În rãspunsul pe care l-am primit se face o demonstraþie în sens invers celor sesizate Ñ de cinste, corectitudine, responsabilitate, toate cusute cu aþã roºie, iar, în final, am întâlnit îndemnul: ”Toþi angajaþii Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Cãlãtori Cluj au posibilitatea de a sesiza eventualele probleme de inechitãþi direct conducerii Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Cãlãtori C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A. la audienþele ce se desfãºoarã sãptãmânal la sediul societãþii, existând întreaga disponibilitate a acesteia de a cerceta toate posibilele practici abuzive sau acte de corupþieÒ.

În aceastã situaþie, nu-mi rãmâne decât sã închei ºi eu cu: ”Trãiascã lupta pentru pace!Ò Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dorin Popescu. Va urma domnul Valeriu Zgonea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Prin cele ce urmeazã aº dori sã îl informez pe domnul ministru Mircea Geoanã de faptul cã de promovarea imaginii externe a României se ocupã revista ”BalcaniiÒ.

Întrucât nu existã semnãtura Excelenþei sale, domnul ministru de externe, pe Hotãrârea Guvernului nr. 138 din 6 februarie 2003, m-am decis sã îl atenþionez cã Guvernul României a aprobat finanþarea proiectului revista ”BalcaniiÒ cu suma de 984 milioane de lei din bugetul Secretariatului General al Guvernului de la cap. 72. 01 ”Alte acþiuniÒ, subcapitolul 13 ”Programe de informare ºi prezentare a imaginii RomânieiÒ, titlul ”TransferuriÒ.

Toate aceste referiri la capitolele bugetului de stat al României îmi amintesc de amendamentele pe care Grupul parlamentar al P.N.L. le-a depus în Camera Deputaþilor ºi Senat, ºi maºina de vot P.S.D. a reuºit sã le respingã fãrã nici un fel de probleme.

Aceastã sumã de aproape un miliard de lei va finanþa o revistã cvasinecunoscutã, o revistã care este editatã în limba românã ºi care se adreseazã ambasadelor române din þãrile balcanice.

Consider cã banii publici, bani care ar fi trebuit sã creeze o adevãratã imagine externã a României, sunt deturnaþi, prin textul acestei hotãrâri de Guvern, în visteria unei societãþi comerciale a clientelei politice a P.S.D.

Dintre acþionarii acestei reviste face parte domnul ªtefan Mitroi, consilier al ministrului de interne, Ioan Rus, ºi fost director al revistei ”DimineaþaÒ.

O altã ilegalitate constatatã ar fi aceea cã în paginile revistei sus-menþionate existã publicitate contractatã cu societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, cum ar fi _Imprimeria Naþionalã,_ societãþi care deþin monopol în România, deci nu au nevoie de publicitate.

Ce pãrere aveþi, domnule ministru de externe ºi domnule ministru al integrãrii europene? Ce se întâmplã, de fapt, cu cei 30.000 de euro finanþare pentru revista ”BalcaniiÒ editatã în exclusivitate în limba românã? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Valeriu Zgonea. Se pregãteºte domnul Costache Mircea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Sigur sunt un visãtor mereu, un idealist corupt de posibilitatea transformãrii visurilor în realitate. Este, oare, neplãcut sã crezi în realitatea idealurilor? Este neserios gândul accepþiunii despre un ideal al realitãþii?

RenŽ Descartes scria cu înþelepciune: ”Scopul studiilor trebuie sã fie îndrumarea spiritului cãtre exprimarea de judecãþi întemeiate ºi adevãrate asupra tuturor obiectelor saleÒ.

Am încercat sã studiez în ultima perioadã starea naþiunii române, constatând, mai presus de orice, cã am ajuns în ceea ce, pricepuþi în ale ºtiinþelor, numesc starea finalã a tranziþiei, o stare normalã a românilor înaintea anului de graþie 1989.

Astãzi constatãm cã toate mecanismele democraþiei legale funcþioneazã. Mai mult, în numele aceleiaºi stãri, societatea modelându-se, transformându-se, formele sale de manifestare ºi activitãþile fiind într-un proces continuu de adaptare.

Anul 2003 este un an cu un destin aparte pentru noua generaþie de politicieni, ingineri, economiºti, patroni, acþionari, muncitori, tineri investitori, funcþionari publici etc.

Este un an al unei noi comunicãri interindividuale ºi intercomunitare. Este anul în care trebuie sã învãþãm sã fim transparenþi atât ca persoanã, cât ºi ca activitate. Este anul în care trebuie sã limitãm tentaþia personalã ºi de grup în favoarea comunitãþii. Este anul în care statul trebuie sã îºi reeduce ºi sã îºi profesionalizeze ceea ce numim ”frâna înaintãrii noastreÒ, corpul de funcþionari publici.

Trebuie sã învãþãm sã dezbatem în cadrul societãþii, inclusiv în comunitãþile închise, despre temele noastre viitoare: NATO, Uniunea Europeanã, locul de muncã instabil, rãzboiul, familia, etc.

Este anul schimbãrii de mentalitate în abordarea gândirii personale raportate la etica comunitãþii în care trãim, a înþelegerii responsabilitãþii ºi obligativitãþilor existente ca cetãþeni activi sau, poate, pasivi ai României.

Este un an în care toate forþele politice trebuie sã depunã eforturi pentru a conºtientiza modalitãþile de transformare a câºtigurilor externe din ultimii ani în avantaj pe plan intern Ñ muncã, solidaritate ºi profesionalism.

Reducerea polarizãrii sociale, a excluziunii sunt dezideratele tuturor forþelor politice democratice. Trebuie sã acceptãm ideea cã pentru a consuma mai mult trebuie sã muncim mai mult.

Este un an în care trebuie transformatã cantitatea modificatã în calitatea modificãrilor structurale benefice pentru categoriile de populaþie care nu au suportat bine anii tranziþiei.

Este anul în care atitudini manifestate ca luni, 17 februarie, în Senatul României, sã fie sancþionate de comunitate.

Este anul în care românii trebuie sã înceapã sã vadã cã pun mai mult pe masã, cã au bani pentru întreþinere, pentru ºcoalã, pentru sãnãtate, pentru ei.

Este anul normalitãþii controlate prin spiritul conducãtorilor ce sondeazã constant dorinþa cetãþenilor care îºi creazã pârghii de autocontrol ºi reglaj asemeni stãrii finale a tranziþiei.

Este anul în care mentalitatea tranziþiei, bazatã pe o gândire ºi o reacþie profund pavlovianã, a se citi ”materialistãÒ, sã sufere transformãri calitative. Este momentul în care tranziþia mentalitãþii, cea mai dificilã perioadã a acestor ultimi 13 ani, sã îºi înceteze ciclul.

Este anul în care, altfel spus, românilor sã nu le mai fie strãine confortul ºi stabilitatea, anul renunþãrii la intoleranþã ºi superficialitate, la materialism injurios lipsit de moralitate. Datoria generaþiei mele este, poate, mai mare ºi mai provocatoare decât a tuturor generaþiilor secolului trecut. Este obligativitatea identificãrii ºi aplicãrii politicii publice privind pãstrarea spiritului latinitãþii ºi al poporului român, material în esenþa gândirii aplicative ºi bulversat structural în ultimii ani.

Probabil cã, din acest motiv, anul 2003 trebuie sã fie anul normalitãþii româneºti, pentru a ne mai putea identifica în Europa peste câteva decenii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Dumitru Chiriþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Un stimat coleg de-al nostru a vorbit mai înainte despre dictatura Opoziþiei; eu mã voi referi la un alt tip de dictaturã, ºi anume la dictatura cleptocraþiei, o noþiune de strictã actualitate, nou apãrutã în vocabularul limbii române.

O întrebare gravã rãzbate tot mai insistent prin negura tranziþiei: ce tip de societate edificã în România bolnavii de avere ºi de putere, cãpuºele vorace înfipte în grumazul naþiunii?

Dupã societatea socialistã multilateral dezvoltatã, s-a înlocuit brusc dictatura de dezvoltare cu cleptocraþia de demolare, cea mai cumplitã formã de totalitarism din istoria umanitãþii.

Sub alte tipuri de dictaturi, omul de jos îºi mai gãsea dreptatea pe la uºile înalþilor demnitari, pe la vreo instanþã, uneori chiar în pagina unei reviste care sensibiliza autoritãþile pentru cã, de bine, de rãu, avea pe cine. Sunt astãzi oameni care nu mai au cui se mai plânge.

Cleptocratul nu poate fi sensibil la durerile înnãbuºite ale celui nãpãstuit. El aleargã în goana mare dupã un chilipir, dupã un ”tunÒ, dupã vreo fabricã de tãiat cu sudura ºi de vândut la fier vechi, dupã vreun codru de fãcut buºteni la export, dupã vreo bancã de devalizat, dupã vreun comerþ la negru fãrã dãri la stat, dupã licitaþii trucate, dupã aprovizionãri cu corn mucegãit ºi lapte searbãd, dupã tranzacþii cu alcool, þigãri, droguri, arme ºi alte cele. Aleargã sã îºi facã vile, palate, castele, sã-ºi mai îndoape conturile de prin strãinãtate.

Se adreseazã unii mai creduli cãtre Preºedinþie ºi Guvern, iar scrisorile ajung tot la ciocoii judeþeni care abia aºteaptã sã le dea cu tifla: ”Dar ce aþi crezut, cã vã fac dreptate Iliescu ºi Nãstase? Uite, tot la mine aþi ajuns.Ò

Se plâng sãrmanii þãrii cu cãciulile în mâini pe la judecãtorii, unde li se mai iau ºi ultimii bãnuþi din palmele crãpate, ca, pânã la urmã, dreptate sã aibe numai cei cu bani mulþi, îmbogãþiþii din Revoluþie, vorba cântecului din folclorul nou Ñ ”Cobori, Doamne, pe pãmânt/ Sã vezi Revoluþia ce-a fãcut! A fãcut din cal mãgar/ Din mãgar miliardar!Ò

Mai vin amãrâþii cu plângeri pe la Parlament, de unde comisiile se adreseazã forurilor competente care, dacã vor, rãspund în doi peri prin adrese fãcute de funcþionari obscuri ºi semnate de ºefi care nu le citesc; dacã nu, nu.

Vin oropsiþii vieþii ºi la birourile parlamentare unde, dacã au noroc, bagã cineva mâna în buzunar sã îi scape de datorii la întreþinere, sã achite reþetele de medicamente, sã îºi repare acoperiºul pe unde plouã. Aici aflã, însã, cã existã ºi deputaþi la fel de nãpãstuiþi ca ei, care trãiesc tot la bloc, nedreptãþiþi prin instanþe, cãlcaþi în picioare, umiliþi de anumite organe de presã pentru cã se aflã în Opoziþie, iar opoziþia la banditism costã.

În România de astãzi cine este rezistent la hoþii, la tentaþii ariviste, la combinaþii mafiote este vai de capul lui. Pânã mai ieri circula o vorbã: ”Sã te fereascã Dumnezeu de burghezia comunistã!Ò Astãzi este ºi mai rãu: ”Sã te fereascã Hristos, Allah, Iehova, Budha, Mahomed ºi toþi dumnezeii de protipendada fripturistã a canaliilor puterii cleptocrate!Ò

Cine vrea sã trãiascã cinstit ºi nepãtat în România de azi este vai de mama care l-a fãcut. Prezumþia de cinste, omenie ºi patriotism nu figureazã în codul etic al puternicilor zilei.

Totalitarismul cleptocrat, corupt, descreierat al apatrizilor care au prãduit resursele naturale, financiare, materiale ºi umane ale þãrii în cei 13 ani apocaliptici nu are precedent în istorie.

Deºteptaþi-vã, români!

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Dumitru Chiriþã. Va urma domnul ªtefan Pãºcuþ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În perioada 17-18 februarie 2003 a avut loc la Geneva Reuniunea parlamentarilor din þãrile membre ale Organizaþiei Mondiale a Comerþului, ocazie cu care s-au dezbãtut teme de maximã importanþã pentru România. Printre subiectele abordate la aceastã conferinþã se numãrã: ”Accesul la pieþe ºi necesitatea unor politici coerente de asistenþã tehnicã ºi de refacere a capacitãþilor de producþie pentru þãrile sãraceÒ, precum ºi ”Opþiuni pentru o dimensiune parlamentarã a Organizaþiei Mondiale a ComerþuluiÒ.

În privinþa accesului la pieþe, în contextul globalizãrii ºi mondializãrii, vreau sã subliniez faptul cã, dupã 2000, o datã cu instalarea Guvernului Adrian Nãstase, existã o strânsã corelare în ceea ce priveºte dezvoltarea relaþiilor în cadrul O.M.C. ºi procesul de negociere pentru aderare la Uniunea Europeanã.

Discuþiile din cadrul conferinþei de la Geneva au pus încã o datã în evidenþã faptul cã decalajul dintre þãrile bogate ºi þãrile în curs de dezvoltare se va accentua dacã nu existã un program coerent de asistenþã tehnicã ºi financiarã pentru cei sãraci, în condiþiile liberalizãrii pieþelor pentru produse ºi servicii. În acelaºi timp, s-a insistat pentru o concurenþã loialã, astfel încât toþi pro- ducãtorii de bunuri ºi servicii sã beneficieze de un cadru de reglementare unitar, inclusiv în domeniul proprietãþii intelectuale ºi al subvenþiilor.

Un subiect deosebit de sensibil, dezbãtut la Reuniunea parlamentarã din þãrile membre ale O.M.C., l-a reprezentat agricultura.

Pentru cã România dispune de un potenþial agricol important ºi pentru cã, în momentul de faþã, 46% din populaþia þãrii trãieºte ºi lucreazã în zona ruralã, în special în agriculturã, vreau sã subliniez ºi cu aceastã ocazie mãsurile adoptate pentru stimularea dezvoltãrii agriculturii ºi a zonelor rurale.

Dupã alegerile din 2000, Guvernul României a acþionat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în problemele fondului funciar ºi forestier. În aceeaºi perioadã s-a acþionat pentru crearea cadrului juridic ºi instituþional compatibil cu cel existent în þãrile membre ale Uniunii Europene, prin care a fost stimulatã exploatarea terenurilor agricole, condiþie pentru asigurarea consumului intern ºi a exportului.

Pentru cã România este o þarã în curs de dezvoltare, dar ºi o þarã în tranziþie, vreau sã remarc încã o datã faptul cã Guvernul Adrian Nãstase a întãrit capacitatea administrativã pentru a asimila programele de asistenþã tehnicã ºi financiarã, inclusiv în ceea ce priveºte capitolul agricol, din aceastã dublã perspectivã de viitor membru al Uniunii Europe ºi de membru al Organizaþiei Mondiale a Comerþului.

Vreau sã apreciez faptul cã Programul SAPARD este funcþional datoritã fermitãþii cu care s-a acþionat dupã alegerile din 2000 ºi cã bugetul consolidat pentru anul 2003 asigurã finanþarea necesarã pentru a dezvolta agricultura ºi zona ruralã.

Sunt convins cã, dacã vom acþiona ca ºi pânã acum, cu fermitate ºi coerenþã, procesul de aderare la Uniunea Europeanã ºi acþiunile în cadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului vor produce efecte pozitive pentru producãtorii de bunuri ºi servicii din România, în perspectiva liberalizãrii pieþelor.

Pentru a da o mai mare coerenþã ºi pentru ca mãsurile adoptate sã fie susþinute de popoarele lumii, delegaþia noastrã a insistat ca, pe lângã dimensiunea guvernamentalã a Organizaþiei Mondiale a Comerþului, sã existe ºi o dimensiune parlamentarã.

Sunt convins cã Organizaþia Mondialã a Comerþului va adopta soluþii mai bune în favoarea cetãþenilor dacã dezbaterile specifice vor fi fãcute ºi în cadrul unor reuniuni parlamentare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dau cuvântul domnului ªtefan Pãºcuþ. Urmeazã ªtefan Lãpãdat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

”Þara arde ºi baba se piaptãnãÒ Ñ aºa se intituleazã declaraþia mea politicã de azi.

Sistemul sanitar din România este în mare crizã. Putem sã spunem cã a izbucnit un adevãrat incendiu. În

fiecare zi aflãm, atât din presã, cât ºi prin contact direct cu sistemul sanitar, cã medicii protesteazã, cã asistentele protesteazã, cã directorii de spitale nu mai au cu ce sã aprovizioneze spitalele, cã se închid sau se vor închide spitale, cã pacienþii mor cu zile.

Toate aceste fapte au dus la iniþierea de cãtre Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor a unei moþiuni simple numitã ”SãnãtateaÒ. La dezbaterile din plenul Camerei Deputaþilor, prilejuite de aceastã moþiune, a luat cuvântul ºi domnul deputat P.S.D., Ovidiu Brânzan. La începutul cuvântulului sãu, domnul deputat, care este ºi medic, din câte ºtiu eu, a pus un diagnostic colegilor de la P.R.M., spunând cã sunt bolnãvicioºi ºi cã au o abordare halucinantã a problemelor sãnãtãþii din România.

Dacã reprezentanþii partidului de guvernãmânt cred cã situaþia actualã din sistemul de sãnãtate este pe calea cea bunã, dacã Ministerul Sãnãtãþii, în loc sã gãseascã soluþii de a conduce acest sistem, cautã þapi ispãºitori, ºi aceastã cale este calea cea bunã, dacã lipsa medicamentelor, a reactivilor din laboratoare este un succes, dacã datoriile spitalelor care au ajuns la cifre uriaºe din cauza managementului prost este tot un succes, atunci daþi-mi voie sã nu doresc sã aveþi asemenea succese ºi sã nu vã urez sã aveþi un asemenea drum bun pentru cã exact aceste contraperformanþe sunt de-a dreptul halucinante, iar nu abordarea realistã pe care a adoptat-o Partidul România Mare.

Aºa cum îi stã bine unui partid de opoziþie serios, Partidul România Mare a venit în faþa Parlamentului sã critice, pe drept, nerealizãrile ºi erorile actualei guvernãri ºi sã propunã mãsuri concrete, soluþii viabile.

Aºadar, sãriþi ºi stingeþi incendiul din sistemul de sãnãtate, în loc sã vã pieptãnaþi rãsunãtoarele realizãri! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul ªtefan Lãpãdat.

Va urma doamna Lia Olguþa Vasilescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþie politicã: ”Spitalul T. B. C din municipiul Drobeta-Turnu Severin, de 20 de ani în continuã degradareÒ.

Spitalul T. B. C. din municipiul Drobeta-Turnu Severin îþi atrage atenþia prin starea deplorabilã a clãdirii care, de aproape 20 de ani, nu a suportat nici o reparaþie curentã sau capitalã.

Tencuiala pereþilor cade pe zi ce trece, precipitaþiile strãpung acoperiºul ºi se preling spre parter ºi subsol, favorizând extinderea igrasiei ºi a pericolului de incendiu, dacã este atinsã reþeaua electricã.

Aflându-mã într-o discuþie cu conducerea spitalului, în persoana doamnei directoare Maria Mihãrtescu, dupã un strigãt de disperare, a pãtruns în birou doamna asistentã Jeana Penteºescu, care a anunþat incendiu la tabolul electric, ºi nu era pentru prima datã. Curentul s-a întrerupt ºi, o datã cu el, ºi instalaþiile improvizate (radiatoare) din saloanele bolnavilor, neexistând combustibil pentru centrala termicã proprie. Instalaþiile de apã ºi sanitare sunt vechi ºi deteriorate.

Repetatele memorii ºi rugãminþi ale conducerii cãtre forul tutelar, adicã spitalul judeþean ºi administraþia publicã localã, au rãmas neonorate. De fapt, spitalul judeþean este lipsit de resursele financiare necesare, iar datoriile mari de 72 de miliarde de lei pentru întreþinere, hranã (22 de miliarde de lei) ºi medicamente (50 de miliarde de lei) nu dau nici o ºansã de supravieþuire. În mai puþin de o sãptãmânã stocul de medicamente va fi zero.

Prin punerea în aplicare a Hotãrârii de Guvern nr. 867/2000 ºi a Ordinului ministrului sãnãtãþii ºi familiei nr. 505/2002 de preluare a spitalelor cu toate anexele (secþiile) acestora de cãtre administraþiile publice, spitalul judeþean central a fost preluat de cãtre Consiliul judeþean Mehedinþi, dar fãrã secþiile aferente, acestea rãmânând în aer, deci, ºi Spitalul T. B. C.

Apelez Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Ministerul Administraþiei Publice Locale sã clarifice situaþia nou creatã, spre salvarea secþiilor ºi, implicit, a vieþii bolnavilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doamna Lia Olguþa Vasilescu. Urmeazã domnul Gheorghe Dinu.

Stimaþi colegi,

Dacã mai aveam dubii în privinþa modului în care Ralu Filip, preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului, interpreteazã legile din România dupã cum îi cade lui bine, situaþia pe care acesta a provocat-o în cadrul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã din Camera Deputaþilor mi-a îndepãrtat orice urmã de îndoialã.

Enervat peste mãsurã cã mi-am permis sã fac public documentul cu nr. 9640 al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi sã fac referiri la Legea audiovizualului pe un post naþional de televiziune, acesta a cerut nici mai mult, nici mai puþin decât sancþionarea mea de cãtre comisia din care fac parte.

Individul, a cãrui neruºinare nu mai cunoaºte limite, ºi-a închipuit probabil cã, dacã nimeni nu i-a dat peste ochi atunci când a cãlcat în picioare Constituþia României ºi a suprimat un post de televiziune, are puteri nelimitate ºi poate cere orice îi trece prin creieraºul lui mic ºi atrofiat, chiar ºi mãsuri punitive faþã de un parlamentar, deºi, întâmplãtor, în calitate de membru ºi preºedinte C.N.A., îi este subordonat.

ªi fiindcã nu a învãþat sã citeascã decât literele care compun articolele referitoare la retragerea unei licenþe, îi spunem noi cã art. 10 alin. 1 din Legea audiovizualului prevede cã C.N.A.-ul se aflã sub control parlamentar, astfel cã proporþiile sunt puþin inversate faþã de cum credea el, iar parlamentarii sunt cei care pot cere sancþionarea lui, ºi nu viceversa.

Întrucât unii membri ai comisiei au încercat sã îi explice cã un deputat îºi asumã propriile declaraþii politice ºi cã are imunitate, potrivit Constituþiei României, onor preºedintele C.N.A. a afirmat printre dinþi cã va cere pos-

tului care m-a gãzduit sã facã o, atenþie!, rectificare la declaraþia mea sau, dacã acest lucru nu se va întâmpla, va cere sancþionarea postului.

Cu alte cuvinte, cineva trebuie sã plãteascã pentru indispoziþia creatã preºedintelui C.N.A. ºi, dacã în cazul unui parlamentar, procedura este de-a dreptul imposibilã, de ce sã nu se rãzbune pe cei care se aflã pe tarlaua lui ºi care pot fi cenzuraþi ºi sancþionaþi dupã bunul sã plac.

De fapt, care era declaraþia care l-a usturat atât de tare pe Ralu Filip încât sã îi producã leziuni serioase în locul unde ar fi trebuit sã se afle cerebelul? În luna ianuarie a anului curent, finlandeza Titia Sulma, raportorul Comisiei de culturã, ºtiinþe ºi educaþie a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, a dat publicitãþii un document referitor la libertatea de exprimare în massmedia din Europa. În acesta, la punctele 76 ºi 77 se ridica problema postului de televiziune ”Omega TVÒ, iar România era urecheatã pentru cã C.N.A.-ul a violat dreptul la libera exprimare, suprimând postul respectiv.

Minþind cu o nonºalanþã care pe noi ne face sã roºim, Ralu Filip invocã lipsa unei rezoluþii pentru a lua mãsuri, uitând cã documentele A.P.C.E. au rang de lege pentru þãrile candidate la Uniunea Europeanã, iar apariþia unei asemenea rezoluþii ar demonstra cã jurnaliºtii ºi opoziþia nu se pot exprima liber ºi sunt la cheremul unor indivizi de teapa lui Radu Filip, care nu þin seama de regulile democratice întrucât sunt obedienþi Puterii.

Vrea Ralu Filip o rezoluþie în acest sens? De ce nu? Ne vom ocupa sã o primeascã în cel mai scurt timp ºi vom fi curioºi sã auzim atunci cum o comenteazã.

Preºedintele C.N.A. îºi închipuie cã este singurul care poate aprecia cât de important este un document al Consiliului Europei ºi dacã acesta trebuie sau nu luat în seamã, cã este stãpânul absolut al pieþei audiovizualului ºi cã nimeni nu îl poate lua la întrebãri, nici mãcar forurile europene. La nevoie, poate chiar dispune sancþiuni la adresa unor parlamentari aleºi de câteva zeci de mii de oameni.

Halal individ! De unde l-o fi gãsit Adrian Nãstase?!

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Dinu. Urmeazã domnul Iulian Mincu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã este legatã de separatismul etnic în învãþãmântul braºovean.

Luni, 17 februarie 2003, iatã, în secolul XXI, a avut loc la Braºov un miting de protest prezentat pe larg de toate mijloacele media locale. La miting au participat elevii români ai ªcolii generale nr. 6 împreunã cu pãrinþii lor, nemulþumiþi cã se tergiverseazã decizia de a-i reprimi în sediul renovat al ºcolii.

Protestatarii susþin pe deplin întemeiat cã motivul invocat de autoritãþi, ºi anume nefinalizarea lucrãrilor de reabilitare a construcþiei imobilului, care adãpostea douã instituþii de învãþãmânt Ñ ªcoala generalã nr. 6, în care învaþã doar elevi români, ºi Liceul ”çprily L‡josÒ, cu limba de predare maghiarã, este doar un pretext pentru des- fiinþarea prin evacuare a ºcolii româneºti ºi adâncirea unui separatism educaþional pe criterii exclusiv etnice.

Derularea evenimentelor legate de renovarea construcþiei ºcolii în cauzã aratã cu claritate cã, imediat dupã negocierea ºi semnarea Protocolului de colaborare P.S.D.-U.D.M.R. pe plan central ºi local, aceastã formaþiune etnicã ºi conducerea liceului maghiar ”çprily L‡josÒ înþeleg sã exploateze momentul pentru a-ºi pune pretenþiile separatiste, chiar dacã acestea sunt în contradicþie flagrandã cu tendinþele de integrare ºi metodele educaþionale din Europa.

Dacã într-un municipiu ca Braºovul, cu o populaþie maghiarã de numai 9% faþã de totalul locuitorilor, cei care se considerã reprezentanþii acestei etnii, în primul rând U.D.M.R.-ul, sunt aºa de virulenþi ºi afiºeazã o atitudine intolerantã, restrictivã faþã de majoritatea româneascã, ce se întâmplã în zonele ºi localitãþile unde etnia maghiarã este majoritarã iar populaþia româneascã este minoritarã?

Dar dacã ºi celelalte etnii ar adopta aceeaºi atitudine de boicotare ºi de separatism etnic, inclusiv faþã de populaþia maghiarã, unde am ajunge? La enclavizarea României pe criterii etnice?

Nu înþelegem atitudinea de toleranþã a autoritãþilor faþã de aceste presiuni pentru evacuarea unei ºcoli româneºti care a funcþionat în aceeaºi clãdire, spun istoricii, chiar ºi în condiþiile vitrege impuse de regimul austro-ungar, ce a avut ca obiect deznaþionalizarea ºi asimilarea românismului în Þara Bârsei.

Ca reprezentant al locuitorilor din Braºov, cer intervenþia imediatã a autoritãþilor competente ale statului, în special a Preºedinþiei ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, unde pãrinþii elevilor în cauzã s-au adresat cu numeroase memorii, sã se punã capãt discriminãrii etnice a românilor chiar în þara lor. Sã se punã capãt tot felului de încercãri de dezbinare etnicã, cum ar fi cea de faþã, unde, sub pretextul reabilitãrii unor construcþii, se renoveazã nu numai clãdirea, dar ºi compoziþia etnicã a elevilor ºcolii, bineînþeles, în defavoarea românilor.

Cer, de asemenea, reprezentanþilor U.D.M.R. de la vârf, la nivel judeþean ºi local, cu care am avut ºi sper sã mai am un dialog civilizat, sã renunþe la pretenþiile absurde de separatism ºi sã se comporte ca niºte adevãraþi europeni, aducându-le aminte de vechiul proverb, ”Cine seamãnã vânt nu culege decât furtunãÒ.

Cer, de asemenea, factorilor de decizie politicã din cadrul P.S.D. sã ia mãsuri ºi atitudine ºi sã opreascã fenomenul de enclavizare pe criterii etnice a ºcolilor din Braºov, pentru cã, pe lângã multe alte neajunsuri ale populaþiei, urmare a politicilor eronate pe care le duce în gesionarea problemelor þãrii, sã nu i se mai adauge încã unul ºi foarte grav. Sã se înveþe din experienþa altui partid care a guvernat dezastruos destinele þãrii ºi care acum nu se mai regãseºte pe nicãieri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Emil Boc.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi colegi,

Problema pe care o voi ataca astãzi este legatã de modificãrile pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii vrea sã le introducã în învãþãmânt prin introducerea învãþãmântului obligatoriu de la 6 ani.

Aº vrea sã vã spun cã aceste probleme le voi ataca din douã puncte de vedere Ñ din punctul de vedere al ºcolilor care existã, mai ales în mediul rural, ºi din punctul de vedere al cadrelor didactice.

În anul acesta sunt 3.850.639 de copii între clasele I ºi a XII-a, de la 7 ani în sus, iar ca unitãþi ºcolare sunt 22.656. Dintre acestea, 12.287 sunt în mediul rural.

Sã le analizãm. 48,4% funcþioneazã în clãdiri care au o vechime de peste 50 de ani, 12,7% dintre acestea au depãºit 100 de ani. Doar 15% dintre ele sunt în stare acceptabilã pentru învãþãmânt, restul necesitând fie o intervenþie majorã urgentã Ñ 35%, fie reparaþii care sã le facã acceptabile. Peste 90% dintre aceste ºcoli nu au, în prezent, resursele financiare necesare. 2,1% din ºcolile respective sunt lipsite de curent electric Ñ 258,1, 7% nu au WC Ñ 209,94, 7% nu au instalaþii sanitare. Unitãþile de încãlzire folosite Ñ numai 10,2% au gaze, restul au lemne sau cãrbuni. Materialele pe care le au la dispoziþie, calculatoarele sunt numai în 10% din cazuri Ñ 1.229 de ºcoli, mai bine de 50% dintre ele însã nu sunt folosite pentru cã nu are cine sã le foloseascã. Televiziunea, ca sã nu mai vorbim, nu existã, decât în 85,7%.

Am prezentat pe scurt aceastã problemã, înainte de a trece la ceea ce este legat de ce se va întâmpla dacã vin copiii de 6 ani ºi se adaugã celor de 7 ani. În acest an, sunt 248.789 de copii. La anul se vor adãuga 230.000 de copii, dintre care jumãtate vor fi din mediul rural care, din pãcate, nu este dotat. Aceºti copii de 6 ani vor trebui sã facã faþã unui învãþãmânt în care nici profesorii pe care-i au la dispoziþie nu sunt suficienþi.

Cu aceastã situaþie pe care o introduce Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii brutal, fãrã a se pregãti, se pierd peste 16. 000 de educatoare care vor rãmâne ºomere. Dintre acestea, numai 8. 000 au o dublã specializare ºi pot fi folosite în învãþãmânt ca învãþãtoare. Restul vor trebui sã-ºi caute alt loc de muncã.

Problema care se pune este cã, într-adevãr, aºa cum spune Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în unele þãri învãþãmântul începe la 5 ani, în altele, majoritatea, începe la 6 ani, dar sã ne gândim cã în mediul rural, în România, nu existã aceste posibilitãþi ºi nu existã aceste posibilitãþi pentru cã nu avem nici cadrele necesare ºi nici clãdirile necesare pe care sã le punem la dispoziþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Emil Boc. Va urma domnul Octavian Sadici.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Înainte de a prezenta conþinutul declaraþiei, vreau sãmi exprim mâhnirea cã, astãzi, am asistat, de la aceastã tribunã, la proferarea unor insulte ºi calomnii fãrã precedent la adresa unui partid politic, o declaraþie politicã fãcutã de domnul deputat Ianculescu, fãrã precedent, dupã pãrerea mea, în istoria parlamentarã din România, un atac pe care nu l-am mai întâlnit la adresa unui partid politic ºi la adresa unui lider de partid politic.

Domnia sa demonstreazã cã art. 70 din Constituþie este insuficient ºi cã acela ar trebui completat cu urmãtoarea formulã, cã: ”Deputaþii ºi senatorii nu rãspund pentru voturile ºi opiniile politice responsabile formulate în exerciþiul mandatuluiÒ, pentru cã cele formulate de Domnia sa nu intrã nici într-un caz în categoria celor responsabile. Pe de altã parte, ieri, domnul Adrian Severin spunea cã, dupã eliberarea Irakului, politicienii români vor fi trimiºi în Irak sã-i înveþe democraþia. Eu cred, acum, cã politicienii ca domnul Ianculescu ar trebui trimiºi acum în Irak, pentru cã, prin modul de gândire ºi de raportare, acolo se potrivesc cel mai bine pentru a practica o mentalitate totalitarã, pentru a sfida regulile democraþiei, regulile dialogului civilizat; locul argumentului este luat de calomnii, locul dezbaterilor este luat de afirmaþii fãrã nici un fel de acoperire legalã ºi politicã.

Iatã de ce credem cã locul politicienilor, precum domnul Ianculescu, nu este într-un stat de drept, ci este într-un stat totalitar ºi este bine sã plece mai repede în Irak, înainte de a cãdea regimul condus de Saddam Hussein.

Acum, în privinþa declaraþiei politice pe care doresc s-o prezint astãzi, ea are ca obiect faptul cã România a rãmas în urma talibanilor la promovarea imaginii externe ºi mã refer la faptul cã, în perioada 13-16 februarie, a avut loc la NŸrnberg, în Germania, Târgul internaþional de produse bioecologice Ñ 2003. La aceastã manifestare au luat parte 1.971 de firme reprezentând 62 de þãri din întreaga lume ºi, în condiþiile în care, pe de o parte, pe _site_ -ul Ministerului Agriculturii gãsim fraze sforãitoare de genul ”Agricultura româneascã se aflã la un nou începutÒ sau, în Programul de guvernare se menþioneazã ”valorificarea potenþialului productiv anual ºi promovarea unor sisteme de agriculturã ecologicãÒ sau, în raportul întocmit de Ministerul Agriculturii, la 600 de zile de guvernare, se aratã foarte mult interes pentru promovarea agriculturii ecologice sau, prin Legea nr. 38/2001 s-au înfiinþat birouri pentru produse ecologice, s-a constituit Institutul de Bioresurse Agroalimentare Ñ iatã instituþii ºi birouri înfiinþate pentru promovarea agriculturii bioecologice în România Ñ, dar, când a fost vorba de a promova produsele româneºti, România s-a remarcat printr-o admirabilã absenþã.

Târgul de care vorbeam, de la NŸrenberg, a fost vizitat, în cele 3 zile, de peste 29.500 de reprezentanþi ai unor firme de comerþ interesate în produsele expuse. De asemenea, în cadrul acestui târg a avut loc un Simpozion Est-Vest pe produse ecologice, cu participanþi din Europa Centralã ºi de Est. Una din temele discutate în cadrul acestui seminar a fost chiar: ”Agricultura organicã, oportunitãþi ºi provocãri pentru statele candidate la aderarea la Uniunea EuropeanãÒ. România nu a participat

la acest târg, în ciuda potenþialului deosebit pe care-l prezintã în domeniul produselor agricole ecologice.

În schimb, manifestarea s-a bucurat de prezenþa Bulgariei, care a expus produse de miere de albine ºi nuci, sau chiar a unor þãri ca Afganistanul, a cãrui delegaþie a expus mocasini din piele obþinuþi prin tehnici nepoluante. Iatã cã România nu a gãsit timpul ºi momentul sã participe la un asemenea târg ºi nu ne putem reprima întrebarea Ñ sã-l întrebãm ºi sã-i solicitãm domnului ministru explicaþii Ñ de ce România, cu atâtea instituþii, comitete ºi comiþii înfiinþate pentru dezvoltarea produselor agroecologice, nu a participat la acest târg ºi, de asemenea, sã ne prezinte explicaþii ºi sã informeze opinia publicã cu privire la câþi bani cheltuiesc aceste comitete ºi comiþii pentru promovarea produselor agroecologice în momentul de faþã. De asemenea, solicitãm public domnului ministru sã explice de ce România nu a participat la acest important târg mondial de produse bioecologice.

Pânã în prezent, Ministerul Agriculturii nu a dovedit deloc cã este capabil sã umple, aºa cum declara domnul ministru, hambarele þãranilor ºi ale þãrii, iar în loc sã demonstreze cã agricultura româneascã se aflã la un nou început, a demonstrat cã aceasta se apropie cu paºi repezi de obºtescul sfârºit.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul Octavian Sadici. Va urma domnul Dumitru Bãlãeþ.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea are titlul: ”Degradarea în mod permanent a sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi Çcota de alarmãÈ în care se distruge, în mod constant, sistemul de sãnãtate, ce duce la o nemulþumire generalã în rândul populaþiei din RomâniaÒ.

Înfiinþarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate din România a însemnat, pentru întreaga societate, semnalul unei reforme cu principii fundamentale de organizare, în a cãror aplicabilitate populaþia ºi-a pus mari speranþe.

Cu toate cã au trecut 5 ani de când sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate a fost introdus în România, în loc sã schimbe în bine situaþia de la an la an, aceasta s-a degradat permanent, fãcându-ne sã asistãm, în prezent, la nemulþumirea totalã, atât în rândul asiguraþilor, cât ºi a furnizorilor de servicii medicale ºi farmaceutice.

De notorietate este nemulþumirea generalã în rândul populaþiei, datoratã lipsei de medicamente, a hranei ºi a unor condiþii decente de spitalizare. În spitale, iarna domneºte frigul, iar în timpul verii cãldurile sunt sufocante, saloanele nezugrãvite ºi lifturile cad în timpul funcþionãrii. Sã nu mai pomenim de cei care dorm cu haine aduse de acasã, surse de cãldurã improvizate. ªi mai dorim ºi igienizare! De unde, dacã lipseºte ºi elementarul sãpun?! Dacã aceastã situaþie este generalã, imaginaþi-vã ce se întâmplã în judeþul Vaslui, unde sãrãcia este lucie ºi o mare parte din populaþie nu mai are bani nici pentru banalele tablete de aspirinã ºi paracetamol.

În opinia noastrã, a P.R.M., organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate constituie o problemã cu adevãrat de importanþã naþionalã.

Actualul Guvern, care atinge aceeaºi ”cotã de alarmãÒ la capitolul ”Sãnãtatea guvernãriiÒ, nu a fãcut altceva, prin acþiunile guvernamentale, decât sã se limiteze la adoptarea unor mãsuri de pseudoreformã ºi chiar de antireformã, care au reuºit sã demonteze, în punctele esenþiale, tot ce se realizase bun.

Mai mult, actuala guvernare, în loc sã înlocuiascã sistemul centralizat ºi de comandã printr-un sistem descentralizat ºi eficient, în favoarea cetãþeanului, promoveazã un sistem supracentralizat, sub comandã unicã Ñ cea a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei Ñ, în felul acesta politizând pânã ºi viaþa, ce este strâns legatã de sãnãtate.

P.R.M. cere autonomia caselor de asigurãri de sãnãtate, autonomie fundamentatã pe faptul cã resursele financiare ale sistemului sunt contribuþii ale cetãþenilor, ºi nu fonduri bugetare. Subfinanþarea cronicã fãcutã de actualul Guvern, prin nivelul fondurilor alocate sãnãtãþii, plaseazã România pe ultimul loc în Europa ºi continuã, în mod inacceptabil ºi imoral, practica de deturnare de fonduri ce trebuie sã asigure asistenþã medicalã în caz de boalã. Cu alte cuvinte, deºi fiecare dintre noi este obligat sã plãteascã o sumã de bani pentru a-ºi asigura sãnãtatea, aceastã sumã nu este folositã, în totalitate, pentru acoperirea nevoii de servicii medicale ºi farmaceutice, ci numai parþial Ñ restul în scopuri ce nu au fost avute în vedere de plãtitor.

P.R.M. apreciazã ca fiind inacceptabilã actuala stare în care se gãseºte sãnãtatea acestui popor ºi condamnã dispreþul generalizat faþã de suferinþa ºi nevoile cetãþeanului, aplicat de actuala Putere, ºi cerem de urgenþã o revenire la normalitate.

Este strigãtul de disperare al celor în suferinþã, rostit de la tribuna Parlamentului de opoziþia P.R.M., care vegheazã ºi atrage atenþia, în modul cel mai ferm, cã cetãþeanul a ajuns la limita disperãrii. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Bãlãeþ ºi va urma ultimul vorbitor, domnul Ciontu.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi domni deputaþi,

Mi-a ajuns, ºi mie, în mânã, ”Protocolul privind colaborarea între Partidul Social Democrat ºi Uniunea Democratã a Maghiarilor din România pe 2003Ò

. Le-am citit, la vremea lor, ºi pe cele din 2002 ºi 2001 ºi am vorbit despre ele chiar de la aceastã tribunã.

Din pãcate, nici unul dintre aceste protocoale de colaborare nu s-au fãcut publice, pentru a se putea vedea pe viu, ”pe docomentÒ, cum ar zice cetãþeanul turmentat, alegãtorul, gradul de degradare naþionalã ºi moralã a partidului de guvernãmânt, pe de o parte, cât ºi caracterul

punctual, precis ºi sistematic, în care U.D.M.R.-ul îºi urmãreºte interesele strãine þãrii ºi poporului nostru ºi chiar ale etniei maghiare din România, cãci ce interes ar putea avea aceastã etnie în segregarea în continuare a învãþãmântului din þara noastrã, când peste tot, în lume, respectul pentru naþionalitãþi merge mânã în mânã cu unirea acestora în vederea construirii unei temelii comune, armonioase a viitorului, prin cunoaºterea reciprocã ºi convieþuire fãrã ziduri despãrþitoare între ºcolile în care învaþã copiii ºi nepoþii noºtri, ai tuturor, inclusiv ai etniei maghiare.

A separa ºcolile pe etnii, cum prevãd, an de an, protocoalele P.S.D. Ñ U.D.M.R., înseamnã a picura, în sufletele nevinovate ale copiilor ºi tineretului, otrava ºovinismului, cultivat cu o îndârjire demnã de o cauzã mai bunã de cãtre U.D.M.R..

Noi ºtim cã, în Transilvania, sunt probleme speciale în acest sens, cã îndelungata dominaþie maghiarã de acolo a creat aceste probleme. Le-am constatat la faþa locului, în cadrul unei delegaþii parlamentare condusã chiar de domnul Adrian Nãstase, actualul prim-ministru ºi preºedinte al partidului de guvernãmânt. Împreunã cu domnul Adrian Nãstase ºi grupul parlamentar al partidului sãu, am semnat ºi susþinut ºi o moþiune, în Camera Deputaþilor, împotriva segregãrii învãþãmântului în judeþele Covasna ºi Harghita, moþiune bazatã pe constatãrile fãcute la faþa locului. Pe atunci, domnul Adrian Nãstase ºi P.S.D.-ul se aflau în opoziþie, iar U.D.M.R.-ul tot la putere, în cadrul unei alte structuri politice.

Lãsãm la o parte cã, de vreo 10 ani, U.D.M.R.-ul se aflã mereu la putere, dupã principiul ”pleacã ai noºtri, vin ai noºtriÒ. Revenim pe terenul faptelor, unde U.D.M.R.-ul promoveazã, cu o perseverenþã de-a dreptul diabolicã, segregaþionismul învãþãmântului. Citãm, în acest sens, câteva prevederi din actualul Protocol P.S.D. Ñ U.D.M.R.: ”Se va acþiona pentru înfiinþarea, începând din anul universitar 2003 Ñ 2004, a încã douã universitãþi: una de ºtiinþe umaniste ºi alta de ºtiinþe naturale ºi exacte, cu predare în limba maghiarã. Se vor stabili cifre de ºcolarizare pentru Secþia maghiarã de la Institutul de medicinã ºi farmacie din Târgu Mureº, inclusiv pentru Colegiul medical, asta cu termen Ñ 30 aprilie 2003, la Academia de muzicã ”Gheorghe DimaÒ ºi Institutul agronomic din Cluj-Napoca ºi la Universitatea tehnicã din Târgu Mureº vor exista grupe cu predare în limba maghiarã, schimb de clãdiri între Liceul teologic ”Ham J‡nosÒ ºi Liceul teoretic nr. 7 din Satu Mare, ceva asemãnãtor ºi la Liceul ”çprily L‡josÒ ºi ªcoala generalã nr. 6 din BraºovÒ. Evident cã, în ultimele douã cazuri, se va continua scandalul care a avut loc anul trecut la Târgu Mureº ºi aceasta ca sã se vadã pânã unde coboarã pretenþiile U.D.M.R.-iste de segregare a învãþãmântului ºi cât de mult este dispus partidul de guvernãmânt sã le accepte, în dauna intereselor majore, de perspectivã, atât ale poporului român, cât ºi ale etniei maghiare din România.

Nu avem timpul sã stãruim aici asupra altor aspecte ale Protocolului P.S.D. Ñ U.D.M.R. pe 2003, dar poate vom reveni, pentru a se vedea cât de temeinic ºi sistematic sapã U.D.M.R.-ul la temelia statului naþional ºi cât de obedient, faþã de U.D.M.R., este partidul de guvernãmânt ºi, pentru ce?, pentru câteva voturi în Parlament, pe care P.S.D.-ul le-ar putea obþine ºi pe alte cãi, mai puþin umilitoare decât le prevede acest nefericit protocol.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint ºi eu, declaraþia, în încheiere.

Ca deputat de Bucureºti, dar ºi ca locuitor al Capitalei, prezint urmãtoarea declaraþie.

Stimaþi colegi,

Când Executivul a lansat ideea decalãrii alegerilor parlamentare de cele prezidenþiale, am adus câteva argumente împotriva acestei idei. Printre acestea, poate cel mai puternic contraargument vizeazã incapacitatea clasei politice româneºti de a-ºi asuma coabitarea.

Având în vedere cultura politicã insuficientã ºi conflictualã a politicienilor noºtri, perspectiva colaborãrii dintre un Preºedinte ºi un grup de orientãri politice diferite pare sumbrã. Cea mai lãmuritoare ilustrare a acestei idei este chiar singura experienþã a coabitãrii de care România are parte în acest moment, cea care existã pe plan local. Pe scurt, aceasta poate fi rezumatã astfel: principalul partid de guvernãmânt controleazã consiliile locale ºi prefecturile, în timp ce, în câteva mari oraºe, primarii sunt de altã orientare politicã. Cunoaºtem cu toþii rezultatul acestei amare coabitãri: un blocaj total, echivalent cu colapsul sistemului administrativ local.

Voi evita sã vorbesc, cu acest prilej, despre oraºul Cluj, pentru cã aº putea fi acuzat de partizanat politic, însã despre veritabila tragicomedie a Capitalei cred cã trebuie sã vorbim cu toþii, lucid ºi obiectiv. În fond, în discuþie se aflã cel mai populat ºi cel mai reprezentativ oraº al þãrii, în felul lui o vitrinã sau o oglindã a fiecãruia dintre noi. Cum se rãsfrânge politicianul român în aceastã oglindã? Ei bine, desfigurat de partizanat politic ºi incapabil de responsabilitate faþã de alegãtori.

Din pricina conflictului intoleraibil dintre cele douã formaþiuni politice social-democrate, P.S.D. ºi P.D., fondurile externe destinate dezvoltãrii infrastructurii bucureºtene au fost irosite. În locul sistematizãrii fireºti a Capitalei, gestionarii politici ai acesteia au preferat o luptã care nu foloseºte nimãnui.

În fond, lucrurile sunt dezarmant de simple: strãinii sunt dispuºi sã ne ofere niºte bani, însã cele douã partide se luptã pentru dreptul de a dispune de aceºtia. Decât sã ofere celeilalte tabere aceastã profitabilã satisfacþie, P.D. ºi P.S.D. au preferat sã lipseascã Bucureºtiul de capital. În aceastã manierã procedeazã câteodatã unele state africane, care, incapabile sã asigure împãrþirea hranei între triburi, preferã sã renunþe la mâncare.

Rãzboiul dintre cele douã partide presupune ºi alte manifestãri caraghioase. Frustrat de posibilitatea de a dispune de Bucureºti, dupã bunul plac, Executivul a început o acþiune fãrã precedent: trecerea atribuþiilor primarului Capitalei cãtre sectoare, astfel încât funcþia acestuia sã devinã una ornamentalã. Totuºi, ºi aici e cazul sã-i dãm dreptate lui Traian Bãsescu: populaþia a oferit acestuia voturile sale, fãcându-l responsabil de lucruri pe care deja nu le mai poate controla ºi îndeplini.

Într-o þarã care ºi-a însuºit lecþia democraþiei, ar fi de neconceput schimbarea legilor ºi a atribuþiilor unor instituþii doar pentru cã reprezentanþii partidelor din opoziþie, aleºi de populaþie, nu sunt pe placul Puterii. Din pãcate, P.S.D. are tendinþa sã iubeascã poporul doar dacã acesta îl voteazã.

Situaþia în care se gãseºte Consiliul General al municipiului Bucureºti a pus Primãria Capitalei în postura unei autoritãþi locale incapabile sã facã faþã problemelor administrative curente. Aceastã instituþie, deºi aleasã din fonduri publice ºi prin pronunþare popularã, a devenit un pion în lupta pentru puterea social-democratã. Dizolvat în condiþii legale discutabile, pe rând ºi din motive de imagine, Consiliul General continuã sã existe ºi sã blocheze dezvoltarea Capitalei.

Conflictul este atât de acut ºi atât de revoltãtor, încât Preºedintele Iliescu însuºi a încercat sã se implice, fãrã prea mult succes. Hotãrârile primarului general ºi cele ale Consiliului General continuã sã fie declarate ilegale de cãtre diferite instanþe de judecatã. Afacerile consilierilor cu utilitãþile primãriei continuã.

Cele douã partide adverse au ajuns sã iasã în stradã pentru a strânge semnãturi pentru a susþine proiectele diferite. În toatã aceastã disputã, nimeni nu se mai gândeºte la cetãþenii Capitalei. Aceºtia sunt utili pentru a semna liste de adeziuni ºi pentru a se prezenta la urne, când le va veni mai util unor politicieni. În rest, nu au decât sã se descurce!

Aspectul jalnic, de oraº bombardat, al Bucureºtiului nu are decât sã se perpetueze, în timp ce primãriile de sector ºi Primãria Generalã se amendeazã reciproc, în batjocurã, pentru cã nici una dintre ele nu se sinchiseºte sã cureþe zãpada din faþa propriilor sedii.

În fiecare zi, mii de maºini sunt nevoite sã suporte capriciile gropilor uriaºe care inundã strãzile, iar proprietarii trebuie sã acopere cheltuieli suplimentare pentru repararea autoturismelor. Dar cui îi pasã? În fiecare zi, din pricina inexistenþei unor pasaje subterane sau supraterane, mii de maºini aºteaptã zeci de minute la semafoare, înghesuindu-se pe liniile de tramvai ºi blocând circulaþia acestora. Dar cui îi pasã? Din cauza tehnologiei învechite a utilitãþilor primãriei, facturile de platã la energie au fost ºi mai încãrcate. Dar cui îi pasã? Le pasã politicienilor români de bucureºteni? Nu! Se pare cã au interese mai importante.

Totuºi, nu mã pot împiedica sã fac în final un apel la maturitate ºi responsabilitate ºi solicit Guvernului, primului-ministru Adrian Nãstase, implicarea grabnicã, cel puþin pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de circulaþie în Bucureºti. Vã mulþumesc.

Camera Deputaþilor a fost pusã ºi în aceastã sãptãmânã în situaþia de a nu discuta proiectul de Lege privind declararea averii demnitarilor, proiectul fiind înscris pe ordinea de zi la o poziþie la care nu se va ajunge.

Cu toate insistenþele noastre, ale deputaþilor P.N.L. prezenþi în Biroul permanent ºi în Comitetul ordinii de zi ale Camerei Deputaþilor, reprezentanþii P.S.D. s-au împo- trivit cu înverºunare, ceea ce a permis includerea pe ordinea de zi a proiectului respectiv, însã la un punct care nu se va discuta nici în aceastã sãptãmânã.

Preºedintele P.S.D. anunþã, dupã unanimitãþi de voturi, cã P.S.D.-ul s-a hotãrât sã combatã corupþia ºi cã sunt prioritare legile privind declararea averii demnitarilor ºi conflictul de interese.

Oamenii P.S.D. din conducerea Camerei Deputaþilor, fruntaºi ai acestui partid, sunt neascultãtori ºi nu vor sã se discute cele douã legi în Parlament, amânând dezbaterea ºi adoptarea acestora.

Înþelegem cã unii nu îndeplinesc hotãrârile partidului ºi disciplina acestuia, punând în pericol lupta împotriva corupþiei din România sau cã aceºtia nu pun preþ pe deciziile partidului.

Ne putem întrebare de ce sunt menþinuþi în funcþii importante ale Parlamentului cei care nu îndeplinesc hotãrârile conducerii P.S.D. sau de ce nu sunt sancþionaþi pentru neîndeplinirea unor decizii mediatizate de care depinde imaginea P.S.D.

Rãspunsul este simplu: P.S.D. chiar nu doreºte acest lucru, dar pentru cetãþeni este bine sã te faci cã faci, asta nu deranjeazã ”baroniiÒ ºi susþinãtorii P.S.D., aºa cum s-a vãzut la analizele efectuate de primul-ministru cu organizaþiile teritoriale.

Demagogia, propaganda, minciuna nu mai pot salva un partid care se automacinã, autodevoreazã ca urmare a neputinþei de a depãºi etapa de partid condus de comuniºtii din nomenclatura a doua care construiesc astãzi capitalismul de cumetrie în România.

Observãm în ultima perioadã cum înalþi funcþionari, care deºi ani la rând au fost ”bombardaþiÒ cu date verificabile în teren, îºi manifestã ”surprindereaÒ asupra privatizãrii unor obiective, cã ”investitorul strategicÒ nu mai este la fel de strategic ca la început ºi cã nu mai este nimic de fãcut.

TEPRO, I.M.G.B., REªIÞA, MOBEST, SIDERCA, Societatea Naþionalã TUTUNUL ROMâNESC sau fabricile de zahãr nu au fost accidente, cum se vrea sã se acrediteze ideea. Avem de a face cu o regulã adânc ”implementatãÒ în sistem. Al doilea om într-unul din cele trei regiuni instaurate la F.P.S. este studiu de caz.

Taman în perioada în care ºeful sãu direct era plecat cu treburi prin Germania, tratând posibilitatea venirii în România, pe piaþa asigurãrilor, a unui puternic grup financiar, personajul rãmas acasã semneazã repede niºte hârtii ºi aºa îºi scapã ºeful de o grijã.

Adicã scapã de ASIROM printr-o metodã originalã (majorare de capital, ceva care cam seamãnã cu recenta privatizare a ALROM-Slatina fãrã nici un fel de aprobare). E drept, persoana (directorul Gheorghe Ionescu, alias Bebe) în speþã, a doua zi ºi-a dat demisia. Fãrã remuºcãri ºi fãrã regrete, nici nu avea de ce, pentru cã a ajuns, dupã aceea, direct la beneficiarul privatizãrii ASIROM.

Sã luãm alt caz, cel al I.M.G.B. ªi aceastã societate, nici nu mai conteazã acum importanþa ei în industria autohtonã, a fost un experiment. De data aceasta mai elevat. Ea a deschis calea privatizãrii pe un dolar, etapa

incipientã a vânzãrii pe un euro. Ideea era ca, într-o societate importantã, unicul producãtor român de utilaje nucleare, printre altele, dar care are serioase probleme financiare, se aduce un investitor de calibru, un concern de talie mondialã. Investitorul respectiv plãteºte o sumã modicã, statul ºterge toate datoriile, iar societatea redevine rentabilã. Ce s-a dorit, ºi ce-a ieºit? Statul, prin fostul Fond al Proprietãþii de Stat, a identificat salvarea pentru I.M.G.B. prin aducerea la Bucureºti a concernului norvegian _Kwaerner._ S-a bãtut palma. Norvegienii au plãtit un preþ simbolic, de 500. 000 de dolari ºi s-au apucat de treabã. Dar nu de cea doritã de Fondul Proprietãþii de Stat. Retehnologizarea a fost amânatã _sine die_ , producþia a fost menþinutã sub linia de plutire, iar activele I.M.G.B. au fost repede vândute. Numai pentru Casa de Culturã s-au încasat aproximativ 1, 5 milioane dolari, adicã de trei ori preþul plãtit pentru I.M.G.B. De la utilajul greu s-a ajuns la depozitarea de cafea. ªi asta tocmai în hala în care se producea utilaj nuclear. Povestea este de la începutul anului 1998, dar nu s-a luat nici o mãsurã.

Au trecut 5 ani ºi iatã cã acum Curtea de Conturi descoperã ceea ce presa tot a prezentat în ultimii ani, ºi anume cã nu au fost respectate clauzele contractuale ºi cã societatea înregistreazã imense pierderi. Desigur, cei de la Fondul Proprietãþii de Stat care au girat aceastã tranzacþie nu au nici o vinã. ªi cu acest lucru ne-am obiºnuit.

Pentru cã tot vorbim despre privatizãri originale, privatizãri pentru relansare, cum li se spune acum, nu putem sã nu încheiem cu ”strategiaÒ de restructurare ºi relansare a Societãþii Naþionale a **Tutunului Românesc** . ªi aici s-a cãutat un investitor strategic. A fost gãsit de douã ori. De fiecare datã, aceeaºi persoanã. S-a plãtit puþin pentru acþiunile S.N.T.R., s-au ºters datorii în veselie, de ordinul a zeci de milioane de dolari, ºi producãtorul naþional de þigarete a rãmas în eterna stare de faliment.

Acum, când lucrurile s-au complicat, S.N.T.R. este plasatã de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, care a redevenit tot pentru a doua oarã acþionar în contul unor datorii ascunse în ”fumÒ cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, care sã facã din S.N.T.R. o ”bijuterieÒ a industriei tutunului. Se poate spune liniºtit cã încâlcite mai sunt cãile privatizãrii pentru relansare.

Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, vorbind despre privatizãrile în cascadã nereuºite pentru S.N.T.R. în favoarea aceluiaºi investitor strategic recunoaºte unele greºeli ale funcþionarilor din minister legate de evaluarea unor terenuri aparþinând S.N.T.R..

În mai 2002, terenurile din incinta societãþii au fost incluse în capitalul social, dar nu au fost evaluate corect. Dupã ce acestea vor fi reevaluate, Ministerul Agriculturii va deveni acþionar majoritar.

Tranzacþia cu acþiunile S.N.T.R., referindu-ne la a doua, s-a fãcut prin subevaluare. Acest lucru era cunoscut de la semnarea documentelor de privatizare, mai corect de reprivatizare, ºi nu trebuie sã treacã atâta timp încât sã se recunoascã deschis ºi S.N.T.R. sã fie în pra- gul dezintegrãrii. S-a pierdut timp ºi s-au pierdut enorm de mulþi bani pentru bugetul de stat.

Din pãcate ºi **Tutunul Românesc** a ajuns în panoplia privatizãrilor generatoare de pierderi.

Ministerul Finanþelor eºaloneazã, reeºaloneazã sau chiar strânge datoriile unor societãþi care se privatizeazã. Aceste facilitãþi fiscale sunt acordate pentru ca societãþile în speþã sã se relanseze economic.

Numai cã tocmai cei puºi sã urmãreascã procesul preprivatizare, postprivatizare au reuºit sã provoace dezastrul.

ªi ei acuzã acum, aruncând pisica moartã în ograda vecinului de minister.

Când va plãti cineva pentru simulacrul de privatizare?

Doamnelor ºi domnilor,

În discursul din 12 februarie 2003, liderul P.S.D. ºi în acelaºi timp primul-ministru al Guvernului în exerciþiu, Adrian Nãstase, deºi recunoaºte rolul prioritar al agriculturii, trateazã aceastã importantã ramurã a economiei naþionale cu suficienþã. Problemele deosebit de complexe ºi în acelaºi timp de importanþã deosebitã pentru agriculturã ºi zona ruralã, unde trãieºte 45% din populaþia þãrii, sunt tratate în trecere, în câteva pagini, mesajul cuprinzând câteva generalitãþi ºi concluzii, toate la nivel laudativ.

Realitatea este cu totul alta: agricultura României trece printr-o crizã profundã, gravã.

P.S.D. trebuie sã-ºi asume responsabilitatea pentru situaþia gravã în care se aflã agricultura României astãzi.

P.S.D. este responsabil, în primul rând, cã, în restructurarea agriculturii de dupã 1990, în promovarea legilor ce au vizat acest sector economic, precum ºi în aplicarea lor (Legea nr. 18/1991 ºi Legea nr. 169/1997) nu a þinut cont de realitãþile momentului ºi nu a prevãzut nimic pentru protejarea marilor investiþii tehnice fãcute în agriculturã din banii þãrãnimii (organizarea teritoriului, sisteme de irigaþii, construcþii zootehnice) ºi nici sancþiuni pentru cei ce le-au distrus.

Aceste erori au condus trecerea sistemului de agriculturã practicat, de la unul modern bazat pe exploataþii agricole dimensionate optim, tehnologie agricolã bazatã pe mecanizare, chimizare, sisteme de producþie de tip industrial, la un sistem agricol practicat înainte de 1948, fãrâmiþarea excesivã a proprietãþii funciare în exploataþii mici în medie de 2,2 ha, formate, la rândul lor, din mai multe parcele, în fapt exploataþii mici de subzistenþã; dispariþia practic a exploataþiilor zootehnice, legumicole, viticole de tip industrial intensiv.

În plan social, cei 2 ani de guvernare a domnului Adrian Nãstase s-au materializat prin:

Ñ scãderea accentuatã a nivelului de trai, 60% din populaþia satelor trãieºte într-o sãrãcie lucie;

Ñ locurile de muncã s-au redus drastic;

Ñ corupþia face ravagii;

Ñ criza din sistemul sanitar are urmãri grave pentru populaþia din mediul rural, veniturile scãzute ale þãranilor nu le permit acestora sã-ºi procure medicamentele necesare, ceea ce a condus, alãturi de hrana insuficientã, la situaþia ca mortalitatea sã fie foarte ridicatã;

Ñ sãrãcirea tot mai accentuatã a populaþiei din mediul rural duce la o creºtere, pe an ce trece, a numãrului copiilor ce nu sunt cuprinºi în procesul de învãþãmânt, abandonul ºcolar fiind în creºtere;

Ñ lipsa oricãrei speranþe pentru tinerii din mediul rural este evidentã, lipsa locurilor de muncã, suprafeþele de pãmânt, în majoritatea cazurilor, abia dacã asigurã familiilor minimul de hranã necesarã;

Ñ la acestea se adaugã faptul cã micii proprietari de pãmânt ce îºi dau în arendã pãmântul, neavând mijloacele necesare pentru a-l lucra singuri, sunt lãsaþi la cheremul arendaºilor, care nu respectã contractele ºi drept arendã le dau mai nimic; Guvernul, în ciuda tuturor sesizãrilor, nu ia nici o mãsurã.

La toate acestea, ca ºi cum nu ar fi de ajuns pentru populaþia din mediul rural necazurile în care se zbate, producãtorii agricoli au mai primit o loviturã din partea Guvernului Nãstase, din 2003 fiind obligaþi sã plãteascã impozit pe terenul agricol, probabil pentru a-i face sã renunþe la pãmânt ºi sã-l vândã pe nimic ”baronilorÒ P.S.D.

Trebuie sã menþionãm cã producãtorii agricoli fac cu greu faþã cheltuielilor necesare înfiinþãrii culturilor agricole, dacã mai adãugãm cã, în fapt, recent promovata Lege a exploataþiilor agricole face ca subvenþiile ºi facilitãþile prevãzute pentru producãtorii agricoli sã meargã numai spre exploataþiile agricole cu dimensiuni însemnate, atunci este evident, pentru toatã lumea, cât de socialã ºi democratã este politica economicã a Guvernului Nãstase ºi câtã atenþie este acordatã gospodãriilor þãrãneºti ºi populaþiei satelor.

Partidul România Mare considerã cã o astfel de abordare a problemelor rurale ºi ale agriculturii nu este în interesul României. Asigurarea securitãþii alimentare a populaþiei presupune o abordare responsabilã a problemelor agriculturii, creºterea alocaþiilor bugetare pentru agriculturã este absolut o necesitate, pregãtirea acestui important sector economic pentru aderarea la Uniunea Europeanã nu mai permite tratarea acestui domeniu cu suficienþã. Programul P.R.M. pentru agriculturã constituie o alternativã viabilã în acest sens, punerea lui în practicã va rezolva securitatea alimentarã a populaþiei, concomitent cu creºterea nivelului de trai al cetãþenilor de la sate ºi oraºe.

Ieri, 24 februarie 2003, Eugen Nicolãescu a adresat premierului Adrian Nãstase un set de 10 întrebãri la adresa politicii pe care Guvernul o practicã. Din pãcate pentru domnul Nicolãescu, acestea nu pot face referiri decât la presupuse ”grave acte de corupþieÒ, care nu au fost dovedite de organele abilitate, dar reprezintã o sursã de acuzaþii ºi, se pare, singura preocupare a opoziþiei, în general.

Însã, cu o aroganþã greu de imaginat, Eugen Nicolãescu adreseazã întrebãri de genul: ”ªi, totuºi, chiar nu existã corupþi în P.S.D.?! Eu vreau sã fieÒ! Cam la aceasta se rezumã politica domnului Nicolãescu, care dã dovadã de o obrãznicie fãrã margini, limitatã poate doar de lipsa de imaginaþie. De aceea, consider cã iniþiativa sa se delimiteazã de cea a Partidului Naþional Liberal, întrebãrile sale constituind doar un prilej de a se face cunoscut în rândul opiniei publice ºi evidenþiat în cadrul partidului din care face parte.

Cu foarte mare uºurinþã, i-aº putea pune ºi eu întrebãri domnului Nicolãescu în legãturã cu aspectele negative ale guvernãrii Stolojan sau în ceea ce priveºte naþionalizarea valutei românilor, la fel cum i-aº cere lãmuriri privitoare la haosul pe care Valeriu Stoica l-a lãsat moºtenire în sistemul juridic românesc.

Vã scutesc însã, domnule Eugen Nicolãescu, de situaþia jenantã în care v-aº pune, precum ºi de imposibilitatea de a rãspunde la aceste întrebãri, transmiþânduvã doar cã noi, spre deosebire de vechea guvernare, care a fãcut abstracþie de orice criticã pertinentã venitã din presã, suntem receptivi la orice sesizãri venite pe aceastã cale, aspectele respective fiind discutate la nivel de partid, iar deciziile luate în unanimitate.

Vã înºtiinþez, domnule Nicolãescu, cã P.S.D. este singurul partid din România care a declanºat o campanie de combatere a corupþiei ºi singurul care îºi asumã rãspunderea pe un pachet de legi pentru eradicarea acestui fenomen. Toate celelalte partide care s-au perindat vremelnic la putere au fost acuzate de presã cã adãpostesc lideri corupþi, care îºi motiveazã acþiunile exclusiv prin crearea de avantaje, iar acestea nu numai cã nu ºi-au asumat problemele reale pe care presa le semnala, dar nu au avut nici o reacþie.

Excelaþi în demagogie, domnule Nicolãescu, ºi cred cã acesta este atributul pentru care aþi fost desemnat purtãtor de cuvânt! Aceastã poziþie ar trebui sã vã oblige la un minim discernãmânt în declaraþiile pe care le faceþi.

Aºadar, având în vedere opiniile pe care le împãrtãºiþi, v-aº întreba, destul de politicos: ”Care este, domnule Nicolãescu, rolul dumneavoastrã în P.N.L., mai exact, cine sunteþi dumneavoastrã sau, mai degrabã, existaþi dumneavoastrã, ca personaj, pe scena politicã româneascã?Ò

În luna octombrie a anului trecut am depus o întrebare ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnul Ilie Sârbu, cu tema: Concurenþa neloialã la care sunt supuºi producãtorii interni de carne în comparaþie cu importatorii din zonele defavorizate. Întrebarea se referea la Protocolul semnat în iulie 2002 între Ministerul Agriculturii, pe de o parte, ºi producãtorii interni ºi crescãtorii de animale, de cealaltã parte. La data aceea, vã atenþionam cã nu aþi respectat acest protocol ºi vã aminteam angajamentul M.A.A.P. cã, de la 1 octombrie 2002, vor dispãrea facilitãþile acordate investitorilor din zonele defavorizate. Aceste facilitãþi au creat o concurenþã neloialã faþã de producãtorii interni de carne de porc. Rãspunsul domnului ministru a fãcut referire la modificarea unui articol din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

În luna februarie a acestui an, constatãm cã situaþia cu care se confruntã societãþile crescãtoare de porcine este foarte gravã, întrucât stocurile de capete de porci vii nevalorificaþi a depãºit cifra de 100.000.

În România s-a importat masiv carne de porc din Cehia ºi Polonia, dezavantajând, cum am spus,

producãtorii interni, deoarece þãrile sus-menþionate acordã subvenþii directe ºi indirecte pentru aceste produse.

Producãtorii interni de carne au menþinut în anul 2002 preþul de livrare la poarta complexelor sub nivelul anului 2001, scãderea de preþ fiind suportatã de cãtre crescãtorii de animale. Dar în acest moment, dupã creºterea monedei euro ºi creºterea preþului cerealelor cu ianuarie 2003, producãtorii interni nu-ºi mai pot continua activitatea în lipsa unor mãsuri hotãrâte ºi urgente din partea M.A.A.P.

Susþin, în calitatea mea de deputat al Partidului Naþional Liberal, mãsurile declarate de Patronatul Român al Cãrnii de Porc care pot conduce la menþinerea acestui sector: revenirea, începând cu 1 ianuarie 2003, la taxa vamalã de 45% pentru importurile de animale vii ºi carne de porc, aºa cum a fost negociatã cu forurile europene; mãrirea subvenþiei la porc viu de la 4.000 pânã la 9.000 lei/kg; plata subvenþiei pentru porc viu în maxim 30 de zile de la depunerea documentelor la direcþiile agricole judeþene; aprobarea unui import de 200.000 tone de cereale fãrã taxe vamale ºi TVA pentru hrana animalelor.

Fac apel la înþelegerea, acceptarea ºi rezolvarea acestor grave probleme din zootehnia româneascã. Guvernul României este compus din oameni, ºi ca orice român, mari consumatori de carne de porc. Vã doriþi, domnilor guvernanþi, sã mâncaþi o fripturã de porc din import sau una cu adevãrat româneascã?

Vineri a avut loc la Snagov o întâlnire interministerialã care a analizat sistemul sanitar din România. ªerban Mihãilescu, ministrul pentru Secretariatul General al Guvernului, ºi ministrul finanþelor publice, Mihai Tãnãsescu, au criticat în termeni foarte duri situaþia actualã din sãnãtate ºi activitatea ministrului sãnãtãþii, dr. Daniela Bartoº.

Acum o sãptãmânã s-a discutat ºi s-a respins în Camera Deputaþilor o moþiune simplã, ”SãnãtateaÒ, depusã de Grupul parlamentar al P.R.M., pe care P.N.L.ul a susþinut-o prin vot, întrucât viza dezinteresul manifestat de actuala guvernare referitor la starea de sãnãtate a populaþiei României.

Atunci, domnilor miniºtri-deputaþi, aþi susþinut poziþia Ministerului Sãnãtãþii, aþi închis ochii la problemele ridicate în moþiune, v-aþi coalizat la vot, deºi situaþia este atât de gravã încât a necesitat aceastã analizã durã din partea Guvernului P.S.D. la numai câteva zile distanþã.

În cuvântul pe care l-am avut în faþa plenului Camerei Deputaþilor am evidenþiat faptul cã sãnãtatea populaþiei nu are culoare politicã.

Ministrul ªerban Mihãilescu ºi-a manifestat nemulþumirea faþã de gestionarea banilor pe care i-a primit Ministerul Sãnãtãþii ºi de întârzierea reformei din sistemul sanitar. ”Incompetenþa managerilor de spital faþã de nerespectarea prevederilor bugetare a dus la haosul din sistemÒ, a declarat ministrul. Iatã cã acum Guvernul a realizat cine sunt adevãraþii vinovaþi: directorii de spitale, medicii de familie sau funcþionarii caselor de asigurãri de sãnãtate. Concluzia ministrului Mihãilescu se rezumã la desfiinþarea unitãþilor sanitare: ”Avem spitale care stau sã cadã, care nu mai oferã siguranþã pacienþilor ºi trebuie desfiinþateÒ. Atunci când am ridicat aceastã problemã în cadrul Comisiei de sãnãtate ºi cu ocazia celor douã moþiuni depuse privind criza sãnãtãþii din România, niciodatã nu au fost luate în calcul amendamentele din partea partidelor din opoziþie. Acum, domnilor guvernanþi, realizaþi cã nu a fost demagogie, ci analizã concretã a realitãþii româneºti.

Pe de altã parte, ministrul finanþelor, Mihai Tãnãsescu, a apreciat cã în sistemul sanitar domneºte o ”indisciplinã financiarã crasãÒ. Doamna ministru, ce pãrere aveþi despre asemenea acuzaþii pe care vi le aduce un coleg de Guvern? Faceþi cumva parte dintre ”responsabilii din sãnãtate care se joacã cu banul publicÒ?

Tot ministrul Tãnãsescu, dar ºi ministrul Dan Nica, la unison, au acuzat directorii de spitale cã nu au respectat Legea achiziþiilor publice ºi ºi-au permis sã cheltuiascã în plus faþã de plafoanele stabilite. S-a constatat cã aproximativ 5.000 de miliarde de lei din datoriile spitalelor nu se justificã ºi nu au acoperire legalã, astfel încât vor trebui plãtite de directorii unitãþilor sanitare care au fãcut risipã. Dacã soluþia responsabilizãrii directorilor s-a stabilit cã este aceasta, dumneavoastra, doamna ministru, ce responsabilitãþi mai aveþi în ministerul pe care-l conduceþi?

Din anul 2004, contribuþia la Fondul de sãnãtate va fi colectatã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice astfel încât banii sã fie la îndemâna gãurilor negre din economie. Anul viitor, Casa Naþionalã de Sãnãtate va putea sã fie direct subordonatã Ministerului Finanþelor.

Ca sã se apere, doamna ministru Daniela Bartoº a gãsit alþi vinovaþi: autoritãþile sanitare locale. În sfârºit, ministerul a catadicsit sã lucreze la un proiect pe care noi îl solicitãm de mult: o lege prin care medicii de familie ºi specialiºtii din policlinici îºi vor putea cumpãra cabinetele în care lucreazã.

Urmeazã negocieri ºi cu furnizorii de materiale sanitare. Aceºtia nu vor sã accepte achitarea eºalonatã a banilor datoraþi încã de anul trecut pentru marfa livratã. Pentru a evita colapsul unitãþilor sanitare, M.S.F. va pune la dispoziþia spitalelor toate materialele din rezerva de stat.

În concluzie, dacã propriul dumneavoastrã Guvern ar fi scris o moþiune cu tema ”SãnãtateaÒ, cei care v-au criticat Ministerul Sãnãtãþii atât de aprig, vineri la Snagov, ar fi conceput-o mult mai dur decât noi, cei din opoziþie. Este posibil sã fiu acuzat de politicianism, fãcând parte din Opoziþia parlamentarã, dar ce pãrere aveþi legat de faptul cã în Spitalul de urgenþã Galaþi nu s-a operat din cauza lipsei de anestezice ºi nu s-au efectuat analize de laborator din lipsã de reactivi?

## **Domnul Pavel Târpescu:**

Astãzi doresc sã vã reþin atenþia, prezentându-vã câteva realizãri din învãþãmântul preuniversitar ieºean. Constituþia României stabileºte cã educaþia este o prioritate naþionalã.

Principalele coordonate ale Planului Naþional de Dezvoltare în noua etapã a reformei educaþiei, reforma asumatã, vizeazã creºterea calitãþii actului educaþional, dezvoltarea personalã a elevilor ºi a coeziunii sociale.

Pentru fiecare domeniu funcþional al învãþãmântului preuniversitar se urmãresc în continuare obiective speci-

fice, care derivã din obiectivele generale ale Programului de guvernare. Astfel un prim obiectiv îl constituie:

1. Dezvoltarea învãþãmântului rural.

Una din prioritãþile Guvernului Nãstase este crearea în mediul rural a unor centre ºcolare zonale, care continuã sã fie dezvoltate la nivel european. Acestea sunt dotate deja cu 12 microbuze care asigurã transportul copiilor din zone izolate, determinând astfel eficientizarea învãþãmântului gimnazial ºi reducerea neºcolaritãþii în zonele respective.

De asemenea, având în vedere reducerea cheltuielilor de ºcolarizare suportate de familiile copiilor care doresc sã continue studiile dupã învãþãmântul obligatoriu, în perioada 2002-2003 au fost înfiinþate 3 grupuri ºcolare în comunele Vlãdeni, Belceºti ºi Þibãneºti, pe lângã liceele teoretice deja existente în Rãducãneni ºi Hãlãuceºti.

Începând cu anul acesta în judeþul Iaºi se deruleazã Programul ”Relansarea învãþãmântului ruralÒ. Un prim pas în acest sens a fost alocarea, prin hotãrâre de Guvern, a 6 miliarde lei pentru finalizarea lucrãrilor sistate anterior din lipsã de fonduri la ºcolile Feredeni Ñ Deleni, Runcu Ñ Þibana, Rediu Ñ Ruginoasa, Borosoaia Ñ Plugari, Liteni Ñ Belceºti.

2. Programe neguvernamentale de susþinere ºi protecþie educaþionalã.

Pentru anul ºcolar 2002-2003 s-au alocat:

Ð rechizite gratuite în valoare de 12, 88 miliarde lei; Ñ manuale gratuite pentru învãþãmântul gimnazial în valoare de peste 5 miliarde lei;

Ñ burse ºcolare în valoare de peste 9 miliarde lei;

Ñ locuri gratuite în tabere pentru copiii din medii defavorizate ºi pentru copiii supradotaþi;

Ñ premii acordate elevilor olimpici de cãtre Organizaþia judeþeanã P.S.D., Consiliul judeþean ºi Prefectura Iaºi.

Judeþul Iaºi a lansat în premierã pe þarã programul ”ªanse egaleÒ care se aflã în prezent în al doilea an de derulare.

Acest program îºi propune ºcolarizarea elevilor supradotaþi din mediul rural ºi care provin din familii defavorizate, prin burse alocate de P.S.D., de fundaþii ºi oameni de afaceri din Iaºi.

La iniþiativa Guvernului a fost înfiinþat la Iaºi un Centru de excelenþã, unde elevii sunt pregãtiþi pentru performanþe naþionale ºi internaþionale.

3. Asigurarea bazei materiale a învãþãmântului preuniversitar.

În judeþul Iaºi majoritatea ºcolilor au fost construite în anii Õ60 ºi puþine au beneficiat de reparaþii majore.

În ultimii 2 ani, Guvernul Nãstase a iniþiat o serie de programe de reabilitare a ºcolilor, cofinanþate de Banca Mondialã, cu o valoare totalã pentru judeþul Iaºi de 1,036 mil. dolari.

Astfel au fost redate învãþãmântului, pânã la 15 septembrie 2002, un numãr de 10 unitãþi ºcolare având clãdiri modernizate ºi dotate la nivel european.

În prezent se deruleazã tranºa a V-a a Programului de reabilitare a ºcolilor, în care sunt cuprinse alte 20 de ºcoli ºi va demara tranºa a VI-a (etapa a II-a), în care au fost expertizate ºi supuse atenþiei Guvernului, M.E.C. ºi consiliului judeþean 52 de clãdiri din chirpici, 32 de clãdiri din cãrãmidã ºi 8 clãdiri monumente istorice pentru a fi reabilitate prin Banca Mondialã.

Un alt program naþional aflat în derulare este ”Sãli de sport pentru gimnaziuÒ. Judeþul Iaºi beneficiazã prin hotãrâre de Guvern de construirea unui numãr de 9 sãli de sport, pânã la sfârºitul anului 2003.

În programul M.E.C. de informatizare a învãþãmântului preuniversitar, 40 de licee din judeþul Iaºi au primit câte o reþea de 25 de calculatoare ºi soft educaþional, în valoare de peste 52 miliarde lei.

În consens cu ”Cartea albã asupra educaþiei ºi formãriiÒ, elaboratã de Uniunea Europeanã, Programul Guvernului Nãstase situeazã pe un loc important realizarea societãþii educaþionale, care valorificã eficient resursele umane prin educaþie permanentã, creºterea motivaþiei individuale pentru învãþare, participare civicã ºi responsabilitate socialã. Mereu alãturi de comunitatea ºi autoritãþile locale, ºcoala ieºeanã ºi-a asumat rolul sãu în pregãtirea societãþii de mâine prin ample acþiuni de descentralizare ºi creºtere a autonomiei ºi iniþiativei administrative, asigurând o pregãtire profesionalã de calitate, dar ºi diversificatã, în funcþie de cerinþele de dezvoltare economico-sociale ale fiecãrei zone ºi în concordanþã cu standardele educaþionale europene.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, cu anunþul tradiþional: din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 288, sunt absenþi 56, din care 16 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint, întâi, o Notã cu privire la legile care, în conformitate cu art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinþei gratuite ºi a investiþiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC. 20 (22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra, la 17 iunie 1983 ºi, respectiv, prin Rezoluþia MEPC. 19(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra, la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin rezoluþia MSC. 5(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra, la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 ºi 2000 referitoare la acesta;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1999 pentru modificarea art. 3 alin. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 108/1996;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi a altor infracþiuni grave, semnat la Sofia la 10 iulie 2002;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 17 iulie 2002;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenþia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/2002 pentru ratificarea Acordului suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naþionalã a României, în calitate de agent al Împrumutatului, ºi Comunitatea Europeanã, în calitatea de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de cãtre Ministerul de Interne a unui avans în valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002 încheiat cu Societatea Comercialã ARO Ñ S.A. Câmpulung;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ºi funcþionarea Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2002 pentru completarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;

Ñ Legea pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/1998 privind Statutul personalului vamal;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2002 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 164/2002 privind plata obligaþiilor bugetare scadente la data de 25 decembrie 2002.

În continuare, vã rog sã fiþi de acord sã aprobãm câteva comisii de mediere.

Prima este la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã, în anul 2003, a unui ajutor în îngrãºãminte chimice, producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 ha.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Neagu Victor, Ionel Adrian, Mocioalcã Ion, Rasovan Grigore, Pribeanu Gheorghe, Sadici Octavian, Micula Cãtãlin.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Burnei Ioan, Moraru Constantin, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Abiþei Ludovic, Mera Alexandru, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Neagu Victor, Ianculescu Marian, Rasovan Grigore, Mardari Ludovic, Viºinescu Marinache, Micula Cãtãlin, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale de turism balnear ºi de recuperare.

Sunt propuºi domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcã Mihail, Palade Doru, Toader Mircea, Erdely Istv‡n, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astãzi Ñ propunerea legislativã privind protecþia socialã a persoanelor disponibilizate care înfiinþeazã ºi dezvoltã pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol. Au fost fãcute dezbateri, a rãmas sã mai aveþi consultãri Comisia pentru muncã ºi cu iniþiatorii.

Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu, vã rugãm sã ne spuneþi la ce concluzie aþi ajuns.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de muncã îºi pãstreazã punctul de vedere, adicã de respingere a acestei propuneri legislative ºi a treia oarã ne permitem sã nu mai reiterãm toate motivele, decât dacã existã o cerere expresã. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este a treia rundã când se discutã aceastã lege ºi consider cã nu trebuiesc discutate absolut toate detaliile la acest microfon, pentru cã n-au putut fi discutate în cadrul comisiei de specialitate, deoarece atunci când s-a discutat în comisia de fond, eu eram prezent în Comisia de agriculturã pentru un aviz. Am aviz favorabil din partea Comisiei de agriculturã pentru aceastã iniþiativã, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Economic Social ºi, într-adevãr, câteva puncte divergente din partea Guvernului pe care, cu amabilitatea dumneavoastrã, dacã doriþi, pot sã le demontez la microfon; dacã nu, vã rog sã supuneþi ca aceastã lege sã meargã, într-adevãr, în comisie, sã fie discutatã, este o lege importantã, pentru cã absolut toate politicile macroeconomice în ultimii 13 ani nu au avut darul sã conducã la o creºtere a nivelului de trai în România. Acest lucru s-a datorat unei legislaþii stufoase, unei legislaþii care se suprapune, nu s-a þinut cont de legislaþia din alte þãri. Iatã deci, la chinezi, chiar de acum 10 ani de zile, cunosc, se dãdeau credite cu 5% dobândã pentru agriculturã. Or, noi impunem niºte condiþii de acest tip, ca oamenii sã fie angrenaþi.

Dacã pânã în 1989, mase mari de oameni erau deplasate de la sat cãtre oraº, acum nu am gãsit încã soluþiile fezabile ºi concrete ca aceste mase mari de oameni sã fie deplasate cãtre sat, deoarece între 40 Ñ 50% din pãmântul arabil al þãrii noastre nu este muncit la ora aceasta. Deci, orice iniþiativã, din punctul nostru de vedere, stimate domnule preºedinte, stimaþi colegi, cred cã este bine venitã, deoarece vine în întâmpinarea acestei populaþii ca sã-ºi creascã nivelul de trai, deoarece este inadmisibil ca 60% din produsele agroalimentare sã fie importante la aceastã orã.

Vã supun spre atenþie ca, într-adevãr, aceastã lege, având cele trei avize favorabile ºi unul nefavorabil din partea Guvernului, sã fie trimis încã o datã în comisie, pentru cã noi am muncit ºi am refãcut absolut aceastã lege cu toate amendamentele ºi precizãrile care ne-au fost recomandate.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþin ºi eu punctul de vedere al unuia dintre iniþiatorii acestei propuneri legislative, aducând în plus alte câteva argumente. Unul dintre ele este însãºi problema materializãrii Programului de guvernare pe care Guvernul din care face parte ºi preºedinta comisiei ºi l-au propus pentru aceastã perioadã.

Se cunoaºte foarte bine cã în ultima perioadã au fost foarte multe disponibilizãri din sectoarele industriale, sectoarele de prestãri servicii ºi din celelalte domenii de activitate. Aceºti oameni au îngroºat ºi îngroaºã mereu rândurile sãrãcimii din oraºe. Mulþi dintre ei ar avea posibilitatea sã-ºi reia activitatea în domeniul agricol, pentru cã mai au mici moºteniri în mediul rural, însã le lipsesc resursele materiale ºi financiare pentru a demara cu succes asemenea activitãþi. Dacã s-ar manifesta înþelegere ºi bunãvoinþã, aceastã planificare a banilor, care oricum li se cuvin, ºi nu primirea lor lunar, ci primirea lor în tranºã mai consistentã, le-ar da posibilitatea ca, din aceºti bani, sã-ºi asigure mijloacele tehnice ºi mijloacele materiale pentru lansarea unor asemenea activitãþi.

Deci, nu este vorba de a li se crea facilitãþi extraordinare, ci de a se manifesta înþelegere faþã de aceastã idee de a crea locuri de muncã printr-o repartizare fireascã, normalã a unor bani care oricum li se cuvin. Nu cred, atâta vreme cât statul, în ultima perioadã de timp,

a fãcut eforturi foarte mari pentru acoperirea gãurilor produse de diverse companii, multe dintre ele cu legãturi în Executiv, nu cred cã ar cãdea Guvernul dacã s-ar rezolva aceastã problemã, în sensul celor prevãzute în propunerea legislativã.

De aceea, pentru cã pânã la urmã poate înþeleg ºi acei membri ai comisiei care se opun cu încãpãþânare, poate pentru cã, aºa cum am mai spus, este vorba de o iniþiativã a deputaþilor Partidului România Mare, poate cã ar fi bine, domnule preºedinte, sã retrimitem aceastã lege la comisie, ea sã fie analizatã cu bunãvoinþã ºi bunã-credinþã, pentru cã, în fond, ea rezolvã o problemã cu care se confruntã actualmente Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. Mulþumesc.

Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu este nicidecum o încãpãþânare a nu mai discuta, încã o datã, aceastã propunere legislativã venitã din partea colegilor P.R.M. Toate prevederile sale, într-un mod însã mult mai corect, pe o filierã birocraticã existentã, sunt rezolvate în alte proiecte de lege. Lãsând la o parte acea dorinþã ca sã înmulþim populaþia activã care lucreazã la sate, în prezent de 54%, procent uriaº faþã de toate þãrile Uniunii Europene care au în momentul de faþã procente pânã în 40%, iar restul, pe mãsura creºterii economice, s-au îndreptat în zona serviciilor, deci, lãsând la o parte aceastã propunere de perspectivã, o propunere de strategie pe termen lung ºi mediu de dezvoltare a României, de dezvoltare sustenabilã a României, strategie pe care ºi colegii de la România Mare au semnat-o; deci, lãsând la o parte aceastã prevedere, tot ceea ce ni se propune acolo existã ca text de lege, ca prevedere în altã legislaþie de protecþie socialã.

Sigur, Comisia de agriculturã s-a pronunþat ca fiind beneficã aceastã idee, dar Comisia de agriculturã are un anumit profil ºi nu neapãrat convergent cu profilul de protecþie socialã ºi mai ales cu legislaþia existentã în domeniul protecþiei sociale ºi v-aº aminti cele câteva legi în care existã prevederi pentru aceastã categorie: ºomeri care au dreptul sã cumpere la þarã un teren, sã aibã fonduri, sã facã împrumuturi în termen avantajos de la bancã, care pot sã beneficieze de stimulente dacã sunt tineri, pe legile existente º. a. m. d. ºi v-aº da exemple clare. Existã Legea asigurãrilor pentru ºomaj care are prevederi foarte clare în aceastã privinþã. Existã, foarte important, lege complet ignoratã, Legea 507 din 2002 privitoare la organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi economice de cãtre persoanele fizice ºi aici, doar dacã colegii ar fi avut bunãvoinþa sã o lectureze, ar fi gãsit întocmai aceste demersuri; existã Ordonanþa 98/Õ99, legea-cadru privind acordarea plãþilor compensatorii fãrã de care alte prevederi ar fi contrare ºi ar trebui modificatã aceastã ordonanþã, pusã de acord cu Banca Mondialã, cu programul RICOP al Guvernului º. a. m. d.

Existã prevederile Codului muncii, de care nu s-a þinut seama; existã Legea privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, care sunt domeniile, ºi aici Comisia de agriculturã putea sã aibã un amendament, cã întradevãr existã legislaþie în domeniul acesta de favorizare a celor care vin de la oraº în mediul rural ºi pot fi ajutaþi ºi în ce fel pot fi ajutaþi. ªi nu în ultimul rând, foarte important, este Legea privind microcreditarea. Toate aceste legi prevãd o derulare a unor fonduri, practic prin agenþii, fie prin Agenþia de Dezvoltare, care oferã microcreditare ºi care stipuleazã ºi condiþiile de returnare a acestor fonduri, întrucât este un fond care trebuie refãcut, cu o dobândã micã sau fãrã dobândã, dar el trebuie refãcut. Colegii nici nu vorbesc de returnarea acestor fonduri, în ce condiþii, când, ce cuantumuri posibile. În plus, ni se propune o filierã complet diferitã de cea birocraticã, stabilitã prin Agenþia de ªomaj care foloseºte în general **Bancpost** -ul pentru acordarea de microcredite de pornire a unor afaceri pentru cei care angajeazã ºomeri.

Existã legislaþie, stimaþi colegi, ºi sper cã este ultima oarã când am încercat sã vã conving. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Ivãnescu.

Eu nu vreau sã fac o pledoarie nici pentru aceastã iniþiativã, de altfel generoasã, care dovedeºte grijã pentru cei mai amãrâþi dintre noi, nu vreau sã fac o pledoarie nici împotrivã, dar dacã ne gândim la lumea care populeazã satele, care trebuie sã trãiascã din roadele pãmântului ºi din munca proprie, trebuie sã ne aducem aminte cã suntem restanþi de foarte mult timp cu Legea creditului agricol care sã te ajute sã-þi dezvolþi o activitate în mediul rural, sã-þi lucrezi pãmântul, ºi cu aceastã ocazie vreau sã amintesc colegilor mei, sau sã reamintesc, cã la Senat a fost depus un proiect de Lege pentru creditul agricol de cãtre Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi sper cã, cu aceastã ocazie, sã rezolvãm ºi o parte dintre problemele agricultorilor, celor care vor sã dezvolte o afacere în mediul rural. Aici este vorba de avantajarea unor ºomeri disponibilizaþi, care nu ar fi în esenþã nimic rãu, dar existã prevederi în diverse legi, aºa cum au fost amintite de doamna deputat Smaranda Dobrescu. Ei pot avea acces prin acele prevederi legale, la fonduri, indiferent de activitatea pe care o dezvoltã, fie cã e mediul rural sau urban.

Deci, cred cã ar fi bine sã ne gândim, sã concentrãm legislaþia, sã o facem în aºa fel încât sã fie clarã ºi la îndemâna tuturor ºi sã asigure ºi egalitate de ºanse pentru toþi cetãþenii României.

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Costel Marian Ionescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu înþeleg de ce este atâta patimã pentru a discuta un proiect de lege într-o perioadã de o jumãtate de orã sau o orã, un proiect de lege canalizat pe un culoar care este liber. De ce se vine aici la microfon ºi începe sã ni se spunã de cãtre doamna preºedinte a Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã cã sunt acoperite toate zonele. Nu este adevãrat!

## **Doamna Smaranda Dobrescu**

**:**

De exemplu?

De exemplu, daþi-mi voie sã citesc cui se adreseazã aceastã lege, poate nu se ºtie: persoanelor încadrate cu contract de muncã pe duratã nedeterminatã care au fost disponibilizate ca urmare a concedierilor efectuate în procesele de restructurare sau de închidere operaþionalã, parþialã sau totalã, a activitãþii de cãtre societãþi comerciale naþionale, companii naþionale, regii autonome sau alte unitãþi aflate sub autoritatea administraþiei publice centrale sau locale. Din contrã, se vine în ajutorul clar al cetãþeanului sã cultive pãmântul. Ce interese se ascund aici, stimaþi colegi, ca sã reþinem importuri masive de produse alimentare, la ora actualã de 60É probabil se va ajunge la 80 sau chiar 90% din ceea ce consumã acest popor?

Orice politici care s-ar face, se fac pe un drum care duce cãtre creºterea nivelului de trai, aspect statuat, de altfel, în Constituþia României, trebuiesc adoptate de cãtre acest for legislativ înalt al þãrii. Altfel, venim în contradicþie cu absolut orice om aparþinând electoratului român care ne-a votat ºi se sprijinã pe noi, pentru ca sã îndreptãm aceastã situaþie. ªi ca sã vã dau niºte exemple concludente, câteva puncte de vedere ale Guvernului, vã rog sã-mi permiteþi. Se spune în felul urmãtor: nici o cheltuialã bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanþare. Foarte bine, dar vã rog sã mã iertaþi, stimatã doamnã preºedinte ºi stimaþi colegi, Guvernul a greºit, pentru cã aceastã sursã de finanþare nu este din cadrul bugetului centralizat al statului, este din partea angajatorilor care au disponibilizat, nu masiv ºi nu colectiv, ci unul, doi, trei, cinci persoane pentru anumite activitãþi; deci, nu s-a înþeles bine.

De asemenea, în paragraful 3, de asemenea se afirmã de cãtre Guvern: ”persoanele care au fost disponibilizate în condiþiile prevãzute de art. 1 nu au abilitãþi în domeniul agriculturiiÒ. Pãi, stimaþi colegi, 80% din industriaºii de astãzi, de unde au provenit, vã rog frumos? ªi aceasta nu este imperativ, aceastã lege nu este un imperativ pentru cei care au fost disponibilizaþi, ci pentru cei care, într-adevãr, au provenit din mediul agricol ºi doresc, cei care doresc, bineînþeles, cã au abilitãþi; cel care a stat numai în oraºe, ºtiu eu, o perioadã mare, ºi acela poate sã se ducã acolo ºi sã înveþe sã dea cu sapa, sã înveþe tehnologia pãmântului. Deci, pentru cei care doresc sã facã afaceri în domeniul agricol ºi, de asemenea, în mediul rural. Or, toate aceste iniþiative, credem cã vin în sensul desfãºurãrii unei activitãþi normale ºi, de asemenea, a respectãrii prevederilor Constituþiei, cã toþi suntem datori sã asigurãm o creºtere normalã a nivelului de trai. ªi mi se pare mie cã se pune prea multã patimã pentru a mai rediscuta încã o datã.

Dumneavoastrã, stimatã doamnã preºedinte, dacã aþi fi dorit, într-adevãr, constructiv sã lucraþi cu noi în aceastã lege, nu desfãºuraþi discutarea acestui proiect pe fond în aceeaºi zi, la aceeaºi orã când noi eram la Comisia de agriculturã ºi prezentam acolo. Deci, de aici se vede absolut faptul cã dumneavoastrã aþi dirijat în mod tendenþios dezvoltarea acestui proiect, exact când noi eram la Comisia de agriculturã. Nu se vede o bunãvoinþã din partea dumneavoastrã, vã rog sã mã iertaþi. Acesta este punctul nostru de vedere, dacã dumneavoastrã susþineþi în continuare ca sã nu se discute o lege constructivã pentru cel care doreºte sã lucreze într-o agriculturã care a fost demolatã total.

Vã mulþumesc.

Doamna Smaranda Dobrescu.

## Stimaþi colegi,

Aº vrea doar o micã precizare: eu nu aveam de unde sã ºtiu ce discutã Comisia de agriculturã care era una din comisiile care trebuia sã ne înainteze aviz în aceeaºi zi în care noi eram într-un oarece gol de discuþie ºi poate ne-am grãbit, neavând toate avizele la îndemânã ºi am discutat pe fond aceastã propunere legislativã, dar beneficiam de un lucru foarte important: de avizul negativ al Comisiei de buget, finanþe, avizul negativ al Guvernului, parþial de avizul negativ al C.E.S., care nu era total de acord, C.E.S.-ul reprezintã, ca ºi Parlamentul, o structurã tripartitã, nu ca ºi Parlamentul, dar partea guvernamentalã a C.E.S. ºi partea patronalã ºi sindicalã poate cã nu sunt întotdeauna de acord.

În privinþa fondului, cu care stimatul coleg, domnul deputat Ionescu, a venit ca un argument în favoarea propunerii; nu se mãnâncã bani de la buget, de la Fondul de ºomaj, cu alte cuvinte, ci plãtesc angajatorii, dar eu vreau sã vã spun: angajatorii dacã vor sã facã câteva plãþi la disponibilizare, îi opreºte cineva prin contractul colectiv de muncã sã stipuleze foarte clar în momentul ºomajului colectiv sau mai puþin colectiv, vei primi atâtea salarii? Aceste salarii se pot primi prin contractul colectiv de muncã sau se pot opri printr-un fond constituit în mod special, dar care trebuie neapãrat stipulat în Codul muncii. Or, dacã noi obligãm toatã lumea, toþi angajatorii, prin Codul muncii ºi nu prin altã lege, cã aceasta este legea contractelor ºi a relaþiilor de muncã, îi obligãm sã aibã la dispoziþie un fond pentru plata unor plãþi compensatorii în momentul disponibilizãrii, facem, fãrã doar ºi poate, o încercare antieconomicã. Dacã existã atâta reticenþã din partea agenþilor economici în momentul de faþã sã constituie, sã instituie acel Fond de garantare a salariilor în caz de restructurare sau de faliment, vã daþi seama cã un fond suplimentar legiferat le-ar crea cu totul ºi cu totul altã bãtaie de cap.

Fondurile pentru plãþi compensatorii, fondurile pentru ºomaj, cãci aceasta este categoria vizatã, sunt date de cãtre bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, unde existã fonduri, unde existã clar stipulate mãsurile active ºi printre aceste mãsuri active se numãrã ºi aceea de a ajuta sã se angajeze prin acordarea de credite ºomerilor, acolo unde doresc, la oraº sau la sat.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vom supune votului final aceastã propunere de respingere la sfârºitul ºedinþei de astãzi.

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Am propus amânarea ºi discutarea în comisie.

## Stimate coleg,

Am amânat-o o datã, comisia îºi menþine propunerea de respingere. Dacã o sã cadã la vot propunerea de respingere a comisiei, propunerea dumneavoastra se va restitui pentru a se face raportul în fond.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice. Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere.

La punctul 1 comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Punctul 2, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 3, tot textul Senatului, propune comisia de mediere. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Punctul 4, tot textul Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu

- sunt.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Punctul 5, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

- Vom supune raportul votului final la sfârºitul acestei

- ºedinþe.

La punctul 4 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare, secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este rugatã sã ia loc. Nu suntem în procedurã de urgenþã; din partea iniþiatorului, domnul Encuþescu. Vã rog sã prezentaþi pe scurt acest proiect. V-aº ruga sã daþi mãcar mai încet telefoanele, dacã tot doriþi sã vorbiþi în timpul ºedinþei cu ele.

## **Domnul Sorin Aurel Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În anul 1997 a fost semnat la Debrecen Acordul între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare secrete de stat, ratificat prin Legea nr. 117 din 1997. Prevederile art. 1 al Acordului menþionat, conform legislaþiei pãrþilor la acel moment, stabilea douã niveluri de clasificare a documentelor ce intrau sub incidenþa acestuia ºi anume: ”secretÒ ºi ”strict secretÒ.

Ca urmare a adoptãrii de cãtre partea românã a Legii nr. 189/2002 privind protecþia informaþiilor clasificate s-a convenit cu partea ungarã ºi reglementarea schimbului de informaþii cu nivelul de clasificare ”strict secret de importanþã deosebitãÒ, modificându-se corespunzãtor prevederile art. 1 al Acordului iniþial. Astfel, a fost negociat ºi semnat la Arad la 17 octombrie 2002, Acordul de modificare a art. 1 din Acordul între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare ”secrete de statÒ pe care îl supunem spre dezbatere, cu rugãmintea de a acorda votul dumneavoastra favorabil.

Vã mulþumesc.

Domnule Popescu Virgil,

Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei de apãrare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât, cu unanimitatea celor 21 de deputaþi prezenþi la lucrãrile comisiei din 13 februarie anul acesta, adoptarea fãrã modificãri a proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Domnule ministru,

Poate faceþi totuºi o scurtã prezentare a proiectului, þinând cont ºi de timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 reglementeazã recompensarea personalului militar ºi civil care a contribuit la desfãºurarea activitãþilor ºi obiectivelor specifice modernizãrii ºi compatibilizãrii Armatei Române cu armatele þãrilor membre NATO. Îndeplinirea capitolelor II ºi III ale Planului Naþional de Aderare au necesitat un efort deosebit din partea specialiºtilor Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Modul exemplar în care au realizat obiectivele stabilite a contribuit în mod semnificativ la primirea invitaþiei de aderare a României la NATO. Pregãtirea ºi profesionalismul au fost constatate ºi recunoscute ca atare atât cu ocazia evaluãrii îndeplinirii obiectivelor Planului Naþional de Aderare, cât ºi cu ocazia reuniunilor desfãºurate la Bruxelles. Din aceste considerente, noi solicitãm sã acordaþi votul dumneavoastra favorabil acestui proiect de ordonanþã de urgenþã.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de ratificare, acordul fiind în anexã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final astãzi acest proiect.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apãrãrii Naþionale care a participat la activitãþile desfãºurate în cadrul procesului de aderare a României la NATO. Aici suntem în procedurã de urgenþã. Rog pe domnul Popescu sã propunã timpii de dezbatere.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi adoptare în fond ºi a propus adoptarea fãrã modificare a proiectului de lege, cu unanimitatea deputaþilor prezenþi. Propunem pentru discuþii total 3 minute, cu 1 minut de fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Având în vedere tocmai argumentaþia pe care Domnia voastrã aþi fãcut-o în faþa noastrã, consider cã adevãratul titlu al acestei legi ar trebui sã fie puþin schimbat, pentru cã noi nu putem vorbi despre o aderare propriu-zisã a României la NATO Ñ este un vis îndepãrat Ñ ºi nici nu vrem sã vã lipsim de posibilitatea ca, atunci când aceasta se va materializa, sã aveþi posibilitatea sã recompensaþi pe cei care vor contribui efectiv la aderarea României la NATO.

Prin urmare, eu aº propune ca acest titlu sã aibã urmãtoarea formulare: ”Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 pentru recompensarea personalului militar ºi civil din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale care a contribuit la activitãþile ºi obiectivele specifice modernizãrii ºi compatibilizãrii Armatei Române cu armatele þãrilor membre ale NATOÒ, pentru cã, în fapt, acest lucru vreþi dumneavoastrã: sã-l recompensaþi ca parte integrantã a unui proces mai îndelungat. Dacã facem legea de asemenea manierã, nu vom priva pe cei care vor veni la conducerea ministerului în momentul în care va fi realizat acest obiectiv, sã-ºi poatã, la rândul lor, recompensa colaboratorii.

Domnul Encuþescu ºi apoi domnul deputat Popescu Virgil.

Întrucât la îndeplinirea obiectivelor capitolelor pe care le-am menþionat Ñ cap. II ºi cap. III Ñ, noi considerãm aceastã etapã de primire a invitaþiei doar ca un prim element în ansamblul procesului de aderare; de fapt chiar ºi dupã primirea invitaþiei, chiar în momentul în care vom fi declaraþi membri deplini ai NATO, aderarea va urma o etapã postaderare, în care noi, într-adevãr, vom avea de modernizat ºi de restructurat instituþia noastrã. Dar credem cã suntem datori sã mulþumim în special personalului din Ministerul Apãrãrii Naþionale, care încã de la punerea în aplicare a Planului Naþional de Aderare, ceea ce înseamnã cu 3-4 ani în urmã, aceºtia sã fie recompensaþi pentru întreaga activitate ºi credem cã este utilã menþinerea în continuare a acestui titlu al ordonanþei.

Domnul deputat Popescu Virgil, din partea Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi suguranþã naþionalã.

## Domnule preºedinte,

Am înþeles raþiunile pe care le-a prezentat domnul deputat înainte, dar vreau sã atrag atenþia cã Planul Naþional de Aderare cuprinde mai multe etape, dintre care s-au desfãºurat abia primele douã. Pregãtirea forþelor armate pentru aderarea la NATO este un proces mult mai îndelungat.

Dat fiind cã s-au desfãºurat câteva dintre etape ºi dat fiind cã aceastã recompensare este legatã de execuþia bugetului de stat pe anul 2002, comisia a aprobat, în unanimitate, aceastã ordonanþã cu titlul respectiv. Ca atare, ne menþinem poziþia.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

S-au fãcut obiecþiuni la titlul proiectului de lege. Supun, în consecinþã, votului dumneavoastrã titlul, cum a fost formulat de cãtre iniþiator ºi cum a fost însuºit de cãtre comisie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? 29 de voturi împotrivã.

Abþineri?

Marea majoritate a voturilor pentru, 29 împotrivã, nici o abþinere; s-a adoptat titlul în formularea iniþiatorului.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârºitul acestei ºedinþe.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002.

Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, comisie de fond, rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnul Grigoraº. ªi prezentaþi pe scurt ºi raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002, propune timp total de dezbatere 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Este vorba, în principal, de continuarea programului de reabilitare a drumurilor naþionale, care a început în anul 1993, ºi s-a derulat pânã acum în 4 etape ºi, în continuare, urmeazã etapa a V-a, care cuprinde o reþea de 745,4 km în pãrþile de sud-vest, nord-vest, nord-est ºi centru ale þãrii, pe DN 66, DN 56, DN 56 A, DN 2, DN 1, DN 76 ºi este vorba de o sumã repartizatã între Banca Europeanã de Investiþii, de 240 de milioane de euro, ºi Guvernul României, cu o contribuþie de 240,8 milioane euro, prin bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi/sau fondurile Administraþiei Naþionale a Drumurilor ºi/sau fonduri nerambursabile ISTA.

Deci, v-aº ruga sã fiþi de acord cu 10 minute timp total, 2 minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Doriþi vreo intervenþie la dezbateri generale? Poftiþi!

Domnul deputat Popa.

V-aº ruga sã vã înscrieþi în durata timpului adoptat, aflându-ne în procedurã de urgenþã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vreau sã salut oportunitatea introducerii pe ordinea de zi a supunerii atenþiei Camerei la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea proiectului de reabilitare a drumurilor. Se impune cu atât mai mult cu cât, cel puþin în zona Ardealului, sunt tronsoane de drum care sunt aproape distruse în totalitate Ñ ºi fac referire directã la tronsonul Deva-Oradea, în primul rând, ºi îmi exprim nelãmurirea Ñ poate cã ne vor lãmuri cei de la ministerul de resort Ñ pentru faptul cã acest tronson, faþã de Legea nr. 71/1996, unde se prevedea ca drum expres, este de data aceasta declasificat, ajungând la drum tip I, adicã drum cu douã benzi de circulaþie. Cu atât mai mult ne manifestãm nelãmurirea, cu toate cã ºi la aceastã orã traficul este susþinut ºi o asemenea infrastructurã nu face faþã, iar în perspectiva integrãrii noastre în Uniunea Europeanã, cu atât mai puþin cred cã va face faþã un asemenea drum.

Ne manifestãm îngrijorarea cu atât mai mult cu cât observãm cã ºi în proiectul legislativ nr. 602/2002, observãm scoaterea din termen ºi a tronsonului de autostradã ... de Cluj.

Deci, cred cã se manifestã în continuare o lipsã de atenþie faþã de infrastructura de transport din Ardeal. Sugerãm ministerului o aplecare mai responsabilã asupra acestui aspect legat de infrastructura de transport în zona Ardealului ºi, aºa cum spuneam, referitor la ceea ce prevede Ordonanþa nr. 159, mai ales la tronsonul DevaOradea sau Oradea-Deva, aºa cum se vede de acolo, declasificarea lui din drum expres în drum prevãzut la tip A cu douã benzi.

Vã mulþumesc.

Din partea ministerului doreºte cineva sã intervinã? Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a cuprinsului ordonanþei de urgenþã.

- La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 1 ºi art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 3 ºi art. 4. Nu sunt obiecþiuni.

- Votate în unanimitate.

Art. 5, care este ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cu acordul, fost anexã la acest proiect, vom supune proiectul votului final la sfârºitul acestei zile.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare, de creditare la programul operaþional de þarã PHARE 1996; procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, domnule Grigoraº, propuneþi timpii de dezbatere ºi prezentaþi pe scurt ºi raportul.

Pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2002,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune adoptarea ºi dezbaterea în forma prezentatã de Senat.

Vã sugerãm timp total 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Este vorba despre ratificarea a 6 addendumuri, care nu fac altceva decât sã prelungeascã perioadele de finanþare aprobate prin memorandumurile iniþiale. Fac precizarea cã necheltuirea fondurilor PHARE contractate în interiorul perioadei de efectuare prin memorandumurile iniþiale constituie pierderea acestor sume ºi, pentru a nu fi pierdute, prin addendumuri se prelungeºte perioada de ratificare ºi v-aº ruga sã fiþi de acord cu timpii stabiliþi ºi cu aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Vã mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 1 ºi art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

- Art. 3 ºi art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

- Art. 5 ºi art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

- Art. 7, care cuprinde ºi anexa cu addendumurile. Nu

- sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect. Vom supune proiectul votului final la sfârºitul acestei zile.

La punctul 8, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2002.

Tot Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog sã propuneþi timpii ºi sã prezentaþi ºi raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 115/2001 timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Comisia a reþinut ºi a fost de acord cu varianta sositã de la Guvern.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/5.III.2003

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final la sfârºitul acestei zile.

La punctul 9, Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999.

Tot Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Nu este vorba despre o ordonanþã de urgenþã.

Din partea Guvernului cine susþine proiectul?

Poftiþi, doamnã ministru! Aveþi cuvântul!

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Urmare respectãrii angajamentelor asumate prin documentul de poziþie revizuit pentru Cap. XXVIII Ñ ”Controlul financiarÒ, care a fost întocmit în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã ºi a fost aprobat prin memorandum de cãtre Guvernul României, a rezultat obligativitatea completãrii Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv.

Astfel, dupã eliminarea secþiunii privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv, care fac obiectul unui proiect de lege distinct, s-a modificat ºi s-a completat Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999, în sensul includerii direcþiilor strategice specifice dezvoltãrii viitoare a controlului financiar preventiv, conform strategiei dezvoltãrii controlului financiar public intern astfel: a fost completat obiectul controlului financiar preventiv cu proiectele de operaþiuni care vizeazã constituirea veniturilor publice; a fost reformulatã prevederea referitoare la numirea, destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcþie a personalului care desfãºoarã activitãþi de control financiar propriu; au fost completate atribuþiile Ministerului Finanþelor Publice în legãturã cu avizarea Normelor metodologice specifice privind organizarea ºi exercitarea controlului financiar preventiv propriu, elaborate de ordonatorii principali de credite; de asemenea, s-au adus ºi alte completãri.

Menþionãm cã Senatul a adoptat actul normativ în data de 12 decembrie 2002.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor propune, iar Ministerul Finanþelor Publice susþine, adoptarea actului normativ în forma care a fost adoptatã de cãtre Senat. Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea

Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Deci, precizez încã o datã: vom lucra pe forma Senatului, care a fost însuºitã în totalitate de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptatã de cãtre Senat.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Punctul 1, punctul 2 ºi punctul 3 din proiectul de lege.

- Nu sunt obiecþiuni.

Votate în formularea Senatului.

- Punctul 4, punctul 5 ºi punctul 6. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

Punctul 7 ºi punctul 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

Punctul 9, punctul 10, punctul 11 ºi punctul 12. Nu sunt obiecþiuni.

- Votate toate în formularea Senatului.

- Punctul 13, punctul 14. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

Punctul 15, punctul 16, punctul 17 ºi punctul 18. Nu sunt obiecþiuni.

Votate toate în formularea Senatului.

- Punctul 19, punctul 20, punctul 21. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

Punctul 22. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în formularea Senatului.

- Punctul 23, punctul 24. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

- Punctul 25, punctul 26. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului.

- Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. III. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea Senatului.

Vom supune votului final acest proiect la sfârºitul zilei de astãzi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2002 privind acoperirea unor sume neîncasate din valorificarea unor acþiuni deþinute de S.C. ELECTRICA; procedurã de urgenþã.

Domnule Grigoraº,

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi sã prezentaþi pe scurt ºi raportul comisiei.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2002. A hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã. Este vorba de o serie de operaþiuni de naturã tehnicã, potrivit cãrora Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi Ministerul Finanþelor sunt mandataþi sã acopere o serie de sume neîncasate din valorificarea unor acþiuni deþinute de cãtre ELECTRICA Ñ S.A.

Deci, este vorba de stingerea unor obligaþii financiare. Propunem timp total pentru dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului dumneavoastrã final acest proiect de lege la sfârºitul ºedinþei.

La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim de duty-free; procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci?

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1, art. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Votate în unanimitate.

- Art. 3. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege ºi textul ordonanþei de urgenþã, vom supune proiectul votului final la sfârºitul acestei ºedinþe.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã.

Nu este procedurã de urgenþã.

Domnule Grigoraº, propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2003 sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma prezentatã de Senat.

Propunem timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Este vorba despre o reglementare pe care noi o aprobãm anual, în legãturã cu îndatorarea publicã externã a României ºi v-aº ruga sã fiþi de acord cu timpii propuºi ºi cu dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim de duty-free. A reþinut o serie de amendamente, dupã ce a fost examinat ºi de cãtre Senat. ªi, în aceste condiþii, o sã lucrãm pe raportul nostru. Este vorba de îmbunãtãþirea cadrului legislativ cu privire la acest tip de comercializare.

- Vã propunem timp total de dezbatere 10 minute,

- 2 minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere? Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi urmãriþi, vã rog, în paralel.

- La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut; nici dumneavoastrã.

- Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 8, astfel cum l-a adoptat Senatul. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3.

La amendamentul nr. 3, cu privire la art. 8, comisia a fãcut amendamente la alin. 4 ºi la alin. 5.

- La alin. 1, alin. 2 ºi alin. 3 nu sunt. Dacã aveþi dum-

- neavoastrã?

- Votat în formularea Senatului.

La alin. 4 ºi la alin. 5, vã rog sã urmãriþi la pagina 3

- amendamentele comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

- Pentru alin. 6, urmãriþi amendamentul de la pagina 4

- al comisiei. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

- Alin. 7 ºi alin. 8. Comisia nu a avut obiecþiuni; nici

- dumneavoastrã.

Votate în unanimitate.

Celelalte articole ale ordonanþei de urgenþã vi le supun dezbaterii dumneavoastrã.

La titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1, art. 2, art. 3, art. 4. Dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Art. 5, art. 6, art. 7. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. La art. 8, acesta urmeazã sã-l adoptãm astfel cum a fost amendat de cãtre Senat; l-am aprobat ºi noi în cursul dezbaterii proiectului de lege.

Art. 9, art. 10 ºi art. 11. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate în formularea din ordonanþã. Art. 12. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea din ordonanþã.

Vom supune proiectul votului final în ziua de astãzi la sfârºitul ºedinþei.

La punctul 13, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2002 pentru modificarea denumirii ºi clasificãrii mãrfurilor din Tariful vamal de import al României.

Domnule Grigoraº, vicepreºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã prezentaþi pe scurt raportul ºi sã propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2002 pentru aprobarea modificãrii denumirii ºi clasificãrii mãrfurilor din Tariful vamal de import al României, precum ºi a taxelor vamale de bazã aferente acestora. A decis, în unanimitate de voturi, ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Este vorba de reactualizarea ºi punerea de acord a reglementãrilor cu privire la tariful vamal ºi la taxele aferente acestora.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Anexa. Nu sunt obiecþiuni.

Votatã în unanimitate în formularea prezentatã în ordonanþã.

Proiectul de lege îl vom supune votului final la sfârºitul ºedinþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în strãinãtate.

Rog Ministerul Sãnãtãþii sã prezinte acest proiect, ºi Comisia de sãnãtate ºi familie.

Din partea Comisiei de industrii ºi servicii?

Aveþi cuvântul, domnule ministru, sã prezentaþi proiectul de lege.

## **Domnul George Pavelescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trimiterea unor persoane cu afecþiuni deosebit de grave, care nu pot fi tratate în þarã, în strãinãtate a fost reglementatã printr-o Hotãrâre a Guvernului nr. 172/1990. Având în vedere distanþa în timp de la adoptarea acestui act normativ care reglementa domeniul respectiv de activitate ºi þinând seama de prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, potrivit cãrora cheltuielile bugetare sunt determinate de autorizãrile conþinute în legi specifice ºi în legile bugetare anuale, se impunea promovarea unui act normativ cu caracter de lege pentru reglementarea trimiterilor cu caracter medical în strãinãtate.

Faþã de cele arãtate a fost elaborat proiectul de lege alãturat pe care propunem ºi rugãm Camera sã îl adopte.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Brînzan.

## **Domnul Ovidiu Brînzan:**

Comisia a dezbãtut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în strãinãtate. Am considerat cã este utilã adoptarea, cu o singurã modificare care, practic, este o modificare de redactare pentru excluderea unei formulãri redundante în textul art. 1.

În rest, agreãm proiectul ºi propunem adoptarea lui în forma amendatã de cãtre Comisia de sãnãtate.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri?

Domnul Brudaºca, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Salut aceastã iniþiativã pe care a avut-o Guvernul, poate ºi ca urmare a multelor semnale pe care în ultimii 2 ani le-au adresat diverºii parlamentari, având în vedere frecvenþa ridicatã a cazurilor de persoane care n-au putut fi tratate în România ºi care necesitau deplasãri în strãinãtate în vederea efectuãrii tratamentelor sau operaþiilor care sã le redea sãnãtatea.

Ceea ce mie mi se pare un lucru pozitiv este cã s-a ajuns la aceastã conºtientizare a necesitãþi emiterii unui act normativ care sã reglementeze situaþia respectivã. Mã bucurã ºi iniþiativa avutã de cãtre parlamentarii din Comisia pentru sãnãtate ºi familie de a elimina orice fel de discriminãri, indiferent cã acestea erau pozitive ºi, totuºi, existã un singur lucru care mã lasã la gândul cã, chiar dacã existã aceastã lege, nu se va asigura rezol- varea în totalitate a acestei probleme; mã refer la aceastã sintagmã. Pot fi trimise la tratament în strãinãtate, acest ”pot fi trimisÒ lasã cazurile în competenþa diverºilor funcþionari ai Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei care vor gãsi de multe ori soluþii sã nu dea curs favorabil solicitãrilor cetãþenilor. Poate cã ar fi trebuit sã se meargã un pic mai departe ºi prin modificarea acestei prevederi a art. 1 sã se spunã clar: ”vor fi trimise, dupã caz, la tratament în strãinãtateÒ. În felul acesta s-ar fi rãspuns solicitãrilor reale a sutelor de persoane aflate în situaþiile prevãzute de acest act normativ.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1, vã rog sã priviþi în raport la pagina 3, punctul 2. Sunt propuse niºte modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 1.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport. La punctul 3 al raportului e propusã o altã modificare. Dacã sunt obiecþii? A, nu este nici o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic, vã rog sã priviþi în raport la punctul 1 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Votul final într-o ºedinþã specialã de vot.

Urmãtorul proiect, propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negrileºti judeþul Vrancea.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

Da, poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aceastã propunere legislativã are ca obiect de reglementare înfiinþarea comunei Negrileºti din judeþul Vrancea. Comuna Negrileºti a fost desfiinþatã în anul 1968, când, fãrã voia locuitorilor acestei comune, a devenit sat component al comunei Bilieºti. La referendumul organizat ºi desfãºurat cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 au participat 63,3%, din aceºtia 96,9% exprimându-se în favoarea înfiinþãrii comunei Negrileºti; de asemenea, documentaþia care însoþeºte propunerea legislativã a avut în vedere ºi prevederile înscrise în Anexa nr. 4 din Legea nr. 351.

În încheiere, vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea înfiinþãrii acestei comune.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat în discuþie propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negrileºti, judeþul Vrancea, þinând cont de avizele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul Consiliului Legislativ ºi punctul de vedere favorabil al Guvernului. A aprobat în unanimitate înfiinþarea comunei Negrileºti, cu observaþiile ºi propunerile fãcute în raport.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbaterile generale? Nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 1. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 1, vã rog sã priviþi în raport, se propune o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum s-a propus de cãtre comisie.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat aceastã introducere de art. 2.

Art. 2 din proiect, care devine art. 3, aºa cum a fost modificat de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Aprobat.

Art. 3 din proiect, aºa cum este modificat de comisie prin raport ºi renumerotat. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat, cu modificãrile propuse de comisie ºi renumerotat.

Art. 5. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã sã supunem proiectul într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea comune Rîca judeþul Argeº.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte nimeni.

Din partea comisiei, vã rog?

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat în discuþie proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Rîca, judeþul Argeº, þinând cont de punctul de vedere exprimat de Guvern, cu aviz favorabil, cu observaþiile fãcute conform raportului, ºi þinând cont de avizele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Consiliului Legislativ. Comisia a votat în unanimitate înfiinþarea comunei Rîca din judeþul Argeº, cu observaþiile fãcute în raport.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/5.III.2003

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport, se propune o anumitã modificare. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport la punctul 2 ºi 3. Nu sunt.

Adoptat aºa cum s-a propus de comisie. Art. 3. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs toate articolele, aºa cum au fost modificate de cãtre comisie. Votul final în ºedinþa specialã de vot.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii minelor. La punctul 1 al raportului avem textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2 al raportului. Textul Senatului în unanimitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3 este tot textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4 este tot textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5 este textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat ºi punctul 5. Punctul 6, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La punctul 7 avem textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Punctul 8 este textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La punctul 9 avem textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votul asupra raportului, în integralitate, în ºedinþã de

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 180/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituþiile publice de apãrare naþionalã, ordine publicã, siguranþã naþionalã.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã rog ca sã faceþi propunerile pentru timpii de dezbatere.

Din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Deci, cineva din partea unei asemenea comisii. Da, poftiþi!

Da, aveþi cuvântul, este procedurã de urgenþã, îmi propuneþi timpii de dezbatere.

Stimaþi colegi,

Vã propunem 3 minute dezbateri, 1 minut pentru fiecare luare de poziþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198 pentru completarea Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor. Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã-mi propuneþi timpii de dezbatere din partea Comisiei de politicã externã.

Cu nr. 80 din 17 februarie 2003, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a trimis Comisiei de politicã externã, spre dezbatere ºi avizare în procedurã de urgenþã, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2002 pentru completarea Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor.

Prezentul act normativ cuprinde dispoziþii referitoare la procedura încheierii tratatelor internaþionale, interguvernamentale prin schimb de scrisori care pot intra în vigoare de la data efectuãrii schimbului. Sunt exceptate de la

vot. aceastã prevedere tratatele care, conform dispoziþiilor legale, trebuie supuse ratificãrii de cãtre Parlament, caz în care este posibilã aplicarea lor provizorie de la data efectuãrii schimbului de scrisori.

În ºedinþa din 19 februarie 2003, Comisia de politicã externã a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã. Timp de dezbatere 3 minute, câte 1 minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare au ceva de spus? Nu. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþa specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental în perioada 1949Ñ 1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cineva cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi!

Cu nr. 2 din 3 februarie 2003, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a trimis Comisiei de politicã externã spre dezbatere ºi avizare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2002 pentru inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat ºi interguvernamental în perioada 1949-1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002. În expunerea de motive se menþioneazã cã acest proces a fost iniþiat în martie 2001 ºi face referire la documentele juridice bilaterale încheiate pe o perioadã de 40 de ani.

În ºedinþa din 19 februarie 2003, Comisia pentru politicã externã a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptarea plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

Menþionãm cã, prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu juridic, prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare. ªi, mai fac o specificare: avizele de la comisiile sesizate ne-au sosit dupã dezbaterea în comisie a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Timp de dezbatere 3 minute, câte 1 minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþa specialã de vot. La ora 12,00 trebuia sã desfãºurãm votul final. Eu rog liderii de grupuri parlamentare sã invite colegii noºtri în salã pentru a desfãºura aceastã ºedinþã.

La punctul 21, stimaþi colegi, ultimul proiect pe care îl mai putem lua, în raport de timpul pe care l-am programat Ñ proiectul de Lege privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþia de locuinþe. Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic propune respingerea.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite colegii în salã.

Domnul Bara, vã rog sã vã susþineþi propunerea de respingere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond pentru a întocmi raportul asupra proiectului de Lege privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþii de locuinþe. Comisia, examinând prevederile proiectului de lege ºi avizele existente, a hotãrât respingerea proiectului de lege, întrucât obiectul reglementãrii propuse este acoperit de legislaþia în vigoare, astfel.

Având în vedere cã aceste agenþii urmeazã a avea statut de societãþi comerciale a cãror organizare ºi funcþionare se propune a fi fãcutã potrivit Legii nr. 31 din 1990 trebuie precizat faptul cã existã ºi în prezent societãþi comerciale care au ca obiect de activitate construirea de locuinþe, înfiinþate legal, potrivit legii sus-menþionate.

Prin Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiþii imobiliare au fost reglementate modalitãþile de acordare a creditelor destinate construirii, cumpãrãrii, reabilitãrii, consolidãrii sau extinderii imobilelor cu destinaþie locativã, industrialã sau comercialã de cãtre instituþiile financiare autorizate.

În prezent, agenþiile imobiliare cu capital privat pot fi organizate ca instituþii financiare, în condiþiile prevãzute de Legea bancarã nr. 58 din 1998; ele se pot asocia cu fonduri ipotecare în vederea construirii ºi acordãrii de credite ipotecare pentru locuinþe.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52 din 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, persoanele juridice cu activitãþi în domeniul construcþiilor de locuinþe ºi al investiþiilor imobiliare pot participa la derularea unor programe investiþionale alãturi de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe.

Aºadar, prin adoptarea acestei iniþiative legislative s-ar crea un paralelism inutil de reglementare, contrar dispoziþiei Legii nr. 24 din 2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Ca urmare, în urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul cu privire la aceastã propunere? Nu. Vom supune votului final aceastã propunere de respingere.

Stimaþi colegi,

Constat din numãrãtoarea pe care au fãcut-o colegii mei cã nu întrunim cvorumul de vot ºi, în consecinþã, dispun apelul nominal.

Rog pe toþi colegii de la grupurile parlamentare sã-ºi cheme deputaþii în salã, dacã doriþi sã nu facem apel nominal.

Pânã când mai vin colegi în salã, daþi-mi voie sã vã mai supun aprobãrii câteva comisii de mediere ºi aº ruga Partidul Democrat ºi Partidul Naþional Liberal în legãturã cu o moþiune pe care au depus-o.

Domnule Negoiþã,

Aþi depus o moþiune împreunã cu Partidul Naþional Liberal. Întreb dacã, prin aceastã moþiune, dumneavoastrã doriþi sã obligaþi Guvernul sã-ºi asume rãspunderea asupra unui program energetic? Asta doriþi?

## **Domnul Liviu Gheorghe Negoiþã**

**:**

Este scris acolo în moþiune, domnule preºedinte.

Am vãzut, dar vã întreb. Vã rog sã vã consultaþi ºi colegii liberali.

Stimaþi colegi,

Vã anunþ cã s-a depus de cãtre Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat, câte 27 semnãturi de fiecare, o moþiune simplã împotriva Guvernului, intitulatã ”GigaîntreþinereaÒ. Voi examina dupã ºedinþã, regulamentar, dacã sunt întrunite condiþiile ºi o sã stabilesc, potrivit prerogativelor care îmi sunt date de regulament, data dezbaterii acesteia.

Vã supun spre aprobare comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare: domnii deputaþi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Miclea Ioan, Berceanu Radu, Anton Marin, Erdei Dol—czki Istv‡n.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, domnii: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Ionescu Daniel, Baban ªtefan, Videanu Adriean, Nicolãescu Gheorghe Eugen. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Domnii Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Neamþu Horia, Holtea Iancu, Moisescu George, Winkler Iuliu ºi Sali Negiat sunt propuºi în comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1998, domnii: Bercãroiu Victor, Boajã Minicã, Selagea Constantin, Baban ªtefan, Cladovan Teodor, Sãpunaru Nini, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate: domnii Marcu Gheorghe, Lepãdatu Cornelia, Rus Ioan, Spiridon Nicu, Purceld Octavian-Mircea, Rãdulescu Grigore, Bran Vasile.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului: domnii Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ianculescu Marin, Bâldea Ioan, Viºinescu Marinache, Gheorghe Valeriu, Longher Ghervazen.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã de producere a Energiei Electrice ºi Termice TERMOELECTRICA Ñ S.A., Societatea Comercialã ELECTROCENTRALE Deva Ñ S.A. ºi centralele termice ºi electrice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale: domnii deputaþi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriþã Dumitru, Buzea Valeriu, Berceanu Radu Mircea, Anton Marin, R‡duly R—bert K‡lman.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Se pare cã existã cvorum în salã ºi, în consecinþã, vã rog sã urmãriþi exact lista votului de astãzi. Ea reprezintã ordinea de zi pe care am urmãrit-o chiar în cursul ºedinþei de azi.

La punctul 2, Comisia pentru muncã a propus respingerea propunerii legislative privind protecþia socialã a persoanelor disponibilizate care înfiinþeazã ºi dezvoltã pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol. Cine este pentru respingere? 131 voturi pentru respingere.

Împotrivã? 52 voturi împotriva respingerii. Abþineri? Nu sunt. Deci, cu 131 voturi pentru, 52 împotrivã, s-a votat respingerea propunerii.

La punctul 3, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea articolului 1 din Acordul între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind protecþia reciprocã a schimbului de informaþii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997. Art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.