Mihaela Ionescu

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc ministerului cã a acordat atenþie interpelãrilor noastre ºi sper ca aceastã interpelare sã nu rãmânã numai o întrebare retoricã.

Aflãm aproape zilnic din presã sau suntem informaþi de cãtre colegii profesori ºi medici cã în þara noastrã impactul drogurilor este tot mai alarmant. Le cad victime tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11 Ð 12 ani.

Se pare cã instituþiile statului se mulþumesc sã înregistreze sau, cum se spune acum, sã monitorizeze fenomenul, dar reacþioneazã cu încetinealã sau nu reacþioneazã deloc pentru prevenirea lui.

Ne aºteptam ca, o datã semnalate primele cazuri, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã reacþioneze imediat ºi sã fi rãspuns cu un plan naþional viabil, contra consumului de droguri, ºi ca acest plan sã intre deja în viaþa de zi cu zi a ºcolilor.

Dacã fumatul ºi chiar alcoolul sunt o realitate hâdã a ºcolilor româneºti, aceasta se datoreºte ºi unei campanii educaþionale aproape invizibile.

În schimb, economia de piaþã a fost foarte activã. Dorinþa de îmbogãþire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaþi, a acþionat imediat, în sens negativ, exemple fiind, agresivitatea invitaþiilor la fumat fãcute de panouri publici-

tare imense, care te îmbie în orice colþ de stradã, pe tot drumul elevilor spre ºcoalã.

Pentru alcool se face reclamã pe micile ecrane, unde o marcã de vodcã este preferatã de cãtre o fatã unui buchet de flori.

ªcoala româneascã, care pregãteºte cadre de intelectuali ºi specialiºti pentru generaþiile viitoare, trebuie sã aibã în vedere zicala ”Mens sana in corpore sanoÒ, deci, trebuie sã cuprindã în curriculum ºi ore de educaþie antitabac, antialcool ºi în special antidrog, pentru cã acestea agreseazã zilnic, direct sau indirect, tineretul neavizat din þara noastrã.

Aflãm cã existã doar O.N.G.-uri care încearcã sã atragã atenþia asupra problemei consumului de droguri, cum ar fi Asociaþia copiilor consumatori de droguri, cã unele cadre didactice ar fi luat iniþiativa unor lecþii de avizare contra consumului de droguri, dar cã acest lucru se face sporadic ºi incidental.

Aflãm, de asemenea, cu stupefacþie, cã poliþia a reacþionat în felul sãu, a intrat în ºcoli sã caute traficanþi ºi consumatori de droguri, în loc sã fi fost mai vigilentã în afara ºcolilor, la poarta lor, pentru a împiedica intrarea infractorilor.

Deoarece unele ºcoli au refuzat sã permitã accesul poliþiei în incintã, aceasta ºi-a schimbat oferta, propunând sã þinã ore de prevenire a consumului de droguri, deºi ar fi fost mai indicat sã se ocupe strict de problemele poliþieneºti.

Cunoscând fiind faptul cã este mai uºor sã previi decât sã tratezi, cerem Ministerului Educaþiei sã ia mãsuri de urgenþã pentru a frâna ºi apoi eradica prin educaþie, prin conºtientizare pericolul consumului de droguri la elevi.