Stenogramă plen

Urându-vã o bunã sãptãmânã tuturor, vã rog sã îmi permiteþi sã încep ºedinþa, fãrã secretarii de ºedinþã, care, din motive care mã depãºesc, întârzie. ªi, pânã atunci, o sã încerc sã depãºesc secvenþele formale pe care le avem în fiecare luni, care nu impun voturi ºi, deci, care, probabil, se pot derula ºi în lipsa secretarilor de ºedinþã.

Insist însã ca secretariatul tehnic sã invite secretarii de ºedinþã.

Vã rog, domnule preºedinte Bolcaº.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi prezenþi,

Înþeleg operativitatea ºi spiritul cooperant al domnului preºedinte, dar o ºedinþã a Camerei Deputaþilor, conform regulamentului, nu se poate desfãºura în lipsa secretarilor de ºedinþã. Evident, sunt operaþii la care Domniile lor nu participã, dar, tot aºa de bine, am putea desfãºura, atunci, o ºedinþã a Camerei Deputaþilor ºi în lipsa preºedintelui, ceea ce este un nonsens.

V-aº ruga, domnule preºedinte de ºedinþã, sã suspendaþi ºi sã începem ºedinþa în momentul când vor fi prezenþi ºi domnii secretari.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi, luând în consideraþie corectitudinea celor evocate, considerãm ºedinþa suspendantã pentru cã,

din punctul meu de vedere, nu vreau sã am reproºuri cã nu am început-o la orã. În momentul în care vom avea secretarii de ºedinþã, veþi fi invitaþi în salã.

Vã mulþumim încã o datã celor care v-aþi deranjat ºi sunteþi prezenþi de la ora 16,00.

PAUZÃ

* *

## DUPÃ PAUZÃ

## _Lucrãrile se reiau la ora 16,43._

Pentru cei care au venit între timp, vã urez o sãptãmânã bunã ºi vã cer scuze, în numele celor care trebuiau sã conducã ºedinþa de astãzi, pentru întârziere ºi pentru faptul cã a trebuit sã suspend ºedinþa.

Declar deschisã ºedinþa de azi, 15 aprilie 2002, a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 231, sunt absenþi 112, din care 53 participã la alte acþiuni parlamentare, deci, 59 de deputaþi sunt absenþi.

Vã rog sã-mi permiteþi, în continuare, sã vã reamintesc programul de lucru al acestei sãptãmâni: luni, 15 aprilie: începând cu aceastã orã, ºedinþa în plen a Camerei, cu dezbaterile asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 18,00-18,30, primirea de rãspunsuri de la interpelãri adresate primului-ministru ºi, între 18,3019,30, dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului.

Marþi, 16 aprilie: ºedinþã în plen, începând cu ora 8,30; între 8,30-9,20, timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor; între 9,20-14,00, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, cu menþiunea cã la 10,30 vom avea vot final pentru o serie de legi _;_ între 14,00-15,00 pauzã, ºi, între 15,00-18,00, activitate în comisiile parlamentare; Miercuri, 17 aprilie: activitate în comisiile parlamentare, între 8,30-16,30, ºi joi: ºedinþã în plen între 8,30-12,30, cu dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi.

În continuare, intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint Informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie, 2002.

4. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului nr. 3 din 22 februarie 2000, iniþiatã de domnul deputat Anton Ionescu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

5. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niculescu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

6. Propunerea legislativã pentru completarea alin. 3 al art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, iniþiatã de domnul deputat Petre Naidin.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

7. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Ordinului Asistenþilor Medicali din România, iniþiatã de domnul deputat Petre Naidin.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

8. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrialã, retrimis de Administraþia Prezidenþialã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000, primit de la Administraþia Prezidenþialã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## **Domnul Ion Mogoº:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Pentru stenogramã, numele meu este Mogoº.

Începând din acest moment, Grupul parlamentar liberal va numãra un deputat mai puþin. Vã rog sã luaþi act cã mã retrag din Grupul liberal ºi devin deputat independent.

Mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat, pentru declaraþia fãcutã.

Vã rog, înþeleg cã mai este o declaraþie care se doreºte a fi fãcutã.

## **Domnul Cornel Boiangiu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Tot pentru stenogramã, numele meu este Cornel Boiangiu.

ªi nu un deputat va numãra Grupul naþional liberal mai puþin, ci doi. De astãzi ºi eu îmi declar apartenenþa la grupul independent.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Nu existã un ”Grup independentÒ, dar înseamnã cã este pe cale de a se crea, la suma demisiilor care au avut loc din grupurile politice.

În continuare o sã vã propun, stimaþi colegi, sã fiþi de acord sã ne pronunþãm asupra componenþei comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare, climatice ºi balneoclimatice ºi asistenþã medicalã balnearã ºi de recuperare. La propunerea grupurilor parlamentare, comisia este compusã din: Burnei Ion, Grupul parlamentar al P.S.D.; Moraru Constantin Florentin, Grupul parlamentar al P.S.D.; Popescu Gheorghe, Grupul parlamentar al P.S.D.; Ifrim Mircea, Grupul parlamentar al P.R.M.; Abiþei Ludovic, Grupul parlamentar al P.R.M.; Barbu Gheorghe, Grupul parlamentar al P.D.; Pataki Iulia, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

În continuare, intrãm în dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi, cu caracter legislativ.

Vã propun sã vã pronunþaþi în legãturã cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Dacã, din grupurile parlamentare, cineva vrea sã se exprime în numele grupului? Dacã nu, atunci intrãm în dezbaterea raportului, aºa cum este el prezentat, ºi anume:

La poziþia 1, textul privind art. 1 punctul 10, art. 9 alin. 1 lit. a), b), c), d), f), h) ºi m), art. 9 (1) ºi lit. a) este textul Camerei Deputaþilor, deci nu se mai supune dezbaterii.

- În continuare, lit. b) este textul Senatului.

- Dacã existã observaþii? Dacã nu sunt, text adoptat. Lit. c) este textul Senatului.

- Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, text adoptat. Lit. d) este textul Senatului.

- Nu sunt observaþii, text adoptat.

- ªi existã un text pentru lit. f), care este, de aseme-

- nea, la propunerea Senatului.

- Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Text adoptat.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc. Era exact ceea ce doream sã propun, mi-aþi luat-o înainte.

Deci aceastã lege, pentru vot final, o transferãm în ºedinþa de mâine, marþi, dupã ora 10,00, când s-au anunþat voturile finale.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronicã de Garanþii Reale Mobiliare.

Dacã, la dezbateri generale, doreºte cineva, din partea grupurilor parlamentare, sã ia cuvântul? Nu doreºte.

În consecinþã, vã supun raportul, aºa cum este el redactat, atenþiei dumneavoastrã.

La poziþia 1 privind art. 1, este textul Senatului.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Text adoptat.

- Poziþia 2 privind tot art. 1, în continuare, este textul

- Senatului.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 3 privind art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 89/2000.

Dacã, faþã de textul Senatului, sunt observaþii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 4 privind art. 10, eliminat. Este varianta Camerei Deputaþilor ºi aceastã variantã rãmâne. Poziþia 5 din raport, textul Senatului.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia 6 este varianta Camerei Deputaþilor.

- Pânã la alin. 2. La alin. 2 poziþia 6 este textul

- Senatului.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Text adoptat.

- Poziþia 7 privind art. 24 este textul Senatului, la toate

- paragrafele.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Text adoptat.

- Poziþia 8 art. 29 este un text comun.

- Dacã în legãturã cu acesta sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

- Poziþia 9, care este adoptatã de comisia de mediere

- în varianta Senatului.

**:**

Procedurã!

Procedurã. Domnul deputat Marcu Tudor. Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã reamintesc exact ceea ce spunea domnul ministru Gaspar: faptul cã, ºi în cazul acesta, fiind vorba de o lege organicã, nu ne putem pronunþa în condiþiile prezenþei de astãzi ºi sã o lãsãm pe mâine. Vã mulþumesc.

V-aþi referit la votul final.

Da, aveþi dreptate. Votul final sã fie mâine. Dezbaterile pot avea loc astãzi, sigur cã da.

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt alte observaþii din partea grupurilor parlamentare, putem trece la votarea raportului, aºa cum este el prezentat.

Poziþia nr. 1 privind art. 8 alin. 1 ºi 2, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 2 privind art. 9 alin. 1 ºi 4. Este vorba de textul comun pentru alin. 1 ºi textul Senatului pentru alin. 4. Dacã sunt observaþii la aceste texte? Nu sunt. Poziþia 2 integral, text adoptat.

Poziþia nr. 3, care este adoptatã în varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 4 privind art. 15 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor, deci nu îl mai dezbatem.

Poziþia nr. 5 privind art. 16, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Textul de la poziþia nr. 5 a fost adoptat.

Poziþia nr. 6, art. 20 alin. 3, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 7 art. 26 alin. 2, textul Senatului. Dacã sunt observaþii. Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 8, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

În consecinþã, fiind vorba de o lege organicã ºi, sigur, la cererea unui grup parlamentar, ºi anume a Grupului parlamentar al P.R.M., vom supune votului final acest raport, deci aceastã lege mâine.

În continuare, supun dezbaterii raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86 din 2001 privind serviciile de transport public local de cãlãtori.

Dacã la dezbateri generale vrea cineva sã ia cuvântul? Da.

Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi domni deputaþi,

Privitor la aceastã lege care aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de cãlãtori, dacã o vom adopta, nu vom face altceva decât vom introduce multã suferinþã la actualele societãþi comerciale sau regii ale comunitãþilor care deservesc publicul local de cãlãtori.

Vã spun cã nici mãcar partidele de dreapta din trecuta legislaturã nu au operat cu asemenea mãsuri împo-

triva regiilor, societãþilor care au tradiþie în serviciul public local de cãlãtori. Le dãdea mãcar un drept de preempþiune, le asigura mãcar posibilitatea ca în câþiva ani de zile sã poatã sã se replieze vizavi de economia de piaþã. Or, respectiva lege nu face altceva decât aruncã în aer serviciile publice locale de cãlãtori, ca ºi o altã lege pe care am aprobat-o sau s-a aprobat în Camera Deputaþilor Ð cea legatã de taximetrie.

Aici se vede de departe cã sunt niºte interese oculte care urmãresc sã distrugã serviciile publice locale de cãlãtori.

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, nu suntem de acord cu acest proiect de lege ºi vom vota împotrivã.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Voi face o menþiune. Nu v-am tulburat expunerea, cu toate cã aceasta putea sã fie, dupã vot, o expunere privind motivaþia votului.

Vã rog, atunci când vã invit la dezbaterile generale, sã vã referiþi la raportul de mediere, aºa cum a fost el prezentat, dacã aveþi opinii privind rezultatele acestei medieri, ºi nu sã vã referiþi la lege în general, pentru cã legea a fost dezbãtutã ºi dezbaterile generale au fost fãcute. Dar, sigur, am luat notã de ceea ce dumneavoastrã aþi spus.

Intrãm pe text, aºa cum a fost el prezentat în raport. La poziþia nr. 1 este textul Camerei Deputaþilor. La poziþia nr. 2 este textul Camerei Deputaþilor. La poziþia nr. 3 este textul Camerei Deputaþilor. La poziþia nr. 4 este textul Camerei Deputaþilor. La poziþia nr. 5 este textul Camerei Deputaþilor. La poziþia nr. 6 este textul Camerei Deputaþilor.

La poziþia nr. 7 este un text comun. Dacã sunt observaþii asupra acestui text? Nu sunt. Textul de la poziþia nr. 7 a fost adoptat.

La poziþia nr. 8 este textul Camerei Deputaþilor.

La poziþia nr. 9 este un text comun. Dacã sunt observaþii în legãturã cu poziþia nr. 9? Nu sunt. Textul de la poziþia nr. 9 din raport a fost adoptat.

La poziþia nr. 10 este textul Senatului. În ceea ce priveºte primul alineat, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Textul a fost adoptat. Ulterior, opinia Camerei Deputaþilor a primat, deci nu o mai dezbatem.

La poziþia nr. 11 este un text comun. Dacã la acest text comun sunt observaþii? Dacã nu, textul de la poziþia nr. 11 a fost adoptat.

La poziþia nr. 12 este un text comun. Nu sunt observaþii? Textul a fost adoptat.

La poziþia nr. 13 este varianta Camerei Deputaþilor, pânã la ultimul alineat, alin. 3, unde apare un text comun. Dacã în legãturã cu alin. 3, respectiv textul comun, sunt observaþii? Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poziþia nr. 14 este varianta Camerei Deputaþilor.

Poziþia nr. 15 este varianta Camerei Deputaþilor, pânã la alin. 2, care, în varianta propusã de Senat, devine alin. 1 ºi care a avut câºtig de cauzã la mediere. Dacã în legãturã cu acest text sunt observaþii? Nu sunt. Textul a fost adoptat.

## **Domnul Eugen Pleºa**

**:**

Câte voturi sunt pentru?

Imediat le vom numãra ºi pe acelea. Am trecut de ele, nenumãrându-le, dar revenim.

Abþineri dacã sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã rog sã vã exprimaþi. Vã rog sã numãraþi.

Vã mulþumesc.

- 69 de voturi pentru.

În aceste condiþii, legea a fost adoptatã.

Vã rog. Doriþi sã daþi o justificare votului.

Dacã mai este ºi altcineva din partea grupurilor parlamentare?

## Domnule preºedinte,

Pentru cã aici s-au fãcut câteva afirmaþii, nu voi intra în fondul afirmaþiilor, pentru cã, efectiv, nu avem unde intra în fondul acestora.

S-a spus, printre altele, cã, în spatele acestei Ordonanþe nr. 86, care reglementeazã transportul local, se ascund interese oculte. Cel puþin din partea comisiei pentru industrii ºi servicii, dacã nu existã o altã motivaþie decât cã existã interese oculte, mi se pare cã cel care a venit la tribunã ºi a ridicat o astfel de problemã nu în timpul dezbaterilor, nu în timpul analizei pe fond a acestei ordonanþe la comisia respectivã de specialitate, mai ales cã, în comisia de specialitate, din partea tuturor formaþiunilor politice au fost reprezentanþi care efectiv nu au avut o contribuþie deosebitã în ceea ce priveºte contestaþiile sau amendãrile la aceastã ordonanþã, considerãm Ð cel puþin Grupul parlamentar al P.S.D. Ð cã aceastã acuzaþie este nefondatã ºi votul nostru pentru este tocmai pentru a elimina ultimele rãmãºiþe de subiectivism în activitatea ºi, mai ales, autorizarea în domeniul transporturilor locale. Sigur cã în acest domeniu al transporturilor locale au fost pânã la aceastã ordonanþã subiecte foarte dese de discuþie în ceea ce priveºte ocultismul.

Noi considerãm cã, din acest moment, s-a fãcut ordine în transportul local.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc pentru intervenþie.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

## Procedurã!

Domnul deputat Marcu Tudor, pe procedurã. Dacã aþi spus procedurã, sã fie procedurã. Vã rog.

Procedurã va fi, domnule preºedinte, ºi vreau sã vã amintesc faptul cã dumneavoastrã supuneþi la vot acum numai un text adoptat de comisia de mediere. Dacã aþi fost împotriva intervenþiei domnului deputat din Partidul România Mare, care avea o referire cu caracter general, trebuia sã vã pãstraþi în aceeaºi notã de obiectivitate ºi sã nu daþi posibilitatea domnului deputat Bivolaru sã replice intervenþiei domnului deputat, care nu era la subiect, dupã câte am înþeles, cu atât mai mult cu cât Domnia sa spune cã, dacã am avea argumente în susþinerea intervenþiei domnului deputat, ar trebui sã le aducem. Pãi, ce facem?! Intrãm acum pe fond?!

Nu. Cu siguranþã, nu intrãm.

Deci vã rog sã pãstraþi egalitatea la intervenþii pentru toate partidele.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc, ºi voi repeta ceea ce am spus. Am luat în considerare declaraþia fãcutã înainte de a intra în dezbaterea acestui raport ca fiind o declaraþie care ar fi fost normal sã fie fãcutã dupã votul final, deci o declaraþie care sã justifice votul, cum dupã votul final a fãcut o declaraþie ºi domnul Bivolaru. Însã, pentru cã colegul nostru, în momentul în care a procedat, a fost totuºi cel care ºi-a exprimat o opinie din partea grupului parlamentar, am luat-o în considerare chiar înainte de vot, deci mai puþin procedural ºi, într-adevãr, mi-am fãcut, ca sã spun aºa, în faþa dumneavoastrã, mea culpa. Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt în legãturã cu felul în care grupurile au votat. Dacã nu, trecem mai departe.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5 din 2001 privind procedura somaþiei de platã. Îmi cer scuze. Îi mulþumesc domnului ministru Gaspar cã mi-a atras atenþia.

Trecem la poziþia nr. 8, ºi anume raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Dacã existã, în legãturã cu raportul, opinii pe care grupurile parlamentare doresc sã le transmitã plenului. Dacã nu, trecem la dezbaterea raportului, aºa cum a fost el prezentat.

Referitor la poziþia nr. 1, având în vedere cã nu s-a obþinut nici un fel de majoritate din raport, urmeazã ca aceastã poziþie sã fie introdusã în dezbaterea Camerelor reunite ºi tranºatã în plenul Camerelor reunite.

La poziþia nr. 2 este un text comun. Dacã în legãturã cu acest text de la poziþia nr. 2 sunt observaþii? Dacã nu, textul este adoptat.

La poziþia nr. 3 este textul Senatului. Dacã în legãturã cu poziþia nr. 3 din raport existã observaþii? Nu sunt. Textul este adoptat.

Poziþia nr. 4, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poziþia nr. 5, textul Senatului. Sunt observaþii? Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poziþia nr. 6 din raport, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Textul este adoptat. Poziþia nr. 7 este un text propus de Camera Deputaþilor.

**:**

Da, am eu ceva de spus.

Vã rog, la poziþia nr. 8. Poftiþi, domnule deputat Marcu Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vã rog sã luaþi cunoºtinþã de gândul pe care îl am pentru ambele fraze. Facem o redundanþã. Este redundantã fraza ”...adoptã hotãrâri prin consens...Ò

Eu am fãcut parte din comisia de mediere. Din nefericire, nu am putut sã ajung acolo ºi nu am votat, dar aº fi avut aceeaºi propunere pe care o am acum în faþa dumneavoastrã Ð trebuie eliminatã aceastã frazã: ”adoptã hotãrâri prin consensÒ, din moment ce imediat se spune cã, dacã nu se îndeplineºte consensul, apelãm la douã treimi din totalul membrilor Consiliului Suprem de Apãrare. Dar acelaºi lucru este absolut peste tot. Noi nu avem nevoie aici, la lege organicã, de consens. Spunem cã este vorba de douã treimi. Dacã este consens, cu atât mai bine. Dar, dacã nu este consens, rãmânem la douã treimi, pentru cã consensul este peste douã treimi. Deci minimum de douã treimi înseamnã limita la care putem sã acceptãm votul.

Ca atare, eu aº spune, dacã putem, nu ºtiu dacã procedura permite, ca sã nu fim puþin persiflaþi, în sensul în care ni s-ar putea imputa, cã nu am avut o înþelegere corectã a textului.

Revin: ”cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãiÒ, atât. Pentru cã, dacã se îndeplineºte sã fie cel puþin douã treimi, bineînþeles cã consensul va fi automat intrat în peste aceste douã treimi.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, în principiu, trebuie sã vã dau dreptate, pentru cã eu cred cã textul acesta a fost fãcut cu o oarecare grijã, având în vedere cã Consiliul Suprem de Apãrare lucreazã de obicei la Palatul Cotroceni ºi acolo se cautã adeseori consens, dar nu pot sã supun la vot propunerea dumneavoastrã, pentru cã ea nu figureazã în raportul de mediere ºi, procedural, repet, chiar dacã ar fi logic ceea ce spuneþi, nu am cum sã consult Camera. Vã rog, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã citiþi cu atenþie textul: ”Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii lucreazã în prezenþa a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi...Ò Deci este vorba de cvorumul de lucru.

Partea a doua a textului spune: ”...ºi adoptã hotãrâri prin consens.Ò Vreau sã vã spun cã modalitãþile de stabilire a rezultatului votului sunt de mai multe feluri: consensul, douã treimi, majoritatea din cei prezenþi, aºa cum spune Constituþia. Deci eu cred cã textul este foarte corect în varianta care a fost adoptatã de Senat ºi, ca atare, vã propun sã votãm varianta Senatului.

Da, domnule ministru, dar, hotãrât, nu înainte de a-l citi integral.

Sunt prezenþi douã treimi. Dacã nu se realizeazã consensul, hotãrãºte votul a douã treimi din numãrul membrilor Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Vedem câþi membri sunt în Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi vedem ce înseamnã douã treimi.

Iertaþi-mã, domnule ministru, nu pun niciodatã în dubiu capacitãþile dumneavoastrã de a înþelege orice text privind procedurile legislative. Aici este destul de clar. ”Dacã nu se realizeazã consensul, hotãrãºte votul a douã treimi.Ò Ð aºa spune textul, ceea ce ne-ar conduce la o logicã relativ simplã. Cred cã nu meritã sã intrãm în fondul problemei, dar putem spune cã, pur ºi simplu, douã treimi sunt cel puþin necesare, ºi el poate fi ºi prin consens. Dar nu putem intra pe aceastã dezbatere, pentru cã nu avem text.

Noi avem un text al Senatului adoptat. Dacã existã observaþii, în afarã de cea care a fost fãcutã ºi pe care, din pãcate, nu o putem dezbate? Nu. În aceste condiþii, textul de la poziþia nr. 8 este adoptat.

Poziþia nr. 9 privind art. 9 este textul Camerei Deputaþilor.

Având în vedere caracterul organic al acestei legi, propun ca ea sã fie dezbãtutã mâine, în ºedinþa de vot final.

În continuare, vã supun dezbaterii raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5 din 2001 privind procedura somaþiei de platã.

Dacã cineva din partea grupurilor parlamentare doreºte sã ia cuvântul asupra întregului raport al medierii? Dacã nu, trecem la textele medierii, aºa cum sunt ele prezentate.

La poziþia nr. 1 din raport este textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 2 este textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 3, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Textul este adoptat.

Poziþia nr. 4 din raport, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 5 din raport, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia nr. 6, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, supun raportul, deci legea în integralitatea ei, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptatã în unanimitate.

ªi noi vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva sã ia cuvântul?

Vã rog, domnule deputat Marcu Tudor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã informez, dragi ºi stimaþi colegi, cã acest proiect de lege a fost avizat de Comisia de apãrare, în fond, ºi de Comisia de politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi Consiliul Legislativ, cu avize favorabile.

Raportul comisiei a fost adoptat cu toate cele 20 de voturi ale deputaþilor prezenþi ºi comisia propune adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri.

Ca atare, noi nu intrãm direct pe text, în discuþie, pe articole, ci intrãm pe fond, pe textul general. Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Dacã din partea grupurilor parlamentare cineva doreºte sã ia cuvântul la dezbaterile generale? Da.

Vã rog, domnule deputat Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru adoptarea acestei legi, s-a solicitat ºi avizul comisiei pentru politicã externã ºi am avut onoarea sã fiu raportorul acesteia, cu prilejul dezbaterilor în comisie.

Membrii comisiei pentru politicã externã au analizat conþinutul acestui acord, declarându-se întru totul de acord cu necesitatea încheierii unui asemenea acord între cele douã Guverne, având în vedere faptul cã, în aceastã zonã, existã un potenþial crescând de risc în ceea ce priveºte activitãþile teroriste. Din acest punct de vedere, considerãm salutarã intervenþia ºi iniþiativa Guvernului României de a încheia un asemenea acord, prin care se dovedeºte ºi buna-credinþã a autoritãþilor române în lupta împotriva oricãror activitãþi de tip terorist.

Eu, personal, în calitate de raportor, am subliniat ºi, cu acest prilej, vreau sã subliniez ºi de la aceastã tribunã necesitatea ca cei care redacteazã varianta în limba românã a acordurilor internaþionale sã nu facã rabat de la claritate ºi corectitudine, pentru cã, chiar dacã este prevalent textul în limba rusã, se spune aici cã ºi originalele în limba românã sunt autentice ca cele în armeanã ºi rusã.

Atât am avut de spus. Este un semnal pe care-l îndrept spre Ministerul de Externe ºi Ministerul de Interne, pentru a nu face, cum spuneam, rabat de la o limbã românã corectã.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim ºi sper sã fie preluatã de Guvern aceastã observaþie a dumneavoastrã, care este absolut corectã.

Dacã la dezbaterile generale cineva mai vrea sã ia cuvântul în numele grupului parlamentar? Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vã consult asupra titlului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Titlul adoptat.

În continuare, articolul unic, care se referã la ratificarea acordului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Articolul unic este adoptat.

În consecinþã, având în vedere caracterul ordinar al acestei legi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2002, a întocmit raport favorabil. Cu unanimitate de voturi, propune ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare, propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim.

Nu sunteþi foarte generoºi...

În condiþiile astea, având în vedere cã nu avem dezbateri generale, supun aprobãrii dumneavoastrã propunerea fãcutã de comisie.

Cine este pentru intervalul de 5 minute pentru toatã legea, un minut pentru fiecare intervenþie? Vã mulþumesc. Dacã cineva e împotrivã? Nu este. Dacã se abþine cineva? O abþinere.

În aceste condiþii, propunerea a devenit regulã pentru noi. Trecem la dezbatere direct pe articole.

Supun dezbaterii dumneavoastrã titlul. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Titlul, text adoptat.

Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Text adoptat.

În condiþiile în care acest proiect de lege are caracter ordinar,

Vã rog.

Domnul deputat Marcu Tudor, procedurã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vreau sã vã rog sã fiþi de acord cu urmãtoarea propunere pe care o fac eu, acum, deoarece proiectul de Lege privind Statutul ºi regimul refugiaþilor din România îl purtãm de nu mai ºtiu cât timp dupã noi ºi nu prea ajungem la vot ºi, ca sã nu-l mai purtãm în continuare cine ºtie cât, pentru cã el aduce niºte beneficii celor care sunt în zona de tranzit ºi ºtim cã ºi acum sunt în zona de tranzit oamenii, cei din Ministerul de Interne nu pot sã acþioneze, ca atare, dacã nu votãm ºi legea aceasta.

V-aº propune ca acest punct 21, pentru cã este ºi domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne aici, sã-l punem acum la vot. Dureazã foarte puþin, pentru cã Comisia de apãrare nu are decât un singur cuvânt pe care l-am adus în completare, faþã de propunerea iniþialã, care este foarte pertinentã ºi este extrem de necesarã. Deci aº propune sã trecem acum la vot la el.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trebuie sã vã consult în ceea ce priveºte modificarea ordinii de zi, pentru cã, în aceste condiþii, modificãm ordinea de zi ºi, în locul punctului 14, introducem punctul 21, dupã care, sigur, totul sã curgã în continuare, dacã nu sunt alte intervenþii. V-aº ruga sã nu faceþi alte intervenþii privind modificarea ordinii de zi.

Vã consult dacã aceastã propunere de modificare are acordul dumneavoastrã.

Cine este pentru?

Cine este împotrivã? Un vot împotrivã... pentru democraþie.

Cine se abþine? O abþinere.

Cu o abþinere, douã abþineri ºi un vot împotrivã, facem aceastã modificare a ordinii de zi, nu înainte însã de a face menþiunea cã proiectul de lege este privind aprobarea unei ordonanþe. Deci, din acest punct de vedere, eu nu am fãcut aceastã explicaþie înainte. Din acest punct de vedere, Ministerul de Interne îºi poate face datoria fãrã nici un fel de problemã, în baza ordonanþei, ºi legea, când este adoptatã, sigur cã, atunci, are caracter, hai sã zicem, mai stabil, totuºi, cu aprobarea dumneavoastrã, o sã trecem la aceasta.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România.

Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte domnul secretar de stat sã ia cuvântul?

Vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Foarte pe scurt. Modificarea ordonanþei are în vedere asigurarea unor condiþii mai bune refugiaþilor care se aflã în aceste centre, în sensul de a se impune sã li se acorde hranã caldã, deoarece nu au posibilitatea sã-ºi procure ºi sã-ºi pregãteascã singuri masa, nu au acces în afara acestei zone de tranzit ºi nu au posibilitatea sã-ºi procure hrana zilnicã din sumele acordate, deoarece, în zona de tranzit, preþurile sunt stabilite în valutã.

Faþã de cele prezentate, vã rog sã susþineþi adoptarea acestui document. Mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat. Dacã din partea comisiei... Domnul deputat Marcu. Da, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi pentru înþelegere, ºi pentru rapiditatea cu care izbutiþi sã facem sã treacã niºte proiecte de lege care, de fapt, nu sunt deosebit de incitante la discuþie ºi sunt foarte necesare.

Aceastã ordonanþã de urgenþã, proiectul de lege a fost discutat în Comisia de apãrare, ºi-a dat avizul în fond, în unanimitate, la avize au mai dat Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, avizare, ºi, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, tot a avizat. În detaliu, v-a explicat domnul general despre ce e vorba, nu mai revin.

Comisia a propus o singurã modificare, un cuvânt scãpat de la Senat, ºi anume cuvântul ”completareaÒ. Ca atare, noi am fost întru totul de acord cu aceastã formã a proiectului de lege. Vã rugãm s-o votaþi ca atare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreºte sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiþii, trecem, pe fond, la dezbaterea Legii de aprobare a ordonanþei.

V-aº ruga, dacã vorbiþi cu provincia, sã cãutaþi o legãturã mai bunã!

Trecem la proiectul de lege.

Titlul. Dacã sunt observaþii?

Vã rog, domnule deputat Brudaºca. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Constat cã este o boalã mai veche a noastrã, noi facem legi ”privindÒ, ºi nu facem legi ”pentruÒ. De aceea eu aº propune, ca sã fie mai aproape de scopul pentru care emitem sau adoptãm o asemenea lege, este ”Lege pentru aprobareaÒ, ºi nu ”privind aprobareaÒ. Mi se pare cã este mai în limba românã folosirea expresã a acestei sintagme, în locul aceleia admirativ privitoare.

## Vã mulþumim.

Fiind o intervenþie în legãturã cu organizarea textului, o putem decide... Deci sunt douã sintagme care se folosesc ºi, pentru a nu se repeta, mi se spune de la

secretariat, este ”privind aprobarea pentru modificareaÒ º.a.m.d. Totuºi, este o propunere fãcutã... Vã rog.

Aveþi dreptate, în cazul acesta, sunt douã cuvinte ”privindÒ. De fapt ºi de drept, a doua sintagmã ”privindÒ ar fi cea justificativã sau justificatã. Am putea-o înlocui ºi cu ”referitor laÒ, dar nu þin la aceastã chestiune. Noi trebuie sã precizãm foarte clar: este ”Lege pentru aprobarea Ordonanþei GuvernuluiÒ ºi, la urmã, de tot, care este scopul acestei ordonanþe Ð ”referitor la statutulÒ sau ”privind statutul ºi regimul refugiaþilorÒ. Deci existenþa acestor cuvinte, ºi la începutul ºi în interiorul textului, o putem soluþiona prin precizarea clarã a scopului pentru care emitem aceastã lege.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule deputat, am înþeles. Eu fãcusem,... mi se atrãsese atenþia cã nu e vorba de repetiþia a doi ”privindÒ, ci de ”pentruÒ ºi ”pentruÒ care urmeazã: ”pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea Ordonanþei nr. 102Ò, pentru cã apare de douã ori ”pentruÒ ºi, într-adevãr, asta sunã rãu, ca sã spun aºa, dar, având în vedere cã dumneavoastrã faceþi o propunere de modificare de text, ºi nu de fond, de adaptare a textului, dacã vreþi, o s-o supun consultãrii plenului, nu înainte de a vã atrage atenþia, stimaþi colegi, cã, în cazul în care facem aceastã modificare, legea intrã în proceduri de mediere. Deci, sigur o trimitem la mediere, chiar dacã schimbãm un cuvânt. Poate cã era un cuvânt mai potrivit ”pentruÒ. Totuºi, vã consult dacã, în legãturã cu acest amendament, sunt voturi pentru.

Vã rog sã numãraþi. 8 voturi pentru, prea puþine pentru a admite amendamentul.

Vã consult în legãturã cu titlul, aºa cum este el. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 9 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 9 voturi împotrivã, titlul este adoptat.

Articolul unic. Dacã, în legãturã cu acesta, existã intervenþii? Nu sunt. În consecinþã,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea, în forma prezentatã de Senat.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare, este un proiect de lege relativ de dimensiuni mici ºi vã propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Supun aprobãrii dumneavoastrã propunerea comisiei. Dacã sunteþi de acord ca dezbaterile sã dureze, în total, 5 minute, iar pe articole intervenþiile sã nu aibã mai mult de un minut.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Intrãm pe text, în conformitate cu prevederile art. 110, ºi vã supun observaþiei dumneavoastrã titlul.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Titlul adoptat.

Vã supun dezbaterii dumneavoastrã articolul unic de adoptare a Ordonanþei nr. 22/20 februarie 2002.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Articolul unic adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, vã supun legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Împotrivã? Nu.

Abþineri? Nu sunt. Lege adoptatã.

Trecem, în continuare, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

Potrivit aceluiaºi art. 107 alin. 3 din regulament, acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Conform art. 100 ºi 111, invit Biroul comisiei sesizate în fond, ºi anume Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã facã propuneri pentru timpul de dezbatere. Vã rog, domnule preºedinte Olteanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propun câte 3 minute pentru fiecare articol ºi 20 de minute pentru proiectul de lege, pe ansamblu. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

Dacã ne propuneaþi 5 minute în ansamblul ei, atunci ajungeam exact la ora 6, când trebuia programul sã se închidã. Nu-i nimic, o sã încercãm sã facem ce putem...

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Procedurã, domnul deputat Emil Boc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu tot respectul faþã de colegii mei ºi faþã de distinºii reprezentanþi ai Ministerului Justiþiei, care stau aici de la ora 16, cred cã nu ne putem permite sã expediem o lege atât de importantã în 3 minute ºi, în acelaºi timp, nu putem afecta timpul pentru interpelãri ºi întrebãri care, se ºtie bine, este transmis la radio începând cu ora 18. Eu propun sã sistãm dezbaterile la acest text de lege, pentru o dezbatere într-adevãr corectã asupra importanþei, care sã vinã în concordanþã cu importanþa textului pe care-l avem în dezbatere.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Imediat, domnule deputat.

Domnule deputat Boc, însã timpul propus de dezbatere, deocamdatã nevotat de Camerã, era de 20 de minute, nu de 3 minute. Ea se aflã, într-adevãr, în procedurã de urgenþã, conform regulamentelor noastre, ºi timpul pe care-l propune comisia trebuie sã-l

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

20, dar nu astãzi!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Cine este pentru, vã rog, timpul de 20 de minute? Vã mulþumesc.

Dacã timpul propus de comisie pentru articole... Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Ne oprim aici. Timpul a fost stabilit.

Se intrã în partea a doua a programului, ºi anume de la ora 18, când existã ºi transmisie directã la radio ºi, în consecinþã, nu putem, chiar dacã am dori, sã ne modificãm programul.

Vã mulþumesc foarte mult.

Se trece la secþiunea de întrebãri ºi interpelãri adresate miniºtrilor.

Domnul deputat Iancu Holtea a formulat o interpelare privind situaþia celor 73 de militari cu peste 10 ani vechime, ale cãror contracte de muncã nu se mai înnoiesc, ca urmare a restructurãrii unitãþilor din care fac parte.

Dacã doreºte sã dezvolte interpelarea? Da, poftiþi.

## **Domnul Iancu Holtea:**

Este o lege complexã.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Reduceþi de la 20 la 2!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului ministru al apãrãrii naþionale, domnul Ioan Mircea Paºcu.

Obiectul interpelãrii. Domnule ministru,

Vã informez cã existã o situaþie mai mult decât îngrijorãtoare, care pune mari semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor omului, a constituþiilor ºi a uzanþelor interne ºi internaþionale care vizeazã egalitatea cetãþenilor în faþa legii. Aceastã situaþie existã la mai multe unitãþi militare din þarã.

Vã precizez cã aceastã situaþie existã ºi la Unitatea militarã 01068 Vânju Mare, unde 73 de angajaþi pe bazã de contract, cãrora, potrivit ordinelor militare, urmeazã a nu li se mai încheia noi contracte de muncã, deoarece unitatea din care fac parte urmeazã a fi restructuratã începând cu 1 aprilie 2002. Majoritatea acestor militari au peste 10 ani vechime. Credem cã aceºti cetãþeni sunt victimele unor acte normative prin care nu li se desfac contractele de muncã înainte de expirare, tocmai pentru a nu beneficia de salarii compensatorii, iar, pe de altã parte, Legea nr. 76/2002, lit. d), spune cã militarii angajaþi pe bazã de contract beneficiazã de ºomaj dacã li s-a desfãcut contractul de muncã înaintea expirãrii duratei pentru care care a fost încheiat.

În concluzie, aceºti militari plãtesc toate dãrile cãtre stat Ñ C.A.S., ºomaj º.a.m.d. Ñ, dar, în schimb, ei nu beneficiazã nici de salarii compensatorii, nici de ajutor de ºomaj. Cei 73 de militari angajaþi pe bazã de contract roagã Executivul sã gãseascã soluþia echitabilã prin care ei sã beneficieze de ajutor de ºomaj sau de alte ajutoare prevãzute de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Sorin Encuþescu de la M.Ap.N.

**Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În temeiul art. 37 din Legea nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, cetãþenii care au îndeplinit serviciul militar în termen pot fi angajaþi în unitãþile militare, pe bazã de contract, pentru o perioadã determinatã, menþionez: pentru o perioadã determinatã, în funcþie de nevoile armatei. Modul de angajare, durata contractului, drepturile ºi îndatoririle militarilor angajaþi pe bazã de contract sunt reglementate prin Ordin al Ministrului Apãrãrii Naþionale. În ordin se prevede, în mod expres, cã Ministerul Apãrãrii Naþionale nu are nici o obligaþie faþã de militarul angajat pe bazã de contract, în situaþia în care contractul acestuia a încetat la expirarea termenului pentru care a fost încheiat.

În acest context, precizãm cã militarii angajaþi pe bazã de contract al cãror contract a expirat nu beneficiazã de salariile compensatorii prevãzute în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 7/1999.

Potrivit prevederilor art. 19 lit.d) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea forþei de muncã, militarii angajaþi pe bazã de contract sunt asiguraþi obligatoriu prin efectul legii în sistemul asigurãrilor pentru ºomaj.

În conformitate cu prevederile art. 26 ºi 27 din aceeaºi lege, atât unitãþile militare, în calitate de angajator, cât ºi militarii angajaþi pe bazã de contract, în calitate de asiguraþi, au plãtit lunar contribuþiile la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. Normele metodologice de aplicare

a Legii nr. 76/2002, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 174/2002 stabilesc la art. 5 lit.b) cã statutul de ºomer este atribuit persoanelor cãrora le înceteazã raportul de muncã la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncã, potrivit art. 129 din Codul Muncii. Militarii angajaþi pe bazã de contract ale cãror raporturi de muncã înceteazã potrivit acestui articol din Codul Muncii, la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de muncã, beneficiazã de indemnizaþia de ºomaj. Primirea ºi soluþionarea cererilor privind stabilirea drepturilor de indemnizaþie de ºomaj, precum ºi plata acestora militarilor angajaþi pe bazã de contract ale cãror raporturi de muncã înceteazã la expirarea termenului pentru care a fost încheiat respectivul contract, care devin astfel ºomeri, se efectueazã de cãtre agenþiile locale pentru ocuparea forþei de muncã.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Valentin Vasilescu a formulat o interpelare privind implicarea unor instituþii ºi autoritãþi ale statului în afacerea ”Þigareta IIÒ. Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Domnilor membri ai Guvernului,

Interpelarea mea are drept obiect o acþiune petrecutã în cealaltã guvernare, deci, practic, mi-aº dori ca imparþialitatea de care colegul nostru Sorin Encuþescu a dat dovadã de atâtea ori sã se manifeste ºi de aceastã datã ºi aceastã interpelare a pornit de la o ºtire apãrutã în ”Washington PostÒ prin care se afirma cã România a fãcut contrabandã cu armament. Plecând de la aceste lucruri, am adus probe care demonstreazã cã acele avioane incriminate de cãtre prestigioasa publicaþie americanã au aterizat la Otopeni au avut numere de programare militarã pentru transporturi speciale. Am demonstrat cã ”RomtehnicaÒ a fãcut export de armament în zone supuse unor conflicte militare ºi cã acele numere de programare militare sunt identice cu cele obþinute pentru zborul din ”Þigareta IIÒ. Practic, nu existã nici un dubiu cã destinaþia acelui avion a fost Mombasa, Kenya, una dintre posibilele zone în care se putea exporta armament, iar întrebarea pe care eu o puneam este dacã, prin ceea ce dânºii vor sã rãspundã acuma, sunt capabili sã demonstreze sau doresc sã facã luminã în ceea ce priveºte modul în care s-a tratat acest subiect ”Þigareta IIÒ, despre care opinia publicã are cu totul altã idee sau altã pãrere decât cea formulatã oficial.

Aceasta se bazeazã pe nenumãrate probe care au contrazis soluþia judecãtoreascã ºi este normal ca aceste lucruri sã fie spuse dacã dorim sã intrãm în N.A.T.O. ºi dacã vrem sã demonstrãm cã anumite greºeli care s-au fãcut nu vor mai fi repetate o datã cu intrarea noastrã în Alianþã, pentru cã una este contrabanda de stat fãcutã profitând de instituþiile statului român de cãtre cei care au condus România pânã în 2000 ºi alta este sã spunem cã anumite persoane care se gãseau acolo au fãcut anumite lucruri care intrã sub incidenþa Codului penal. Numai aºa putem sã intrãm cu fruntea sus în aceastã alianþã politico-militarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Encuþescu.

## **Domnul Sorin Encuþescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Încã de la început doresc sã menþionez faptul cã domnul ministru, fiind plecat la Bruxelles, nu a putut sã rãspundã personal la aceastã întrebare, de aceea m-a rugat sã vã rãspund eu ºi sper cã veþi manifesta îngãduinþã faþã de rãspunsul pe care vi-l voi prezenta.

Interpelarea dumneavoastrã încearca sã readucã în atenþie un subiect care, aºa cum bine sesizaþi, ar putea sã umbreascã eforturile depuse ºi realizãrile obþinute pânã în prezent în procesul de integrare euroatlanticã, însã întreaga gamã de acte ºi fapte semnalate de dumneavoastrã s-au desfãºurat, aºa cum în repetate rânduri precizaþi în cuprinsul interpelãrii, sub imperiul guvernãrii trecute, iar acestea au constituit obiectul unei cercetãri penale ºi al unui proces finalizat printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã a Curþii Supreme de Justiþie.

Prin aceasta, persoanele gãsite vinovate de sãvârºirea unor fapte care au întrunit elementele constitutive ale unor infracþiuni prevãzute de legea penalã au fost pedepsite. Mai mult decât atât, insuccesul guvernãrii trecute a fost sancþionat prin votul electoratului, practic aceste formaþiuni având astfel rolul doar de opoziþie.

Desigur cã fiecare nouã guvernare este obligatã sã preia puterea cu toate plusurile ºi minusurile societãþii la momentul respectiv ºi sã asigure continuitatea dezvoltãrii sale în spirit democratic prin garantarea principiului constituþional privind separaþia ºi echilibrul puterilor în stat. Acest lucru chiar s-a întâmplat, iar aspectele semnalate de dumneavoastrã în interpelare, fiind de competenþa autoritãþilor judecãtoreºti, au fost analizate ºi soluþionate de cãtre acestea.

În ceea ce priveºte acuzele referitoare la implicarea Ministerului Apãrãrii Naþionale prin Regia Autonomã ”RomtehnicaÒ într-un, citez: ”aranjament bine pus la punct al contrabandei cu armamentÒ, precizez cã în perioada la care se face referire în interpelare, Regia Autonomã ”RomtehnicaÒ a efectuat urmãtoarele exporturi de tehnicã militarã. La data de 10 aprilie 1997 în Ruanda, pe baza licenþei de export nr. E79700357 din 08.04.97, eliberatã de cãtre ”AncesiacÒ, ºi a certificatului de utilizator final, primit de la Ministerul Apãrãrii din Ruanda.

privind regimul embargourilor ºi embargoul supus de cãtre Organizaþia Naþiunilor Unite din care Ruanda a fost scoasã.

Un alt tip de export. La data de 16.04.97 a fost efectuat al doilea transport cu aceeaºi destinaþie pe baza

aceloraºi aprobãri. În 1998, Regia Autonomã ”RomtehnicaÒ a exportat în Yemen produse de tehnicã militarã în baza certificatului de utilizator final, primit de la Ministerul Apãrãrii din Yemen ºi a licenþei de export nr. E89801879 din 30 iunie 1998, eliberate de ”AncesiacÒ. ªi iatã, am aici ºi actele doveditoare atât pentru exportul din Yemen, cât ºi pentru exportul din Ruanda. Fiecare dintre acestea reprezintã ºi însoþesc licenþa, aprobarea zborului, destinaþia ºi facturile, pe care oricând vi le putem prezenta. Toate operaþiile aferente acestor exporturi s-au desfãºurat în conformitate cu prevederile legale interne ºi internaþionale la acea datã.

Referitor la raporturile cu alte state menþionate în interpelare, precizãm cã în perioada 1990-2002, Regia Autonomã ”RomtehnicaÒ nu a avut relaþii comerciale cu þãrile din vecinãtatea Ruandei, precum Congo, Uganda, Sudan sau Zimbabwe.

Cu privire la exporturile cu destinaþia Burundi, este de remarcat faptul cã la data la care se face referire, aceastã þarã nu era supusã embargoului.

De asemenea, menþionãm cã Regia Autonomã ”RomtehnicaÒ nu a avut niciodatã relaþii comerciale cu Compania de aviaþie a omului de afaceri Victor Bot.

În concluzie, precizãm cã exporturile de tehnicã militarã efectuate în perioade la care se face referire în interpelare au fost fãcute cu respectarea prevederilor legale interne ºi internaþionale ºi, prin urmare, nu se poate pune problema încãlcãrii embargoului de cãtre structuri din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domniºoara deputat Lia Olguþa Vasilescu a formulat o interpelare privind problemele cu care se confruntã Societatea Avioane S.A. Craiova.

Vã rog sã dezvoltaþi interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã premierului Adrian Nãstase, pentru cã vizeazã politica mai multor ministere ºi se referã la Societatea S.A. Craiova. Deºi recent au avut loc disponibilizãri, Fabrica de Avioane din Craiova se confruntã cu probleme deosebite, întrucât capacitatea de producþie nu poate fi acoperitã din cauza lipsei comenzilor, iar 800 de persoane nu au de lucru.

În acest context, solicit din partea Guvernului României un rãspuns la propunerile transmise de sindicate ºi conducerea fabricii care se referã la urmãtoarele aspecte: dacã ºi când va trimite Ministerul Industriei ºi Resurselor alocaþia bugetarã aprobatã, în valoare de 5,6 miliarde lei, în vederea retehnologizãrii proceselor de tratamente ºi acoperiri, întrucât lipsa finanþãrii pune în pericol continuarea colaborãrii cu Firma Foker din Olanda? Dacã societatea va fi sprijinitã pentru omologarea avionului-þintã în vederea dotãrii Ministerului Apãrãrii cu acest aparat ºi dacã acelaºi minister va mai comanda reparaþia a 6 avioane YAR99 care se aflã în incinta societãþii din anul 2000? Dacã va fi fãcutã o comandã de 8 aparate de zbor conform contractului-cadru 223/2000 ºi a memorandumului privind finanþarea acestui program? Dacã societatea va fi sprijinitã în fabricarea ºi comercializarea unui avion de 4-6 locuri pentru business ºi agreement dupã proiectul care se aflã în prezent la OMCAS Bucureºti ºi dacã ministrul finanþelor publice, Mihai Tãnãsescu, a luat în calcul eºalonarea datoriilor cãtre bugetul de stat ºi anularea majorãrilor de întârziere pentru ultimii 5 ani cu perioada de graþie de 6 luni?

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Rãspunde tot domnul secretar de stat Sorin Encuþescu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu interpelarea doamnei deputat, dorim sã precizãm urmãtoarele aspecte. Conform procedurilor privind dezvoltarea produselor de tehnicã militarã, orice agent economic poate prezenta Ministerului Apãrãrii Naþionale produse de tehnicã militarã în vederea testãrii ºi evaluãrii acestora, chiar dacã acestea nu au fost solicitate. Produsul menþionat, ”avionul-þintãÒ nu a fost solicitat de armatã ºi nici de Societatea de avioane Craiova, care, la rândul ei, nici aceasta nu a solicitat ministerului nostru omologarea acestui produs. Conform legislaþiei în vigoare, pentru achiziþia unui astfel de produs, în funcþie de necesitãþi, prioritãþi ºi fondurile aflate la dispoziþie, se organizeazã licitaþii, întrucât în industria autohtonã sunt mai mulþi potenþiali producãtori, precum ºi Compania naþionalã ”RomarmÒ ºi alþi agenþi economici din industria de aviaþie.

O altã precizare. Ministerul Apãrãrii Naþionale are în vedere achiziþionarea a încã 8 avioane YAR99 ”ªoimulÒ ºi în acest sens a iniþiat demersurile necesare în vederea aprobãrii unui credit extern. Dupã obþinerea aprobãrilor se vor derula procedurile de contractare legalã ºi se va acþiona în vederea obþinerii creditului respectiv cu încadrarea în plafoanele anuale de intrare de credite externe care se aprobã prin Legea bugetului de stat.

Menþionãm cã în prezent se deruleazã un contract pentru realizarea a 4 avioane planificate a intra în dotarea aviaþiei militare în cursul acestui an. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Doamna deputat Viorica Afrãsinei a formulat o interpelare privind stadiul implementãrii acquis-ului comunitar în probleme de mediu ºi crearea instituþiilor necesare. Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Petru Lificiu, ministrul apelor ºi protecþiei mediului, ºi doresc sã mulþumesc domnului secretar de stat Ioan Jelev pentru faptul cã în seara aceasta a venit atât de rapid sã rãspundã la întrebare.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul. În data de 21 martie 2002, România a deschis negocierile la capitolul 22 ”MediuÒ, lucru deosebit de important, þinând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea acquis-ului comunitar în legislaþia naþionalã reprezintã o etapã importantã în drumul României spre integrarea europeanã, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datoritã costurilor imense pe care le implicã.

Una din pârghiile de bazã pentru transpunerea în practicã a legislaþiei comunitare o constituie activitatea de

inspecþie ºi control a modului de respectare a legislaþiei de mediu în vigoare. Þinând cont de faptul cã perioada de tranziþie spre economia de piaþã nu s-a încheiat ºi cã implementarea legislaþiei în domeniu este în curs de realizare, vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislaþiei comunitare ºi care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu ºi când va deveni operaþionalã aceastã structurã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Ioan Jelev.

## **Domnul Ioan Jelev Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La interpelarea doamnei deputat Viorica Afrãsinei vã comunicãm urmãtoarele. România a deschis negocierile la capitolul 22 ”MediuÒ, document prin care ºi-a însuºit acquis-ul comunitar de mediu la nivelul anului 2000. În acest fel, s-a realizat o recuperare acceleratã a nepermiselor rãmâneri în urmã existente la sfârºitul anului 2000, când documentul de poziþie, cheia deschiderii negocierilor, nu era nici mãcar formulat.

Conform prevederilor acestui document, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, în calitate de minister integrator, împreunã cu celelalte ministere, sub coordonarea directã a Ministerului Integrãrii va transpune ºi implementa cele mai multe dintre cerinþele legislaþiei comunitare pânã la sfârºitul anului 2007, an considerat ca fiind anul de aderare. Negocierea capitolului 22 ”MediuÒ, capitolul cel mai dificil ºi complex dintre toate capitolele, datoritã numãrului mare de reglementãri ºi mai ales costurilor de aplicare, necesitã un efort considerabil sub aspectul asigurãrii resurselor umane ºi materiale. În acest scop, am promovat recent fondul pentru mediu, instrument financiar menit sã mobilizeze la nivel naþional fondurile necesare promovãrii prioritãþilor din programul naþional de acþiune în domeniul mediului.

Am acþionat pentru atragerea de fonduri externe prin programele PHARE, LIFE ºi ISPA, România situându-se pe primul loc între statele candidate în cazul proiectelor ISPA-Mediu, circa 200 milioane de dolari anual. Volumul investiþiilor de mediu la nivelul þãrii s-a dublat în 2001 faþã de 2000, ca ºi volumul investiþiilor la nivelul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Poluãrile accidentale s-au redus în 2001 cu 50% faþã de 2000, conform raportului comisiei economice pentru Europa a Naþiunilor Unite.

În vederea implementãrii cerinþelor legislaþiei comunitare, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a luat urmãtoarele mãsuri imediate: constituirea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrãrii domeniului protecþiei mediului în politicile ºi strategiile sectoriale la nivel naþional, înfiinþarea Gãrzii de mediu în cadrul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi a inspectoratelor de protecþie a mediului, crearea mecanismului de autofinanþare care sã asigure inspectoratelor de protecþie a mediului resurse financiare suplimentare, organizarea în cadrul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului a sistemului de acreditare a laboratoarelor pentru protecþia mediului ºi gospodãrirea apelor, precum ºi coordonarea unor organisme pentru certificarea sistemelor de management al mediului, promovarea unui sistem naþional de evaluare ºi gestionare integratã a calitãþii aerului, sistem care implicã coordonarea unicã a reþelelor de monitorizare a calitãþii aerului asiguratã de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

## ªi eu vã mulþumesc.

ªi domnul Damian Brudaºca avea o interpelare privind ministerul acesta, dar a primit rãspunsul scris.

Domnul deputat Mircea Costache a adresat o interpelare privind abuzurile grave sãvârºite de primarul comunei Brãieºti, la care o sã ne rãspundã domnul Fleºariu, de la Ministerul Administraþiei Publice, ºi domnul Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiþiei, ºi de asemenea, Ministerul de Interne.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, domnului Ioan Rus, ministrul de interne, doamnei Mihaela Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi se referã la sesizarea unui grup de cetãþeni din comuna Brãieºti, judeþul Buzãu, care ne semnaleazã sãvârºirea unui mare numãr de abuzuri

grave de cãtre primarul comunei respective, Constantin Dragoe, aflat la al treilea mandat.

În principal ni se invedereazã faptul cã primarul conduce discreþionar treburile publice, contracteazã lucrãri ºi cheltuieºte niºte sume fãrã acordul consiliului local, de exemplu, pentru repararea conductei de apã a cheltuit suma de 60 de milioane de lei, lucrarea fiind efectuatã de cãtre un nepot al sãu, Dedu Lilicã.

Din anul 1992, de când este primar, nu a eliberat nici un titlu de proprietate, emiþând doar procese-verbale de punere în posesie false, purtându-i pe cetãþeni prin instanþe. În cursul anului 2000 ºi-a însuºit în mod fraudulos aproximativ 200 de cupoane agricole, semnând în fals de primire în numele unor cetãþeni plecaþi din comunã, decedaþi sau care nu s-au prezentat sã-ºi ridice la termen cupoanele. În acest caz, a fost întreprinsã o anchetã de cãtre organele de poliþie, instrumentându-i-se dosarul penal nr. 118/2002, cum rezultã ºi din adresa nr. 95/2002 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Buzãu, pe care v-o anexãm.

În luna iulie 2001 a organizat o licitaþie trucatã la care nu a participat decât primarul ºi secretara primãriei, fãrã informarea consiliului local ºi nici mãcar a contabilului primãriei, pentru vânzarea a 21.476 metri cubi masã lemnoasã din pãdurile proprietatea comunei Brãieºti cãtre o firmã din judeþul Covasna, prin procesul-verbal nr. 547 din 4.07.2001, la un preþ de numai 176.000 lei metrul cub. ªi aceastã faptã a fost cercetatã de poliþia judeþeanã, respectiv maior Tatu, de la Serviciul economic, au fost ridicate documentele primãriei, audiaþi consilierii ºi contabilul, dar nu s-a luat pânã acum nici o mãsurã, dimpotrivã, primarul exploateazã ºi continuã sã vândã zilnic cantitãþi mari de masã lemnoasã, acestea, în timp ce localitatea Brãieºti, centrul de comunã, nu are, de 8 luni de zile, curent electric pentru iluminatul public, deoarece primãria refuzã sã achite facturile cãtre RENEL din lipsã de lichiditãþi, în timp ce, în satul natal al primarului, Voideºti, se gãsesc resurse ºi ard noaptea circa 30 de becuri publice fluorescente. La aplicarea Legii privind venitul minim garantat, în loc sã acorde sprijin financiar la aproximativ 30-40 de familii îndreptãþite, el a întocmit peste 300 de dosare pentru ajutor social, incluzând printre beneficiari posesori de autoturisme, de atelaje ºi oameni cu stare materialã la nivelul majoritãþii locuitorilor din comunã, fãcându-ºi propagandã electoralã pe banii statului. În satele aparþinãtoare Pinu, Ruginoasa, Pârscovel, drumurile sunt într-o stare impracticabilã, cetãþenii neputând sã-ºi ducã nici morþii la cimitir.

Da. Ministerul de Interne o sã vã prezinte rãspunsul în scris; Ministerul Administraþiei Publice a fãcut scris cãtre prefecturã sã cerceteze aceste chestiuni. O sã rãspundã domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov de la Ministerul Justiþiei.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã adresatã ministrului justiþiei referitoare la abuzurile sãvârºite de primarul comunei Brãieºti, judeþul Buzãu, Constantin Dragoe, vã comunicãm urmãtoarele.

Din verificãrile dispuse ºi informaþiile primite de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Buzãu am constatat cã faptele de naturã penalã pretins a fi comise de cãtre numitul Dragoe Constantin au format obiect de cercetare în mai multe dosare înregistrate la Parchetul de pe lângã Tribunalul Buzãu.

Dragoe Constantin îndeplineºte funcþia de primar al comunei Brãieºti din anul anul 1992. Totodatã, este ºi administrator la S.C. Penteleu PRODLEMN S.R.L., cu sediul în comuna Brãieºti, judeþul Buzãu, care are ca obiect de activitate printre altele exploatarea forestierã, transport ºi comerþ cu material lemnos.

În perioada 1996-1999, în calitate de administrator la societatea amintitã, a participat la licitaþiile organizate pentru contractarea unor partide de exploatare masã lemnoasã. Câºtigând licitaþiile, a dat dispoziþie unor salariaþi ai societãþii sale ca, pe lângã arborii marcaþi, aceºtia sã taie ºi arbori nemarcaþi. În acest fel, s-au creat importante prejudicii Direcþiei Silvice Buzãu ºi Primãriei comunei Brãieºti, în total suma de 1.226.918.096 lei.

În aceeaºi perioadã, Dragoe Constantin a emis trei file C.E.C. pentru suma de 125.040.000 lei, deºi nu avea disponibil în contul societãþii, inducând în eroare o societate comercialã din Bucureºti atât la organizarea licitaþiei, cât ºi la cumpãrarea efectivã a unui autocamion.

De asemenea, a emis o filã C.E.C. pentru suma de 75 de milioane, pe care a înmânat-o Ocolului Silvic al judeþului Buzãu, ca modalitate de platã a unei cantitãþi de masã lemnoasã exploatatã, deºi nu avea disponibil în cont.

Vã mulþumesc. O adevãratã epopee judiciarã...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã mulþumesc ºi eu domnului ministru, care ne-a fãcut dovada cã a fãcut o documentare serioasã ºi ne-a prezentat în detaliu activitatea infracþionalã a primarului din comuna Brãieºti, dar, întrucât se pare cã n-a depãºit încã suma de 2 miliarde lei ºi încã nu l-a bãtut cum se cade pe comandantul Poliþiei municipiului Buzãu ºi n-a mai comis ºi alte infracþiuni, mai având loc pe agenda sa, aºteptãm cu interes urmãtoarele evoluþii. Poate, totuºi, în elanul actualului Guvern de a mai stãvili valul de corupþie din þarã, va ajunge sã ia mãsurile cuvenite ºi cu astfel de exemplare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Înainte de a continua, aº vrea sã vã informez cã la Secretariatul Camerei se aflã Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, în vederea exercitãrii dumneavoastrã de sesizare a Curþii Constituþionale.

Dacã de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este cineva? Da.

Domnul deputat Gheorghe Dinu a formulat o interpelare privind necesitatea introducerii serviciului de card pentru primirea pensiilor ºi alte probleme legate de indexarea pensiilor.

Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

De fapt, interpelarea mea nu era legatã de introducerea sistemului electronic de transmitere a pensiilor, pentru cã el deja este legiferat, ci pentru faptul cã el a fost întrerupt ºi eu îl consider un abuz.

Parlamentul României, alãturi de instituþiile publice, bãnci, agenþi economici, face eforturi susþinute pentru legiferarea, introducerea ºi aplicarea în activitatea lor a facilitãþilor ce le oferã sistemul informatic.

În acest context, asistãm zi de zi la extinderea ºi diversificarea serviciului de carduri pentru persoane fizice ºi juridice, în vederea creºterii rapiditãþii efectuãrii unor plãþi sau decontãri. Se folosesc astfel de carduri pentru a-ºi primi drepturile bãneºti salariaþii unor agenþi economici, ºomerii, copiii, pentru alocaþii etc.

La serviciul de carduri au apelat ºi unii pensionari mai ocupaþi cu desele deplasãri la copii ºi nepoþi, la gospodãriile agricole din alte localitãþi ºi care au vãzut în carduri un mod de a nu mai pierde o zi sau mai multe în aºteptarea factorului poºtal care sã le aducã pensia. Deci, un cont de pensie la BANC POST, o comunicare la casa teritorialã de pensii, un card ultra ºi problema era rezolvatã. Pensionarul îºi primea ºi-ºi scotea banii când dorea, câþi dorea ºi de unde se afla Ð acasã, la bãi, la nepoþi, într-o altã localitate, pentru munci agricole etc.

În lunile februarie-martie, problema s-a dereglat. De ce simplu, când se poate complicat? Fãrã nici o avertizare pentru utilizatori, Casa Naþionalã de Pensii a renunþat la acest sistem. Acum, pensionarul trebuie sã se prezinte personal la ghiºeul BANC POST cu actul de identitate; dacã nu cumva vrea sã-ºi punã pe drumuri ºi consoarta, pentru aceasta îi trebuie o procurã fãcutã la notar ºi care nu-i valabilã decât 6 luni Ñ alþi bani, altã cheltuialã, alte alergãturi, alt timp pierdut. κi primeºte banii ºi apoi dã operatoarei de la ghiºeu sã-i încarce cardul, dacã o mai face, în caz cã a optat pentru ca lumina, telefonul sau gazul sã-i fie reþinute din contul cardului.

În aceste condiþii, unii pensionari vor gândi cã este mai bine sã stea acasã, sã aºtepte pensia de la factorul poºtal, deci vor renunþa la serviciul de card.

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloº, de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat, formulatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din ziua de 8 aprilie, vã comunicãm urmãtoarele.

Potrivit legii, achitarea drepturilor de pensie prin intermediul unor instituþii financiar bancare se realizeazã în baza unor convenþii încheiate de cãtre Casa Naþionalã de Pensii cu aceste instituþii. În prezent, Casa Naþionalã de Pensii are încheiate convenþii cu C.E.C. ºi BANC POST.

În cazul BANC POST, regula generalã este aceea cã pensionarul îºi deschide un cont curent personal pentru virarea de cãtre Casa Naþionalã de Pensii, prin interme- diul caselor teritoriale de pensii, a drepturilor de pensii sau a unor indemnizaþii prevãzute de legi speciale.

Acest cont alimentat lunar nu poate fi folosit pentru depunerea de sume reprezentând alte venituri sau plãþi curente. Banca este obligatã sã ia toate mãsurile pentru ca plata drepturilor sã se efectueze numai persoanelor îndreptãþite, titulari de drepturi sau mandatari ai acestora Ð curatori, tutori Ð, sau sã returneze toate sumele în situaþia în care nu mai sunt îndeplinite condiþiile de achitare a drepturilor Ð este cazul decesului, schimbarea domiciliului într-o altã þarã, neefectuarea nici unei plãþi pe o perioadã de 6 luni.

La solicitarea pensionarilor care au deschis cont curent de pensii la BANC POST, banca poate achita drepturile de pensii direct la ghiºeu sau poate efectua transferul banilor din contul curent de pensii într-un cont deschis de cãtre pensionari, cont ce poate fi un cont la vedere, cont de disponibilitãþi sau un cont de card.

Transferul banilor din contul curent de pensii într-un alt cont se efectueazã automat în momentul în care persoana îndreptãþitã a primit dreptul, confirmã extrasul contului curent de pensii, luând astfel cunoºtinþã de valoarea drepturilor de pensii ce i s-au transmis de cãtre casa teritorialã de pensii pentru o anumitã lunã. Cu aceastã ocazie, pensionarului i se înmâneazã ºi talonul de pensii aferent lunii respective.

Pentru problemele apãrute în relaþiile pensionarilor cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, rãspunde doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Privind interpelarea domnului deputat Gheorghe Dinu, vã comunicãm urmãtorul rãspuns:

În conformitate cu dispoziþiile Legii nr. 145/1997, intratã în vigoare la 1 ianuarie 1998, cetãþenii români cu domiciliul în þarã sunt supuºi în mod obligatoriu asigurãrii, având obligaþia plãþii unei contribuþii bãneºti lunare pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. Sigur, aceastã contribuþie a variat în raport de începerea intrãrii în vigoare a actului normativ, respectiv 4%, în momentul colectãrii, s-a majorat cu 4%, iar, printr-o modificare a actului normativ, respectiv prin Ordonanþa de urgenþã nr. 30/1998, începând cu 1 ianuarie 1999, cuantumul contribuþiei bãneºti lunare a persoanei asigurate s-a stabilit sub forma unei cote de 7%, care se aplicã asupra drepturilor de pensie ºi pensie suplimentarã.

Persoanele asigurate, ºtim foarte bine, conform prevederilor legii, au dreptul la servicii medicale, medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã, la materiale sanitare, la îngrijire medicalã în caz de boalã din prima zi de îmbolnãvire ºi pânã la vindecare, în condiþiile stabilite de prevederile Legii nr. 145/1997 ºi, sigur, de Contractulcadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate din România. ªi, sigur, ca o noutate, Contractul-cadru pe anul 2002 prevede ºi sistemul îngrijirilor la domiciliu Ð o iniþiativã beneficã a Ministerului Sãnãtãþii în favoarea cetãþeanului, în special din mediul rural, ºi, sigur, a celui care nu are posibilitãþi de a se deplasa la spital datoritã vârstei ºi a condiþiei sociale.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 145/1997, asigurãrile sociale de sãnãtate din România funcþioneazã în baza principiului potrivit cãruia asiguraþii au dreptul sã-ºi aleagã medicul, unitatea sanitarã ºi casa de asigurãri de sãnãtate.

Domnul deputat ªtefan Baban a adresat douã interpelãri pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei: concurenþa neloialã a statului în domeniul asigurãrilor de sãnãtate ºi reþetele compensate din nou doar pe hârtie.

Poftiþi, vã rog!

Domnule, totuºi, nu este o procedurã curentã la interpelãri, la întrebãri este. Dar, mã rog, poftiþi! Dacã douã fraze...

Sau poate n-am înþeles eu bine.

Puteþi depune o moþiune.

## **Domnul Gheorghe Dinu:**

Domnule ministru Ciotloº, eu nu am spus cã nu e instituit un cadru de legalitate ºi un mod de lucru. Au fost instituite. Din pãcate, s-au oprit. ªi am întâlnit...vã spun, vã rog în mod deosebit, dacã vreþi ºi persoana mea. A trebuit sã mã duc altfel sã mã înscriu la ei ºi trebuie sã mã duc în fiecare lunã sã le dau o declaraþie cum sã-mi treacã banii în cont, din cont în card. Nu înþeleg! Este nonsens. Oamenii ãia urcau trei etaje acolo, abia mai suflau, ca sã poatã sã-ºi încarce de la domnii de la BANC POST...zice cã dispoziþia a venit de la Casa Naþionalã de Pensii.

Asta era întrebarea mea, rugãmintea sã vedeþi puþin care este chestiunea, pentru cã am impresia cã nu s-a înþeles, sau nu m-am exprimat eu prea bine.

A doua întrebare,

chestiunea era legatã de faptul cã...aºa este, depuneþi, am vãzut, depuneþi foarte multe eforturi pentru treaba aceasta, dar rugãmintea este sã înþelegeþi sensul problemei.

Oamenii ãºtia când se duc acolo, sãracii pensionari vin în fiecare sãptãmânã în audienþã la biroul parlamentar, îmi reclamã problema cã... ”Domnule, mã duc acolo ºi îmi cere medicul ãla de familie ºi zice Ǫtii ceva? Mi-ai adus adeverinþa asta, dar ºtii, e de culoare albastrã. Noi vrem din aia rozÈÒ. Sau dacã chiar le are toate în regulã zice ”programare, dacã te duci sã-þi faci analize, peste una-douã luni. Eventual, dacã poþi dumneata mai repede, te duci la unul privat.Ò

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul ªtefan Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am sã le prezint foarte rapid pe amândouã.

Înfiinþarea în urmã cu câþiva ani ºi a altor case de asigurãri de sãnãtate, respectiv a armatei ºi a transporturilor, a dat naºtere la discuþii interminabile ºi patetice. Ulterior, funcþionarea celor douã case a dovedit un management corect, riguros, satisfãcãtor pentru asigurat. Iatã însã cã, acum, când reþeaua sanitarã civilã gãseºte cu mari eforturi bani pentru supravieþuire, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a descoperit cã-ºi poate acoperi deficitul cu fondurile caselor paralele.

În prezent, existã patru proiecte de modificare a Legii nr. 145/1997 a asigurãrilor sociale de sãnãtate. Departe de a nega în totalitate modificãrile propuse. Existã temerea cã, cel puþin unul din proiecte, casele de asigurãri paralele, care funcþioneazã acum dupã modelul caselor de asigurãri de sãnãtate judeþene, având aceleaºi drepturi ºi obligaþii, vor fi transformate în filiale ale Casei de asigurãri a municipiului Bucureºti, spulberându-se bruma de autonomie a celor douã instituþii ºi, în mod automat, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va dispune necondiþionat de banii aferenþi.

Situaþia actualã este ºi aºa destul de tensionatã, colectarea de la asiguraþii transportatorilor se deruleazã cu eficienþã maximã, iar unitãþile subordonate nu au datorii. Folosirea banilor la Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Transportatorilor nu ar acoperi deficitul, nici criza sistemului sanitar gestionat de Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate, iar modul de redistribuire a sumelor, respectiv 25% din fond, conform legislaþiei în vigoare, precum ºi cei 37% luaþi de cãtre acesta pentru acoperirea deficitului reprezintã o sãmânþã de scandal, deoarece pentru sumele vãrsate, asiguraþii acestei case de asigurãri nu sunt primiþi în unitãþile medicale civile, iar cotele de contribuþie nu sunt aplicate ºi pentru casele judeþene din sistemul C.N.A.S.

O altã problemã o reprezintã ºi Casa de Asigurãri a Armatei, care-ºi colecteazã conºtiincios ºi riguros fondurile de la asiguraþii cu care au încheiat contractul. Anual, aceasta colecteazã peste 4 mii miliarde de lei, dar plafonul de cheltuieli aprobat de principalul ordonator de credite care este Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate, este de douã mii miliarde lei, diferenþa fiind redistribuitã caselor judeþene de sãnãtate. Concluzionând, putem spune, fãrã a greºi, cã tendinþa de a gestiona central toate fondurile este categoricã.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei rãspunde doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

Domnule preºedinte,

Privind interpelarea domnului deputat ªtefan Baban, sigur, nemulþumirea dânsului privind existenþa caselor paralele este ºi nemulþumirea noastrã ºi chiar a premierului, pentru cã vreau sã vã spun cã, în prezent, se lucreazã la o modificare ºi completare a Legii nr. 145/1997 ºi chiar a avut loc o întâlnire a miniºtrilor care coordoneazã casele paralele, s-a încheiat o notã comunã care va fi supusã dezbaterii Guvernului pentru a se lua o mãsurã beneficã pentru contribuabili. Deci este o realitate pe care am moºtenit-o ºi, sigur, ºtim foarte bine cã o lege n-o poþi schimba peste noapte, pentru cã deja acolo este un sistem instituit cu angajaþi. E vorba de protecþie socialã ºi aºa mai departe.

Nemulþumirile le-am gãsit chiar de când am venit în minister. Când Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate s-a implicat direct ºi a mers în teritoriu ºi a constatat ºi acele prime mari, exagerate care s-au dat, s-au imputat, vreau sã ºtiþi. Personal, preºedintele Casei Naþionale, domnul profesor Þurlea, a mers ºi a constatat ºi a imputat aceste sume. Noi, oamenii noºtri au trecut efectiv la luarea de mãsuri ºi acum ne aflãm în plin proces de modificare a actului normativ pe care l-am moºtenit aºa, cu tarele lui, ºi, sigur, ºi cu ideea beneficã de a înfiinþa un sistem de asigurãri.

Vreau sã vã spun cã în programul nostru guvernamental existã ºi un proiect de case private de asigurãri de sãnãtate care, sigur, va rãspunde la un procent al populaþiei, deci va fi o variantã.

Sigur, vreau sã vã spun cã, încã de la...cu ocazia celor douã întâlniri care au avut loc la Snagov cu factorii de rãspundere din domeniul de sãnãtate convocaþi de cãtre premierul nostru, domnul Adrian Nãstase, chiar dânsul a intervenit ºi a solicitat formarea unui mod mai sigur de gestionare a banilor acumulaþi. Astfel, în noul act normativ gãsim aceastã propunere.

De asemenea, potrivit obiectivului doi din capitolul 11 Ð ocrotirea sãnãtãþii Ð din planul de acþiuni pe anul 2002 ºi 2003 ºi al programului de guvernare, aprobat prin Hotãrârea de Guvern nr. 32 din 2002, contribuþiile de asigurãri sociale de sãnãtate se vor colecta de cãtre un singur fond, gestionat de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Rog colegii deputaþi sã dezvolte mai puþin interpelãrile ºi reprezentanþii Executivului sã rãspundã mai sintetic.

Domnul deputat Valentin Vasilescu are o interpelare privind probleme controversate în domeniul cercetãrii destinate industriei de apãrare a þãrii.

Subiectul interpelãrii este modalitatea în care se poate spori valoarea adãugatã a produselor industriei de apãrare, înglobarea tehnologiilor avansate pentru sporirea preciziei sistemelor de arme, ceea ce, dacã s-ar fi fãcut, întrucât teme de cercetare existã, însã rezultate introduse în producþia specific militarã nu prea sunt, dovadã modernizãrile pentru MIG 21 Lencer s-au fãcut cu o firmã din exterior, deºi au fost programe de cercetare în domeniul telemetrelor laser, sistemelor de dirijare.

În lumea democratã ºi avansatã din punct de vedere al industriei de apãrare, competiþia se realizeazã tocmai prin implementarea sau supravieþuirea pe piaþã, implementare acestor tehnologii avansate. Dacã dorim vreodatã sã vindem armament în condiþii legale, trebuie sã facem acest lucru. Dacã dorim sã nu mai trimitem în ºomaj oamenii din industria de apãrare, trebuie sã înglobãm aceastã tehnologie avansatã, ca rod al cercetãrii ºtiinþifice româneºti.

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, domnul Adrian Câmpurean, secretar de stat.

**Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea face afirmaþii legate de cercetarea româneascã în domeniul laserelor, atât înainte de 1989, precum ºi despre aplicaþia acestora dupã 1989, din domeniul militar ºi civil ºi se face o legãturã între acest domeniu ºi ºansele României de integrare în structurile euroatlantice.

Constatãm cã datele referitoare la aceste proiecte finalizate sau sistate în diferite faze înainte de 1989 sunt cuplate cu proiecte aflate în derulare în cadrul programului naþional de cercetare. Astfel, telemetrul portabil cu laser LA M3 este un aparat care are la bazã cunoºtinþe acumulate înainte de 1989 ºi care se aflã deja în producþie de serie la Electromagnetica Bucureºti. Telemetrul cu laser pentru bord de avion a fãcut parte din cercetarea de pionierat în domeniul laserelor ºi a fost sistat înainte de 1990 în faza de documentaþie de motor experimental.

Alte tipuri de laseri militari care au fost prezentaþi în interpelare ºi care au modele de referinþã strãine nu au fost cercetaþi la institutele nostre de cercetare-dezvoltare. Dupã cum ºtiþi, cercetarea în domeniul laserelor s-a desfãºurat cu precãdere pe Platforma Mãgurele, în cadrul Institutului de Fizicã Atomicã.

Începând cu anul 1971, o parte din cercetãrile de fizica laserelor au fost orientate ºi spre dezvoltarea de componente ºi dispozitive speciale destinate industriei de apãrare, pentru care a fost detaºat în cadrul secþiei de lasere din IFA un numãr de ofiþeri ºi subofiþeri din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale. Dupã o perioadã de 5 ani în care au fost realizate o serie de dispozitive cu laser pentru diferite aplicaþii speciale, începând cu anul 1976 s-a format un laborator special numit ”Dispozitive Speciale cu LaserÒ D.S.L., ale cãrui obiective erau, în principal, tematicile Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Interacþiunea între secþia de laser ºi laboratorul D.S.L. dupã aceastã datã a fost în principal aceea de a livra diferite tipuri de laser ºi de a asigura consultanþã ºtiinþificã.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu a adresat o interpelare referitor la Protocolul de colaborare U.D.M.R.-P.S.D. încheiat la nivelul judeþului Mureº ºi asupra problemei prelungirii perioadei de activitate a cadrelor didactice aflate la vârsta pensionãrii.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº dori sã mã adresez asupra unui fapt, ºi anume cã nu se prea respectã Regulamentul

Camerei Deputaþilor, în sensul cã, la data de 25 februarie, am adresat o interpelare domnului prim-ministru Adrian Nãstase. ªtiu, conform regulamentului, cã la 11 martie ar fi trebuit sã primesc rãspuns. S-a prezentat o amânare la 18 martie, s-a amânat din nou la 25 martie. Iatã cã suntem astãzi la 15 aprilie. Deci ar fi cam a cincea, a ºasea sãptãmânã de când n-am primit rãspuns.

V-aº ruga sã luaþi notã de aceastã doleanþã a mea pentru a primi rãspunsul cuvenit.

De asemenea, la data de 18 februarie, am adresat o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în legãturã cu niºte evenimente de la Iaºi, de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Iaºi. Mi s-a dat un rãspuns cã se face o anchetã, era în 18 februarie, deja am ajuns la 15 aprilie 2002, sã vedem în ce an vom ajunge. Aº dori neapãrat rãspunsul ºi mai multã respectare a regulamentului.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte interpelarea din aceastã searã Ð vedeþi! parcã a fost o premoniþie Ð la Liceul ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº au apãrut niºte evenimente cu totul ºi cu totul neplãcute. De ce? Pentru cã s-a încãlcat Legea învãþãmântului, atunci când printr-un protocol între P.S.D. ºi U.D.M.R. s-a stabilit sã se scoatã clasele româneºti din Liceul ”BolyaiÒ ºi acestea sã fie transferate la celelalte douã colegii naþionale din Târgu Mureº: Colegiul Naþional ”Alexandru Papiu IlarianÒ, respectiv Colegiul Naþional ”UnireaÒ.

S-au vehiculat diverse idei, cum cã în spatele copiilor ar exista niºte forþe politice. Aºa este! În spatele acestor elevi existã niºte forþe politice, iar aceste forþe politice se numesc U.D.M.R., U.D.M.R.-ul care a descoperit cu aceastã ocazie cã existã o nouã formã de extremiºti: extremiºtii minori. ªi aceºti extremiºti minori sunt elevii de la Liceul ”BolyaiÒ care nu vor sã se mute de la liceul unde au dat examen de admitere ºi care se încalcã drepturile copilului, drepturile adolescentului sau ale omului, dacã vreþi sã spunem aºa, de a se înscrie ºi a urma o ºcoalã acolo unde au fost locurile stabilite.

ªi eu vã mulþumesc, dar încercaþi sã fiþi mai sintetic. Deci, aceasta este situaþia. Sunt ºi alþi colegi care vor sã dezvolte interpelãrile astãzi.

Din partea Ministerului Învãþãmântului, domnul Constantin Corega, secretar de stat.

## **Domnul Constantin Corega Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la revenirea Liceului teoretic ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº la statutul de liceu cu predare în limba maghiarã precizãm urmãtoarele: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii respectã cadrul legislativ în vigoare, prin organizarea ºi funcþionarea sistemului naþional de învãþãmânt.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 ºi 3 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995 la Liceul teoretic ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº se asigurã realizarea finalitãþii învãþãmântului, ºi anume formarea personalitãþii umane, prin strategii ºi tehnici moderne de instruire, susþinute de ºtiinþele educaþiei ºi de practica ºcolarã, fiind asigurat accesul tuturor copiilor la toate nivelurile ºi formele de învãþãmânt, indiferent de condiþia socialã ºi materialã, de rasã, sex, naþionalitate, apartenenþã politicã sau religioasã, potrivit principiului consacrat de art. 5 alin. 1 ºi din actul normativ menþionat.

Precizãm cã în cadrul liceului este asiguratã desfãºurarea procesului educativ ºi în limbile minoritãþilor naþionale, conform art. 8 alin. 1 din aceeaºi lege.

Menþionãm, de asemenea, cã Legea învãþãmântului statueazã la art. 11 alin. 1 ºi 2 cã: ”Învãþãmântul nu se subordoneazã scopurilor politice, în spaþiile destinate desfãºurãrii procesului instructiv educativ fiind interzise crearea ºi funcþionarea partidelor sau a altor formaþiuni politice, precum ºi desfãºurarea activitãþilor de organizare ºi propagandã politicã, iar organizarea ºi conþinutul învãþãmântului nu pot fi structurate dupã criterii exclusiviste ºi discriminatorii, de ordin ideologic, politic, religios sau etnicÒ.

În aplicarea acestui principiu, Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii îi revine sarcina de a proiecta, fundamenta ºi aplica strategia globalã a învãþãmântului, de a stabili obiectivele sistemului de învãþãmânt, atât în ansamblul sãu, cât ºi pe niveluri ºi profiluri de învãþãmânt.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Sonea a adresat o interpelare referitor la ...

Referitor la problema...

Domnule, nu v-am dat cuvântul. Dacã o luãm aºa, conform regulamentului, nu aveþi dreptul la comentarii. Dar, poftiþi, dacã tot aþi venit pânã acolo...

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Dar, vã rog, fiþi sintetic.

N-am înþeles din rãspunsul domnului ministru în clipa de faþã ce se întâmplã la Liceul ”BolyaiÒ, din acest punct de vedere, pentru cã nu este formulatã clar acolo: se respectã legalitatea, deci ce se va întâmpla la acest liceu, ce este legal în clipa de faþã: protocolul semnat sau Legea învãþãmântului? Deci v-aº ruga sã vã exprimaþi clar din acest punct de vedere, domnule ministru.

Adicã, se mutã clasele acelea de elevi români la alte licee sau nu se mutã? Aceasta este ideea. Spuneþi ”daÒ sau ”nuÒ.

Ce se va întâmpla, se reduc clasele?

Da, bun, am înþeles, aceasta este esenþa. Se poate spune în câteva cuvinte.

Domnule preºedinte, Mi se pare cã este foarte clar, atâta vreme cât s-a precizat: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii asigurã respectarea legalitãþii.

Bine.

Da, nu mai comentãm. Domnul deputat Sonea, privind situaþia actualã a ºcolilor cooperatiste, generate de lipsa cadrului legal privind evaluarea ºi acreditarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. De fapt, eu revin acum asupra unei teme pe care am abordat-o în urmã cu aproximativ un an. Era vorba de intervenþia de pe 21 mai 2001, când am spus niºte chestiuni referitoare la modul de interzicere prin Hotãrârea nr. 26.179 de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, respec-

tiv Comisia Naþionalã de Evaluare ºi Acreditare a Învãþãmântului Preuniversitar, de a susþine de cãtre ºcolile cooperatiste examene, eliberarea ºi gestionarea de acte de studii ºi aºa mai departe. Nu vreau sã intru în toate detaliile, dar ce vreau sã spun acum, în sintezã, sã nu prezint toatã aceastã chestiune...

În perioada 1991Ð1999, ºcolile cooperatiste au funcþionat ca unitãþi ale învãþãmântului preuniversitar de stat, în baza unor protocoale de parteneriat încheiate între Ministerul Învãþãmântului ºi UCECOM ºi respectiv CENTROCOOP. Legea nr. 84 din 1995 a stabilit condiþiile de funcþionare ºi finanþare a ºcolilor cooperatiste, reprezentând prima formã particularã de învãþãmânt preuniversitar, recunoscutã juridic.

În prezent, învãþãmântul cooperatist cuprinde 20 de instituþii ºcolare, pentru învãþãmântul profesional, liceal ºi postliceal, dispunând de experienþa unui corp profesoral corespunzãtor, de infrastructura ºi lecturile necesare unui învãþãmânt performant ºi au rezultate bune.

Chiar ºi aºa, aceste ºcoli au fost obligate sã parcurgã etapele de acreditare la fel ca ºi ºcolile particulare înfiinþate dupã 1990. Toate unitãþile ºcolare cooperatiste au depãºit prima fazã a procesului de acreditare, obþinând în anii 1999Ð2000 autorizarea de încredere. Pe parcursul anului 2001 conducerile UCECOM ºi CENTROCOOP au fãcut demersuri repetate la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii spre a grãbi elaborarea standardelor ºi criteriilor necesare evaluãrii învãþãmântului particular, astfel încât, dupã aprobarea acestora, printr-o hotãrâre de guvern sã se poatã trece la efectuarea vizitelor de evaluare, în scopul acreditãrii în acest cadru ºi a ºcolilor cooperatiste.

Demersurile nu au avut nici un rezultat. ªi mai mult, cu toate cã nu ºcolile cooperatiste erau vinovate de întârzierile vizitelor în vederea acreditãrii, în 2001 li s-a interzis, cum am spus, organizarea examenelor ºi eliberarea de acte. ªi, ca urmare a acestor mãsuri, absolvenþii învãþãmântului cooperatist s-au vãzut obligaþi, pentru prima datã dupã 50 de ani de existenþã a acestor ºcoli, sã se prezinte la examene în unitãþi de învãþãmânt de stat, multe din ele fãrã o dotare corespunzãtoare însuºirii ºi exercitãrii meseriei din domeniul serviciilor, plãtind, însã, în plus, pentru acest disconfort profesional, împreunã, deci toþi aceºti absolvenþi peste 3 miliarde de lei, sub formã de taxe de examen, sume suportate de familiile tinerilor absolvenþi, familii dintre cele mai modeste.

Domnul secretar de stat Constantin Corega.

Domnule preºedinte,

Învãþãmântul cooperatist este reglementat în capitolul XI din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ca învãþãmânt preuniversitar particular.

În aceste condiþii, unitãþile de învãþãmânt cooperatist au fost supuse procesului de acreditare prevãzut de Legea învãþãmântului ºi de Legea nr. 196/1999.

Menþionãm cã, pânã în prezent, unitãþile de învãþãmânt cooperatist care au fost autorizate de Comisia Naþionalã de Evaluare ºi Acreditare a Învãþãmântului Preuniversitar au mai depus ºi alte dosare în vederea autorizãrii pentru noi specializãri, meserii pentru care se impune evaluarea în vederea acordãrii autorizaþiei de încredere.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, autorizaþia de încredere acordã unitãþilor de învãþãmânt dreptul de organizare ºi funcþionare provizorie, astfel cã examenul de absolvire poate fi susþinut numai la unitãþi de învãþãmânt de stat.

Precizãm, de asemenea, cã proiectul Hotãrârii de Guvern privind standardele de evaluare în vederea acreditãrii este elaborat, fiind într-o atentã analizã ºi dezbatere ºi urmeazã sã fie înaintat ministerelor avizatoare ºi Guvernului pentru adoptare.

Vã comunicãm, totodatã, cã, dupã adoptarea proiectului Hotãrârii de Guvern privind standardele de evaluare în vederea acreditãrii, Comisia Naþionalã de Evaluare ºi Acreditare a Învãþãmântului Preuniversitar va proceda la evaluarea acestor unitãþi în vederea acreditãrii. Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a formulat o interpelare adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii privind educaþia de prevenire a consumului de droguri în ºcoli.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc ministerului cã a acordat atenþie interpelãrilor noastre ºi sper ca aceastã interpelare sã nu rãmânã numai o întrebare retoricã.

Aflãm aproape zilnic din presã sau suntem informaþi de cãtre colegii profesori ºi medici cã în þara noastrã impactul drogurilor este tot mai alarmant. Le cad victime tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11 Ð 12 ani.

Se pare cã instituþiile statului se mulþumesc sã înregistreze sau, cum se spune acum, sã monitorizeze fenomenul, dar reacþioneazã cu încetinealã sau nu reacþioneazã deloc pentru prevenirea lui.

Ne aºteptam ca, o datã semnalate primele cazuri, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã reacþioneze imediat ºi sã fi rãspuns cu un plan naþional viabil, contra consumului de droguri, ºi ca acest plan sã intre deja în viaþa de zi cu zi a ºcolilor.

Dacã fumatul ºi chiar alcoolul sunt o realitate hâdã a ºcolilor româneºti, aceasta se datoreºte ºi unei campanii educaþionale aproape invizibile.

În schimb, economia de piaþã a fost foarte activã. Dorinþa de îmbogãþire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaþi, a acþionat imediat, în sens negativ, exemple fiind, agresivitatea invitaþiilor la fumat fãcute de panouri publici-

tare imense, care te îmbie în orice colþ de stradã, pe tot drumul elevilor spre ºcoalã.

Pentru alcool se face reclamã pe micile ecrane, unde o marcã de vodcã este preferatã de cãtre o fatã unui buchet de flori.

ªcoala româneascã, care pregãteºte cadre de intelectuali ºi specialiºti pentru generaþiile viitoare, trebuie sã aibã în vedere zicala ”Mens sana in corpore sanoÒ, deci, trebuie sã cuprindã în curriculum ºi ore de educaþie antitabac, antialcool ºi în special antidrog, pentru cã acestea agreseazã zilnic, direct sau indirect, tineretul neavizat din þara noastrã.

Aflãm cã existã doar O.N.G.-uri care încearcã sã atragã atenþia asupra problemei consumului de droguri, cum ar fi Asociaþia copiilor consumatori de droguri, cã unele cadre didactice ar fi luat iniþiativa unor lecþii de avizare contra consumului de droguri, dar cã acest lucru se face sporadic ºi incidental.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule secretar de stat, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamna deputat,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii v-a pregãtit un rãspuns voluminos la interpelarea dumneavoastrã ºi dupã finalizarea sa o sã vã înmânãm un exemplar.

Vreau sã precizez doar atât, cã prin Hotãrârea Guvernului nr. 534 din 1999 a fost înfiinþat Comitetul Interministerial de Luptã împotriva Drogurilor, format din 10 miniºtri ºi prezidat de primul-ministru.

Prin Ordinul nr. 4425/5 septembrie 2001 a fost înfiinþatã una dintre comisiile funcþionale ale acestui comitet, Comisia interministerialã de prevenire a consumului ilicit de droguri, formatã din reprezentanþii a cinci minis- tere, între care ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin acelaºi ordin, sunt înfiinþate centrele judeþene de consiliere antidrog, având sarcina de a coordona la nivel judeþean acþiuni întreprinse în domeniul prevenþiei consumului de droguri.

Prin Notificarea 40355 din 22.IX.2001, ne comunicã aplicarea în unitãþile de învãþãmânt din þarã a Programului naþional de prevenire ºi combatere a delincvenþei juvenile a consumului de droguri.

Sunt în material cuprinse peste 30 ºi ceva de acþiuni concrete pe care le-a desfãºurat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în acest domeniu, prin unitãþile sale specializate.

Au fost lansate: Programul ”Educaþia pentru sãnãtateÒ, ”Educaþia pentru sãnãtate în ºcoala româneascãÒ, sunt colaborãri cu alte instituþii guvernamentale ºi neguvernamentale. M.E.C. a semnat protocoale cu diverse asociaþii ºi fundaþii cu preocupãri în domeniu, ”Salvaþi copiiiÒ, ”Tineri pentru tineriÒ ºi aºa mai departe.

Existã în material, veþi gãsi propuneri ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru perioada 2003 Ð 2005, proiectul-pilot de prevenþie primarã în licee.

Precizãm, de asemenea, cã în scopul prevenirii ºi combaterii consumului de droguri, în cadrul Agenþiei sociale a studenþilor urmeazã sã fie organizat un cabinet pentru consilierea celor aflaþi în dificultate.

Totodatã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei urmeazã sã organizeze o secþie de dezintoxicare pentru studenþi ºi elevi în Spitalul Studenþesc.

ªi eu vã mulþumesc.

ªtiu cã nu este obiceiul la interpelare sã rãspundem, dar toate rãspunsurile de astãzi au fost paralele cu întrebãrile. Deci eu am întrebat ce se face în ºcoalã ºi ce legãturã existã între ministere ºi ce acþiuni, dar, deci, ºcoala nu are în programul ºcolar nimic pentru prevenirea drogurilor. Acesta este rãspunsul. Dacã sunt 35 de acþiuni, înseamnã cã sunt 35 de acþiuni sporadice, care nu s-au fãcut, mã rog, influenþa lor nu s-a vãzut asupra consumului de droguri.

Acum trebuie sã dau ºi domnului Corega cuvântul. Poftiþi.

Daþi-mi voie sã spun doar atât: citirea atentã a programului concret de acþiuni desfãºurate în ºcoli vã va da seama cã v-aþi exprimat un picuþ eronat. Mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban adresase o interpelare privind garanþiile guvernamentale pentru cãldurã; a primit rãspunsul scris din partea domnului Fleºariu, deci nu mai intervine.

De asemenea, domnii deputaþi Mircea Ifrim ºi Anghel Stanciu, care formulaserã interpelãri pentru A.P.A.P.S., nu mai intervin, pentru cã s-a solicitat de cãtre A.P.A.P.S. prelungirea termenului de rãspuns.

Într-o situaþie asemãnãtoare se aflã domnul deputat Victor Dobre, care adresase o interpelare Ministerului Tineretului ºi Sportului care, de asemenea, a solicitat prelungirea termenului.

Domnul Damian Brudaºca, care adresase o interpelare Ministerului de Finanþe a primit rãspunsul în scris.

Domnul secretar de stat Romulus Moucha, de la Ministerul Industriei ºi Resurselor, s-a prezentat sã rãspundã la interpelare domniºoarei deputat Lia Olguþa Vasilescu, tot cu problema Societãþii de Avioane S.A. Craiova. Nu mai este domniºoara ºi atunci domnul secretar de stat a lãsat rãspunsul scris la secretariat.

Domnul Vlad Hogea a adresat o interpelare privind discriminarea practicatã de unii primari P.S.D. privind repartizarea de sedii pentru partidele parlamentare din opoziþie, cãtre Ministerul Administraþiei Publice.

## Domnule ministru,

Legea partidelor politice prevede în art. 41 cã ”organele administraþiei publice locale sunt obligate sã acorde cu prioritate spaþii formaþiunilor politice, pentru buna desfãºurare a activitãþilor în sedii adecvateÒ.

Cu atât mai mult, partidele parlamentare au acest drept consfinþit prin lege.

Totuºi, Partidul România Mare se aflã în judeþul Iaºi în situaþia cel puþin bizarã de a i se refuza cu ostentaþie de cãtre primarii P.S.D. ai municipiului Paºcani, Neculai Rãþoi, ºi ai oraºelor Târgu Frumos, Gheorghe Tãtaru, ºi Hârlãu, Gheorghe Costache, repartizarea de sedii atât pentru filialele locale ale P.R.M., cât ºi pentru cei patru senatori ºi deputaþi din judeþe ai partidului nostru, care ºi-au exprimat disponibilitatea de a înfiinþa birouri parlamentare în cele trei localitãþi importante menþionate mai sus.

De 11 ani ne aflãm în aceeaºi situaþie care nu mai poate continua.

În consecinþã, vã rugãm sã investigaþi aceste cazuri, cu atât mai mult cu cât în municipiul Paºcani primarul P.S.D., dupã ce a încheiat cu filiala localã a Partidului România Mare un contract de închiriere pentru un sediu, l-a reziliat dupã numai o lunã în mod abuziv, dovedind un spirit antidemocratic incompatibil cu statutul de partid adaptat la valorile civilizaþiei occidentale, pe care formaþiunea dumneavoastrã ºi-l revendicã în ultima perioadã de timp.

Vã rugãm sã ne precizaþi dacã aspectele semnalate mai sus se verificã sau nu, precum ºi baza legalã pe care o au primarii P.S.D. menþionaþi, în discriminarea celui mai puternic partid de opoziþie din România.

Ne spune domnul secretar de stat Ionel Fleºariu de la Ministerul Administraþiei Publice. **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Referitor la interpelarea privitoare la baza legalã pe care o au unii primari de a nu pune la dispoziþia unor partide politice spaþiile necesare funcþionãrii acestora sau pentru organizarea ºi funcþionarea birourilor parlamentare, vã precizãm, stimate domnule deputat, cã asemenea dispoziþii, asemenea bazã legalã nu existã în România.

Întrucât ministerul nostru nu are la îndemânã instrumentul legal pentru determinarea primarilor sã rezolve asemenea cereri, am solicitat reprezentantului Guvernului în judeþul Iaºi sã verifice aspectele semnalate de dumneavoastrã ºi sã se implice pentru soluþionarea acestora, bineînþeles, în condiþiile legii.

Cât priveºte faptul cã primarul municipiului Paºcani ar fi reziliat un asemenea contract încheiat cu filiala localã a Partidului România Mare, vã precizãm cã, potrivit sistemului de drept românesc, un contract poate fi reziliat numai prin acordul pãrþilor sau prin hotãrâre judecãtoreascã, afarã, bineînþeles, de cazul în care însãºi contractul în cauzã conþine clauze privind rezilierea de drept, în cazul neîndeplinirii unor condiþii de cãtre una dintre pãrþi.

Privitor la Paºcani, vã precizãm cã însuºi primarul este ameninþat sã nu mai aibã mâine sediu, întrucât acesta, am înþeles din informaþiile pe care le avem cã a început sã se scufunde, fiind o grotã sub primãrie, ceva de natura aceasta.

Sub acest aspect, afirmaþia din interpelare potrivit cãreia primarul ar fi reziliat un contract ne permitem sã afirmãm cã nu poate corespunde realitãþii.

Cu stimã, semneazã ministrul Octav Cosmâncã.

Vã dau... Uite aºa se creeazã precedentul. Poftiþi.

Mai este un caz în care se poate rezilia contractul, în cazul în care primarul este domnul Neculai Rãþoi.

Când primarul este Rãþoi, atunci se reziliazã contractul. Dacã ar fi altceva nu se poate rezilia.

Domnul deputat Iancu Holtea a formulat o interpelare referitor la situaþia salariaþilor din fostele I.A.S.-uri, pentru Ministerul Agriculturii.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã, aºa cum spuneaþi, Ministerului Agriculturii, domnului ministru Ilie Sârbu.

Domnule ministru,

Vã rog sã ne comunicaþi care este viziunea ºi atitudinea Ministerului Agriculturii ºi a dumneavoastrã personal faþã de soarta ºi viaþa salariaþilor din fostele I.A.S.-uri, actualmente societãþi comerciale cu capital majoritar de stat.

Este bine ºtiut cã din cauza unui management defectuos, majoritatea acestor unitãþi au ajuns într-o situaþie tehnico-economicã financiarã sub limita de supravieþuire, unele dintre ele chiar dezastruoase.

În judeþul Mehedinþi nici una din fostele I.A.S.-uri nu-ºi mai poate plãti datoriile faþã de stat, faþã de furnizori, faþã de propriii salariaþi.

Spre exemplu, Societatea Comercialã Hortiindustrialã ”Ardealul ViilorÒ S.A. Turnu Severin, societate la care statul deþine 99,98% din capital, datoriile au depãºit 100 de miliarde lei, din care datoria faþã de salariaþi depãºeºte 2 miliarde, salariaþii neprimindu-ºi drepturile salariale de câteva luni, unii din salariaþi având de primit salarii între 30Ð50 milioane lei de persoanã.

La câteva sute de metri de sediul acestei unitãþi se gãseºte sediul Direcþiei generale a agriculturii, unde funcþioneazã câteva direcþii cu o mulþime de salariaþi, care îºi primesc la timp salariile ºi care nu sunt mici deloc.

Se pune întrebarea: aveþi intenþia sã faceþi sã disparã discrepanþa? Salariaþi ai statului român din douã unitãþi cu profil agricol muncesc la acelaºi stat, dar unii îºi primesc drepturile salariale, iar alþii nu? ªi când se va întâmpla aceasta, precum ºi ce vor mânca, cu ce îºi vor plãti întreþinerea, curentul electric ºi alte taxe aceºti oameni?

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastrã primeºte urmãtorul rãspuns. Îmi este cunoscut cã aceste foste întreprinderi agricole de stat, actualmente societãþi comerciale, în ultimii ani, au trecut printr-o situaþie financiarã destul de delicatã. Este de reþinut cã în ultimii 4 ani Ð deci, pânã în 2000 Ð aceste unitãþi au fost excluse de la orice facilitãþi pe care le-a acordat statul român unitãþilor agricole, cã aºa s-a crezut atunci cã e mai bine, ca 1,7 milioane hectare din cel mai bun pãmânt al României sã nu fie susþinut cu nimic. Nu cred cã ne faceþi pe noi vinovaþi de treaba aceasta.

În acelaºi timp, ne sunt cunoscute ºi fluctuaþiile mari de pe piaþa produselor agricole, neexistând pânã anul acesta o lege a pieþelor agricole în care Guvernul sã poatã sã se implice. Cã, pânã acum, ºtiþi foarte bine cã am fost criticaþi cã ne-am amestecat în probleme de piaþã, ne-a interzis legea... Acum, putem, prin pârghiile pe care le avem, prin instrumentele de reglementare sã supraveghem ºi sã ne implicãm atunci când e cazul.

Aþi spus dumneavoastrã ºi în interpelare cã ºi managementul defectuos, în foarte multe instituþii, în asemenea societãþi a dus la aceastã situaþie. Sigur cã da! Noi, de anul trecut ºi pânã acum, am schimbat 40% dintre managerii pe care i-am gãsit în anul 2001. Nu am putut sã schimbãm mai mult, pentru cã nici prin a schimba oamenii aºa, într-o vitezã din asta ameþitoare, nu putem sã facem o treabã bunã. ªi, în acelaºi timp, când schimbi pe cineva, trebuie sã pui cel puþin unul mai bun decât cel pe care l-ai schimbat ºi e mai greu sã-i gãseºti astãzi, în situaþia în care s-au aflat aceste întreprinderi, sã pui un om cel puþin la fel de valoros.

Singura cale a fost sã trecem la privatizare. I.A.S.-ul la care dumneavoastrã v-aþi referit: F.C. Hortindustriala Dealul Viilor, este în procedurã de privatizare ºi, ca atare, cel care va cumpãra acest I.A.S. Ð ºtiþi foarte bine cã am introdus ºi aceastã mãsurã, de altfel, e proiect de lege pentru creºterea atractivitãþii la privatizare Ð, exonerându-le de majorarea penalitãþilor de întârziere, iar datoriile de bazã sã fie eºalonate pe minimum 5 ani.

Douã cuvinte.

Ei nu pot sã iasã în stradã, aºa cum ies cei de la Reºiþa, cum, probabil, ies cei de la Braºov sau din alte localitãþi. Cei care au ieºit în stradã au reuºit sã mai rezolve ceva: un salariu-douã, un împrumut. Aceºti oameni ce vor mânca? Nu sunt tot în ograda dumneavoastrã? Nu sunt tot cetãþeni români?

Da, dar nu în ograda ministerului. Mai degrabã, întrebaþi A.P.A.P.S.-ul, care are acþiunile acolo ºi trebuie sã se comporte ca un proprietar.

Domnul deputat Emil Boc are trei interpelãri, toate pentru Ministerul de Interne. La una aþi primit rãspunsul, deci, formulaþi numai douã.

Eu zic sã le dezvoltaþi pe ambele ºi domnul secretar de stat Toma Zaharia sã rãspundã la ambele.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare vizeazã problema foºtilor cetãþeni români care o datã ajunºi pe teritoriul Germaniei au renunþat în mod legal la cetãþenia românã, devenind apatrizi, ºi, din aceastã perspectivã, implicaþiile Hotãrârii Guvernului nr. 869/3.12.1998, hotãrâre care, de fapt, aprobã Convenþia dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Federal din Germania.

Am adresat mai multe întrebãri domnului ministru, printre care, solicitam o poziþie faþã de contradicþia în termeni existentã în actele normative menþionate, iar, pe de altã parte, solicitam ministerului sã precizeze ce norme administrative oficiale împiedicã retrimiterea acestor oameni în Germania, întrucât aceºtia nu intrã, potrivit reglementãrilor legale, sub incidenþa actelor administrative menþionate în interpelare.

De asemenea, am solicitat ministerului sã ne precizeze care este poziþia faþã de legalitatea preluãrii apatrizilor de cãtre statul român, având în vedere faptul cã Ministerul de Interne a solicitat Ministerului Justiþiei o analizã în acest sens. ªi, nu în ultimul rând, ce mãsuri are în vedere Ministerul de Interne pentru a reglementa situaþia acestor persoane, situaþie care, aºa cum s-a putut observa, devine dramaticã.

A doua interpelare vizeazã decesul cetãþeanului Iorga, în urma tratamentului aplicat în arestul Inspectoratului Judeþean de Poliþie Prahova. Nu aducem o acuzaþie ofiþerilor Ministerului de Interne, nu este obiectul acestei interpelãri, ci doar sã ni se precizeze ce mãsuri au fost luate împotriva subofiþerilor sau ofiþerilor care aveau sarcina de a supraveghea arestul din Prahova, în perioada în care a fost agresat Mihai Iorga.

ªi, nu în ultimul rând, sã ni se precizeze dacã la nivel de minister mai existã ºi alte reclamaþii pentru purtare abuzivã, înregistrate împotriva angajaþilor Ministerului de Interne.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Toma Zaharia.

Stimate domnule preºedinte, Domnule deputat, Foarte pe scurt. V-am trimis ºi la aceste interpelãri rãspunsul.

La prima problemã, în legãturã cu apatrizii, vreau sã vã informez cã Ministerul de Interne, la solicitãrile formulate de autoritãþile germane cu privire la preluarea de persoane apatride de origine românã, a notificat cã acestora le va fi acordatã permisiunea intrãrii în þarã, dacã vor fi returnate în mod legal ºi vor fi în posesia unui document de cãlãtorie valabil emis de statul german. În toate cazurile, în notificãrile adresate de partea românã autoritãþilor germane se menþioneazã faptul cã existã disponibilitatea primirii persoanelor returnate legal din Germania, nefiind însã de competenþa autoritãþilor române de a verifica legalitatea mãsurilor întreprinse de statul german. Din acest punct de vedere, raportul juridic existã strict între persoana returnatã ºi statul german, partea românã prezumând legalitatea mãsurii respective, luatã de statul german.

Foarte pe scurt, pânã în prezent, dintr-un total de 36 de persoane Ð deºi se vehiculau mii de persoane aflate în aceastã situaþie Ð fãrã cetãþenie, returnate din Germania, 30 au solicitat intrarea în România. Din acestea: 13 au redobândit cetãþenia românã, 4 au cereri de redobândire în curs de soluþionare, 2 returnate recent au solicitat sprijin pentru depunerea cererilor, iar 10 persoane au optat pentru menþinerea statutului de apatrid. În prezent, în Centrul de triere de la Otopeni se mai aflã 6 persoane cãrora urmeazã, în perioada imediat urmãtoare, sã li se clarifice situaþia.

În vederea reintregrãrii socioprofesionale ºi soluþionãrii cu prioritate a problemelor ce vor fi ridicate de prezenþa acestei categorii de persoane pe teritoriul României, Ministerul de Interne, ca instituþie coordonatoare a activitãþii Comitetului român pentru probleme de emigrãri, a înºtiinþat cu privire la fiecare caz în parte toate ministerele cu atribuþii pe linia aplicãrii dispoziþiilor Hotãrârii de Guvern nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului român pentru probleme de emigrãri, republicatã, în vederea acordãrii de asistenþã de specialitate, potrivit competenþelor.

La a doua întrebare, în legãturã cu decesul cetãþeanului Iorga Mihai în urma tratamentului aplicat în arestul Inspectoratului de poliþie al judeþului Prahova.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Cu acesta, declar închisã ºedinþa de astãzi. Ne revedem mâine, în plen.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 59/25.IV.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei