Nicolae Leonãchescu

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

”Capcana lui Marx ºi victimele saleÒ este un titlu posibil al intervenþiei mele.

Ni s-a prezentat, de nenumãrate ori, teza acumulãrii primitive a capitalului drept o creaþie a lui Karl Marx, cu trimiteri discrete la opera lui Robert Owen ºi Friedrich Hegel. Teza respectivã a fost ilustratã prin procese socioumane din Europa Occidentalã ºi reflectã concentrarea bogãþiei la un pol ºi a sãrãciei la altul. În lumea capitalismului primitiv nu conta modul în care oamenii se îmbogãþeau; în goana lor dupã avere, persoane dezumanizate cãlcau pe cadavre spre a-ºi atinge scopul.

Ecoul, în plan literar, a fost imediat. Lucrãri celebre au descris goana hidoasã dupã avere ºi criminalitatea actelor de acumulare primitivã a capitalului. În orice carte de paremiologie gãsim expresii reprezentative, mai vechi sau mai noi, din domeniul sus-menþionat, ca: ”Oile au mâncat oameniiÒ (Anglia); ”Banii nu au mirosÒ (Vespasian); ”Banul, ochiul draculuiÒ; ”Sãtulul nu crede flãmânduluiÒ etc.

Tranziþia în care ne zbatem cam de multã vreme a scos în evidenþã acþiunea tezei despre acumularea capitalului în stil primitiv. Ea a avut ºi are în România adepþi ºi slujitori cu vechi state de serviciu. Unii au predat-o la învãþãmântul politic organizat de partidele comuniste, alþii au aplicat-o în mod duplicitar, înainte de Revoluþia din 1989; aproape toþi au adoptat-o, discreþionar ºi imoral, ca o filozofie de viaþã în aceastã dureroasã tranziþie.

Segmente întregi ale societãþii româneºti s-au înregimentat sub steagul ei spre a da rãspuns unei întrebãri jenante: ”Cum sã ne îmbogãþim repede, fãrã a munci?!Ò

Treptat, treptat, aceastã veritabilã capcanã a lui Marx a fãcut numeroase victime. Uitaþi-vã cu atenþie în jur ºi le veþi identifica rapid. Preoþii de altãdatã ai lui Marx sunt astãzi victimele tezei despre acumularea primitivã a capitalului. Ei calcã pe cadavre numai cu scopul de a se îmbogãþi. Între ei ºi infractorul ordinar nu existã nici o diferenþã, pentru cã au acelaºi obiectiv: îmbogãþirea pe cãi necinstite. Doar cã infractorul o face în afara legii, iar ceilalþi o fac în cadrul legii. ªi unii ºi alþii dispreþuiesc, însã, omul ºi þara, îºi bat joc de lege ºi deposedeazã, rapace, pe cei din jur!

Vreþi exemple?! Nimic mai simplu!

Au apãrut, în mai puþin de un deceniu, cartiere de vile. Terenul a fost al altora, dar fãrãdelegea este în floare: au fost numiþi primari ºi directori care au putut acoperi, formal, furtul bine organizat! Vilele construite pe terenuri acaparate sunt ale unor categorii foarte stranii. Judecãtori, avocaþi ºi procurori, juriºti de toate rangurile îºi fac vile din monitorizarea defectuoasã a legii. Un judecãtor din Curtea de Argeº a declarat în plinã ºedinþã: ”Dacã ai bani, câºtigi!Ò

Þãranul fãrã bani a plecat capul ºtiind cã se va fura pãmântul tatãlui sãu printr-o hotãrâre judecãtoreascã.