Nicolae Leonãchescu

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

De la nivelul judeþelor curg informaþii ºi contestaþii cum cã alegerea birourilor electorale judeþene decurge sub semnul arbitrariului ºi al manevrelor politicianiste murdare. Legea pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, care poartã nr. 68/1992, a avut un alin. 2 la art. 5 care prevedea urmãtoarele: ”Numãrul de candidaþi de pe fiecare listã poate fi mai mare decât numãrul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pânã la un sfert din aceste mandateÒ.

Am criticat aceastã formulare ambiguã care, utilizând pentru aceeaºi mãrime douã unitãþi de mãsurã, provoacã în mod automat erori, aºa cum s-au ºi semnalat în octombrie 1996 ºi se înregistreazã ºi acum.

Textul, nefiind omogenizat, duce la situaþii paradoxale ºi asigurã birourilor electorale judeþene câmpul de decizie _ad.libitum._

Dacã omogenizãm textul, iatã ce se obþine, în câteva situaþii concrete:

1. La un numãr de 8 mandate, un sfert, (25%), conduce la cifra 2. Deci, textul devine: ”cu doi pânã la doiÒ. (?!) Aberant!

2. La un numãr de 4 mandate, un sfert din ele este un mandat. Textul devine: ”cu doi pânã la unuÓ. (?!) Absurd!

Unii considerã cifra 2 drept cifrã de bazã, alþii folosesc termenul ”un sfertÒ, obþinându-se altã cifrã de bazã.

În mod inadecvat, formularea din lege admite ambele variante.

Amendarea acestei legi în aceastã legislaturã nu a dus la înlocuirea textului neomogen, cu toatã intervenþia hotãrâtã a noastrã.

La art. 5 alin. 4, în noua redactare, ambiguitatea s-a pãstrat, chiar dacã la un moment dat iniþiatorul ºia retras propunerea. Dezbaterile din ziua de 24 mai 1999 pe aceastã temã cuprind toate aceste observaþii ale noastre. Noua formulare a inversat termenii, dar n-a eliminat neomogenitatea: ”Numãrul de candidaþi de pe fiecare listã poate fi mai mare decât numãrul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu cel mult un sfert dar nu mai puþin de douã din aceste mandateÒ.

Se vede din acest greu ºi nesfârºit proces de gestaþie cã sunt forþe politice, reprezentând anumite grupuri de interese, care nu doresc o limpezire legislativã a alegerilor generale ºi locale. Ambiguitatea formulãrilor a permis ºi permite manevre de culise care nu fac cinste coaliþiei politice aflate la guvernare.

În situaþia creatã, cer organelor de resort sã admitã contestaþiile la adresa unor decizii ale birourilor electorale judeþene, cum este ºi cel din judeþul Argeº, care, pe motive formale ºi printr-o interpretare partizanã a textului de lege, a exclus parteneri politici din componenþa lor.

Vã mulþumesc.